1ra-801/18 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-801/18 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-801/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte: Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Iurie Diaconu

Victor Boico

judecând în ședință, fără participarea părților, recursurile ordinare declarate de

către inculpat și de avocații săi, Gafton Mihai și Cebotari Stela, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2017,

în cauza penală în privința lui

Poprițac Mihail Xxxxx, a.n.

xx.xx.xxxx, originar și locuitor Xxxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

- instanța de fond:01.02.2011 - 07.04.2015;

- instanța de apel: 27.09.2016 - 20.12.2017;

- instanța de recurs: 16.03.2018 - 19.06.2018,

C O N S T A T Ă:

achitat pe episoadele din 15 septembrie 2005 și 25 ianuarie 2006 pe faptul dobândirii

ilicite a bunurilor cet. Medvițchi Valentin și Moldoveanu Nelli din motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele infracțiunii.

Poprițac Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (4)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa, cu aplicarea art. 79 Cod penal, sub formă de 5

ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de

dreptul de a deține funcții în cadrul autorităților publice cu atribuții de înregistrare sau

gestionare a bunurilor imobile pe termen de 1 an.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită inculpatului a fost suspendată

condiționat pe termen de probă de 5 ani.

Plângerea lui Poprițac Mihail asupra ordonanței de anulare a ordonanței de

încetare a urmăririi penale din 19.01.2009 adoptată de procurorul r-lui Orhei, Valeriu

Smochină, s-a respins ca neîntemeiată.

Acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Medvițchi Valentin și Nelli

Moldoveanu s-au admis în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să

se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Acțiunea civilă înaintată de Leahu Rodica s-a admis parțial și s-a dispus

încasarea din contul inculpatului în beneficiul acesteia a prejudiciului material cauzat

prin infracțiune în sumă de 10 000 (zece mii) Euro, în lei moldovenești, conform

1

cursului valutar al BNM, la data executării hotărârii.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul Rodicăi Leahu a

prejudiciului moral cauzat în sumă de 30 000 (treizeci mii) lei și cheltuielilor de

judecată legate de acordarea asistenței juridice de către avocatul Anatolie Bruma în

sumă de 3 000 (trei mii) lei. În rest acțiunea civilă a Rodicăi Leahu către Poprițac

Mihail s-a respins ca neîntemeiată.

Încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27.09.2010 prin care a fost

aplicat sechestrul pe 365 de terenuri agricole situate în extravilanul satul Xxxxx, r-nul

Xxxxx, ce aparțin cu drept de proprietate inculpatului, în scopul reparării

prejudiciului cauzat prin infracțiune, s-a modificat și s-a dispus menținerea

sechestrului asupra bunurilor imobile indicate, în limita valorii prejudiciului stabilit

prin sentință.

Poprițac Mihail a fost învinuit de faptul că la 15.09.2005, acționând cu intenție

directă, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, sub pretextul că are în proprietate și dispune pentru vânzare de

terenuri de pământ cu destinație agricolă, cu suprafața totală de 286 ha, situate în

satul Xxxxx, r-nul Xxxxx, a primit și a însușit de la Medvițchi Valentin bani în sumă

de 180 000 lei și 18 900 Euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la

data săvârșirii infracțiunii constituiau 283 500 lei, pe care i-a folosit în scopuri

personale, cauzându-i părții vătămate daune în proporții deosebit de mari, în sumă

totală de 463 500 lei.

Tot el, a fost învinuit de faptul că la 15.09.2005, acționând cu intenție directă,

având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul că are în proprietate și dispune pentru vânzare de terenuri de

pământ cu destinație agricolă, cu suprafața totală de 286 ha, situate în satul Xxxxx, r-

nul Xxxxx, a primit și a însușit de la Moldoveanu Nelli bani în sumă de 15 000 Euro,

care conform cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituiau 225

000 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate daune în

proporții deosebit de mari.

Tot el, la 01.03.2006, acționând cu intenție directă, având scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

că are în proprietate și dispune pentru vânzare de terenul forestier nr. 377, cu

suprafața de 5,00 ha și terenul de plajă cu nr. 378, cu suprafața de 1,00 ha, situate în

extravilanul satului Xxxxx, r-nul Xxxxx, a primit și a însușit de la Leahu Alexei bani

în sumă de 5 000 Euro, care conform cursului valutar al Băncii Naționale la data

săvârșirii infracțiunii constituiau 76 750 lei pe care i-a folosit în scopuri personale,

cauzându-i părții vătămate daune în proporții mari.

3.1. procurorul, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care Poprițac Mihail să fie recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 190

2

alin. (5) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 9 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a deține funcții în

cadrul autorităților publice cu atribuții de înregistrare sau gestionare a bunurilor

imobile pe termen de 5 ani.

De încasat din contul inculpatului în contul părților vătămate suma acțiunilor

civile înaintate în cadrul cercetării judecătorești.

