1ra-303/2018 — art. 190 alin. 2 lit. c CP

1ra-303/2018 — art. 190 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-303/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

24 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte - Nadejda Toma,

judecătorii - Constantin Alerguș, Vladimir Timofti, Anatolie Țurcan, Elena

Cobzac,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocatul

Zaharia Sergiu în numele inculpatului Schițco Vladimir, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 mai 2017 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 octombrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Schițco Vladimir Stepan, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în r-nul XXXXX, s.

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de fond: 09.09.2015-31.05.2017;

instanța de apel: 24.06.2017-25.10.2017;

instanța de recurs: 05.01.2018-24.04.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă:

Schițco V. a fost condamnat în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, la 2 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate legată de

administrarea bunurilor pe un termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Gaulica V. a fost admisă, fiind dispusă

încasarea din contul inculpatului a sumei de 16 596 lei, cu titlu de prejudiciu

material cauzat prin infracțiune și costul cheltuielilor de asistență juridică în

mărime de 1 000 lei.

Schițco V. sub pretextul efectuării reparației apartamentului din str. Armenească,

26, ap. 10, mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit de la

Gaulica V. suma de 500 euro, care conform cursului oficial stabilit de BNM, la

acea dată constituiau 8 920 lei, 5 000 lei, un dispozitiv de tăiat fier de model

1

”Machita”, un perforator de model ”Machita” și un ferestrău, astfel, cauzându-i

părții vătămate o daună în proporții considerabilă, în sumă de 16 595 lei.

inculpatului, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

În motivarea apelului declarat, autorul acestuia a invocat că, în acțiunile

inculpatului lipsește latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii imputate, or,

conform declarațiilor martorilor, a părții vătămate audiați în ședință de judecată,

nu s-a stabilit intenția inculpatului de a comite infracțiunea de escrocherie, atâta

timp cât imediat după ce a primit banii de la partea vătămată, inculpatul a

angajat trei persoane care au efectuat lucrările de reparație, însă din vina

vecinilor și lipsa resurselor financiare nu au fost finisate.

octombrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea fără

modificări a sentinței.

argumentelor apelantului, instanța de apel a ajuns la concluzia că lipsesc careva

dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială vinovăția inculpatului în

comiterea faptei incriminate, astfel că la acest capitol s-a reținut drept declarative

argumentele părții apărării cu referire la faptul că învinuirea este formală și nu

este confirmată prin probe.

Așa dar, examinând și cercetând din nou probatoriul administrat la caz,

instanța de apel a notat că, la caz soluția instanței de fond, cu referință la

vinovăția inculpatului este pe deplin justificată, or, verificând la acest capitol

sentința pronunțată, instanța de apel a considerat că vina acestuia de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, individualizată prin

„escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz

de încredere, cu cauzare de daune în proporții considerabile”, este dovedită integral

prin probele administrate și cercetate conform art. 101 Cod de procedură penală

și anume: - declarațiile: părții vătămate Gaulica V. (f.d. 191,192); martorilor: Tomșa Ec.

(f.d.193,194); Grosu Gh. (f.d. 195); Guzgan Al-dru (f.d.196,197); Răilean S.

(f.d.198,199); Pușcașu V. (f.d.64, 65); - procesul-verbal de confruntare din 22.07.2015,

între partea vătămată și inculpat (f.d.132,133).

Astfel, instanța de apel a reținut că, forma pasivă de realizare a

înșelăciunii, aleasă de către inculpat a constat în trecerea cu bună știință a

circumstanțelor a căror necunoaștere putea determina partea vătămată să nu-i

încredințeze inculpatului efectuarea reparației în apartamentul său, or, inițial s-a

adeverit din declarațiile părții vătămate, ale martorilor, cât și însuși ale

inculpatului, că Schițco V. în anul 2013, se afla în blocul II al Universității de

Medicină ”Nicolae Testimițanu”, unde instala ferestre. Acolo a făcut cunoștință

2

cu Gaulica V., care la rândul său a apelat la Schițco V., pentru ca acesta să îi facă

reparație în apartament.

Instanța de apel a reținut că, de la bun început inculpatul a ales anume

această metodă și anume sub pretextul că îi va repara apartamentul până la

toamna anului 2013, a luat de la partea vătămată sume bănești în mărime de

1 700 lei pentru procurarea materialelor, ulterior 6 000 lei și 500 dolari, precum și

instrumente pentru a face reparație.

