1ra-1687/2017 — Art. 217/1 al. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 27 octombrie 2016, Calmațui Denis a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 85 Cod penal, prin concurs de sentințe, a fost adăugat parțial la pedeapsa aplicată, pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din 22.10.2015 și definitiv a fost stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Laguta Vitali a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani.

Pentru a se pronunța, instanța de fond a reținut că, inculpatul Calmațui Denis a fost pus sub învinuire incriminându-i-se faptul precum că, o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Laguta Vitali și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, s-a reunit într-un grup criminal organizat, fiind membru activ a acestui grup, având rolul de distribuitor al substanțelor narcotice. 1 Așadar, cet. Calmațui Denis, având intenția comiterii circulației ilegale substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite a primit de la cet. Laguta Vitali substanța narcotică - marijuană, pentru înstrăinarea pe teritoriul or. XXX, precum și pentru consum personal, care a păstrat-o, pânâ la 11 februarie 2016, la domiciliul său din or. XXX, str. XXXX, când în rezultatul percheziției efectuate de organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două fragmente de fol din staniol. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din 01 marți 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 201 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX str. XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantei care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantități acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel i de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Calmațui Denis, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la cet. Laguta Vitali, substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe teritoriul or. XX, pe care l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale. Ulterior, la 11 februarie 2016, aproximativ la ora 19.00, cet. Calmațui Denis, a păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali pentru înstrăinare, deplasându-se spre domiciliul său situat în or. XX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost stabilit de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu marijuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-768 din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XX, str. XXX, unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Totodată, în rezultatul percheziției 2 corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde-cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-787 din 26 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde- cafenie, depistată și ridicată la data de 11 februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Laguta Vitali XXXX, a fost pus sub învinuire incriminându-i-se faptul precum că, o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, împreună și prin înțelege prealabilă cu cet. Calmațui Denis și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, s-a reunit într-un grup criminal organizat, fiind membru activ ai acestui grup, având rolul de distribuitor al substanțelor narcotice. Așadar, la 17 decembrie 2015, cet. Laguta Vitali aflându-se în or. XXXX, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală - substanța narcotică marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, distribuindu-o investigatorului sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru Munteanu, pentru consumul personal. Ulterior, la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană, care a primit- o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal. Conform raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie 2015 de la cet. Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 6,505 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală - substanța narcotică marihuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, distribuind-o lui Calmațui Denis, pentru înstrăinarea pe teritoriul or. XXXX, precum și pentru consum personal. La rândul său, cet. Calmațui Denis, având scopul înstrăinării substanțelor narcotice marijuană și consumului personal, a păstrat până la 11 februarie 2016, la domiciliul său din or. XXX, str. XXXX, când în rezultatul percheziției efectuate de organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de 3 culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două fragmente de folii din staniol. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din 01 martie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str. XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0, 03 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a distribuit lui Calmațui Denis substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe teritoriul or. XXX, pe care acesta l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale. Ulterior, la 11 februarie 2016 aproximativ la ora 19:00, cet. Calmațui Denis a păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali, pentru înstrăinare, deplasându- se spre domiciliul său situat în or. XX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost reținut de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu marihuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-768 din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde - cafenie prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XXX, str. XXX, unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde- cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-787 din 26 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 11 4 februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Nefiind de acord cu sentința prime instanțe, au atacat cu apeluri: - procurorul, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care, Laguta Vitali să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa de 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Calmațui Denis să fie recunoscui vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal și îi baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 91 alin. (10), art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată a adăuga parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din 22.10.2015 și a-i stabili definitiv pedeapsa de 10 ani închisoare. În motivarea apelului invocă, că instanța de judecată nu a expus o analiză a faptelor constatate de ea, precum și nu a argumentat excluderea