În motivarea cerințelor procurorul a invocat:

- acțiunile lui Poprițac Mihail, care s-a pregătit să înstrăineze circa 20 ha (35

extrase) din cele 300 ha despre care a discutat că le va înstrăina, nu pot fi încadrate în

acțiuni efectuate cu bună credință în limita relațiilor civile, or la momentul

încheierilor contractelor de arvună inculpatul nu cunoștea că pentru realizarea

contractului de vânzare-cumpărare a loturilor de teren este nevoie de o perioadă mai

mare de timp. Cert este că cunoștea la moment că a efectuat mai multe tranzacții de

vânzare-cumpărare cu terenuri, însă acțiunea prin care a pregătit extrasele de la OCT

Dubăsari și chipurile pe care nu a reușit să o realizeze din cauza lipsei părții vătămate

Medvițchi, este făcută cu scopul de a duce în eroare în continuare părțile vătămate

pentru dobândirea celorlalte sume de bani încasate de Poprițac Mihail de la părțile

vătămate;

- nu pot fi explicate acțiunile inculpatului care declară că părțile vătămate au

dispărut și nu doreau să preia terenul cu puieții, iar în același timp aceștia depun

plângere la organele de poliție din aceiași localitate în care locuiește Poprițac Mihail

și solicită atragerea acestuia la răspundere penală;

- în cadrul examinării cauzei, instanța nu a determinat situația financiară extrem

de precară a inculpatului la momentul realizării infracțiunii, fapt ce a fost atestat din

înscrisurile IFS Dubăsari dar și din declarațiile martorului Chisili Mihail care a

indicat că a realizat în anul 2005 un proiect de plantare a viței de vie pentru Poprițac

Mihail pentru care numitul urma să achite 80 000 lei, care însă nu i-a achitat până în

prezent;

- până în prezent inculpatul nu a achitat și nu a restituit sub nici o formă

pretinsele „datorii”, prejudicii cauzate în urma infracțiunii față de părțile vătămate, or

o persoană ce acționează cu bună credință urma să restituie banii sau bunurile

dobândite, însă deja de 10 ani inculpatul nu restituie și nu recunoaște că trebuie să

restituie părților vătămate bunurile însușite de la aceștia. Totodată, inculpatul (în

cazul acceptării versiunii înaintate de numit și recunoscute în parte de instanța de

judecată precum că suntem în prezența relațiilor civile) nici nu a inițiat procese civile

în instanța de judecată pentru a rezilia contractele semnate;

- din împrejurările menționate rezultă doar o concluzie, că inculpatul a realizat

intenția criminală, a dobândit banii, iar situația la zi când deja de 10 ani folosește

banii părților vătămate și respectiv nu are careva obligații față de numiți, nu relevă

altceva decât lipsa din partea inculpatului a oricăror intenții de executa actele civile

semnate;

3

- sentința în partea concluziilor asupra acțiunilor inculpatului pe episoadele cu

cet. Medvițchi și Moldoveanu, este una contradictorie, or instanța a apreciat distinct

buna credință a inculpatului în cazul părților vătămate numite și în cazul părții

vătămate Leahu Alexei;

- nici una din pretinsele obligații ale lui Poprițac Mihail față de părțile vătămate,

nu au fost realizate, fapt care dă dovadă că acesta deja la momentul semnării

contractelor a avut doar o intenție infractorică de a însuși banii acestora, ducând în

eroare numiții prin prezentarea unor înscrisuri ce le deținea;

- instanța de judecată a stabilit greșit că relațiile cu cet. Medvițchi și

Moldoveanu sunt niște relații civile legate de contracte încheiate între părți, fără a lua

în vedere prevederile Codului civil;

- nu sunt clare concluziile instanței referitor la prezența relațiilor civile în

raporturile dintre inculpat și părțile vătămate Medvițchi și Moldoveanu;

-nu este clar la care circumstanță din cele enunțate la art. 79 Cod penal s-a referit

instanța de judecată când a determinat că starea sănătății inculpatului este precară,

prezența a 3 copii minori la întreținere, or circumstanțele redate de instanță, nu se

regăsesc în șirul împrejurărilor prevăzute de norma vizată și invers nici una din

împrejurările menționate la art. 79 Cod penal, nu a fost determinată de instanța de

judecată;

- la aplicarea art. 90 Cod penal instanța s-a bazat pe aceleași împrejurări pe care

le-a invocat la aplicarea art. 79 Cod penal, limitându-se doar la descrierea art. 90 Cod

penal, fără a invoca acele împrejurări care ar motiva suspendarea executării pedepsei.

3.2. partea vătămată Medvițchi Valentin, avocatul Berezovschi Adrian în

numele părții vătămate Moldoveanu Nelli, avocatul Bruma Anatolie în numele

succesorului legal al victimei Leahu Alexei, Leahu Rodica, cu solicitări identice

privind casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Poprițac Mihail să

fie recunoscut culpabil și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la pedeapsă

sub formă de 9 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis, cu admiterea

acțiunilor civile înaintate integral.

În motivarea cerințelor s-a invocat:

- instanța de judecată a apreciat incorect probele administrate atât în cadrul

urmăririi penale cât și în instanța de judecată, totodată apelantul nefiind de acord și cu

pedeapsa stabilită inculpatului;

-instanța de judecată, pronunțând sentința, a dat apreciere greșită declarațiilor

martorilor, părților vătămate și a inculpatului;

- instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul cunoștea că nu are în proprietate

300 ha de teren arabil, ducând în eroare părțile vătămate și știind cu certitudine că la

notar nu se păstrează documentele ce stau la baza întocmirii contractelor, prezentând

un certificat fals de la Primăria Xxxxx, r-nul Xxxxx, precum că deține 286 ha de

teren, astfel prin ascunderea suprafeței reale de teren, a însușit sumele de bani de la

părțile vătămate, ulterior, urmărind scopul său infracțional a mărit prețul unui ha de la

4

5 000 la 20 000 lei, conștietizând că părțile vătămate cu noul preț nu vor dori să

procure loturile de teren și astfel să nu restituie nici mijloacele bănești;

- instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea

inculpatului este posibilă cu stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, deoarece

acesta se caracterizează negativ, prin urmare instanța nu a luat în considerație

prevederile art. 61 Cod penal;

- instanța de fond eronat a aplicat în privința inculpatului prevederile art. 79 Cod

penal, deoarece s-a stabilit cu certitudine că ultimul, din start a avut drept scop

însușirea mijloace bănești, fără a înstrăina loturile de teren, motivul fiind necesitatea

banilor, or în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată, inculpatul vina nu

a recunoscut, la faza urmăririi penale a refuzat de a face declarații, iar în instanță a

depus declarații ce urmează a fi apreciate critic, având drept scop eschivarea de la

răspundere penală, totodată nu a restituit nici prejudiciul material cauzat.

