1ra-1205/18 — art.287 alin.1 CP

1ra-1205/18 — art.287 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-1205/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iulie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, prin care se solicită casarea

deciziei și încheierii Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 martie 2018

și respectiv, din 17 aprilie 2018, declarat de către avocatul Josu Gheorghe în

numele inculpatului

Munteanu Vadim XXX, născut la

XXX, originar și domiciliat în

XXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

procesul penal intentat în privința lui Munteanu Vadim în baza art.287 alin.(1) Cod

penal a fost încetat, pe motiv că fapta constituie contravenție.

S-a dispus de a nu porni procesul contravențional în baza art.353 alin.(2)

Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de prescripție a

răspunderii contravenționale.

învinuiește în faptul că, la 13 decembrie 2016, ora 12.10, aflându-se în loc public

la marginea s.Coștangalia, r-nul Cantemir, fără niciun motiv, din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, s-a apropiat de primarul

s.Coștangalia, r-nul Cantemir, Hantea Tudor, care era în exercițiul funcției, cu

reprezentanții Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu Iurie și Șișianu Iuliana, care

efectuau măsurări în localitate, asupra tăierii ilicite a arborilor, l-a numit cu cuvinte

injurioase, înjosindu-i demnitatea, după care, s-a repezit în direcția lui și în

prezența persoanelor sus-numite, la bruscat de nenumărate ori și i-a aplicat o

lovitură cu pumnul la tâmplă, cauzându-i dureri fizice, acțiuni care au continuat

chiar și după intervenția inspectorului Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu

Iurie.

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care V.Munteanu să fie condamnat în baza

art.287 alin.(1) Cod penal, la muncă neremunerată în folosul comunității în mărime

de 140 ore, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei

1

și eronat a conchis că fapta inculpatului nu constituie infracțiune; - vinovăția

inculpatului de comiterea infracțiunii imputate a fost pe deplin dovedită prin

probatoriul administrat de organul de urmărire penală.

2018, apelul declarat de către procuror a fost admis, casată sentința, rejudecată

cauza și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care V.Munteanu a fost condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod penal la

amendă în mărime de 700 unități convenționale, ceia ce constituie 14000 lei.

Prin încheierea Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 17 aprilie

2018, în temeiul art.249 Cod de procedură penală, s-a dispus corectarea erorii din

dispozitivul deciziei, prin substituirea sintagmei „14000 lei” cu sintagma „35000

lei”, în rest decizia rămânând neschimbată.

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că prima instanță, contrar

prevederilor art.100 alin.(4) și art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, eronat a

stabilit circumstanțele de fapt și de drept în privința inculpatului, concluzionând că

fapta acestuia constituie contravenție, încetând procesul penal.

În acest sens, instanța de apel a constatat că Munteanu Vadim, la 13

decembrie 2016, ora 12.10, aflându-se în loc public la marginea s.Coștangalia, r-

nul Cantemir, fără niciun motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, s-a apropiat de primarul s.Coștangalia, r-nul Cantemir, Hantea Tudor, care

era în exercițiul funcției, cu reprezentanții Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu

Iurie și Șișianu Iuliana, care efectuau măsurări în localitate, asupra tăierii ilicite a

arborilor, l-a numit cu cuvinte injurioase, înjosindu-i demnitatea, după care, s-a

repezit în direcția lui și în prezența persoanelor sus-numite, la bruscat de

nenumărate ori și i-a aplicat o lovitură cu pumnul la tâmplă, cauzându-i dureri

fizice, acțiuni care au continuat chiar și după intervenția inspectorului

Inspectoratului Ecologic Cantemir, Leu Iurie.

Astfel, instanța de apel, examinând cauza penală deferită judecării, prin

prisma prevederilor art.27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând și

verificând minuțios, sub toate aspectele, probele administrate, și anume declarațiile

părții vătămate T.Hantea, ale martorilor Iu.Șișianu și Iu.Leu, și actele cauzei -

procesele-verbale privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la infracțiunea comisă din 23.12.2016, de confruntare din

02.03.2017, de cercetare la fața locului din 13.12.2016, a conchis că vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate este pe deplin dovedită, acțiunile lui

fiind corect încadrate în prevederile art.287 alin.(1) Cod penal - huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoane.

În context, instanța de apel a precizat că fapta inculpatului, contrar

alegațiilor primei instanțe, constituie infracțiune de huliganism, or, încălcarea

grosolană a ordinii publice comisă de inculpat a fost însoțită de pronunțarea unor

cuvinte injurioase în adresa părții vătămate, cu aplicarea violenței asupra acesteia,

manifestate prin îmbrâncire și lovire cu pumnul în regiunea capului.