Faptul transmiterii mijloacelor bănești, precum și instrumentelor pentru a

face reparație inculpatului de către partea vătămată, se confirmă și prin

declarațiile martorului Pușcașu V., care a relatat că deseori vedea cum Schițco V.

venea în vizită la Gaulica V., care permanent îl petrecea până la ușă, iar după ce

Schițco V. pleca, Gaulica V. îi comunica că i-a transmis 5 000 lei și apoi 6 000 lei.

La fel, mai cunoaște că Gaulica V. i-a împrumutat bani lui Schițco V. și din motiv

că nu avea toți banii a mai împrumutat de la alți colegi, transmițând-i lui Schițco

V. suma de 5 000 lei și 600 dolari.

Totodată, instanța de apel a menționat că, însuși inculpatul nu a negat

faptul primirii de la partea vătămată a mijloacelor bănești, indicând că banii a

primit de la Gaulica V. în sume mici, dar o singură dată a primit o sumă mai

mare de 5 000 lei și 500 dolari, în total suma aproximativ era de 15 000 lei.

Instanța a mai reținut că, deși, inculpatul a declarat că Gaulica V. i-a

transmis niște instrumente pentru efectuarea reparațiilor, și anume un perforator

de model ”Makita” și un ferestrău, martorul Guzgan Al-dru, a relatat că, din

instrumente disponibile era un ferestrău, ciocan, perforator de model ”Machita”

și un aragaz pentru mâncare. Mai mult ca atât, martorul Pușcașu V. a menționat

că a observat cum Gaulica V. i-a transmis lui Schițco V. aparatul de tăiat metal,

perforator, 2 nivele cu bile, instrumente pe care le-a încărcat în automobilul său

de culoare neagră.

Așa dar, instanța de apel a constatat ca fiind dovedit faptul dobândirii

ilicite a mijloacelor bănești și instrumentelor pentru reparație care aparține părții

vătămate Gaulica V. prin înșelăciune sau abuz de încredere, or, inculpatul nu a

dus până la capăt efectuarea lucrărilor de reparație care le-a asumat și a dispărut

cu bunurile părții vătămate.

La capitolul numirii pedepsei inculpatului, instanța de apel a considerat

concluzia instanței de fond corespunzătoare stării de drept și întemeiată din

punct de vedere al principiilor și criteriilor stabilirii pedepsei penale.

Zaharia S. în numele inculpatului, care, indicând prevederile art. 420, 421, 427

alin. (1) pct. 6), 8), 430, 435 alin. (1) pct. 2) lit. b) Cod de procedură penală, solicită

casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, din

motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii.

3

În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente

similare celor indicate anterior în apel și descrise în pct. 3. a prezentei decizii,

suplimentar menționând următoarele:

- din probele administrate în instanța de fond, s-a constatat că inculpatul

după ce a primit o parte din bani nu a urmărit intenția de a se eschiva de la

îndeplinirea angajamentelor asumate, ci a început lucrările de construcție și

reparație a apartamentului părții vătămate din str. Armenească, 26, ap. 10. mun.

Chișinău, fapt constatat prin declarațiile martorilor audiați în ședința instanței de

fond;

- din probele administrate la cauza penală rezultă că inculpatul a început

lucrările de construcții, a efectuat lucrări de reparație concrete la apartamentul

nr. 10 din str. Armenească, 26, însă, deoarece i s-au transmis doar suma de 15 000

lei, acesta nu a mai avut posibilitatea de a continua lucrările, drept urmare în

acțiunile inculpatului nu a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de

escrocherie;

- instanțele eronat au apreciat acțiunile inculpatului potrivit prevederilor

art. 190 alin. (2) Cod penal, au admis o eroare gravă de fapt, prin urmare soluția

fiind una eronată;

- instanța de fond și apel la administrarea probatoriului, au inclus în

calitate de probă declarațiile martorului Pușcașu V. (f.d. 64). declarații care nu au

fost cercetate în ședința instanței de fond. La fel și procurorul nu a dat citire

declarațiilor acestui martor, informând doar instanța că martorul este decedat;

- la examinarea cauzei au fost încălcate prevederile legale de desfășurare a

unui proces legal și corect, la baza sentinței și deciziei instanței de apel au fost

incluse probe care nu au fost supuse cercetării în instanța de fond, încălcându-se

astfel dreptul la un proces echitabil.

6.1. În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit

neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

motivele invocate, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

4

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului,

instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât

și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv

de casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile enumerate supra, se

atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis

următoarele erori de drept.