3.3. avocatul Gîjdianu Anatolie în interesele inculpatului, care a solicitat casarea

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care procesul penal să fie încetat în

baza art. 391 alin. (1) pct. 5) sau pct. 6) Cod de procedură penală, sau casarea parțială

a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Poprițac Mihail să fie achitat și

pe capătul de învinuire în dobândirea ilicită a sumei de 5 000 Euro de la Leahu

Alexei.

În motivarea cerințelor a invocat:

- instanța de judecată urma să adopte în privința lui Poprițac Mihail o sentință de

încetare a procesului penal conform pct. 5) sau pct. 6), alin (1) art. 391 Cod procedură

penală;

- pe parcursul judecării cauzei instanța de judecată nu a examinat plângerea lui

Poprițac Mihail, or prin decizia din 27.03.2012, Colegiului penal lărgit al CSJ a

indicat expres că în obligațiunile instanței de fond intră și verificarea legalității

acțiunilor procesuale efectuate în cadrul urmăririi penale;

- după încheierea dezbaterilor, instanța a reluat cercetarea judecătorească

solicitând părților să se expună asupra circumstanțelor privind încetarea sau

neîncetarea procesului penal în baza temeiurilor plângerii lui Poprițac Mihail;

- în partea motivată a sentinței instanța de judecată a indicat că a reexaminat

plângerea, dispunând inadmisibilitatea ei, făcând referință la art. 313 Cod de

procedură penală, însă instanța de fond nu examinează plângerile privind acțiunile

organului de urmărire penală efectuate în faza urmăririi penale, având doar

competența de a emite sentințe de achitare, de condamnare sau de încetare a

procesului și nu de respingere a vre-unei plângeri depuse încă în faza urmăririi

penale. În cazul în care în timpul urmăririi penale au fost admise careva încălcări ale

drepturilor inculpatului sau au fost admise careva încălcări procesuale privind

administrarea probelor, la adoptarea sentinței urmează să se expună anume prin acele

trei moduri prevăzute expres de legislația procesual penală, adică adoptând una din

cele trei feluri de sentințe, sau dând soluții pentru fiecare faptă incriminată;

5

- instanța de judecată eronat a admis în principiu acțiunile civile înaintate de

părțile vătămate Medvițchi Valentin și Moldoveanu Nelli, deoarece în conformitate

cu art. 387 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de judecată nu se

pronunță asupra acțiunii civile dacă inculpatul a fost achitat pentru că nu sunt

întrunite elementele infracțiunii;

- cu toate că depozițiile date de către Leahu A., Samburscaia N. și Șumcova V.,

par a contrazice depozițiile date de Poprițac Mihail, totuși analizând probele

prezentate de acuzatorul de stat, și anume contractul de arvună, depozițiile date de

aceștia dar și declarațiile date de Poprițac Mihail cu probele prezentate de el,

consideră că instanței de judecată urmau să-i apară îndoieli ce urmau a fi tratate în

favoarea inculpatului;

2017, s-a respins apelul declarat de către avocatul Gîjdianu Anatolie în numele

inculpatului ca fiind nefondat.

Apelurile declarate de către procuror, partea vătămată Medvițchi Valentin,

avocatul Bruma Anatolie în numele succesorului legal al victimei Leahu Cristina și

avocatul Berezovschi Adrian în numele părții vătămate Nelli Moldoveanu, au fost

admise, cu casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia

Poprițac Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod

penal, stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 (opt) ani, cu

privarea de dreptul de a deține funcții în cadrul autorităților publice cu atribuții de

înregistrare sau gestionare a bunurilor imobile pe termen de 3 (trei) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Medvițchi Valentin și Nelli

Moldoveanu au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului

despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

Încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27 septembrie 2010 prin care

a fost autorizată punerea sechestrului asupra a 365 terenuri agricole, situate în

extravilanul satului Xxxxx, r-nul Xxxxx, a fost menținută până la repararea integrală

a prejudiciului cauzat prin infracțiune părților vătămate Medvițchi Valentin,

Moldoveanu Nelli și Leahu Alexei.

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

4.1. Inculpatul Poprițac Mihail, fiind citat legal despre data, ora și locul

examinării cauzei, în ședința de judecată în instanța de apel, pentru finisarea

cercetării judecătorești nu s-a prezentat, astfel instanța de apel, prin încheierea din 10

iulie 2017, a dispus examinarea în continuare a cauzei în lipsa ultimului, fiind anunțat

în căutare.

Judecând apelurile, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, Colegiul a constatat că Poprițac Mihail, la

15.09.2005, acționând cu intenție directă, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor

altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că are în proprietate

6

și dispune pentru vânzare de terenuri de pământ, cu destinație agricolă, cu suprafața

totală de 286 ha, situate în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, a primit și a însușit de la

Medvițchi Valentin bani în sumă de 180 000 lei și 18 900 Euro, care conform

cursului valutar al Băncii Naționale la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de

283 500 lei, pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate daune

în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 463 500 lei.