agravantei de “grup criminal organizat”, care se incrimina de acuzarea de stat. Indică, că pct. 19 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006 prevede, că partea descriptivă a sentinței dc condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei criminale ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii, forma și gradul de vinovăție, motivul și consecințele infracțiunii. Această prevedere nu a fost respectată în conținutul sentinței contestate, ne fiind stipulată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b, f) Cod penal cu descrierea acestor fapte. Instanța urma să enumere probele pe care se întemeiază concluziile, argumentându-se motivele admiterii sau respingerii probelor atât a acuzării de stat, cât și a părții apărării. Probele prezentate de părți trebuiau să fie supuse unei analize, însă în sentința contestată se regăsește doar o descriere a probelor prezentate de părți, fără a fi efectuată o analiză a lor. La recalificarea faptei incriminate inculpaților, instanța nu a expus careva motive în acest sens, care să explice modificarea învinuirii. Punctul 22 al Hotărîrii menționate prevede că instanța de judecată este obligată să motiveze aplicarea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În sentința contestată, instanța concluzionează că în privința inculpatului Laguta Vitali este necesar de a fi aplicată pedeapsa cu închisoarea, fiind imposibilă corectarea și reeducarea lui fără izolarea reală de societate. Ulterior instanța în dispozitiv, fără nici o motivare, aplică prevederile art. 90 Cod penal, nefiind clar care ar fi argumentele de aplicare condiționată a pedepsei. Consideră că, prima instanță neîntemeiat a constatat lipsa pe caz a grupului criminal organizat. Astfel, Laguta Vitali nu neagă faptul că se cunoaște de mult timp cu Calmațui Denis și că se află cu el în relații de afacere, și anume îi livrează careva mărfuri electronice, audio electronice și de uz casnic pe care ultimul le realizează la 5 piața din or. XXX. Însăși din stenogramă, și anume din discuțiile purtate de Calmațui Denis se indică de câteva ori despre întâlniri pe stadionul unor școli în vederea distribuirii substanțelor narcotice. Interceptările convorbirilor telefonice de asemenea prezintă o legătură frecventă între Calmațui Denis și Laguta Vitali, în acest sens este de menționat procesu-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (stenograma) care cuprinde o multitudine de discuții despre procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice de către Calmațui Denis unui cerc larg de persoane, ceea ce demonstrează o activitatea stabilă în sensul art. 46, 2171 Cod penal. La întrebările adresate inculpatului Calmațui Denis cu cine a purtat asemenea discuții, ultimul în genere neagă că a purtat asemenea număr. Astfel reuniunea stabilă dintre Laguta Vitali și Calmațui Denis este vizibilă în ceea ce privește circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare. Faptul că la domiciliul lui Laguta Vitali nu au fost depistate careva droguri denotă faptul că ultimul îi punea la dispoziția lui Calmațui Denis substanțele narcotice, iar ultimul prin intermediul telefonului mobil le realiza unui cerc larg de persoane, fapt demonstrat prin interceptările convorbirilor telefonice. - avocatul S. Covali în numele inculpatului Calmațui Denis, prin care a solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Calmațui Denis să fie achitat. În motivarea apelului invocă, că în sensul învinuirii de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal nu s-a adus nici o probă, ba mai mult ca atât, în rechizitoriul înaintat in instanță, cât și în sentința de condamnare nu doar că nu este nici o probă ce ar confirma și proba comiterea infracțiunii de către Calmațui Denis, ci în genere nu a fost demonstrată consumarea infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal. Totodată, urmărirea penală a rost efectuată cu abateri de la legislație, și anume cu încălcarea prevederilor art. 52, 100 alin. (4), 255 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură penală. Mai mult, atât în rechizitoriu, cât și în celelalte acte întocmite de către organul de urmărire penală și procuror este introdusă informație denaturată care nu a fost verificată în modul corespunzător, fapt ce a dus la punerea ilegală sub învinuire a lui Calmațui Denis, învinuirea fiind bazată doar pe presupuneri și doar pe declarațiile colaboratorului sub acoperire. Indică, că lui Clamațui Denis i se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală ori în favoarea acestora, însă în rechizitoriu nu s-a ; adus nici un argument și nici o probă în vederea confirmării acestei acuzații. Totodată, procurorul nu a prezentat nici o probă privind învinuirea lui Calmațui Denis de distribuirea si înstrăinarea substanțelor narcotice. Acuzatorul aduce ca probă întru învinuirea lui Calmațui Denis declarațiile și informațiile date de către agentul sub acoperire Munteanu Alexandru, deși acesta în cadrul audierii lui a declarat, că pe Calmațui Denis nu în cunoaște și nici nu l-a cunoscut. Or, aceste declarații ale agentului sub acoperire confirmă netemeinicia întregii învinuiri aduse lui Calmațui Denis. - avocatul V. Guzun în numele inculpatului Laguta Vitali, prin care solicită casarea sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. în motivarea apelului indică, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și a anchetei judiciare acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente ce ar fi dovedit vinovăția lui Laguta Vitali, iar instanța la pronunțarea sentinței a luat în considerație depozițiile martorului Munteanu Alexandru, care chipurile ar fi acționat sub acoperire și ar fi procurat de la Laguta Vitali substanțe narcotice, însă acest fapt nu s-a confirmat, or așa numitele 6 substanțe narcotice nu au fost documentate, cu toate că din spusele martorului el s-a deplasat în or. XXX fiind însoțit de colaboratorii de poliție, care în asemenea cazuri erau obligați de a împacheta imediat, în prezența martorilor, substanțele narcotice. De altfel martorul sub acoperire nici nu l-a recunoscut pe Laguta Vitali ca pe traficantul de droguri cu care chipurile s-a întâlnit și procurat droguri. Nici din convorbirile telefonice nu se poate concluziona că Laguta Vitali ar fi avut intenția de a trafica ilegal substanțe narcotice. Martorul sub acoperire a declarat că la momentul tranzacției de procurare a drogurilor de la Laguta Vitali el a fost înzestrat cu mijloace de înregistrare audio, însă conform