Mai mult, inculpatul V.Munteanu în ședința instanței de apel a recunoscut

faptul că era tensionat și s-a adresat cu cuvinte injurioase către partea vătămată, iar

2

în conflict a intervenit și martorul Iu.Leu pentru a-l liniști.

Totodată, instanța a menționat că declarațiile inculpatului, precum că nu a

avut intenții huliganice sunt insuficiente și contravin probatoriului administrat

indicat mai sus, care cert dovedesc vinovăția inculpatului în fapta imputată, or,

acesta a acționat din motiv huliganic, fapt confirmat de partea vătămată și martorii

Iu.Șișianu și Iu.Leu, iar motive de pune la îndoială declarațiile acestora nu au fost

stabilite.

Cu referire la afirmațiile inculpatului și ale avocatului acestuia, precum că la

partea vătămată nu au fost constatate vătămări corporale, instanța de apel le-a

apreciat drept irelevante, or, deși partea vătămată T.Hantea nu a făcut o expertiză

medico-legală în acest sens, declarațiilor lui urmează să li se dea credibilitate,

deoarece acesta pe tot parcursul urmării penale și în cadrul cercetării judecătorești

a indicat că a fost de către inculpat înjurat, bruscat fizic, apucat de haină și

îmbrâncit, aplicată o lovitură în regiunea capului în momentul când a încercat să

anunțe poliția, de la ce telefonul i-a căzut din mâină, acțiuni prin care i-au fost

cauzate dureri fizice.

Astfel, ținând cont de prevederile art.7, 61, 75 Cod penal, de circumstanțele

cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana inculpatului, că drept

circumstanță atenuantă a fost reținută - săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni ușoare, iar circumstanțe agravante nu au fost stabilite, precum și de

influența pedepsei asupra corijării inculpatului, instanța de apel a considerat că

corectarea și reeducarea acestuia poate avea loc prin aplicarea unei pedepse

neprivative de libertate și anume, prin aplicarea amenzii.

Gh.Josu în numele inculpatului care, invocând temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței, pe motiv că nu au fost întrunite elementele infracțiunii; -

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța eronat a constatat

prezența în fapta inculpatului a acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii publice și

aplicarea violenței fizice față de partea vătămată, care în respectivul proces penal

nu au fost probate; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei,

nefiind constatată prezența vătămărilor corporale la partea vătămată; - instanța nu a

luat în considerare că în cadrul confruntării, partea vătămată nu a declarat că

inculpatul l-ar fi lovit cu pumnul în regiunea tâmplei, acesta a declarat că

inculpatul l-a înjurat, l-a apucat de haină și l-a izbit, precum și că l-a lovit peste

mână, scăpând telefonul; - declarațiile părții vătămate, precum că ar fi fost lovit cu

pumnul în regiunea tâmplei sunt contradictorii, iar martorii nu le-au susținut; -

instanța neîntemeiat a considerat că declarațiile părții vătămate, precum că i-au fost

cauzate vătămări corporale, urmează să li se dea credibilitate, încălcând, totodată,

principiul prezumției nevinovăției, prevăzut de art.8 Cod de procedură penală,

potrivit căruia toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se

interpretează în favoarea inculpatului; - instanța și-a întemeiat decizia de

condamnare a inculpatului bazându-se pe presupuneri și în exclusivitate pe

declarațiile părții vătămate; - prin decizie inculpatului i-a fost stabilită pedeapsa

sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale echivalentul a 14000

3

lei, iar printr-o încheiere s-a corectat dispozitivul și în loc de sintagma ,,14000 lei”

s-a menționat că se va citi ,,35000 lei”.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care solicită

declararea inadmisibilității recursului, Colegiul penal consideră că recursul

urmează a fi admis parțial, din următoarele considerente.

În sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Potrivit art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

În susținerea recursului, recurentul invocă temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) pct.8) și 12) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii sau când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Raportând respectiva normă la situația în cauză, Colegiul conchide că aceste

temeiuri nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept

invocată de recurent.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord

cu condamnarea lui V.Munteanu în baza art.287 alin.(1) Cod penal, invocând că

instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și în rezultat, eronat a

constatat prezența în fapta inculpatului a acțiunilor de încălcare grosolană a ordinii

publice și aplicarea violenței fizice față de partea vătămată, nefiind întrunite

elementele infracțiunii imputate, fapta săvârșită fiind juridic încadrată greșit.

