1ra-1687/2017 — art. 217/1 al. 3 CP

1ra-1687/2017 — art. 217/1 al. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-1684/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 noiembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinînd admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, de avocatul Guzun

Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și de ultimul, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 12 iunie 2017, în cauza penală în

privința lui

Calmațui Denis XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în or. XXX,

și

Laguta Vitali XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în or. XXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 21.06.2016 pînă la 27.10.2016;

Instanța de apel de la 03.01.2017 pînă la 12.06.2017;

Instanța de recurs de la 23.10.2017 pînă la 29.11.2017.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor ordinare în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la 4 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

În baza art. 85 Cod penal, prin concurs de sentințe, a fost adăugat parțial la

pedeapsa aplicată, pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni

din 22.10.2015 și definitiv a fost stabilită pedeapsa sub formă de 4 ani 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de

5 ani.

Laguta Vitali a fost condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, la

4 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de semiînchis, cu privarea de

dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de

5 ani.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată condiționat pe

un termen de probațiune de 4 ani.

Denis a fost pus sub învinuire incriminându-i-se faptul precum că, o perioadă

nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în

or. XXX, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Laguta Vitali și alte persoane

nestabilite de organul de urmărire penală, s-a reunit într-un grup criminal organizat,

fiind membru activ a acestui grup, având rolul de distribuitor al substanțelor

narcotice.

1

Așadar, cet. Calmațui Denis, având intenția comiterii circulației ilegale

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite a primit de la

cet. Laguta Vitali substanța narcotică - marijuană, pentru înstrăinarea pe teritoriul or.

XXX, precum și pentru consum personal, care a păstrat-o, pânâ la 11 februarie 2016,

la domiciliul său din or. XXX, str. XXXX, când în rezultatul percheziției efectuate de

organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-cafenie,

mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de

culoare verde-cafenie pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două

fragmente de fol din staniol. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din

01 marți 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată

la examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 201 în

cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX str. XXX,

reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței

narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantei care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit, precum și cantități acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă

vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și

ridicată circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană,

care se atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de

pe suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate

în circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis

(materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel i de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

În continuare, cet. Calmațui Denis, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la

11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației ilegale a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a primit de la cet. Laguta Vitali,

substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru

înstrăinare pe teritoriul or. XX, pe care l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale.

Ulterior, la 11 februarie 2016, aproximativ la ora 19.00, cet. Calmațui Denis, a păstrat

marijuană primită de la cet. Laguta Vitali pentru înstrăinare, deplasându-se spre

domiciliul său situat în or. XX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost stabilit de

organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu

marijuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării

cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale

uscate de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-768

din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie

prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în

cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XX, str. XXX,

unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă

marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice

(marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79

din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, constituie proporții mari. Totodată, în rezultatul percheziției

2

corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul

lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și

mărunțite, de culoare verde-cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1

-R-787 din 26 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-

cafenie, depistată și ridicată la data de 11 februarie 2016 în urma efectuării

percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie

1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin

care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din

polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă

particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Laguta Vitali XXXX, a fost pus sub învinuire incriminându-i-se faptul precum

că, o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală și până la 11 februarie 2016,

aflându-se în or. XXX, împreună și prin înțelege prealabilă cu cet. Calmațui Denis și

alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, s-a reunit într-un grup

criminal organizat, fiind membru activ ai acestui grup, având rolul de distribuitor al

substanțelor narcotice.

Așadar, la 17 decembrie 2015, cet. Laguta Vitali aflându-se în or. XXXX, având

intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a

primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală - substanța narcotică

marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de urmărire penală,

distribuindu-o investigatorului sub acoperire cu date cifrate, cet. Alexandru

Munteanu, pentru consumul personal.

Ulterior, la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date cifrate, cet.

Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană, care a primit-

o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal.

Conform raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie 2015

de la cet. Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 6,505 grame,

care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții

mari.

În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate,

având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală -

substanța narcotică marihuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de

urmărire penală, distribuind-o lui Calmațui Denis, pentru înstrăinarea pe teritoriul or.

XXXX, precum și pentru consum personal.

La rândul său, cet. Calmațui Denis, având scopul înstrăinării substanțelor

narcotice marijuană și consumului personal, a păstrat până la 11 februarie 2016, la

domiciliul său din or. XXX, str. XXXX, când în rezultatul percheziției efectuate de

organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-cafenie,

mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă vegetală de

3

culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două

fragmente de folii din staniol.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din 01 martie 2016, masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la examinare într-un

pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016 în cadrul percheziției la

domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str. XXX, reprezintă marijuană,

care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice marijuană în

stare uscată, constituie 0, 03 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din

23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și

a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare

verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în

circumstanțele menționate mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se

atribuie la categoria substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe

suprafața fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în

circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie la

categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de canabis

(materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate, la 11

februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației ilegale a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a distribuit lui Calmațui Denis substanța

narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe

teritoriul or. XXX, pe care acesta l-a pus în buzunarul lateral al scurtei sale.

Ulterior, la 11 februarie 2016 aproximativ la ora 19:00, cet. Calmațui Denis a

păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali, pentru înstrăinare, deplasându- se

spre domiciliul său situat în or. XX, str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost

reținut de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat

pachetul cu marihuană, aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul

efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele

vegetale uscate de culoare verde-cafenie.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-768 din 25 februarie 2016, masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde - cafenie prezentată într-un pachet din

polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării cercetării la fața

locului în curtea blocului situat în or. XXX, str. XXX, unde la moment își are

domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie

91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin

care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mari.

Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în

aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite și

ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde- cafenie, care conform

raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-787 din 26 februarie 2016, masa vegetală

uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la data de 11

4

februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet. Calmațui Denis,

reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței

narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic

ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă

vegetală de pe suprafața a celor două pachețele din polietilenă transparente, depistate

și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care

se atribuie la substanțele narcotice.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi hotărîri

prin care, Laguta Vitali să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa

de 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5

ani. Calmațui Denis să fie recunoscui vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal și îi baza acestei legi să-i fie aplicată pedeapsa de

8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de

5 ani. În baza art. 91 alin. (10), art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată a adăuga

parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din 22.10.2015 și a-i

stabili definitiv pedeapsa de 10 ani închisoare. În motivarea apelului invocă, că

instanța de judecată nu a expus o analiză a faptelor constatate de ea, precum și nu a

argumentat excluderea agravantei de “grup criminal organizat”, care se incrimina de

acuzarea de stat.

Indică, că pct. 19 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 5 din 19.06.2006 prevede, că

partea descriptivă a sentinței dc condamnare trebuie să cuprindă: descrierea faptei

criminale ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii, forma și

gradul de vinovăție, motivul și consecințele infracțiunii. Această prevedere nu a fost

respectată în conținutul sentinței contestate, ne fiind stipulată comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b, f) Cod penal cu descrierea acestor fapte.

