1ra-1110/2018 — Art. 361 alin.1, 190 alin. 5 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 12 octombrie 2017 s-a respins cererea de revizuire înaintată de condamnatul Verdeș Viorel, condamnat în baza art.190 alin.(5) Cod penal, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat că la 23 august 2017, condamnatul Verdeș Viorel a depus în Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) o cerere de revizuire în baza art.458 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală. În motivarea cererii a indicat că Curtea Constituțională prin hotărârea nr.3 din 23 februarie 2016 a admis excepția de neconstituționalitate a art.186 din Codul de procedură penală, fiind declarat contrar art.25 din Constituția Republicii Moldova. 1 La fel, a menționat că mandatul de arest se eliberează pe un termen de 30 de zile și fiecare prelungire a duratei arestării preventive nu poate depăși 30 de zile, respectiv decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014, privind aplicarea pedepsei în baza art.190 alin.(5) Cod, penal putea fi pusă în executare de către organele Ministerului Afacerilor Interne în baza încheierii Curții de Apel Chișinău emisă conform art.329 din Codul de procedură penală și art.185 din Codul de procedură penală, adică cu eliberarea unui mandat de arest în mod obligatoriu, conform hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 23 februarie 2016. În caz, nu s-a emis nici o încheiere și nici mandat de arestare. Condamnatul a mai invocat și un alt temei de revizuire, potrivit art.458 alin.(4) Cod de procedură penală și anume faptul că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, prin intermediul căreia, solicită condamnatul, revizuirea procesului penal în conformitate cu prevederile art.458 alin.(3) pct.4) și alin. (4) Cod de procedură penală. Prin cererea suplimentară condamnatul a invocat că, în urma recalificării faptei de la art.196 alin.(4) la art.190 alin.(5) Cod penal, acuzatorul de stat nu și-a exercitat obligația de a audia din nou martorii acuzării, astfel legea nu s-a respectat, fiind pronunțată o hotărâre judecătorească vădit ilegală. 2.1. Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 iunie 2012, Verdeș Viorel a fost achitat în baza art.310 alin.(1) Cod penal și condamnat în baza art.352 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, în baza art.361 alin.(1) Cod penal, la amendă în mărime de 200 unități convenționale, în baza art.196 alin.(4) Cod penal la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale. Conform art.84 Cod penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de amendă în mărime de 1 400 unități convenționale, ce constituie 28 000 lei. 2.2. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 a fost admis apelul procurorului, casată sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 27 iunie 2012, în latura penală, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre prin care, procesul penal pornit în privința lui Verdeș Viorel în baza art.art.310 alin.(1), 352 alin.(1) și 361 alin.(1) Cod penal a fost încetat, deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. Verdeș Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1 500 unități convenționale. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 2.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 22 octombrie 2013 s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Verdeș Viorel. S-a admis recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, casată decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2013 în partea condamnării pe art.196 alin.(4) Cod penal, în privința lui Verdeș Viorel cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 2 2.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014 a fost admis apelul procurorului, casată sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 27 iunie 2012, în partea condamnării lui Verdeș Viorel pe art.196 alin.(4) Cod penal și pronunțată o nouă hotărâre prin care, Verdeș Viorel a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în domeniul deservirii populației pe un termen de 2 ani. 2.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014 s-a respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Verdeș Viorel împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2014. 2.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015 s-a respins ca inadmisibil recursul în anulare declarat de avocatul Mihail Barbaros în numele condamnatului Verdeș Viorel împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014. 3. Legalitatea și temeinicia sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 12 octombrie 2017 a fost atacată cu apel de către avocatul Gușan Vitalie în numele condamnatului și de către condamnatul Verdeș Viorel. 