În acest context, în urma verificării materialelor cauzei, Colegiul penal

lărgit relevă că în speță, recurentul critică decizia instanței de apel sub aspectul

menținerii sentinței de condamnare a inculpatului pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, pledând pentru faptul că instanța

de apel nu s-a expus pe motivele invocate în apelul declarat, precum și că în

speță nu a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de escrocherie, indicând

incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, motive din care solicită dispunerea rejudecării cauzei și

pronunțarea unei hotărâri de achitare din lipsa în acțiunile inculpatului a

elementelor constitutive ale infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârilor atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și-a găsit confirmarea în cauza dată în sensul invocat și anume

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel, precum și cazul

stipulat în pct. 8) a aceleiași norme procesual penale, nu au fost întrunite elementele

5

infracțiunii, se atestă că sunt incidente speței, menționând în acest context

următoarele.

Instanța de apel contrar cerințelor art. 414 alin. (5) Cod de procedură penal

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de avocatul

Zaharia S. în numele inculpatului (f.d. 219-220, vol. I), descrise și în pct. 3. a

prezentei decizii și nu a examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale,

cum ar fi: ”(…) acțiunile inculpatului în raport cu partea vătămată poartă un character

civil, lipsesc cu desăvârșire elementele constitutive ale infracțiunii de escrocherie, lipsește

latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii.

În ședința de judecată, inculpatul a declarant că partea vătămată periodic i-a

transmis bani din care a procurat materiale de construcție și achita lucrătorii. Din banii

primiți a efectuat următoarele lucrări de reparație: a evacuat gunoiul, a procurat nisip,

cotileț, ciment, armatură, a arendat betonieră, au turnat podeaua, au construit fereastra,

au săpat canale, au turnat coloane, tencuit pereții. Produsele alimentare pentru hrana

lucrătorilor de asemenea au fost achitate de către inculpat. Lucrările de construcție s-au

stopat din motivul că era nevoie de ridicat nivelul doi al apartamentului, vecinii se

împotriveau categoric și din lipsă de bani.”

Astfel, anume asupra acestor motive invocate în apel, relatate supra,

instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără

argumentarea cuvenită.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul

părții descriptive a deciziei atacate, rezultă că instanța de apel contrar

prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză și

s-a expus superficial asupra acestor motive invocate în apel și nu a întreprins

toate măsurile de a elucida toate circumstanțele cauzei, fără a evalua și a exclude

în totalitate divergențele din probele administrate la faza de urmărirea penală și

cercetate în prima instanță, verificate în ședința instanței de apel.

Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a

expus clar asupra argumentelor apelantului cu referire la volumul lucrărilor

efectuat de către inculpat în apartamentul părții vătămate din str. XXXXX,

XXXXX, ap. XXXXX, mun XXXXX, în condițiile în care la cauza penală sunt

anexate probe care ar clarifica acest aspect.

Astfel, din probele administrate în instanța de fond, s-a constatat că Schițco

V. după ce a primit o parte din bani nu a urmărit intenția de a se eschiva de la

îndeplinirea angajamentelor asumate, ci a început lucrările de construcție și

reparație apartamentului sus menționat. Faptul dat, a fost constatat prin însăși

declarațiile părții vătămate, Găulică V. (f.d. 21,22; 191-192) și a martorilor Grosu

Gh., Guzgan Al-dru și Railean S. (f.d. 195-198, vol. I), audiați în ședința instanței

de fond.

Tot aici, dar în alt context, Colegiul penal lărgit ținând cont de prevederile

art. 384 alin.(4), 389 alin. (3) Cod de procedură penală, reține că, instanțele de

6

fond la administrarea probatoriului, au inclus în calitate de probă declarațiile

martorului Pușcașu V. (f.d. 64, vol. I), care nu au fost cercetate în ședința

instanței de fond și care nu au fost citite de procuror, însă care a informat

instanța că martorul a decedat. Astfel, la examinarea cauzei au fost încălcate

prevederile legale de desfășurare a unui proces legal și corect, or, în hotărârile

pronunțate au fost incluse probe care nu au fost supuse cercetării.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

decizie de menținere a sentinței de condamnare a inculpatului printr-o motivare

superficială, fără a clarifica circumstanțe esențiale ale cauzei, astfel a lăsat fără o

argumentare cuvenită motivele invocate în apelul declarat, nu a corectat erorile

admise de prima instanță, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel recursul

declarat urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale

indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din

recursul declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate

circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor

infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată

și, în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Zaharia Sergiu în numele

inculpatului Schițco Vladimir, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 25 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Schițco

7

Vladimir XXXXX și dispune rejudecarea cauzei în ordine de apel în aceiași

instanță, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac, pronunțată integral la 24 mai

2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

8