Instanța urma să enumere probele pe care se întemeiază concluziile, argumentându-se

motivele admiterii sau respingerii probelor atât a acuzării de stat, cât și a părții

apărării. Probele prezentate de părți trebuiau să fie supuse unei analize, însă în

sentința contestată se regăsește doar o descriere a probelor prezentate de părți, fără a

fi efectuată o analiză a lor. La recalificarea faptei incriminate inculpaților, instanța nu

a expus careva motive în acest sens, care să explice modificarea învinuirii. Punctul 22

al Hotărîrii menționate prevede că instanța de judecată este obligată să motiveze

aplicarea condamnării cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În sentința

contestată, instanța concluzionează că în privința inculpatului Laguta Vitali este

necesar de a fi aplicată pedeapsa cu închisoarea, fiind imposibilă corectarea și

reeducarea lui fără izolarea reală de societate. Ulterior instanța în dispozitiv, fără nici

o motivare, aplică prevederile art. 90 Cod penal, nefiind clar care ar fi argumentele de

aplicare condiționată a pedepsei.

Consideră că, prima instanță neîntemeiat a constatat lipsa pe caz a grupului

criminal organizat. Astfel, Laguta Vitali nu neagă faptul că se cunoaște de mult timp

cu Calmațui Denis și că se află cu el în relații de afacere, și anume îi livrează careva

mărfuri electronice, audio electronice și de uz casnic pe care ultimul le realizează la

5

piața din or. XXX. Însăși din stenogramă, și anume din discuțiile purtate de Calmațui

Denis se indică de câteva ori despre întâlniri pe stadionul unor școli în vederea

distribuirii substanțelor narcotice. Interceptările convorbirilor telefonice de asemenea

prezintă o legătură frecventă între Calmațui Denis și Laguta Vitali, în acest sens este

de menționat procesu-verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

(stenograma) care cuprinde o multitudine de discuții despre procurarea, păstrarea,

expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice de către Calmațui Denis

unui cerc larg de persoane, ceea ce demonstrează o activitatea stabilă în sensul art.

46, 2171 Cod penal. La întrebările adresate inculpatului Calmațui Denis cu cine a

purtat asemenea discuții, ultimul în genere neagă că a purtat asemenea număr. Astfel

reuniunea stabilă dintre Laguta Vitali și Calmațui Denis este vizibilă în ceea ce

privește circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare. Faptul că la domiciliul

lui Laguta Vitali nu au fost depistate careva droguri denotă faptul că ultimul îi punea

la dispoziția lui Calmațui Denis substanțele narcotice, iar ultimul prin intermediul

telefonului mobil le realiza unui cerc larg de persoane, fapt demonstrat prin

interceptările convorbirilor telefonice.

- avocatul S. Covali în numele inculpatului Calmațui Denis, prin care a

solicitat casarea sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Calmațui Denis

să fie achitat. În motivarea apelului invocă, că în sensul învinuirii de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. b), f) Cod penal nu s-a adus nici o

probă, ba mai mult ca atât, în rechizitoriul înaintat in instanță, cât și în sentința de

condamnare nu doar că nu este nici o probă ce ar confirma și proba comiterea

infracțiunii de către Calmațui Denis, ci în genere nu a fost demonstrată consumarea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 Cod penal. Totodată, urmărirea penală a rost

efectuată cu abateri de la legislație, și anume cu încălcarea prevederilor art. 52, 100

alin. (4), 255 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de procedură penală. Mai mult, atât în

rechizitoriu, cât și în celelalte acte întocmite de către organul de urmărire penală și

procuror este introdusă informație denaturată care nu a fost verificată în modul

corespunzător, fapt ce a dus la punerea ilegală sub învinuire a lui Calmațui Denis,

învinuirea fiind bazată doar pe presupuneri și doar pe declarațiile colaboratorului sub

acoperire.

Indică, că lui Clamațui Denis i se incriminează comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică de un grup criminal organizat sau de o

organizație criminală ori în favoarea acestora, însă în rechizitoriu nu s-a ; adus nici un

argument și nici o probă în vederea confirmării acestei acuzații. Totodată, procurorul

nu a prezentat nici o probă privind învinuirea lui Calmațui Denis de distribuirea si

înstrăinarea substanțelor narcotice. Acuzatorul aduce ca probă întru învinuirea lui

Calmațui Denis declarațiile și informațiile date de către agentul sub acoperire

Munteanu Alexandru, deși acesta în cadrul audierii lui a declarat, că pe Calmațui

Denis nu în cunoaște și nici nu l-a cunoscut. Or, aceste declarații ale agentului sub

acoperire confirmă netemeinicia întregii învinuiri aduse lui Calmațui Denis.

- avocatul V. Guzun în numele inculpatului Laguta Vitali, prin care solicită

casarea sentinței, și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat. în

motivarea apelului indică, că atât în cadrul urmăririi penale, cât și a anchetei judiciare

acuzatorul de stat nu a prezentat probe pertinente ce ar fi dovedit vinovăția lui Laguta

Vitali, iar instanța la pronunțarea sentinței a luat în considerație depozițiile martorului

Munteanu Alexandru, care chipurile ar fi acționat sub acoperire și ar fi procurat de la

Laguta Vitali substanțe narcotice, însă acest fapt nu s-a confirmat, or așa numitele

6

substanțe narcotice nu au fost documentate, cu toate că din spusele martorului el s-a

deplasat în or. XXX fiind însoțit de colaboratorii de poliție, care în asemenea cazuri

erau obligați de a împacheta imediat, în prezența martorilor, substanțele narcotice. De

altfel martorul sub acoperire nici nu l-a recunoscut pe Laguta Vitali ca pe traficantul

de droguri cu care chipurile s-a întâlnit și procurat droguri. Nici din convorbirile

telefonice nu se poate concluziona că Laguta Vitali ar fi avut intenția de a trafica

ilegal substanțe narcotice. Martorul sub acoperire a declarat că la momentul

tranzacției de procurare a drogurilor de la Laguta Vitali el a fost înzestrat cu mijloace

de înregistrare audio, însă conform ordonanței procurorului (f.d. 77 vol. I) aceste

înregistra nu au prezentat oricare interes pentru cauza penală și nu au fost anexate la

materialele dosarului. Din cele relatate apare dubii privind faptul da a avut loc

întâlnirea martorului sub acoperire cu inculpatul Laguta Vitali sau n ori această

afirmație este bazată doar pe declarațiile martorului, care este colaborator de poliție,

declarațiile ultimului nu sunt confirmate prin alte probe trezesc suspiciuni rezonabile.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul S. Covali în numele

inculpatului Calmațui Denis și apelul avocatului V. Guzun în numele inculpatului

Laguta Vitali.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința, cu adoptarea unei hotărâri noi,

după cum urmează:

Calmațui Denis XXX se consideră condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit.

b), f) Cod penal și în baza acestei legi i se stabilește pedeapsa sub formă de 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de

5 ani.