3.1. Avocatul Gușan Vitalie în apelul declarat în numele condamnatului a solicitat casarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia să fie admisă cererea de revizuirea a condamnatului Verdeș Viorel. În motivarea apelului, avocatul a invocat că, prin hotărârea nr.3 din 23 februarie 2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art.186 Cod de procedură penală, fiind declarat contrar art.25 din Constituția Republicii Moldova. La fel, a menționat că mandatul de arest se eliberează pe un termen de 30 zile și fiecare prelungire a duratei arestării preventive nu poate depăși 30 de zile, respectiv decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, privind aplicarea pedepsei pe art.190 alin.(5) Cod penal din 24 februarie 2014 putea fi pusă în executare de către organele Ministerului Afacerilor Interne în baza încheierii Curții de Apel Chișinău emisă conform art.329 Cod de procedură penală și art.185 Cod de procedură penală, adică cu eliberarea unui mandat de arest în mod obligatoriu, conform hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 23 februarie 2016. În situația dată, apelantul a menționat că nu s-a emis nici o încheiere și nici un mandat de arest. Apelantul a invocat că un alt temei de revizuire este prevăzut la art.458 alin.(4) Cod de procedură penală, adică faptul că Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.210 din 29 iulie 2016 privind amnistia în legătura cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. 3.2. Condamnatul Verdeș Viorel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și admiterea cererii de revizuire. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, apelurile declarate au fost respinse, cu menținerea hotărârii contestate. 3 5. În partea descriptivă a deciziei adoptate din 28 noiembrie 2017, instanța de apel a reținut ca fiind corecte și legale statuările aduse de prima instanță și anume că - potrivit art.458 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, revizuirea poate fi cerută doar în cazul în care Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicate în cauza respectivă. Hotărârea Curții Constituționale nr.3 din 23 februarie 2016 este inaplicabilă la caz, or, norma de admisibilitate a revizuirii se referă la cazurile când hotărârea Curții Constituționale influențează fondul cauzei, însă situația invocată de condamnat și apărătorul acestuia se referă la un incident de procedură legat de aplicarea măsurilor preventive de constrângere, care nu influențează cauza penală în fond și nici încadrarea calificativ-juridică, nu are ca efect exonerarea de răspundere penală sau liberarea de pedeapsă penală. Totodată, just s-a menționat că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr.3 din 23 februarie 2016, efectele prezentei hotărâri nu se extind asupra persoanelor în privința cărora există o sentința de condamnare. În conformitate cu pct.4 lit. c), d) din Hotărârea Curții Constituționale nr.3 din 23.02.2016, efectele hotărârii nu se extind asupra persoanelor care se află în stare de arest, în privința cărora există o sentința de condamnare, iar cauza se examinează în instanța de apel, precum și asupra faptului că persoanele care s-au aflat în stare de arest mai mult de 12 luni, la data pronunțării hotărârii, în cazul unei sentințe privative de libertate, durata arestului se scade din termenul pedepsei, în condițiile legii. În speță, la momentul pronunțării Hotărârii Curții Constituționale, în privința condamnatului Verdeș Viorel deja exista decizia de condamnare a Curții de Apel din 24 februarie 2014, care a fost menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014 și decizia Curții Supreme de Justiție din 23 aprilie 2015. Totodată, instanța de apel a menționat că nici alte pretinse încălcări de procedură nu pot să constituie temei de redeschidere a procedurii penale, or, asupra acestora deja există acte judecătorești definitive și irevocabile, instanțele de judecată s-au pronunțat cu privire la vinovăția lui Verdeș Viorel. Codul de procedură penală indică expres care sunt temeiurile de revizuire a unei hotărâri judecătorești, însă motivul invocat de condamnat și apărătorul său nu se enumera printre acestea. În aceeași ordine de idei, se combate argumentul condamnatului referitor la necesitatea aplicării amnistiei, or, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29 iulie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.293-305/632 din 09 septembrie 2016 și a intrat în vigoare la această dată. Prima instanță a statuat just că pentru aplicarea prevederilor Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29 iulie 2016, în privința condamnatului, urmează ca ultimul să solicite administrației penitenciarului în care se deține înaintarea demersului instanței de judecată în vederea aplicării amnistiei. 4 Concluzia primei instanțe precum că, la caz se constată inexistența motivelor de drept care ar permite o nouă judecată și respingerea cererii de revizuire înaintate de către condamnatul Verdeș Viorel, este întemeiată și legală. 6. Nefiind de acord cu decizia instanței, condamnatul Verdeș Viorel a contestat-o cu recurs ordinar, prin care solicită casarea deciziilor adoptate la caz, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a cererii de revizuire.