Tot el, la 15.09.2005 acționând cu intenție directă, având scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

că are în proprietate și dispune pentru vânzare de terenuri de pământ, cu destinație

agricolă, cu suprafața totală de 286 ha, situate în satul Xxxxx, raionul Xxxxx, a primit

și a însușit de la Moldoveanu Nelli bani în sumă de 15 000 Euro, care conform

cursului valutar al BNM la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 225 000 lei,

pe care i-a folosit în scopuri personale, cauzându-i părții vătămate daune în proporții

deosebit de mari.

Necătând la faptul că inculpatul învinuirea înaintată nu a recunoscut, Colegiul a

considerat că faptul comiterii acțiunilor infracționale este dovedită prin declarațiile

părților vătămate Medvițchi Valentin, Moldoveanu Nelli, Leahu Alexei, martorilor

Rapcea Mihail, Palancea Alexei, Țurcan Ion, Chisili Mihail, Guțu Igor, Samburskaia

Natalia, Șumcov Andrei, Șumcova Valentina, Loghin Mihail, Medvițchi Ecaterina

precum și prin materialele cauzei care au fost administrate în cursul urmăririi penale

și în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în

instanța de apel.

Cercetând și verificând probele, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, Colegiul a

considerat că s-a dovedit vinovăția lui Poprițac Mihail pe faptul dobândirii ilicite a

bunurilor de la părțile vătămate Medvițchi Valentin și Moldoveanu Nelli, respectiv,

acțiunile infracționale ale acestuia cuprind elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, săvârșită în proporții

deosebit de mari.

Colegiul a atestat că instanța de fond eronat a apreciat declarațiile părților

vătămate Medvițchi Valentin și Moldoveanu Nelli și a martorilor, precum că Poprițac

Mihail ar fi împrumutat banii în scopul de a procura loturile de teren, deoarece din

declarațiile părții vătămate Medvițchi Valentin și din declarațiile martorului

Medvițchi Ecaterina, se constată faptul că inculpatul la încheierea contractelor deja

avea în proprietate 286 ha., fapt confirmat și prin certificatul prezentat de Primăria

Dubăsari, iar suma de 5 000 Euro a fost dată în scopul procurării diferenței de la 286

ha la 300 ha, fapt confirmat și prin declarațiile părților vătămate Nelli Moldoveanu,

Alexei Leahu și ale martorilor Chiseli Mihail și Guțu Igor.

La fel, instanța de fond eronat a reținut ca fiind veridice declarațiile inculpatului

precum că dânsul în acea perioadă a avut destule surse financiare și nu a avut intenția

7

de a însuși banii de la Moldoveanu Nelli și Medvițchi Valentin, această versiunea

fiind combătută de înscrisul prezentat de IFS Dubăsari, din care rezultă că

întreprinderea condusă de Poprițac Mihail, în anul 2009 a fost declarată ca

întreprindere fantomă, care nu a declarat careva venituri în toată perioada de

activitate și în prezent are restanțe la bugetul de stat. Despre alte surse de venit

Poprițac Mihail nu a declarat și respectiv nu au fost reținute declarațiile acestuia

precum că avea surse financiare suficiente.

Tot în acest sens, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Palancea

Alexei care a indicat că Poprițac Mihail i-a comunicat că vrea să vândă pământul,

deoarece are datorii, declarațiile martorului Chiseli Mihail care a indicat că Institutul

de Pomicultură a efectuat inculpatului un proiect de plantare a viței de vie, pe o

suprafață de 260-270 ha, care îi aparțineau ultimului în baza contractelor de vânzare-

cumpărare și a titlurilor de proprietate, pentru care urma să achite suma de 80 000 lei

și care până în prezent nu a fost achitată și din acest motiv el a propus lui Medvițchi

Valentin procurarea terenurilor, cu scopul ca Poprițac Mihail să achite costul

proiectului elaborat de Institutul de Pomicultură.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului în partea ce ține de

faptul că în anii 2003, 2004 și 2005 el a procurat terenuri agricole cu scopul de a

planta viță de vie, în anul 2005 avea înregistrate la Primăria s. Xxxxx, terenuri

agricole cu suprafața de 206 ha, că în afară de acestea mai avea 70 ha care erau

pregătite pentru a le procura, iar 15-18 ha de teren agricol nu erau înregistrate la

Organul Cadastral Teritorial, deoarece aceste afirmații nu aveau suport probatoriu,

inculpatul prezentând în confirmarea declarațiilor sale un înscris eliberat de primăria

s. Xxxxx - fără număr și fără data emiterii.

Așadar, acțiunile lui Poprițac Mihail, care a pregătit să înstrăineze circa 20 ha

(35 extrase) din cele 300 ha despre care a discutat că le va înstrăina, de către instanța

de apel, nu au fost încadrate în acțiuni efectuate cu bună credință în limita relațiilor

civile, or, la momentul încheierii contractelor de arvună Poprițac Mihail nu cunoștea

că pentru realizarea contractului de vânzare-cumpărare a loturilor de teren este nevoie

de o perioadă mai mare de timp. Cert este că cunoștea la moment că a efectuat mai

multe tranzacții de vânzare-cumpărare cu terenuri, însă acțiunea prin care a pregătit

extrasele de la OCT Dubăsari și pe care nu a reușit să o realizeze din cauza lipsei

părții vătămate Medvițchi Valentin, a fost făcută cu scopul de a duce în continuare în

eroare părțile vătămate pentru dobândirea celorlalte sume de bani încasate de la

acestea.