ordonanței procurorului (f.d. 77 vol. I) aceste înregistra nu au prezentat oricare interes pentru cauza penală și nu au fost anexate la materialele dosarului. Din cele relatate apare dubii privind faptul da a avut loc întâlnirea martorului sub acoperire cu inculpatul Laguta Vitali sau n ori această afirmație este bazată doar pe declarațiile martorului, care este colaborator de poliție, declarațiile ultimului nu sunt confirmate prin alte probe trezesc suspiciuni rezonabile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul S. Covali în numele inculpatului Calmațui Denis și apelul avocatului V. Guzun în numele inculpatului Laguta Vitali. A fost admis apelul procurorului, casată sentința, cu adoptarea unei hotărâri noi, după cum urmează: Calmațui Denis XXX se consideră condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și în baza acestei legi i se stabilește pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În baza art. 85 Cod penal, prin concurs de sentințe, a adăuga parțial la pedeapsa aplicată pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din 22.10.2015 și definitiv a-i stabili pedeapsa sub formă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. Laguta Vitali XXXse consideră condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal și în baza acestei legi i se stabilește pedeapsa sub formă de 4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a dedus, că probele administrate și prezentate de către organul de urmărire penală, verificate și administrate în ședința instanței de fond, sunt probe pertinente, concludente și utile, în baza cărora s-a tras o concluzie întemeiată privind vinovăția inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. Instanța de fond întemeiat a constatat că, vinovăția inculpaților este dovedită prin declarațiile martorului Munteanu Alexandru, care a fost agentul sub acoperire ce a efectuat achiziția de control a substanțelor narcotice, și în cadrul audierii în instanța de judecată a confirmat, că în decembrie 2015 a făcut achiziția de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali. S-a întâlnit cu ultimul la o școală, pe un stadion, prin intermediul unui cunoscut, au discutat despre substanțele narcotice, la prețul a câte 500 lei paharul, reducere el 7 nu a vrut să facă, așa au făcut achiziția, peste o oră Laguta Vitali a adus substanțele narcotice în mărime de cinci cutii, pentru probă, pentru a vedea ce calitate au substanțele narcotice. Substanța respectivă a transmis-o organelor de poliție. După întâlnire, substanțele au fost ridicate de poliție. Instanța de apel a reținut că, temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din argumentele aduse de către autorii apelurilor în raport cu materialul probant acumulat și cu cadrul legal existent. În așa mod, instanța de apel a ajuns la concluzia că sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele apelanților privind achitarea inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali de sub învinuirea incriminată. Astfel, din declarațiile acestui martor cu certitudine se confirmă vinovăția lui Laguta Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiind neîntemeiate argumentele apelantului privind faptul că procurorul nu a prezentat probe privind vinovăția lui Laguta Vitali. Instanța de apel nu are temei de a se îndoi în declarațiile martorului Munteanu Alexandru, care sub jurământ a relatat în mod amănunțit circumstanțele petrecerii achiziției de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali, iar ulterior martorul a predat substanțele narcotice colaboratorilor de poliție. În acest sens sunt neîntemeiate argumentele apelanților, precum că instanța a reținut la baza sentinței de condamnare doar declarațiile martorului Munteanu Alexandru, fapt ce nu corespunde materialelor cauzei penale. Or, sentința nu se bazează exclusiv pe declarațiile martorului dat, după cum invocă partea apărării, la baza sentinței fiind puse și probele scrise și cercetate nemijlocit în ședința de judecată, care coroborate cu declarațiile martorului Munteanu Alexandru, demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiuni pentru care au fost condamnați. De asemenea urmează a fi respinse argumentele părții apărării privind aprecierea critică a declarațiilor acestui martor. Astfel, declarațiile martorului Munteanu Alexandru nu trezesc dubii acestea coroborează cu celelalte probe și circumstanțe a cauzei. Declarațiile martorului sunt confirmate prin procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015 care atestă că de la martorul, investigatorul sub acoperire Munteam Alexandru, a fost ridicat un pachețel cu o substanță verde uscată mărunțită, care de fapt constituie substanța narcotică procurată de la Laguta Vitali și predat colaboratorilor de poliție, prin raportul de expertiză constatându-se că substanța narcotică este marijuana. Totodată, faptul că pachetul cu substanța narcotică nu a fost ridicat de Munteanu Alexandru în or. Ungheni ci mun. Chișinău nu demonstrează nevinovăția lui Laguta Vitali în înstrăinarea acesteia. Or, martorul atât la urmărirea penală, cât și în instanța de fond a declarat, că a efectuat achiziția de control de la Laguta Vitali, iar după ce a ajuns în mun. Chișinău a preda colaboratorilor de poliție anume substanțele narcotice procurate de la Laguta Vitali. Mai mult ca atât, la terminarea urmăririi penale nici învinuitul Laguta Vitali și nici apărătorul acestuia nu au invocat nulitatea procesului-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015, prin care de la Munteanu Alexandru a fost ridicat pachețelul cu substanța verde uscată mărunțită. Veridicitatea depozițiilor martorului Munteanu Alexandru se confirmă și prin faptul că acesta a declarat în ședința instanței de fond, că nu-l cunoaște pe Calmațui Denis. Faptul dat infirmă argumentele părții apărării, precum că 8 martorul a dat declarații neveridice, cu scopul doar ai incrimina pe inculpați,, însă acesta a declarat corect, că nu-l cunoaște pe Calmațui D.. Totodată aceasta nu denotă faptul că ultimul nu a comis infracțiunea reținută de instanță. Or, vinovăția lui Calmațui Denis a fost stabilită cu certitudine, aceasta reiese din probele administrate de prima instanță. Astfel, în urma percheziției corporale a lui Calmațui Denis, cât și în cadrul percheziției domiciliului acestuia, precum și în urma percheziției domiciliului lui Laguta Vitali, de către colaboratorii de poliție au fost depistate substanțe narcotice în diferite cantități, precum și obiecte care aveau urme de