În baza art. 85 Cod penal, prin concurs de sentințe, a adăuga parțial la pedeapsa

aplicată pedeapsa neexecutată, stabilită prin sentința Judecătoriei Ungheni din

22.10.2015 și definitiv a-i stabili pedeapsa sub formă de 4 ani și 6 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

Laguta Vitali XXXse consideră condamnat în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal și în baza acestei legi i se stabilește pedeapsa sub formă de 4 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a deține funcții legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de

5 ani.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de

fond corect a dedus, că probele administrate și prezentate de către organul de

urmărire penală, verificate și administrate în ședința instanței de fond, sunt

probe pertinente, concludente și utile, în baza cărora s-a tras o concluzie

întemeiată privind vinovăția inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

Instanța de fond întemeiat a constatat că, vinovăția inculpaților este

dovedită prin declarațiile martorului Munteanu Alexandru, care a fost agentul

sub acoperire ce a efectuat achiziția de control a substanțelor narcotice, și în

cadrul audierii în instanța de judecată a confirmat, că în decembrie 2015 a făcut

achiziția de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali. S-a întâlnit cu

ultimul la o școală, pe un stadion, prin intermediul unui cunoscut, au discutat

despre substanțele narcotice, la prețul a câte 500 lei paharul, reducere el

7

nu a vrut să facă, așa au făcut achiziția, peste o oră Laguta Vitali a adus

substanțele narcotice în mărime de cinci cutii, pentru probă, pentru a

vedea ce calitate au substanțele narcotice. Substanța respectivă a transmis-o

organelor de poliție. După întâlnire, substanțele au fost ridicate de poliție.

Instanța de apel a reținut că, temeinicia sentinței a fost verificată reieșind

din argumentele aduse de către autorii apelurilor în raport cu materialul probant

acumulat și cu cadrul legal existent. În așa mod, instanța de apel a ajuns la

concluzia că sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse argumentele apelanților

privind achitarea inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali de sub învinuirea

incriminată.

Astfel, din declarațiile acestui martor cu certitudine se confirmă vinovăția

lui Laguta Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217/1 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, fiind neîntemeiate argumentele apelantului privind faptul că

procurorul nu a prezentat probe privind vinovăția lui Laguta Vitali. Instanța de

apel nu are temei de a se îndoi în declarațiile martorului Munteanu Alexandru,

care sub jurământ a relatat în mod amănunțit circumstanțele petrecerii achiziției

de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali, iar ulterior martorul a

predat substanțele narcotice colaboratorilor de poliție.

În acest sens sunt neîntemeiate argumentele apelanților, precum că instanța

a reținut la baza sentinței de condamnare doar declarațiile martorului Munteanu

Alexandru, fapt ce nu corespunde materialelor cauzei penale. Or, sentința nu se

bazează exclusiv pe declarațiile martorului dat, după cum invocă partea apărării,

la baza sentinței fiind puse și probele scrise și cercetate nemijlocit în ședința de

judecată, care coroborate cu declarațiile martorului Munteanu Alexandru,

demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiuni pentru

care au fost condamnați. De asemenea urmează a fi respinse argumentele părții

apărării privind aprecierea critică a declarațiilor acestui martor.

Astfel, declarațiile martorului Munteanu Alexandru nu trezesc dubii acestea

coroborează cu celelalte probe și circumstanțe a cauzei. Declarațiile martorului

sunt confirmate prin procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015 care

atestă că de la martorul, investigatorul sub acoperire Munteam Alexandru, a fost

ridicat un pachețel cu o substanță verde uscată mărunțită, care de fapt constituie

substanța narcotică procurată de la Laguta Vitali și predat colaboratorilor de

poliție, prin raportul de expertiză constatându-se că substanța narcotică este

marijuana.

Totodată, faptul că pachetul cu substanța narcotică nu a fost ridicat de

Munteanu Alexandru în or. Ungheni ci mun. Chișinău nu demonstrează

nevinovăția lui Laguta Vitali în înstrăinarea acesteia. Or, martorul atât la

urmărirea penală, cât și în instanța de fond a declarat, că a efectuat achiziția de

control de la Laguta Vitali, iar după ce a ajuns în mun. Chișinău a preda

colaboratorilor de poliție anume substanțele narcotice procurate de la Laguta

Vitali. Mai mult ca atât, la terminarea urmăririi penale nici învinuitul Laguta

Vitali și nici apărătorul acestuia nu au invocat nulitatea procesului-verbal de

ridicare din 17 decembrie 2015, prin care de la Munteanu Alexandru a fost

ridicat pachețelul cu substanța verde uscată mărunțită.

Veridicitatea depozițiilor martorului Munteanu Alexandru se confirmă și

prin faptul că acesta a declarat în ședința instanței de fond, că nu-l cunoaște pe

Calmațui Denis. Faptul dat infirmă argumentele părții apărării, precum că

8

martorul a dat declarații neveridice, cu scopul doar ai incrimina pe inculpați,,

însă acesta a declarat corect, că nu-l cunoaște pe Calmațui D.. Totodată aceasta

nu denotă faptul că ultimul nu a comis infracțiunea reținută de instanță. Or,

vinovăția lui Calmațui Denis a fost stabilită cu certitudine, aceasta reiese din

probele administrate de prima instanță. Astfel, în urma percheziției corporale a

lui Calmațui Denis, cât și în cadrul percheziției domiciliului acestuia, precum și

în urma percheziției domiciliului lui Laguta Vitali, de către colaboratorii de

poliție au fost depistate substanțe narcotice în diferite cantități, precum și

obiecte care aveau urme de folosire a substanțelor narcotice, ceea ce denotă cu

certitudine vinovăția acestora.

Vinovăția lui Calmațui Denis este dovedită și prin procesul-verbal privind

interceptarea și înregistrarea comunicărilor din 22 februarie 2016, prin care au

fost stenografiate discuțiile învinuiților Calmațui Denis și Laguta Vitali. Acest

proces-verbal scoate în evidență discuțiile lui Calmațui Denis cu persoane

necunoscute în vederea înstrăinării acestora a substanțelor narcotice, precum și

discuțiile cu Laguta Vitali, care demonstrează legătura dintre cei doi inculpați și

coparticiparea acestora la înstrăinarea substanțelor narcotice.

În baza argumentelor expuse, instanța de fond întemeiat a constatat

vinovăția inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în baza art. 217/1 alin. (3)

lit. b), f) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice săvârșită în

scop de înstrăinare, de două persoane, în proporții mari. Din aceste motive

urmează a fi respinse argumentele apelanților privind achitarea inculpaților.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță just a recalificat acțiunile

inculpaților din prevederile art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal în baza art.

217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, în sensul dat urmând a fi respinse

argumentele procurorului privind condamnarea inculpaților în baza învinuirii

înaintate în rechizitoriu.

Or, în sensul art. 46 Cod penal, grupul criminal organizat este o reuniune

stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai

multe infracțiuni.

Spre deosebire de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în

prealabil despre săvârșirea unei sau mai multor infracțiuni, grupul criminal

organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența în

componența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al

activității infracționale comune, precum și prin repartizarea obligatorie a

rolurilor între membrii grupului criminal organizat.

Totodată, statornicia relațiilor dintre membrii grupului, la rândul său,

exprimă nu doar gradul înalt de coordonare a acțiunilor și comportării lor, dar și

caracterul retras, nivelul de izolare de societate al acestei formațiuni

infracționale (cu regulile sale de comunicare, de subordonare, disciplină, etc.).

La fel, statornicia grupului criminal organizat poate să se manifeste prin

acțiunile multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată a unei infracțiuni.