Instanța nu a reținut nici declarațiile inculpatului precum că părțile vătămate au

dispărut și nu doreau să preia terenul cu puieții, în situația în care ultimii au depus

plângere la organele de poliție din aceiași localitate în care locuiește Poprițac Mihail

și au solicitat atragerea la răspundere penală a acestuia. Mai mult ca atât, inculpatul

până în prezent nu a achitat și nu a restituit sub nici o formă pretinsele „datorii”,

prejudicii cauzate în urma infracțiunii față de părțile vătămate, or o persoană ce

8

acționează cu bună credință urma să restituie banii sau bunurile dobândite. De

asemenea, nici una din pretinsele obligații ale lui Poprițac Mihail, față de toate părțile

vătămate, precum și față de martorul Chisili M. nu au fost executate, fapt care

dovedește odată în plus că acesta deja la momentul semnării contractelor menționate

în lista mijloacelor materiale de probă, a avut doar intenția infracțională de a însuși

banii părților vătămate ducând în eroare numiții prin prezentarea unor înscrisuri ce le

dețin

Totodată, instanța de apel a notat că instanța de fond a ignorat proba prezentată

de acuzare, și anume înscrisul eliberat la 23.01.2015 sub nr. 53-2/89 de IFS Dubăsari

referitor la activitatea SRL „Moldtotalvin” (fondator și conducător Poprițac Mihail)

prin care s-a constatat că întreprinderea respectivă, de la momentul constituirii, anul

2004, niciodată nu a declarat venituri și în anul 2009 a fost declarată ca firmă

fantomă, iar în prezent are restanță la bugetul de stat în sumă de 14247.46 lei.

Cu referire la argumentele avocatului Anatolie Gîjdianu privind pronunțarea

unei sentințe de achitare în privința inculpatului și pe faptul dobândirii ilicite a

bunurilor de la partea vătămată Leahu Alexei, instanța de apel a atestat netemeinicia

acestora, deoarece pe acest capăt de învinuire instanța de fond corect a constatat

vinovăția inculpatului, care și-a găsit pe deplin confirmarea prin probele administrate

de acuzatorul de stat, ce au servit obiect de analiză în instanța de fond, fiind

suplimentar cercetate și verificate în instanța de apel.

În cadrul cercetării judecătorești, Colegiul a constatat că vinovăția inculpatului

pe episoadele dobândirii ilicite a bunurilor de la părțile vătămate Medvițchi Valentin

și Moldoveanu Nelli a fost constatată pe deplin, inclusiv prin aceleași probe care au

fost puse la baza sentinței de condamnare în ceea ce privește episodul comis în

privința părții vătămate Leahu Alexei. Astfel, relațiile iscate în legătură cu procurarea

bunurilor agricole care aparțineau inculpatului constituie obiectul atât pe episodul cu

partea vătămată Leahu Alexei cât și pe episoadele cu părțile vătămate Medvițchi

Valentin și Moldoveanu Nelli.

În baza probelor care au fost apreciate, instanța de apel a constatat că la

momentul încheierii contractelor de arvună dintre Medvițchi Valentin și inculpat,

dintre Leahu Alexei și inculpat, precum și la momentul primirii mijloacelor

financiare, inculpatul avea scopul de a însuși aceste bunuri și nu avea intenția de a-și

onora obligațiunile contractuale și nici de a vinde aceste terenuri agricole.

Instanța de apel a constatat că suma prejudiciului cauzat părților vătămate

Medvițchi Valentin, Moldoveanu Nelli și Leahu Alexei în mărime de 463 500 lei,

225 000 lei și 76 750 lei, depășea 40 de salarii medii lunare pe economie la momentul

săvârșirii faptei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari conform art. 126 Cod

penal.

Analizând argumentele avocatului Anatolie Gîjdianu privind încetarea

procesului penal în privința inculpatului în baza art. 391 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de

procedură penală, Colegiul a constatat netemeinicia acestora, relevând că în cazul

9

reluării urmăririi penale, după încetarea urmăririi penale, din motiv că nu a existat în

fapt cauza care a determinat luarea acestor măsuri, nu este necesară referireaa în

ordonanță la probe noi sau recent descoperite, la care a făcut trimitere inculpatul,

deoarece acest aspect este prevăzut la alin. (4) art. 287 Cod de procedură penală, iar

ordonanța procurorului A. Macovei din 17.12.2008, prin care s-a încetat urmărirea

penală a fost anulată din motivul ilegalității ei, fapt indicat expres de norma legală

enunțată.

Privitor la pedeapsa stabilită inculpatului, Colegiul, a considerat că instanța de

fond eronat a interpretat prevederile art. 79 Cod penal, și neîntemeiat a stabilit lui

Poprițac Mihail o pedeapsă sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării acesteia, or circumstanțele reținute ca fiind „excepționale”, și anume starea

de sănătatea a inculpatului și prezența a 3 copii minori în familie, nu constituie

circumstanțe excepționale în sensul art. 79 Cod penal, dar circumstanțe atenuante în

sensul art. 76 Cod penal.