La acest capitol, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de

,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs

condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive

ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește

latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101

Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, fapt ce face ca

concluzia despre vinovăția lui V.Munteanu în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(1) Cod penal - huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, să fie

justă și întemeiată, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind corectă.

Conform textului deciziei, instanța a conchis că vinovăția lui V.Munteanu se

dovedește prin cumulul de probe acumulate legal în cadrul urmăririi penale și

cercetate nemijlocit în instanțele de judecată, și anume prin declarațiile:

- părții vătămate T.Hantea, care a declarat că la sfârșitul anului 2016,

aflându-se împreună cu reprezentanții Inspectoratului Ecologic Cantemir

Iu.Șișianu și Iu.Leu la locul unde au fost tăiați arborii, pentru efectuarea măsurările

4

necesare, de el s-a apropiat V.Munteanu, care i s-a adresat cu cuvinte injurioase, l-a

bruscat și l-a lovit o dată cu pumnul în regiunea capului. De asemenea, încercând

să telefoneze la poliție, inculpatul l-a lovit peste mână scăpând telefonul. După

acestea, V.Munteanu l-a apucat de haine și nu-i permitea să urce în automobil;

- martorului Iu.Șișianu, care a declarat că în luna decembrie 2016, fiind

informat de partea vătămată T.Hantea că D.Munteanu - tatăl inculpatului, a tăiat

copaci de specie salcie de pe traseul din preajma localității s.Coștangalia, r-nul

Cantemir, împreună cu colegul său Iu.Leu, s-au deplasat la fața locului pentru a

documenta cazul cu atragerea la răspundere a persoanei vinovate. La un moment

dat a apărut inculpatul, care a început să se certe cu partea vătămată T.Hantea și să-

l bruscheze. Deși D.Munteanu l-a somat pe inculpat să se liniștească, ultimul nu a

reacționat;

- martorului Iu.Leu, care a declarat că la sfârșitul anului 2016, fiind informat

de partea vătămată T.Hantea că din fâșia de plantații de lângă traseul din preajma

parcului auto din s.Coștangalia, r-nul Cantemir au fost tăiați arbori, împreună cu

Iu.Șișianu s-au deplasat pentru a documenta cazul. La fața locului a fost invitat și

D.Munteanu - tatăl inculpatului, care se presupunea că a săvârșit fapta. La fața

locului a apărut inculpatul, care a început să se certe cu partea vătămată T.Hantea,

adresându-i-se cu cuvinte injurioase în prezența celor nominalizați mai sus și să-l

bruscheze;

și actele cauzei:

- procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la infracțiunea comisă din 23.12.2016, prin care șeful de post al

IP Cantemir, V.Ostaș, aduce la cunoștință că, în data de 13.12.2016, primarul

s.Coștangalia, r-nul Cantemir, T.Hantea a fost agresat fizic și numit cu cuvinte

injurioase de către V.Munteanu;

- procesul-verbal de confruntare din 02.03.2017, dintre partea vătămată

T.Hantea și inculpatul V.Munteanu, potrivit căruia partea vătămată și-a menținut

declarațiile date anterior, și anume că V.Munteanu l-a înjurat, l-a apucat de haină și

l-a izbit, precum și l-a lovit peste mână, scăpând telefonul în șanț;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.12.2016, prin care s-a

cercetat partea de sud-est a s.Coștangalia, r-nul Cantemir, la ieșire din sat, pe

marginea traseului, lângă fostul parc auto;

- informația telefonică parvenită în adresa IP Cantemir de la T.Hantea, la

19.12.2016, ora 10.00, care a anunțat că, în data de 13.12.2016, a fost agresat fizic

și numit cu vorbe injurioase de către V.Munteanu, provocându-i dureri fizice și

înjosindu-i demnitatea personală;

- cerere din 19.12.2016, depusă de T.Hantea, prin care solicită organelor de

poliție să i-a atitudine conform legislației în vigoare cu V.Munteanu, care în data

de 13.12.2016, ora 12.10, în momentul când se afla la serviciu, fără vreun motiv l-a

înjurat și l-a agresat fizic, inclusiv amenințându-l cu moartea.

Probele indicate sunt detaliat descrise în hotărârea recurată, fiind pertinente

și concludente, utile și veridice, coroborează între ele și nu prezintă temei de

îndoială, astfel fiind indubitabil dovedită prezența în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii imputate, inclusiv cele contestate de către

5

recurent - încălcarea grosolană a ordinii publice și aplicarea violenței fizice față de

partea vătămată.

Complementar, Colegiul penal constată că recurentul își întemeiază recursul

în principal pe aprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, considerând că

instanța de apel și-a întemeiat hotărârea pe presupuneri.