Astfel, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost acumulate probe pertinente și concludente ce ar

demonstra că inculpații Calmațui Denis și Laguta Vitali au creat un grup

criminal organizat, din care aceștia făceau parte, cu un grad înalt de coordonare

și statornicie a legăturilor dintre membrii grupului criminal, existenței unui plan

bine determinat, cu desemnarea rolurilor și funcțiilor între membrii grupului, a

9

unor acte și operațiuni concrete, caracterul retras și nivelul de izolare de

societate al acestei formațiuni, în vederea comiterii infracțiunilor privind

circulația ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, pentru obținerea

unui beneficiu financiar.

Mai mult ca atât, acuzarea nu a acumulat probe în vederea determinării

rolului și funcțiilor inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali în cadrul

acestui grup criminal, or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că,

Calmațui Denis și Laguta Vitali au înfăptuit circulația ilegală a substanțelor

narcotice în calitate de coautori.

Probele anexate la materialele cauzei confirmă scopul de desfacere, precum

și desfacerea substanțelor narcotice către persoana sub acoperire în cadrul

efectuării achiziției de control pe episodul reținut, însă ele nu demonstrează

existența grupului criminal organizat.

Descrierea modului cum acționau inculpații, indicat de către procuror în

apel, nu pot fi considerate ca fiind probe în confirmarea existenței grupului

criminal organizat, acțiunile inculpaților descrise confirmă în mod cert

coparticiparea lor la comiterea infracțiunii și nu existența unui grup criminal

organizat.

Procesele-verbale de examinare a mijloacelor materiale de informație, a

discuțiilor telefonice între inculpați, nu indică în nici un mod la existența

grupului criminal organizat, din care ar fi făcut parte inculpații. Coparticiparea

inculpaților la înstrăinarea substanțelor narcotice, care le-a fost reținută în

sarcină de către instanța de fond, nu indică la prezența unei reuniuni stabile între

aceste persoane și că aceștia au fost organizați în prealabil pentru a comite

infracțiunea.

Astfel, instanța de fond în mod corect a conchis, că în cadrul cercetări

judecătorești nu s-a constatat că Calmațui Denis și Laguta Vitali au creat condus

un grup criminal în vederea comiterii infracțiunilor privind circulații ilegală a

substanțelor narcotice, prin urmare, instanța de judecată just a recalificat

acțiunile inculpaților în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță a admis o eroare

la adoptarea prezentei sentințe. În acest sens, instanța de apel a considerat

oportun de a admite apelul procurorului, inclusiv din oficiu, cu casarea sentinței

primei instanțe, din considerentul că instanța de fond la adoptarea sentinței nu a

reținut în sarcina inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali faptele comise de

către aceștia ca fiind dovedite, invocând în partea descriptivă a sentinței, că

aceștia se învinuiesc în comitere infracțiunilor incriminate, ulterior instanța

recalificând acțiunile inculpaților și condamnându-i în baza art. 217/1 alin. (3)

lit. b), f) Cod penal.

În așa mod, luând în considerație cele menționate mai sus, instanța de apel

a reținut în sarcina inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali următoarele:

Inculpatul Calmațui Denis, o perioadă nestabilită de organul de urmărire

penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX împreună și prin

înțelegere prealabilă cu cet. Laguta Vitali a înstrăinat substanțe narcotice.

Așadar, cet. Calmațui Denis, având intenția comiterii circulației ilegale a

substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, în circumstanțe nestabilite a primit

de la cet. Laguta Vitali substanța narcotică - marijuană, pentru înstrăinarea pe

teritoriul or. XXX, precum și pentru consum personal, care a păstrat-o, până la

10

11 februarie 2016, la domiciliul său din or. XXX, str. XXX, când în rezultatul

percheziției efectuate de organul de urmărire penală au fost ridicate mase

vegetale de culoare verde-cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din

polietilenă, particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe

suprafața găleții din polimer, fragmentul de butelie, două fragmente de folii din

staniol. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-865 din 01 martie 2016,

masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la

examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016

în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str.

XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea

substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe

suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate

mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria

substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața

fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în

circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie

la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de

canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mari.

În continuare, cet. Calmațui Denis, prelungindu-și acțiunile sale

intenționate, la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXXX având intenția

comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a

primit de la cet. Laguta Vitali, substanța narcotică marijuană, ambalată într-un

pachet din polietilenă, pentru înstrăinare pe teritoriul or. XXX, pe care l-a pus în

buzunarul lateral al scurtei sale. Ulterior, la 11 februarie 2016, aproximativ la

ora 1900, cet. Calmațui Denis, a păstrat marijuană primită de la cet. Laguta

Vitali pentru înstrăinare, deplasându-se spre domiciliul său situat în or. XXX,

str. XXX, în apropierea domiciliului, a fost stabilit de organul de urmărire

penală, în buzunarul lateral al scurtei a deteriorat pachetul cu marijuană,

aruncând pachetul din polietilenă pe asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării

la fața locului, a fost ridicat un pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate

de culoare verde-cafenie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-768

din 25 februarie 2016, masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-

cafenie prezentată într-un pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie

2016 în cadrul efectuării cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or.

XXX, str. XXX, unde la moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui

Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea

substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul

Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

11

Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis, efectuată în

aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au fost stabilite

și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde-cafenie, care

conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-787 din 26 februarie 2016, masa

vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, depistată și ridicată la

data de 11 februarie 2016 în urma efectuării percheziției corporale a cet.

Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 1,20 grame, care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe suprafața a celor două

pachețele din! polietilenă transparente, depistate și ridicate în circumstanțele de

mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la substanțele

narcotice.

Inculpatul Laguta Vitali o perioadă nestabilită de organul de urmărire

penală și până la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, împreună și prin

înțelegere prealabilă cu cet. Calmațui Denis a înstrăinat substanțe narcotice.

Așadar, la 17 decembrie 2015, cet. Laguta Vitali aflându-se în or. XXX

având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală -

substanța narcotică marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de

urmărire penală, distribuindu-o investigatorului sub acoperire cu date cifrate,

cet. Alexandru Munteanu, pentru consumul personal.

Ulterior, la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date cifrate,

cet. Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană, care

a primit-o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal.

Conform raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masaj

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie

2015 de la cet. Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată)

constituie 6,505 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23

ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, constituie proporții mari.

În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate,

având intenția comiterii circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de

înstrăinare, a primit de la persoane nestabilite de organul de urmărire penală -

substanța narcotică marijuană, care a păstrat o perioadă nestabilită de organul de

urmărire penală, distribuind-o lui Calmațui Denis, pentru înstrăinarea pe i

teritoriul or. XXX, precum și pentru consum personal.

La rândul său, cet. Calmațui Denis, având scopul înstrăinării substanțelor

narcotice marijuană și consumului personal, a păstrat până la 11 februarie 2016,

la domiciliul său din or. XX, str. XXX, când în rezultatul percheziției efectuate

de organul de urmărire penală au fost ridicate mase vegetale de culoare verde-

cafenie, mărunțite, ambalate într-un pachet din polietilenă, particulele de masă

vegetală de culoare verde-cafenie de pe suprafața găleții din polimer, fragmentul

de butelie, două fragmente de folii din staniol.