folosire a substanțelor narcotice, ceea ce denotă cu certitudine vinovăția acestora. Vinovăția lui Calmațui Denis este dovedită și prin procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 22 februarie 2016, prin care au fost stenografiate discuțiile învinuiților Calmațui Denis și Laguta Vitali. Acest proces-verbal scoate în evidență discuțiile lui Calmațui Denis cu persoane necunoscute în vederea înstrăinării acestora a substanțelor narcotice, precum și discuțiile cu Laguta Vitali, care demonstrează legătura dintre cei doi inculpați și coparticiparea acestora la înstrăinarea substanțelor narcotice. În baza argumentelor expuse, instanța de fond întemeiat a constatat vinovăția inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice săvârșită în scop de înstrăinare, de două persoane, în proporții mari. Din aceste motive urmează a fi respinse argumentele apelanților privind achitarea inculpaților. Instanța de apel a menționat că, prima instanță just a recalificat acțiunile inculpaților din prevederile art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, în sensul dat urmând a fi respinse argumentele procurorului privind condamnarea inculpaților în baza învinuirii înaintate în rechizitoriu. Or, în sensul art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebire de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea unei sau mai multor infracțiuni, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența în componența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității infracționale comune, precum și prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membrii grupului criminal organizat. Totodată, statornicia relațiilor dintre membrii grupului, la rândul său, exprimă nu doar gradul înalt de coordonare a acțiunilor și comportării lor, dar și caracterul retras, nivelul de izolare de societate al acestei formațiuni infracționale (cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, etc.). La fel, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni. Astfel, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate probe pertinente și concludente ce ar demonstra că inculpații Calmațui Denis și Laguta Vitali au creat un grup criminal organizat, din care aceștia făceau parte, cu un grad înalt de coordonare și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal, existenței unui plan bine determinat, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor între membrii grupului, a 9 unor acte și operațiuni concrete, caracterul retras și nivelul de izolare de societate al acestei formațiuni, în vederea comiterii infracțiunilor privind circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru obținerea unui beneficiu financiar. Mai mult ca atât, acuzarea nu a acumulat probe în vederea determinării rolului și funcțiilor inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în cadrul acestui grup criminal, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, Calmațui Denis și Laguta Vitali au înfăptuit circulația ilegală a substanțelor narcotice în calitate de coautori. Probele anexate la materialele cauzei confirmă scopul de desfacere, precum și desfacerea substanțelor narcotice către persoana sub acoperire în cadrul efectuării achiziției de control pe episodul reținut, însă ele nu demonstrează existența grupului criminal organizat. Descrierea modului cum acționau inculpații, indicat de către procuror în apel, nu pot fi considerate ca fiind probe în confirmarea existenței grupului criminal organizat, acțiunile inculpaților descrise confirmă în mod cert coparticiparea lor la comiterea infracțiunii și nu existența unui grup criminal organizat. Procesele-verbale de examinare a mijloacelor materiale de informație, a discuțiilor telefonice între inculpați, nu indică în nici un mod la existența grupului criminal organizat, din care ar fi făcut parte inculpații. Coparticiparea inculpaților la înstrăinarea substanțelor narcotice, care le-a fost reținută în sarcină de către instanța de fond, nu indică la prezența unei reuniuni stabile între aceste persoane și că aceștia au fost organizați în prealabil pentru a comite infracțiunea. Astfel, instanța de fond în mod corect a conchis, că în cadrul cercetări judecătorești nu s-a constatat că Calmațui Denis și Laguta Vitali au creat condus un grup criminal în vederea comiterii infracțiunilor privind circulații ilegală a substanțelor narcotice, prin urmare, instanța de judecată just a recalificat acțiunile inculpaților în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță a admis o eroare la adoptarea prezentei sentințe. În acest sens, instanța de apel a considerat oportun de a admite apelul procurorului, inclusiv din oficiu, cu casarea sentinței primei instanțe, din considerentul că instanța de fond la adoptarea sentinței nu a reținut în sarcina inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali faptele comise de către aceștia ca fiind dovedite, invocând în partea descriptivă a sentinței, că aceștia se învinuiesc în comitere infracțiunilor incriminate, ulterior instanța recalificând acțiunile inculpaților și condamnându-i în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. În așa mod, luând în considerație cele menționate mai sus, instanța de apel a reținut în sarcina inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali următoarele: Inculpatul Calmațui Denis, o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Laguta Vitali a înstrăinat substanțe narcotice. Așadar, cet. Calmațui Denis, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite a primit de la cet. Laguta Vitali substanța narcotică - marijuană, pentru înstrăinarea pe teritoriul or. XXX, precum și pentru consum personal, care a păstrat-o, până la 10 11 februarie 2016, la domiciliul său din or. XXX, str. XXX, când în rezultatul percheziției efectuate de organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două fragmente de folii din staniol. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-865 din 01 martie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str. XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Calmațui Denis, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXXX având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la cet. Laguta Vitali, substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe teritoriul or. XXX, pe care l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale. Ulterior, la 11 februarie 2016, aproximativ la ora 1900, cet. Calmațui Denis, a păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali pentru înstrăinare, deplasându-se spre domiciliul său situat în or. XXX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost stabilit de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu marijuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-768 din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde- cafenie prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XXX, str. XXX, unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. 