În acest sens, instanța de recurs menționează că solicitările recurentului

bazate pe astfel de argumente nu constituie temei pentru reexaminarea cazului. Or,

modul de apreciere a probelor și circumstanțelor cauzei, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, aprecierea

probelor fiind obiectul examinării cauzei în fapt și în drept fie în prima instanță, fie

în instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri legale și întemeiate.

Mai mult, Colegiul penal sesizează că argumentele invocate în recurs, partea

apărării le-a invocat și pe parcursul judecării cauzei, instanța de apel examinându-

le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod

de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, indicând

temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului declarat de către

procuror, precum și motivele adoptării soluției, pe care Colegiul penal și-o asumă

în totalitate.

Având în vedere acest aspect, instanța de recurs își însușește în întregime

alegațiile instanței de apel (f.d.155-159), redate succint la pct.4 al prezentei decizii

și consideră că o expunere repetată asupra lor este inutilă, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat că,

dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994). Cu toate acestea, noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi

examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi

mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle

împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997).

Prin urmare, argumentele recurentului referitor la nevinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii imputate sunt neîntemeiate, decizia instanței de apel în acest

sens fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod

de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal sesizează că, potrivit dispozitivului deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul pronunțat la data de 15 martie 2018,

V.Munteanu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod

penal la amendă în mărime de 700 unități convenționale, echivalent cu 14000 lei.

Ulterior, aceiași instanță, cu referire la prevederile art.249 Cod de procedură

penală, prin încheierea din 17 aprilie 2018, a dispus corectarea erorii din

dispozitivul deciziei, și anume ,,în loc de sintagma „14000 lei” se va citi corect

„35000 lei””.

6

Prin urmare, prin încheierea din 17 aprilie 2018, emisă în temeiul art.249

Cod de procedură penală, instanța, de fapt, a adoptat o altă soluție decât cea

indicată în dispozitivul deciziei din 15 martie 2018.

Colegiul penal atestă că, potrivit art.249, 250 Cod de procedură penală, pot fi

corectate erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, care se referă

la numele, prenumele și altor date biografice ale inculpatului, date calendaristice,

greșeli de calcul ș.a., cu excepția erorilor de conținut. Erorile de conținut nu se

îndreaptă conform dispozițiilor acestui articol, dar prin intermediul căilor de atac.

Omisiunile vădite constă în absența unor mențiuni pe care trebuie să le

cuprindă actul procedural în mod obligatoriu, mențiuni care trebuie să fie

soluționate o dată cu fondul cauzei, și anume anularea măsurii preventive, anularea

măsurii de asigurare a acțiunii civile, includerea detenției preventive în termenul de

executare a pedepsei, soluționarea chestiunilor cu privire la soarta corpurilor

delicte, determinarea mărimii și repartizării cheltuielilor judiciare, determinarea

tipului penitenciarului ș.a.

Colegiul constată că erorile ce se referă la pedeapsa penală nu sunt cuprinse

de normele precitate.

Prin urmare, soluția din dispozitivul deciziei privind pedeapsa penală, la caz,

înlocuirea mărimii amenzii stabilite inculpatului cu una mai mare, nu se referă la

omisiuni prevăzute în normele sus menționate și nu poate fi corectată printr-o

încheiere adoptată în temeiul art.249 Cod de procedură penală, dar prin intermediul

căilor de atac.

Astfel, erorile menționate sunt erori de drept procedural și se încadrează în

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, și sunt temei de recurs.

În conformitate cu prevederile art.420 alin.(3) Cod de procedură penală,

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel se consideră făcut și împotriva

încheierilor acesteia, chiar dacă acestea au fost date după pronunțarea hotărârii

recurate.

Potrivit art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța admite recursul, casează, parțial sau total, hotărârea atacată,

rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre, dacă nu se agravează situația

condamnatului.

Reținând cele expuse supra, instanța de recurs consideră oportună casarea

totală a încheierii din 17 aprilie 2018, cu menținerea deciziei instanței de apel din

15 martie 2018.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Josu Gheorghe în numele

inculpatului Munteanu Vadim, casează total încheierea Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 17 aprilie 2018, în cauza penală în privința lui Munteanu

Vadim.

7

Se menține decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 15 martie

2018 în cauza penală în privința lui Munteanu Vadim, prin care acesta a fost

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod

penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 unități

convenționale, ceea ce constituie 14000 lei, fiindu-i explicat că, potrivit art.64

alin.(31) Cod penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o

plătește în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 august 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

8