12

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-865 din 01 martie 2016,

masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie, prezentată la

examinare într-un pachet din polietilenă, depistată la data de 11 februarie 2016

în cadrul percheziției la domiciliul cet. Calmațui Denis, situat în or. XXX, str.

XXX, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea

substanței narcotice marijuană în stare uscată, constituie 0,03 grame, care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mici. Particulele de masă vegetală de culoare verde-cafenie de pe

suprafața găleții din polimer, depistată și ridicată în circumstanțele menționate

mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se atribuie la categoria

substanțelor narcotice. Depunerile de culoare cafenie de pe suprafața

fragmentului de butelie și celor două folii din staniol, depistate și ridicate în

circumstanțele menționate mai sus, reprezintă rășina de canabis, care se atribuie

la categoria substanțelor narcotice. Cantitatea totală obținută de rășină de

canabis (materie uscată) constituie 0,07 grame (0,03 + 0,02 + 0,02 grame), care

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost

aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel

de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie

proporții mari.

În continuare, cet. Laguta Vitali, prelungindu-și acțiunile sale intenționate,

la 11 februarie 2016, aflându-se în or. XXX, având intenția comiterii circulației

ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a distribuit lui Calmațui

Denis substanța narcotică marijuană, ambalată într-un pachet din polietilenă,

pentru înstrăinare pe teritoriul or. XXX, pe care acesta l-a pus în buzunarul

lateral al scurtei sale.

Ulterior, la 11 februarie 2016 aproximativ la ora 1900, cet. Calmațui Denis a

păstrat marijuană primită de la cet. Laguta Vitali, pentru înstrăinare,

deplasându-se spre domiciliul său situat în or. XXX, str. XXX, în apropierea

domiciliului, a fost stabilit de organul de urmărire penală, în buzunarul lateral al

scurtei a deteriorat pachetul cu marijuană, aruncând pachetul din polietilenă pe

asfalt, iar în rezultatul efectuării cercetării la fața locului, a fost ridicat un

pachet din polietilenă cu masele vegetale uscate de culoare verde-cafenie.

Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-768 din 25 februarie 2016,

masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie prezentată într-un

pachet din polietilenă, ridicată la data de 11 februarie 2016 în cadrul efectuării

cercetării la fața locului în curtea blocului situat în or. XXX, str. XXX, unde la

moment își are domiciliul temporar cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană,

care se atribuie la substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice

(marijuană uscată) constituie 91,5 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului

nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista 1 substanțelor

narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în

trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

Totodată, în rezultatul percheziției corporale a cet. Calmațui Denis,

efectuată în aceleași circumstanțe, din buzunarul lateral al scurtei ultimului, au

fost stabilite și ridicate masele vegetale uscate și mărunțite, de culoare verde-

cafenie, care conform raportului de expertiză nr. 34/12/1 -R-787 din 26

13

februarie 2016 masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde-cafenie,

depistată și ridicată la data de 11 februarie 2016 în urma efectuării percheziției

corporale a cet. Calmațui Denis, reprezintă marijuană, care se atribuie la

substanțele narcotice. Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată)

constituie 1,20 grame, care în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23

ianuarie 2006, prin care a fost aprobată Lista substanțelor narcotice, psihotrope

și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și

cantitățile acestora, constituie proporții mici. Particulele de masă vegetală de pe

suprafața a celor două pachețele din polietilenă transparente, depistate și ridicate

în circumstanțele de mai sus, reprezintă particule unice de marijuană, care se

atribuie la substanțele narcotice.

Astfel, acțiunile inculpaților Calmațui Denis și Laguta Vitali se încadrează

în baza art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod penal - circulația ilegală c substanțelor

narcotice săvîrșită în scop de înstrăinare, de două persoane, îi proporții mari.

Totodată instanța de apel consideră, că apelul declarat de procuror urmează

a fi admis și în latura greșitei individualizări a pedepsei stabilite inculpatului

Laguta Vitali, cu casarea parțială a sentinței instanței de fond, în latura aplicării

pedepsei penale în privința inculpatului Laguta Vitali, din următoarele

considerente:

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 71

Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se

aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului

cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul

celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în

cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei.

În acest context, instanța de apel a considerat că aplicând pedeapsa lui

Laguta Vitali pentru infracțiunea comisă, instanța de fond n-a dat destulă

eficienți prevederilor art. 90 Cod penal și neîntemeiat a suspendat condiționat

executarea pedepsei cu închisoarea.

Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei

a închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite a

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudența,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă.

Instanța de apel a conchis, că condamnarea cu suspendarea condiționată a

14

executării pedepsei, după cum prevede art. 90 Cod penal, poate fi aplicată în

cazul în care nu este rațional ca persoana să execute pedeapsa cu închisoarea.

Instanța de judecată urmează să-și argumenteze soluția, bazându-se pe

materialele cauzei și pe datele despre persoana vinovatului, indicând în mod

obligatoriu motivele condamnării cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei, cerințe, ce nu au fost respectate în totalitate de către instanța de fond.

Totodată, un aspect omis de către instanța de fond la pronunțarea sentinței

adoptate în latura penală, în partea stabilirii pedepsei lui Laguta Vitali îl

constituie infracțiunea pentru care se face vinovat inculpatul, care interesează

sub raportul periculozității sociale decurgând, în primul rând din valoarea

ocrotită de legea penală prin incriminarea penală a faptei comise de inculpat, iar

în al doilea rând din împrejurările în care aceasta a fost comisă.

Ce ține de fapta și împrejurările în care infracțiunea a fost consumată, este

de reținut că inculpatul a comis infracțiunea prevăzută la art. 217/1 Cod penal,

care atentează la securitatea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a

substanțelor narcotice, psihotrope și analoagelor lor.

Referitor la gravitatea faptelor comise se impune de a menționa că

circulația ilegală a substanțelor narcotice constituie un fenomen de sporire a

nivelului criminalității și descompunere a bazelor morale ale societății,

reprezentând una din cele mai importante probleme sociale, cu atât mai mult că

acesta reprezintă tendințe ascendente.

Instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație

circumstanțele comiterii infracțiunii. Or, infracțiunea comisă de către inculpatul

Laguta Vitali este clasificată ca gravă și are un grad de pericol social-periculos

crescut, deoarece inculpatul Laguta Vitali desfășurând activitatea de circulație

ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, a pus în pericol viața și

sănătatea altor persoane.

Un aspect important îl constituie persoana inculpatului. Instanța de apel

consideră că, urmează să fie efectuată o analiză completă și minuțioasă a

personalității infractorului, care potrivit revendicării (vol.I, f.d. 209), anterior a

mai avut atingeri cu legea penală și a fost condamnat, iar în prezent a săvârșit cu

intenție o infracțiune gravă.

În prezenta cauză, instanța de apel constată că, corijarea inculpatului

Laguta Vitali este posibilă doar fiind izolat de societate, stabilindu-i o pedeapsă

sub formă de închisoare, pedeapsă ce va corecta vinovatul și va asigura

scopurile pedepsei.

Acestea fiind constatate, instanța de apel a conchis că infracțiunea comisă

de către inculpatul Laguta Vitali constituie un grad sporit de gravitate, care nu

poate fi neglijat la stabilirea modului de executare a pedepsei, fiind absolut

necesară izolarea acestuia de societate.