Instanța, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

care este una deosebit de gravă, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea penală, de faptul că inculpatul nu a

recunoscut vina în comiterea faptelor infracționale incriminate, nu a reparat

prejudiciul cauzat părților vătămate, drept circumstanță atenuantă fiind reținută

prezența copiilor minori la întreținere, a ajuns la concluzia a aplica lui Poprițac

Mihail pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 (opt) ani, cu privarea de dreptul de

a deține funcții în cadrul autorităților publice cu atribuții de înregistrare sau

gestionare a bunurilor imobile pe termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis, ceea ce va constitui o pedeapsă echitabilă, de natură să

aducă atingere scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal.

Cu referire la acțiunile civile înaintate, reieșind din faptul că de către părțile

vătămate Medvițchi Valentin și Moldoveanu Nelli se solicită încasarea unor sume ce

depășesc cu mult suma prejudiciului stabilit în rechizitoriu, fapte ce necesită

prezentarea unor probe suplimentare, ceea ce ar presupune amânarea ședințelor de

judecată, Colegiul a decis a admite în principiu acțiunile civile menționate, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța civilă.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 27.09.2010, în scopul

reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, a fost aplicat sechestru pe 365 terenuri

agricole situate în extravilanul satului Xxxxx, r-nul Xxxxx, ce aparțin cu drept de

proprietate inculpatului, iar instanța de apel a dispus menținerea acesteia până la

repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune părților vătămate Medvițchi Valentin,

Leahu Alexei și Moldoveanu Nelli.

5.1. avocatul Cebotari Stela în numele inculpatului, care fără a invoca un temei

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

10

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

În susținerea recursului menționează că:

- nu a existat nici un temei de a anula ordonanța din 17.12.2008 privind clasarea

și încetarea urmăririi penale emisă în privința lui Poprițac Mihail, în ordonanța din

19.01.2009, prin care a fost anulată ordonanța respectivă, nefiind indicate fapte noi

sau recent descoperite ori vre-un viciu fundamental care să ducă la reluarea urmăririi

penale;

- instanța de apel, fără a ține cont de cererea inculpatului prin care s-a solicitat

amânarea examinării cauzei pe motiv de boală, a dispus examinarea cauzei în lipsa

acestuia, astfel fiindu-i încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

- la stabilirea pedepsei, instanța nu a luat în considerare faptul că inculpatul are

grad de invaliditate, are trei copii minori la întreținere, este grav bolnav, astfel

numindu-i o pedeapsă prea aspră.

- de asemenea, instanța de apel în decizia sa nu a motivat cauza anulării sentinței

și care probe le-a considerat valabile la admiterea apelului procurorului.

5.2. avocatul Gafton Mihai în numele inculpatului, care invocând prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei

instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

În susținerea recursului menționează că instanța de apel nu a verificat minuțios

și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, legătura lor cauzală prin prisma

pertinenței și concludenții, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Cu toate că instanța de apel în decizia sa menționează că înscrisul eliberat de

primăria satul Xxxxx, fără număr și fără dată, prezentat de inculpat în confirmarea

faptului că deține în proprietate 200 ha, nu are putere probatorie în sensul că Poprițac

Mihail deține 365 terenuri agricole, totuși în partea dispozitivă a deciziei menține

încheierea prin care a fost autorizată punerea sechestrului asupra acestor terenuri.

De către apărare au fost prezentate probe că inculpatul s-a aflat la tratament

staționar și ambulatoriu, însă instanța de apel a examinat cauza în lipsa inculpatului,

considerând că acestuia i s-a asigurat posibilitatea să-și exercite dreptul la apărare,

drept la care însă ultimul a renunțat.

Sub aspectul neîndeplinirii de către inculpat a obligațiilor sale cu survenirea

responsabilității penale, instanța de apel face trimitere la probele din dosar, inclusiv la

acte juridice civile, ceea ce reprezintă violarea art. 6 din Convenție care prin prisma

art. 1 al Protocolului nr.4 al CEDO, exclude privarea de libertatea a persoanei pentru

singurul motiv că nu este în măsură să execute o obligație contractuală.

5.3. inculpatul, care declară recurs la 07.03.2018 și fără a invoca un temei pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță.

În susținerea recursului inculpatul indică că toate relațiile care le-a avut cu

părțile vătămate sunt relații civile, fapt confirmat prin contractele încheiate între ei,

iar el niciodată nu a încălcat condițiile contractului.

11

Instanța de apel, stabilind pedeapsa inculpatului n-a luat în considerație starea

sănătății acestuia și faptul că ultimul are la întreținere 3 copii minori.

Chiar dacă avocatul a prezentat instanței de apel cerere privind amânarea

ședinței de judecată, totuși examinarea cauzei a avut loc în lipsa sa.

Instanța de apel nu a citat și audiat în calitate de martori persoanele care puteau

să ilustreze faptele ce au avut loc cu 14 ani în urmă.

Instanța de fond a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul

succesorului părții vătămate Leahu Alexei, Leahu Rodica, care este soția acestuia, a

prejudiciului material cauzat prin infracțiune, iar instanța de apel a dispus ca acest

prejudiciu să fie restituit Cristinei Leahu, despre care nu cunoaște cine este.