Asupra recursului declarat de condamnat, procurorul a depus referința prin care solicită declararea acestuia ca inadmisibil, deoarece argumentele invocate sunt vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. Reieșind din conținutul recursului declarat de către condamnatul Verdeș Viorel, se constată că acesta nu invocă nici un temei de drept pentru declararea recursului, însă luând în considerație, că autorul recursului invocă faptul că hotărârea instanței de apel este nemotivată, iar argumentele invocate nu au fost examinate, Colegiul penal consideră, că în asemenea caz este semnalat temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și anume se pretinde că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În această ordine de idei, se reține că instanța de apel, a motivat just și obiectiv, soluția de respingere a apelurilor declarate de condamnatul Verdeș Viorel și avocatul acestuia ca nefondate, cu menținere a sentinței contestate. Instanța de recurs reține că după cum rezultă din textul hotărârii atacate, se constată că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelurile declarate de condamnatul Verdeș Viorel și avocatul acestuia. În fapt, nu s-a constatat încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale ale condamnatului Verdeș Viorel prin prisma jurisprudenței CEDO. Decizia instanța de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la adoptarea soluției în cauză, corespunde prevederilor de procedură penală, fiind legală și întemeiată. În acest sens instanța de recurs respinge criticile recurentului, precum că hotărârea instanței de apel este nemotivată și argumentele invocate nu ar fi examinate, prin ce s-ar fi admis încălcarea art.6§1 CEDO, art.20 din Constituție și art.19 Cod de procedură penală. 5 La fel, este nefondată și critica din recurs, precum că argumentele invocate în cererea de revizuire sunt suficiente și relevante pentru inițierea procedurii de revizuire. În conformitate cu prevederile art.458 alin.(3) Cod de procedură penală, revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: 1) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei; 2) s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat, sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat; 3) două sau mai multe hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia; 4) Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă. Colegiul penal reține că Verdeș Viorel, în cererea de revizuire a invocat faptul că pe parcursul judecării cauzei, prima instanță l-a ținut în stare de arest mai mult de 12 luni, fapt ce contravine prevederilor Hotărârii Curții Constituționale din 24.02.2016, iar la adoptarea sentinței nu s-a luat în calcul nici un argument al inculpatului, fapt ce a dus la încălcarea art.6§1 CEDO, totodată procurorul la faza urmăririi penale și examinării cauzei a încălcat prevederile Codului de procedură penală. Instanța de recurs atestă că sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 27.06.2012, a cărei revizuire o solicită condamnatul, a fost supusă controlului judiciar de către instanțele de judecată superioare în grad (Curtea de Apel Chișinău, Curtea Supremă de Justiție), iar referitor la argumentele aduse de Verdeș Viorel în cererea de revizuire, Colegiul penal atestă că instanțele de fond s-au expus motivat în hotărârile adoptate, motivele invocate neîncadrându-se în prevederile art.458 Cod de procedură penală. Motivul invocat de recurent, precum că s-a aflat în stare de arest mai mult de 12 luni, fapt ce contravine prevederilor Hotărârii Curții Constituționale din 24.02.2016, este motivat corespunzător în decizia atacată, menționându-se că deținerea lui Verdeș Viorel în arest preventiv s-a încadrat în prevederile art.186 Cod de procedură penală în vigoare la acel moment. Hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie 2016, care se referă la termenele de deținere în arest preventiv, nu se extinde asupra persoanelor care se află în stare de arest în privința cărora există o sentință de condamnare, durata arestului urmând să fie scăzută din termenul pedepsei, în condițiile legii. De asemenea, Colegiul penal indică că instanța de apel corect a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul condamnatului referitor la necesitatea aplicării amnistiei. Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.210 din 29 iulie 2016 a fost publicată în Monitorul Oficial din 09 septembrie 2016 și a intrat în vigoare la această dată, însă faptul dat nu constituie temei de deschidere a procedurii de revizuire. 6 Prin urmare, Colegiul penal conchide că instanțele de fond corect au apreciat că motivele invocate în cererea de revizuire, nu se încadrează în prevederile art.458 Cod de procedură penală și nu pot constitui temeiuri de deschidere a procedurii de revizuire. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal constată că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, argumentând pe deplin motivele pentru care a respins apelurile declarate ca fiind nefondate, cu menținerea sentinței atacate, din care considerent se va dispune inadmisibilitatea recursului declarat de către condamnatul Verdeș Viorel, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către condamnatul Verdeș Viorel xxxxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 7