Astfel, instanța de apel apreciază că modalitatea de executare aleasă

inculpatului de către instanța de fond, nu este în acord cu principiul

proporționalității, având în vedere periculozitatea faptelor comise de inculpat.

Cu atât mai mult, că motivarea primei instanțe privind individualizarea pedepsei

inculpatului Laguta Vitali este contradictorie cu dispozitivul sentinței. Astfel, în

partea motivată instanța a indicat, că consideră necesar a-i aplica inculpatului o

pedeapsă sub formă de închisoare, considerând imposibilă corectarea și

reeducarea lui fără izolarea reală de societate, iar în dispozitivul sentinței

15

instanța, în baza art. 90 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepsei pe

un termen de probă de 4 ani.

În așa mod, ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii și gravitatea

acesteia, de personalitatea celui vinovat, instanța de apel a considerat că la

aplicarea pedepsei pentru infracțiunea comisă, instanța de fond nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal. Pripit a ajuns la concluzia

privind aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. Inculpatul Laguta Vitali

urmează se execute real pedeapsa cu închisoarea, pentru a asigura corectarea și

reeducarea inculpatului și pentru a preveni săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea inculpatului, cât și a altor persoane, or, o pedeapsă mai blândă nu va

asigura atingerea scopului pedepsei.

ordinare:

- procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Recurentul invocă

dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, motivând că, probele prezentate de

acuzare dovedesc incontestabil vinovăția lui Laguta Vitali și Calmațui Denis în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (4) lit. b) Cod penal, ori instanțele

de fond neîntemeiat au constatat lipsa pe caz a grupului criminal organizat.

- avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și ultimul, făcând

trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în

privința lui Laguta Vitali. Recurenții invocă dezacordul cu decizia instanței de apel,

motivând că, condamnarea a fost bazată pe presupuneri; eronat a fost admisă

declarația martorului Munteanu A., care a fost agent sub acoperire, ori în acest caz au

fost încălcate prevederile art. 90 alin. (4) Cod de procedură penală; în flagrant delict,

Laguta V. nu a fost reținut și cercetarea probelor dobândite de Munteanu A.,

instanțele nu au efectuat; investigatorul sub acoperire a fost dotat cu mijloace de

înregistrare, dar soarta acestor înregistrări este necunoscută, ori înregistrările probau

nevinovăția lui Laguta V., mai mult, în afară de martorul Munteanu V., alți martori

nu sunt; din declarațiile lui Munteanu A., el a achiziționat de la Laguta V., 5 cutii cu

substanțe narcotice, dar a predat un pachețel; Laguta V. se caracterizează pozitiv la

locul de muncă, este persoană bolnavă, este invalid, se află la evidența medicului

psihiatru, care au dus la concluzia de a aplica pedeapsa nonprivativă de libertate;

procurorul a solicitat recalificarea acțiunilor din alin. (3) la alin. (4) al. art. 217/1 Cod

penal, însă instanța de apel a respins această solicitare și a exclus prevederile art. 90

Cod penal în privința lui Laguta V., ori în opinia recurenților, instanța a înrăutățit

situația inculpatului.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora,

din următoarele considerente.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de procuror:

16

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea

temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărîrii atacate în acest

sens.

În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, procurorul a invocat

în drept temei de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 12) Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și faptei săvîrșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Colegiul penal menționează că, în recursul respectiv, în pofida prevederilor

enunțate, nu este specificat asupra căror motive concrete din apelul procurorului nu s-

ar fi pronunțat instanța de apel, omițîndu-se totalmente motivarea ilegalității deciziei

contestate în acest sens, cu indicarea unor concrete erori în aspectul vizat.

Rezultă că, recursul procurorului în sensul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursul acuzatorului de stat cu circumstanțe în

fapt și în drept, care ar agrava situația condamnatului și care ar justifica acest recurs.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decît interesele legii

Recurentul mai invocă că, instanța de apel incorect a apreciat probele prezentate

de apelant care confirmă vinovăția inculpaților în cele incriminate.

La acest capitol, instanța de recurs subliniază că procedura de apreciere a

probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanțele

ierarhic inferioare, de competența cărora este stabilirea stării de fapt. Instanța de

recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze,

atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de

fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această

concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se

constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de recurs nu se specifică în

norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar

constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare.

Colegiul remarcă faptul că, în speță, conținutul probelor și valoarea lor

probatorie este detaliat analizată în textul deciziei instanței de apel.

Temei de a pune la îndoială veridicitatea probelor și concluziilor instanțelor nu

s-au stabilit. Totodată, Colegiul penal menționează că, argumentele invocate în

recursul procurorului au fost deja obiect de judecare în instanța de apel, iar aceasta

respectînd prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, iar careva noi argumente în recurs procurorul nu a

indicat.

Cît privește temeiul invocat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12)

Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că ultimul invocă dezacordul

excluderii art. 46 Cod penal din fapta imputată inculpaților, ori instanța de apel legal

și întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și

de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură

17

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor,

corect concluzionând asupra vinovăției inculpaților de săvârșirea infracțiunilor

imputate, motivându-și soluția în acest sens (pct. 4.1. din prezenta decizie).

Mai mult, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate la

pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța

de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în

prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe

deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Prin urmare, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate

de către procuror în recursul ordinar declarat și decide asupra inadmisibilității

acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Guzun Vasile în numele

inculpatului Laguta Vitali și ultimul:

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu este

aplicabil din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de implicare

a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Recursurile sunt nefondate atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată

și motivată.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, se atestă că titularii cererilor de

recurs invocă dezacordul cu soluția instanței de apel sub aspectul pct. 6), 8), 10), 12)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel, în cazurile când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, când nu au

fost întrunite elementele infracțiunii sau faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare

juridică greșită, când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Cu referire la temeiurile supuse examinării, Colegiul penal menționează că

argumentele invocate nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului în cauză,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurenți, iar în susținerea

acestei constatări, instanța de recurs se va expune în felul următor.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, instanța de recurs menționează că potrivit prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau

cercetează suplimentar probele administrate de prima instanță, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal reține că instanța de

apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, iar decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept, care au dus la

respingerea apelurilor declarate de avocatul S. Covali în numele inculpatului

Calmațui Denis și avocatului V. Guzun în numele inculpatului Laguta Vitali,

18

admiterea apelului procurorului, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță în privința inculpaților.

Contrar celor invocate de recurenți în privința faptului că decizia recurată nu

conține descrierea faptei criminale ca fiind dovedită, instanța de recurs atestă, că

decizia instanței de apel corespunde tuturor cerințelor prevăzute de art. art. 385, 394

Cod de procedură penală, deoarece rejudecând cauza, instanța de apel a indicat în

conținutul părții descriptive a actului de dispoziție, inclusiv și descrierea faptelor

criminale, considerate ca fiind dovedite, indicând locul, timpul, modul săvârșirii

infracțiunilor, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunilor,

acestea fiind menționate la pct. 4.1.

Astfel, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de

procedură penală, fiind legală și întemeiată.