5.4. Pe marginea recursurilor declarate, procurorul depune referință, solicitând

instanței de recurs a le respinge ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legle,

or lecturând conținutul cererilor de apel în coraport cu decizia instanței de apel, se

constată că instanța s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelanților și motivarea

soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

Cu referire la faptul că examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc în lipsa

inculpatului, procurorul menționează că acesta a fost audiat de către instanța de apel

la 13 martie 2017, iar ulterior fiind citat legal, fără careva motive întemeiate nu s-a

prezentat, iar continuarea examinării cauzei a avut loc în strictă conformitate cu

prevederile art. 321 alin. (6) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia că recursurile declarate de către avocații Cebotari Stela și Gafton Mihai în

numele inculpatului urmează a fi respinse ca inadmisibile, iar recursul declarat de

către inculpat urmează a fi respins ca depus peste termen, din următoarele

considerente:

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

12

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal lărgit evidențiază

că avocatul Gafton Mihai în recursul declarat indică drept temeiuri de casare pct. 5),

6) și 8) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când cauza a fost judecată în instanța de apel

fără participarea inculpatului care fiind citat legal, a fost în imposibilitate de a se

prezenta, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii și când în acțiunile inculpatului nu se

întrunesc elementele infracțiunii, iar avocatul Cebotari Stela în recursul declarat nu a

indicat nici un temei de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

însă instanța constată că recurentul invocă aceleași argumente ca și avocatul Gafton

Mihai, prin urmare Colegiul consideră necesar a se expune asupra acestora

concomitent.

Așa dar, verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține, că temeiurile invocate nu și-au găsit confirmarea în cauza dată.

Starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel, concordă cu

circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în cuprinsul

hotărârii atacate.

Cu referire la temeiul invocat prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de

procedură penală, precum că examinarea cauzei în instanța de apel a avut loc fără

participarea inculpatului, Colegiul menționează că, potrivit materialelor cauzei,

Poprițac Mihail a fost citat legal despre data, ora și locul examinării cauzei, acesta

fiind prezent în ședințele de judecată inițiale în instanța de apel. La 13 martie 2017 a

fost audiat pe marginea învinuirii înaintate, ulterior, în ședințele de judecată din

20.04.2017, 12.06.2017 și 10.07.2017, inculpatul, deși a fost citat legal, nu s-a mai

prezentat, iar potrivit adeverințelor oficiului poștal Ustia (f.d. 73,74 vol. XIII), Poprițac

Mihail nu a fost de găsit pentru înmânarea citației.

Instanța de apel, conducându-se de art. 321 alin. (5) Cod de procedură penală,

prin încheierea din 10.07.2017, a dispus anunțarea inculpatului în căutare, considerând

că neprezentarea acestuia în ședințele de judecată, împiedică la buna desfășurare a

procesului penal și examinarea în termeni rezonabili a cauzei penale, deoarece anterior

prin decizia instanței de apel din 20.01.2015 (f.d. 74-79, vol. IX), în privința lui

Poprițac Mihail a fost aplicată măsura preventivă - liberarea provizorie sub control

judiciar, care ulterior prin sentința din 07.04.2015 a fost menținută până la rămânerea

definitivă a acesteia, inculpatului fiindu-i impuse trei obligații, și anume:

1) să nu intre în legătură cu părțile implicate în cauza penală;

2) să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori este citat;

3) să predea pașaportul instanței de judecată.

13

Astfel, pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, inculpatul se afla în

liberare provizorie sub control judiciar, fiind obligat să se prezinte în instanță ori de

câte ori este citat, obligație pe care Poprițac Mihail nu a îndeplinit-o. Ulterior,

cunoscând despre ședințele de judecată din 25.09.2017, 27.10.2017, 13.11.2017,

04.12.2017 și 20.12.2017, în vederea tergiversării examinării cauzei, intenționat nu s-a

prezentat, expediind cereri de amânare.

Contrar argumentelor recurenților, Colegiul consideră că instanța de apel corect

a dispus continuarea examinării cauzei în lipsa inculpatului, considerând că acesta a

renunțat la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de a se apăra

personal, nefiindu-i încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil.

Prin urmare Colegiul lărgit a stabilit că eroarea prevăzută la art. 427 alin. (1) pct.

5) Cod de procedură penală invocată, nu a fost comisă de instanța ierarhic inferioară.

Cu referire la temeiul invocat prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, Colegiul consideră că acesta de asemenea nu și-a găsit confirmarea

în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419

Cod de procedură penală, corect fiind condamnat Poprițac Mihail în baza art. 190

alin. (5) Cod penal. Instanța de apel a cercetat minuțios probele administrate legal de

către organul de urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității,

concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpatului.

Rejudecând cauza, instanța de apel a stabilit că acuzarea a prezentat probe

pertinente și concludente care în ansamblu cu circumstanțele cauzei, dovedesc

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și printr-o apreciere justă a

acestora, corect a concluzionat asupra condamnării lui Poprițac Mihail în baza art. 190

alin. (5) Cod penal.

Referitor la argumentul avocatului Gafton Mihai precum că instanța de apel a

menținut încheierea prin care s-a autorizat punerea sechestrului asupra a 365 terenuri

agricole cu toate că a considerat fără putere probatorie înscrisul eliberat de primăria

satului Ustia, care confirma faptul că Poprițac Mihail deține aceste terenuri, Colegiul

menționează că acest înscris nu conține un număr de înregistrare și data când a fost

eliberat, anume din aceste considerente fiind considerat fără putere probatorie. Mai

mult ca atât, la baza încheierii privind punerea sechestrului din 27 septembrie 2010

emisă de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, nu stă înscrisul menționat, dar informația

eliberată de către Întreprinderea de Stat „Cadastru”, prin care s-a confirmat faptul

deținerii de către Poprițac Mihail a terenurilor respective.