11 Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde-cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-787 din 26 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 11 februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din! polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Inculpatul Laguta Vitali o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Calmațui Denis a înstrăinat substanțe narcotice. Așadar, la 17 decembrie 2015, cet. Laguta Vitali aflându-se în or. XXX având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală - substanța narcotică marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, distribuindu-o investigatorului sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru Munteanu, pentru consumul personal. Ulterior, la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană, care a primit-o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal. Conform raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masaj vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie 2015 de la cet. Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 6,505 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală - substanța narcotică marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală, distribuind-o lui Calmațui Denis, pentru înstrăinarea pe i teritoriul or. XXX, precum și pentru consum personal. La rândul său, cet. Calmațui Denis, având scopul înstrăinării substanțelor narcotice marijuană și consumului personal, a păstrat până la 11 februarie 2016, la domiciliul său din or. XX, str. XXX, când în rezultatul percheziției efectuate de organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde- cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două fragmente de folii din staniol. 12 Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din 01 martie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016 în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str. XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a distribuit lui Calmațui Denis substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe teritoriul or. XXX, pe care acesta l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale. Ulterior, la 11 februarie 2016 aproximativ la ora 1900, cet. Calmațui Denis a păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali, pentru înstrăinare, deplasându-se spre domiciliul său situat în or. XXX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost stabilit de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu marijuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-768 din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XXX, str. XXX, unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista 1 substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde- cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-787 din 26 13 februarie 2016 masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 11 februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Astfel, acțiunile inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali se încadrează în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal - circulația ilegală c substanțelor narcotice săvîrșită în scop de înstrăinare, de două persoane, îi proporții mari. Totodată instanța de apel consideră, că apelul declarat de procuror urmează a fi admis și în latura greșitei individualizări a pedepsei stabilite inculpatului Laguta Vitali, cu casarea parțială a sentinței instanței de fond, în latura aplicării pedepsei penale în privința inculpatului Laguta Vitali, din următoarele considerente: Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 71 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. În acest context, instanța de apel a considerat că aplicând pedeapsa lui Laguta Vitali pentru infracțiunea comisă, instanța de fond n-a dat destulă eficienți prevederilor art. 90 Cod penal și neîntemeiat a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea. Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei a închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite a intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudența, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. Instanța de apel a conchis, că condamnarea cu suspendarea condiționată a 14 executării pedepsei, după cum prevede art. 90 Cod penal, poate fi aplicată în cazul în care nu este rațional ca persoana să execute pedeapsa cu închisoarea. Instanța de judecată urmează să-și argumenteze soluția, bazându-se pe materialele cauzei și pe datele despre persoana vinovatului, indicând în mod obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, cerințe, ce nu au fost respectate în totalitate de către instanța de fond. Totodată, un aspect omis de către instanța de fond la pronunțarea sentinței adoptate în latura penală, în partea stabilirii pedepsei lui Laguta Vitali îl constituie infracțiunea pentru care se face vinovat inculpatul, care interesează sub raportul periculozității sociale decurgând, în primul rând din valoarea ocrotită de legea penală prin incriminarea penală a faptei comise de inculpat, iar în al doilea rând din împrejurările în care aceasta a fost comisă. Ce ține de fapta și împrejurările în care infracțiunea a fost consumată, este de reținut că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 217/1 Cod penal, care atentează la securitatea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor. Referitor la gravitatea faptelor comise se impune de a menționa că circulația ilegală a substanțelor narcotice constituie un fenomen de sporire a nivelului criminalității și descompunere a bazelor morale ale societății, reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că acesta reprezintă tendințe ascendente. Instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație circumstanțele comiterii infracțiunii. Or, infracțiunea comisă de către inculpatul Laguta Vitali este clasificată ca gravă și are un grad de pericol social-periculos crescut, deoarece inculpatul Laguta Vitali desfășurând activitatea de circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a