Totodată, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la examinarea

cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. art. 27, 99-101 Cod de

procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le

minuțios, iar în final le-a dat aprecierea corespunzătoare prin prisma pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, confirmă

vinovăția inculpatului Laguta Vitali de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217/1

alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

Cu referire la argumentele invocate de recurenți privind chestiunea de apreciere

eronată a probelor, Colegiul penal amintește că la etapa judecării recursului, instanța

nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor de fond.

Deci, Colegiul penal nu examinează criticele referitoare la greșita reținere, pe

baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin

raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea încadrării

juridice a faptelor săvârșite de inculpat.

Tot aici se evidențiază, că potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal

al Curții Supreme de Justiție, regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului ordinar

instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza

temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o

reapreciere a stării de fapt reținute în speță.

Astfel, în opinia Colegiului penal criticele recurenților referitor la aprecierea

greșită a probelor care în opinia acestora dovedesc nevinovăția inculpaților, nu sunt

incidente în cazul supus judecării, din motivul că instanța de apel a făcut o analiză

completă a tuturor probelor administrate în toate fazele procesului penal, stabilind

corect vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Cu referire la argumentele recurenților prin care se invocă lipsa argumentării

de către instanța de apel a tuturor motivelor invocate în apelul apărării, Colegiul

penal enunță că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și

lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere

probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii

penale, așa cum s-a procedat în speță.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de recurenți

sunt nefondate, întrucât vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor incriminate

19

se dovedește indubitabil din probele acumulate, nefiind comisă nici o gravă eroare de

fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea acesteia și

adoptarea unei alte soluții.

Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe

de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită,

neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea

unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea

pe care materialul probator o susține.

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, prin care se invocă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor

incriminate inculpatului, Colegiul penal reiterează că temeiul invocat de recurenți -

„nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este prezent atunci, când instanța ce a

judecat cauza a comis în această parte o eroare de drept, cum ar fi situația prin care în

hotărârea judecătorească s-a făcut referire la săvârșirea infracțiunii, dar nu au fost

stabilite faptele sau împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale

infracțiunii respective.

În acest context, instanța de recurs menționează că, din conținutul deciziei

instanței de apel rezultă, că ultima corect a reținut fapta și circumstanțele săvârșirii

infracțiunii de către inculpatul Laguta Vitali, constatate de instanța de apel, motivând

concluzia de vinovăție a acestuia.

Sub acest aspect, Colegiul penal menționează că, potrivit doctrinei naționale

obiectul juridic special al infracțiunii specificate la art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal, îl formează relațiile sociale cu privire la circulația legală de substanțe

narcotice, apărate împotriva operațiunilor ilegale cu asemenea substanțe, săvârșite în

scop de înstrăinare, precum și împotriva înstrăinării ilegale a substanțelor narcotice.

Obiectul material al infracțiunii examinate îl reprezintă substanțele narcotice,

fiind caracterizate în proporții mari

Astfel, se reține că la 17 decembrie 2015, investigatorul sub acoperire cu date

cifrate, cet. Alexandru Munteanu, a predat benevol substanța narcotică - marijuană,

care a primit-o de la cet. Laguta Vitali, pentru consumul personal, iar conform

raportului de expertiză nr. 11623 din 29 decembrie 2015, masa vegetală uscată și

mărunțită de culoare verde-cafenie, ridicată la 17 decembrie 2015 de la cet.

Alexandru Munteanu, reprezintă marijuană, care se atribuie la substanțele narcotice.

Cantitatea substanței narcotice (marijuană uscată) constituie 6,505 grame, care în

temeiul Hotărârii Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, prin care a fost aprobată

Lista substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe,

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, constituie proporții mari.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 217/1 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal, se exprimă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiune.

Această acțiune se înfățișează în oricare din următoarele modalități normative

alternative: producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte

operațiuni ilegale.

Prin păstrare se înțelege deținerea substanțelor narcotice, în mod ascuns sau

deschis, în sfera de stăpânire a făptuitorului (asupra sa, în locuință sau în altă

încăpere, la locul de muncă, pe terenul din preajma casei, în ascunzătoare etc.),

indiferent dacă posedarea se face pentru sine sau altă persoană, precum și indiferent

20

dacă făptuitorul este posesor primar (deoarece a produs, a fabricat, a extras etc.

substanțele narcotice) ori a procurat de la altcineva substanțele specificate.

Prin transportare trebuie de înțeles deplasarea dintr-un loc în altul (însă în

interiorul teritoriului vamal al R. Moldova), asupra sa ori cu utilizarea oricăror

vehicule, a substanțelor narcotice.

Latura subiectivă a infracțiunii examinate se caracterizează prin intenție directă.

Motivul infracțiunii se exprimă, în principal, în interes material.

Astfel, instanța de recurs reține că de către instanțele de fond corect a fost

concluzionat că toți acești indici calificativi și-au găsit confirmarea, or, Laguta Vitali

a păstrat și a transportat, având scop de înstrăinare a substanțelor narcotice în

proporții mari.

Prin urmare, temeiul, la care se face trimitere în recursurile ordinare, nu este

aplicabil în speța examinată din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar

determina necesitatea casării deciziei instanței de apel.

La caz, fiind cert că conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată

detaliat și multiaspectual în textul deciziei instanței de apel, iar careva temeiuri de a

pune la îndoială veridicitatea acestor probe nu s-au stabilit, deoarece ele au fost

obținute cu respectarea normelor de procedură penală.

Intenția de înstrăinare a substanțelor menționate reprezintă dorința, planul unei

persoane care declanșează acțiuni în acest sens, ca: procurarea, prepararea, păstrarea,

transportarea acestora, plasarea într-un ambalaj comod pentru înstrăinare sau

încheierea unei înțelegeri corespunzătoare cu consumatorul.

Este de menționat că, motivele principale expuse în recurs ordinar au fost

anterior invocate în apel, iar instanța de apel, le-a examinat apreciind toate probele

din dosar în ansamblu și conform art. 414 alin. (3), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, s-a pronunțat detaliat asupra motivelor invocate în apel. O nouă

reapreciere a probelor nu poate fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece

aceasta judecă numai temeiurile de drept.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel în mod public și într-

un termen rezonabil a cauzei sale, a respectat principiile fundamentale, precum

contradictorialitatea, dreptul la apărare, egalitatea, și într-un termen care să nu

determine lipsa de interes a cererii a examinat cauza, pronunțând în mod public o

hotărâre legală și întemeiată.

Mai mult, Colegiul penal menționează că, la etapa recursului ordinar instanța

de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au

aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de fond și, după caz,

de instanța de apel.

Astfel, Colegiul constată că, erori de drept în speța nominalizată nu s-au

stabilit, acțiunilor săvârșite de către Laguta Vitali, li s-a dat o apreciere și încadrare

juridică corectă, iar pedeapsa i-a fost stabilită cu respectarea prevederilor art. 7, 61,

75 Cod penal, ținându-se seama de pericolul social al faptei comise, persoana

vinovată, de toate circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea,

fiindu-i numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normelor penale în baza cărora a fost

declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărârea judecătorească în această

parte la fel nu s-au stabilit.