Cât ține de ordonanța din 19.01.2009 prin care a fost anulată ordonanța din

17.12.2008 privind clasarea și încetarea urmării penale în privința lui Poprițac Mihail,

14

fără a fi indicate fapte noi sau recent descoperite, Colegiul menționează că faptul dat a

format obiect de discuție la judecarea cauzei, atât instanța de fond cât și în instanța de

apel, care s-au expus detaliat, dând o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg

expusă în prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și

a cărei reluare nu se mai impune

Reieșind din totalitatea celor relatate supra, Colegiul constată, că în prezenta

cauză nu se întrevede eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și ca urmare hotărârea atacată este legală și întemeiată, instanța de

apel, dând o apreciere corectă probelor administrate și examinându-le

multilateral, s-a pronunțat asupra tuturor celor invocate în apeluri, hotărârea atacată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Vis-a-vis de pct. 8) alin.(1) al art. 427 Cod de procedură penală invocat de

recurenți, Colegiul remarcă că, sub aspectul situației de “neîntrunire a elementelor

infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă

acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal lărgit

menționează că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța de apel,

concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și examinate în

cuprinsul hotărârii atacate, corect a emis decizia prin care Poprițac Mihail a fost

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Deși se invocă că Poprițac Mihail nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că afirmațiile

respective nu generează achitarea acestuia precum s-a solicitat în cererea de apel, or

în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care înlătură orice

dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate.

De asemenea, din conținutul recursurilor declarate, se evidențiază că autorii

critică aprecierea probelor administrate la caz, pe când aprecierea probelor ține de

examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare

a unei hotărâri de condamnare sau de achitare, mai mult ca atât, temeiul invocat nu se

încadrează în cele prevăzute de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de

apel în decizia sa sunt juste iar criticile recurenților nu constituie temeiuri de a

răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic

superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

În același context, Colegiul consideră că și pedeapsa stabilită inculpatului de

către instanța de apel este una echitabilă, la numirea căreia s-a ținut cont de

prevederile art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii comise, care este

una deosebit de gravă, de persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, nu se

15

află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are la întreținere 3 copii minori, și nu

a întreprins careva acțiuni în vederea recuperării prejudiciului cauzat părților

vătămate. Astfel, pedeapsa stabilită inculpatului va atinge scopul pedepsei penale

prevăzute de art. 61 Cod penal.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că argumentele invocate de către avocați în

recursurile lor sunt neîntemeiate, fapt ce impune incontestabil respingerea acestora ca

inadmisibile cu menținerea hotărârii contestate.

Cu referire la recursul declarat de către inculpat, Colegiul menționează că în

conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs

este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

După cum rezultă din materialele dosarului, cauza penală a fost judecată în

ordine de apel cu participarea procurorului, avocatului inculpatului, Cebotari Stela,

avocatului părților vătămate, Macovei Gheorghe, inculpatul fiind prezent doar la o

parte din ședințele de judecată.

Dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 20 decembrie 2017, iar

decizia motivată la 01 februarie 2018, la pronunțarea deciziei integrale fiind prezent

doar procurorul, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată (f.d. 192-

193, vol. XIII). Conform scrisorii anexate la materialele cauzei (f.d. 240, vol. XIII),

copia deciziei a fost expediată tuturor participanților la proces la 01 februarie 2018.

Instanța de recurs precizează că inculpatul a fost prezent inițial la examinarea

cauzei în instanța de apel, acesta fiind audiat în ședința de judecată din 13 martie

2017 (f.d. 22-23, vol XIII), ulterior fiind citat legal despre data, ora și locul

examinării cauzei, nu s-a mai prezentat în ședință de judecată și ca urmarea, Colegiul,

prin încheierea din 10 iulie 2017, a dispus anunțarea în căutare a acestuia, fiind

menținută în privința ultimului măsura preventivă sub formă de liberare provizorie

sub control judiciar.

În aceiași ordine de idei se menționează că avocatul Cebotari Stela, care a

reprezentat interesele inculpatului în instanța de apel, a depus recurs ordinar în

numele acestuia, în termenul legal prevăzut de lege, iar potrivit mandatului de la f.d

4, vol. XIV, rezultă că Poprițac Mihail a încheiat contract de asistență juridică cu

avocatul Gafton Mihai, privind depunerea recursului la Curtea Supremă de Justiție, la

16.02.2018. Aceste momente certifică faptul că inculpatul, chiar dacă nu a fost

prezent la pronunțarea deciziei integrale în instanța de apel, a cunoscut despre

aceasta, având posibilitatea de a o ataca cu recurs ordinar în termenul prevăzut de

lege.

Prin urmare, termenul de 30 de zile de contestare cu recurs ordinar al deciziei

instanței de apel stabilit de art. 422 Cod de procedură penală, nu a fost respectat de

către inculpat, deoarece recursul ordinar a fost declarat de acesta la 07 martie 2018,

astfel, Colegiul consideră că recursul a fost depus peste termen, or termenul de recurs

este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

16

dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se

va respinge ca fiind declarat peste termen, deoarece legea procesual-penală ce

reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei

instanței de apel a expirat la 05 martie 2018, iar inculpatul, a avut reala posibilitate de

a face cunoștință cu materialele cauzei penale și de a declara recurs în termenul

stabilit de lege.

În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră

că recursul ordinar declarat de inculpatul Poprițac Mihail, este inadmisibil, ca fiind

declarat peste termen.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către inculpat și de

avocații săi, Gafton Mihai și Cebotari Stela, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Poprițac Mihail, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 iulie 2018.

Președinte Elena Covalenco

Judecători Liliana Catan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Victor Boico

17