pus în pericol viața și sănătatea altor persoane. Un aspect important îl constituie persoana inculpatului. Instanța de apel consideră că, urmează să fie efectuată o analiză completă și minuțioasă a personalității infractorului, care potrivit revendicării (vol.I, f.d. 209), anterior a mai avut atingeri cu legea penală și a fost condamnat, iar în prezent a săvârșit cu intenție o infracțiune gravă. În prezenta cauză, instanța de apel constată că, corijarea inculpatului Laguta Vitali este posibilă doar fiind izolat de societate, stabilindu-i o pedeapsă sub formă de închisoare, pedeapsă ce va corecta vinovatul și va asigura scopurile pedepsei. Acestea fiind constatate, instanța de apel a conchis că infracțiunea comisă de către inculpatul Laguta Vitali constituie un grad sporit de gravitate, care nu poate fi neglijat la stabilirea modului de executare a pedepsei, fiind absolut necesară izolarea acestuia de societate. Astfel, instanța de apel apreciază că modalitatea de executare aleasă inculpatului de către instanța de fond, nu este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere periculozitatea faptelor comise de inculpat. Cu atât mai mult, că motivarea primei instanțe privind individualizarea pedepsei inculpatului Laguta Vitali este contradictorie cu dispozitivul sentinței. Astfel, în partea motivată instanța a indicat, că consideră necesar a-i aplica inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare, considerând imposibilă corectarea și reeducarea lui fără izolarea reală de societate, iar în dispozitivul sentinței 15 instanța, în baza art. 90 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de 4 ani. În așa mod, ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii și gravitatea acesteia, de personalitatea celui vinovat, instanța de apel a considerat că la aplicarea pedepsei pentru infracțiunea comisă, instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Pripit a ajuns la concluzia privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Inculpatul Laguta Vitali urmează se execute real pedeapsa cu închisoarea, pentru a asigura corectarea și reeducarea inculpatului și pentru a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane, or, o pedeapsă mai blândă nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, au contestat cu recursuri ordinare: - procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, motivând că, probele prezentate de acuzare dovedesc incontestabil vinovăția lui Laguta Vitali și Calmațui Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal, ori instanțele de fond neîntemeiat au constatat lipsa pe caz a grupului criminal organizat. - avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și ultimul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Laguta Vitali. Recurenții invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, motivând că, condamnarea a fost bazată pe presupuneri; eronat a fost admisă declarația martorului Munteanu A., care a fost agent sub acoperire, ori în acest caz au fost încălcate prevederile art. 90 alin. (4) Cod de procedură penală; în flagrant delict, Laguta V. nu a fost reținut și cercetarea probelor dobândite de Munteanu A., instanțele nu au efectuat; investigatorul sub acoperire a fost dotat cu mijloace de înregistrare, dar soarta acestor înregistrări este necunoscută, ori înregistrările probau nevinovăția lui Laguta V., mai mult, în afară de martorul Munteanu V., alți martori nu sunt; din declarațiile lui Munteanu A., el a achiziționat de la Laguta V., 5 cutii cu substanțe narcotice, dar a predat un pachețel; Laguta V. se caracterizează pozitiv la locul de muncă, este persoană bolnavă, este invalid, se află la evidența medicului psihiatru, care au dus la concluzia de a aplica pedeapsa nonprivativă de libertate; procurorul a solicitat recalificarea acțiunilor din alin. (3) la alin. (4) al. art. 217/1 Cod penal, însă instanța de apel a respins această solicitare și a exclus prevederile art. 90 Cod penal în privința lui Laguta V., ori în opinia recurenților, instanța a înrăutățit situația inculpatului.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror: 16 Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest sens. În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, procurorul a invocat în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal menționează că, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat asupra căror motive concrete din apelul procurorului nu s- ar fi pronunțat instanța de apel, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat. Rezultă că, recursul procurorului în sensul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul acuzatorului de stat cu circumstanțe în fapt și în drept, care ar agrava situația condamnatului și care ar justifica acest recurs. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decît interesele legii Recurentul mai invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate de apelant care confirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate. La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor probatorie este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel. Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanțelor nu s-au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în recursul procurorului au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs procurorul nu a indicat. Cît privește temeiul invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că ultimul invocă dezacordul excluderii art. 46 Cod penal din fapta imputată inculpaților, ori instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură 17 penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie). Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate. Prin urmare, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de către procuror în recursul ordinar declarat și decide asupra inadmisibilității acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și ultimul: Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Recursurile sunt nefondate atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursurilor declarate, se atestă că titularii cererilor de recurs invocă dezacordul cu soluția instanței de apel sub aspectul pct. 6), 8), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică greșită, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Cu referire la temeiurile supuse examinării, Colegiul penal menționează că argumentele invocate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți, iar în susținerea acestei constatări, instanța de recurs se va expune în felul următor. Cu referire la temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs menționează că potrivit prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că instanța de apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept, care au dus la respingerea apelurilor declarate de avocatul S. Covali în numele inculpatului Calmațui Denis și avocatului V. Guzun în numele inculpatului Laguta Vitali, 18 admiterea apelului procurorului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în privința inculpaților. Contrar celor invocate de recurenți în privința faptului că decizia recurată nu conține descrierea faptei criminale ca fiind dovedită, instanța de recurs atestă, că decizia instanței de apel corespunde tuturor cerințelor prevăzute de art. art. 385, 394 Cod de procedură penală, deoarece rejudecând cauza, instanța de apel a indicat în conținutul părții descriptive a actului de dispoziție, inclusiv și descrierea faptelor criminale, considerate ca fiind dovedite, indicând locul, timpul, modul săvârșirii infracțiunilor, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunilor, acestea fiind menționate la pct. 4.1. Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Totodată, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le minuțios, iar în final le-a dat aprecierea corespunzătoare prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, confirmă vinovăția inculpatului Laguta Vitali de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal. Cu referire la argumentele invocate de recurenți privind chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la greșita reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpat. Tot aici se evidențiază, că potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță. Astfel, în opinia Colegiului penal criticele recurenților referitor la aprecierea greșită a probelor care în opinia acestora dovedesc nevinovăția inculpaților, nu sunt incidente în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză completă a tuturor probelor administrate în toate fazele procesului penal, stabilind corect vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor imputate. Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă lipsa argumentării de către instanța de apel a tuturor motivelor invocate în apelul apărării, Colegiul penal enunță că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurenți sunt nefondate, întrucât vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate 19 se dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea acesteia și adoptarea unei alte soluții. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Cu referire la temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care se invocă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor incriminate inculpatului, Colegiul penal reiterează că temeiul invocat de recurenți - „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii respective. În acest context, instanța de recurs menționează că, din conținutul deciziei instanței de apel rezultă, că ultima corect a reținut fapta și circumstanțele săvârșirii infracțiunii de către inculpatul Laguta Vitali, constatate de instanța de apel, motivând concluzia de vinovăție a acestuia. Sub acest aspect, Colegiul penal menționează că, potrivit doctrinei naționale obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe narcotice, apărate împotriva operațiunilor ilegale cu asemenea substanțe, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și împotriva înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice. Obiectul material al infracțiunii examinate îl reprezintă substanțele narcotice, fiind caracterizate în proporții mari Astfel, se reține că la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană, care a primit-o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal, iar conform raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie 2015 de la cet. Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 6,505 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiune. Această acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative alternative: producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale. Prin păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, în mod ascuns sau deschis, în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.), indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau altă persoană, precum și indiferent 20 dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc. substanțele narcotice) ori a procurat de la altcineva substanțele specificate. Prin transportare trebuie de înțeles deplasarea dintr-un loc în altul (însă în interiorul teritoriului vamal al R. Moldova), asupra sa ori cu utilizarea oricăror vehicule, a substanțelor narcotice. Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție directă. Motivul infracțiunii se exprimă, în principal, în interes material. Astfel, instanța de recurs reține că de către instanțele de fond corect a fost concluzionat că toți acești indici calificativi și-au găsit confirmarea, or, Laguta Vitali a păstrat și a transportat, având scop de înstrăinare a substanțelor narcotice în proporții mari. Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recursurile ordinare, nu este aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar determina necesitatea casării deciziei instanței de apel. La caz, fiind cert că conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost obținute cu respectarea normelor de procedură penală. Intenția de înstrăinare a substanțelor menționate reprezintă dorința, planul unei persoane care declanșează acțiuni în acest sens, ca: procurarea, prepararea, păstrarea, transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul. Este de menționat că, motivele principale expuse în recurs ordinar au fost anterior invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele din dosar în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă reapreciere a probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de drept. Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în mod public și într- un termen rezonabil a cauzei sale, a respectat principiile fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, și într-un termen care să nu determine lipsa de interes a cererii a examinat cauza, pronunțând în mod public o hotărâre legală și întemeiată. Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz, de instanța de apel. Astfel, Colegiul constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au stabilit, acțiunilor săvârșite de către Laguta Vitali, li s-a dat o apreciere și încadrare juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise, persoana vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea judecătorească în această parte la fel nu s-au stabilit. Cît privește argumentul recurenților că, instanța respengînd apelul procurorului a înrăutățit situația inculpatului Laguta Vitali prin excluderea prevederilor art. 90 Cod penal, Colegiul penal menționează că, concluzia instanței de apel referitor la 21 neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal este justă, deoarece pedeapsa stabilită de instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către inculpat. Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de apel, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată indicînd din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului Laguta Vitali pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii reale. Totodată, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o obligă în acest sens. În speța dată, rezultă că instanța de apel, reieșind din circumstanțele susmenționate, a considerat rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită. De asemenea, Colegiul penal specifică că, în speță, sunt respectate exigențele art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea situației condamnaților, menționîndu-se că urmează a fi diferențiată noțiunea de individualizare a pedepsei de noțiunea de individualizare a executării pedepsei. Prin actul de individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării instanța pune pe cel condamnat în situația de „condamnat cu executarea pedepsei condiționat suspendată”. În acest mod suspendarea condiționată a executării pedepsei se arată a fi o problemă privind executarea pedepsei dat fiind faptul că obiectul suspendării este executarea pedepsei. Astfel, se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea pedepsei. Astfel, ținînd cont de recomandarea formulată de Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție nr. 62 „Cu privire la înțelesul sintagmei „dacă nu se agravează situația condamnatului” ce se conține în art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală”, potrivit căreia: „Ca agravare a situației condamnatului se înțeleg situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare, prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii, care afectează dreptul inculpatului la apărare.”, Colegiul penal lărgit invocă că excluderea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecând recursul, instanța admite recursul, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi considerată o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în același sens. În aceeași ordine de idei este necesar de menționat că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla existență a unei abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor naționale, asupra unor spețe similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil. 22 De asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale necesită o anumită perioadă de timp, astfel încât un interval rezonabil în care coexistă mai multe soluții jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu dreptul la un proces echitabil. Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că „faptei săvârșite i sa dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul penal punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or atât prima instanță cât și instanța de apel corect s-au expus în privința acestui fapt, iar în decizia instanței de apel a fost combătut acest argument. Mai mult, recurenții nici nu indică în recursurile lor, care încadrare juridică ar fi corectă pentru inculpat. Referitor la motivul invocat de recurenți în ce privește martorul acuzării Munteanu Alexandru, Colegiul penal susține concluziile instanței de apel precum că, ,,… declarațiile acestui martor cu certitudine confirmă vinovăția lui Laguta Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, fiind neîntemeiate argumentele apelantului privind faptul că procurorul nu a prezentat probe privind vinovăția lui Laguta Vitali. Instanța de apel nu are temei de a se îndoi în declarațiile martorului Munteanu Alexandru, care sub jurământ a relatat în mod amănunțit circumstanțele petrecerii achiziției de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali, iar ulterior martorul a predat substanțele narcotice colaboratorilor de poliție. În acest sens sunt neîntemeiate argumentele apelanților, precum că instanța a reținut la baza sentinței de condamnare doar declarațiile martorului Munteanu Alexandru, fapt ce nu corespunde materialelor cauzei penale. Or, sentința nu se bazează exclusiv pe declarațiile martorului dat, după cum invocă partea apărării, la baza sentinței fiind puse și probele scrise și cercetate nemijlocit în ședința de judecată, care coroborate cu declarațiile martorului Munteanu Alexandru, demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiuni pentru care au fost condamnați. De asemenea urmează a fi respinse argumentele părții apărării privind aprecierea critică a declarațiilor acestui martor. Astfel, declarațiile martorului Munteanu Alexandru nu trezesc dubii acestea coroborează cu celelalte probe și circumstanțe a cauzei. Declarațiili martorului sunt confirmate prin procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015 care atestă că de la martorul, investigatorul sub acoperire Munteam Alexandru, a fost ridicat un pachețel cu o substanță verde uscată mărunțită, care de fapt constituie substanța narcotică procurată de la Laguta Vitali și predat colaboratorilor de poliție, prin raportul de expertiză constatându-se că substanța narcotică este marijuana.” De asemenea, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurenți enunțate la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate. Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, la etapa judecării apelurilor. 23 Prin urmare, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de către avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și de ultimul în recursurile ordinare declarate și decide asupra inadmisibilității acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, de avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și de ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Calmațui Denis XXX și Laguta Vitali XXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 26 decembrie 2017. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 24