Cît privește argumentul recurenților că, instanța respengînd apelul procurorului a

înrăutățit situația inculpatului Laguta Vitali prin excluderea prevederilor art. 90 Cod

penal, Colegiul penal menționează că, concluzia instanței de apel referitor la

21

neaplicarea dispozițiilor art. 90 Cod penal este justă, deoarece pedeapsa stabilită de

instanța de apel, este proporțională faptelor comise de către inculpat.

Colegiul penal conchide că, la stabilirea pedepsei cu închisoarea instanța de

apel, după cum rezultă din partea descriptivă a deciziei, și-a motivat soluția adoptată

indicînd din care motive a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea inculpatului

Laguta Vitali pentru faptele comise este posibilă doar cu aplicarea pedepsei închisorii

reale.

Totodată, legiuitorul acordă dreptul instanței, ținînd cont de circumstanțele

cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz, posibilitatea aplicării

pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei și nicidecum nu o

obligă în acest sens. În speța dată, rezultă că instanța de apel, reieșind din

circumstanțele susmenționate, a considerat rațional ca inculpatul să execute real

pedeapsa stabilită.

De asemenea, Colegiul penal specifică că, în speță, sunt respectate exigențele

art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, privitor la neagravarea situației

condamnaților, menționîndu-se că urmează a fi diferențiată noțiunea de

individualizare a pedepsei de noțiunea de individualizare a executării pedepsei. Prin

actul de individualizare a executării pedepsei cu suspendarea executării instanța pune

pe cel condamnat în situația de „condamnat cu executarea pedepsei condiționat

suspendată”. În acest mod suspendarea condiționată a executării pedepsei se arată a fi

o problemă privind executarea pedepsei dat fiind faptul că obiectul suspendării este

executarea pedepsei. Astfel, se suspendă executarea pedepsei și nu aplicarea

pedepsei.

Astfel, ținînd cont de recomandarea formulată de Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție nr. 62 „Cu privire la înțelesul sintagmei „dacă nu se agravează

situația condamnatului” ce se conține în art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală”, potrivit căreia: „Ca agravare a situației condamnatului se înțeleg

situațiile de schimbare a soluției din achitare în condamnare, de încadrare juridică la

o infracțiune mai gravă, sau un alt aliniat nou, literă, de înlocuire a sancțiunii cum ar

fi a măsurii educative în pedeapsă prevăzută de sancțiune, din amendă în închisoare,

prin mărirea cuantumului aceleiași pedepse ori adăugarea la pedeapsa principală a

pedepsei complementare, de aplicarea unor măsuri de siguranță la care nu fusese

inițial condamnat, de reținere în recurs a stării de recidivă, a concursului de

infracțiuni în loc de infracțiune continuată; situații de învinuire care esențial, după

circumstanțele reale, diferă de cea de la început ori orice altă modificare a învinuirii,

care afectează dreptul inculpatului la apărare.”, Colegiul penal lărgit invocă că

excluderea aplicării prevederilor art.90 Cod penal, în raport cu soluția prevăzută la

art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, care stipulează că judecând

recursul, instanța admite recursul, casează hotărârea atacată, rejudecă cauza și

pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația condamnatului, nu poate fi

considerată o agravare a situației acestuia, deoarece nu s-a făcut o altă reîncadrare a

faptei în sensul agravării și nici nu s-a dat o altă individualizare a pedepsei stabilite în

același sens.

În aceeași ordine de idei este necesar de menționat că Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a statuat deja în jurisprudența sa, că simpla existență a unei

abordări jurisprudențiale diferite, la nivelul instanțelor naționale, asupra unor spețe

similare, nu implică în mod automat o violare a dreptului la un proces echitabil.

22

De asemenea, Curtea a admis că o unificare a jurisprudenței naționale necesită

o anumită perioadă de timp, astfel încât un interval rezonabil în care coexistă mai

multe soluții jurisprudențiale asupra unor situații similare, este compatibil cu dreptul

la un proces echitabil.

Cât ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură

penală, în sensul că „faptei săvârșite i sa dat o încadrare juridică greșită”, Colegiul

penal punctează că reprezintă o interpretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi

acceptată, or atât prima instanță cât și instanța de apel corect s-au expus în privința

acestui fapt, iar în decizia instanței de apel a fost combătut acest argument. Mai mult,

recurenții nici nu indică în recursurile lor, care încadrare juridică ar fi corectă pentru

inculpat.

Referitor la motivul invocat de recurenți în ce privește martorul acuzării

Munteanu Alexandru, Colegiul penal susține concluziile instanței de apel

precum că, ,,… declarațiile acestui martor cu certitudine confirmă vinovăția lui

Laguta Vitali în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217/1 alin. (3) lit. b), f)

Cod penal, fiind neîntemeiate argumentele apelantului privind faptul că

procurorul nu a prezentat probe privind vinovăția lui Laguta Vitali. Instanța de

apel nu are temei de a se îndoi în declarațiile martorului Munteanu Alexandru,

care sub jurământ a relatat în mod amănunțit circumstanțele petrecerii

achiziției de control a substanțelor narcotice de la Laguta Vitali, iar ulterior

martorul a predat substanțele narcotice colaboratorilor de poliție.

În acest sens sunt neîntemeiate argumentele apelanților, precum că

instanța a reținut la baza sentinței de condamnare doar declarațiile martorului

Munteanu Alexandru, fapt ce nu corespunde materialelor cauzei penale. Or,

sentința nu se bazează exclusiv pe declarațiile martorului dat, după cum invocă

partea apărării, la baza sentinței fiind puse și probele scrise și cercetate

nemijlocit în ședința de judecată, care coroborate cu declarațiile martorului

Munteanu Alexandru, demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiuni pentru care au fost condamnați. De asemenea urmează a

fi respinse argumentele părții apărării privind aprecierea critică a declarațiilor

acestui martor.

Astfel, declarațiile martorului Munteanu Alexandru nu trezesc dubii acestea

coroborează cu celelalte probe și circumstanțe a cauzei. Declarațiili martorului sunt

confirmate prin procesul-verbal de ridicare din 17 decembrie 2015 care atestă că de

la martorul, investigatorul sub acoperire Munteam Alexandru, a fost ridicat un

pachețel cu o substanță verde uscată mărunțită, care de fapt constituie substanța

narcotică procurată de la Laguta Vitali și predat colaboratorilor de poliție, prin

raportul de expertiză constatându-se că substanța narcotică este marijuana.”

De asemenea, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurenți

enunțate la pct. 5. din prezenta decizie, au fost obiect de discuție la judecarea cauzei

în instanța de apel, care le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește

pe deplin, ori materialul probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea

temeiurilor de fapt și de drept care au adus la pronunțarea hotărârilor recurate.

Față de cele ce preced, Colegiul penal conchide că, în prezenta cauză, nu se

constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12)

Cod de procedură penală, la etapa judecării apelurilor.

23

Prin urmare, Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate

de către avocatul Guzun Vasile în numele inculpatului Laguta Vitali și de ultimul în

recursurile ordinare declarate și decide asupra inadmisibilității acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, de avocatul Guzun Vasile în numele

inculpatului Laguta Vitali și de ultimul, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 12 iunie 2017, în cauza penală în privința lui Calmațui Denis

XXX și Laguta Vitali XXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 26 decembrie 2017.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

24