1ra-820/2019 — art. 328 alin. 2 lit. a, c CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 decembrie 2017, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de revizuire înaintată de avocatul Alexandru Bot în numele lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei, condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că la data de 10 iunie 2016, avocatul Alexandru Bot, acționând în interesele condamnaților Verdeș Artur și Chirilov Serghei, a depus în Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău o cerere de revizuire în baza art.458 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit căruia revizuirea poate fi cerută în cazul în care Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă.

În motivarea cererii a indicat că, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, 1 din 27 decembrie 2013, a fost încetat procesul penal intentat în baza art.328 Cod penal, în privința lui Verdeș Artur, Chirilov Serghei și Ciortan Ion, deoarece fapta lor constituie o contravenție. Verdeș Artur, Chirilov Serghei și Ciortan Ion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.313 Cod contravențional, la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în domeniul public pe un termen de 3 luni.

Potrivit sentinței, s-a constatat că, Verdeș Artur, care activa în calitate de inspector al grupei de combatere a furturilor și răpirilor mijloacelor de transport al Secției de poliție criminală a Comisariatului de poliție Ciocana, deținea funcția de inspector al poliției criminale al sectorului de poliție nr. 4 al Comisariatului de poliție Ciocana al CGP mun. Chișinău și Chirilov Serghei, care în temeiul ordinului nr.25 EF din 04 februarie 2011 al Ministrului Afacerilor Interne, deținea funcția de inspector al poliției criminale al sectorului de poliție Bubuieci al Comisariatului de poliție Ciocana al CGP mun. Chișinău, i s-a imputat săvârșirea infracțiunii de exces de putere în următoarele circumstanțe: Verdeș Artur, în comun cu Ciortan Ion și Chirilov Serghei, la 27 septembrie 2011, în jurul orei 11.00, aflându-se în preajma Centrului comercial „Shopping MallDova”, de pe str. Arborilor 21, din mun. Chișinău, au încălcat procedura de reținere a cet. Atamaniuc Arcadii. Se invocă contra lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei că, în rezultatul acțiunilor sale, au fost cauzate daune intereselor publice, prin faptul că a fost prejudiciată imaginea poliției ca organ de drept, care, conform art.1 a Legii nr.416 - XII din 18.12.1990 cu privire la poliție, este un organ armat de drept ai autorităților publice, chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime, precum și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale părții vătămate Atamaniuc Arcadii, prin faptul că acesta a fost privat ilegal de libertate, fiind lipsit de dreptul de a se deplasa în spațiu după bunul său plac de la ora 11.00 până la ora 13.00 ale zilei de 27 septembrie 2011, cu cauzarea de dureri fizice și suferințe psihice.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2014, au fost respinse apelurile declarate de către apărători în numele inculpaților, a fost admis apelul procurorului, casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Verdeș Artur, Chirilov Serghei și Ciortan Ion au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, la 2 ani închisoare, fiecare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în organele MAI, pe un termen de 4 ani, pentru fiecare.

Astfel, instanța de apel a stabilit că Verdeș Artur, Chirilov Serghei și Ciortan Ion au comis cu intenție infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, cu indicii de calificare, excesul de putere, adică săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei fizice, însoțite de aplicarea violenței și de acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate.

Hotărârile judecătorești adoptate pe caz au fost contestate cu recurs de către inculpații Verdeș Artur și Chirilov Serghei, prin care au solicitat casarea acestora, cu 2 rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, invocând lipsa cauzării părții vătămate a prejudiciului considerabil, aprecierea eronată a probelor administrate la caz, aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea solicitată de procuror, vinovăția de cele incriminate nu este demonstrată prin probe anexate la dosar. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a concluzionat inadmisibilitatea acestora.

Odată cu cererea de revizuire depusă la 10 iunie 2016, avocatul Bot Alexandru, acționând în numele condamnaților Verdes Artur și Chirilov Serghei, a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.328 din Codul penal, care a fost admisă prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 septembrie 2016.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Alexandru Bot în numele condamnaților Verdeș Artur și Chirilov Serghei a înaintat cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei încheieri prin care a admite cererea de revizuire, cu remiterea cauzei la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în vederea rejudecării cauzei conform regulilor prevăzute pentru prima instanță, suspendarea executării pedepsei de către Verdeș Artur și Chirilov Serghei. În motivare a indicat că, prin Hotărârea Curții Constituționale nr.22, s-a declarat neconstituțional textul "intereselor publice” din art.328 alin.(1) Cod penal, s-a recunoscut constituțional textul ”daca aceasta a cauzat daune în proporții considerabile [...] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” - art.326 alin.(1) Cod penal. Astfel, hotărârea menționată are repercusiune directă și asupra alin.(2) lit. a) și c) a aceleași norme. Or. dispoziția art.328 alin.(2) lit. a) și c) Cod penal, este indisolubil legată de conținutul alin.(1) și anume a sintagmei „interes public”. Astfel, similar alin.(1), alin.(2) lit. a) și c) a art.328 Cod penal, incriminează prejudicierea "intereselor publice”, diferența dintre forma agravata și cea de baza constând în gradul și modul de lezare a intereselor publice, însă în condițiile în care prin hotărârea menționată, pe temeiuri de neclaritate, în fapt a fost dezincriminată infracțiunea de exces de putere, prin care s-ar atenta la "interesele publice”, se reține că învinuirea adusă lui A. Verdeș Artur și S. Chirilov nu are suport legal. Consideră că intervine necesitatea aplicării art.10 alin.(1) Cod penal, or, la moment, legea penală, în particular art.328 alin.(1) Cod penal, nu conține prevederi de incriminare a depășirii atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări grave aduse intereselor publice. Aceste circumstanțe, indică la faptul că sunt irelevante referirile instanței de fond la art.26 alin.(7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, care statuează că hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, dat fiind faptul că anume pentru situația neconstituționalității normelor penale, art.10 alin.(1) Cod penal, prevede excepția retroactivității legii penale mai blânde. Mai mult, instanța de fond a omis să aplice la caz art.75 alin.(2) Cod penal, care statuează clar că daunele pricinuite persoanelor fizice și juridice prin aplicarea unui act normativ recunoscut neconstituțional se repară în condițiile legii, or, în cazul dat prejudiciul urmează a fi concretizat în recunoașterea ilegalității condamnării apelanților în ordinea revizuirii sentinței de condamnare.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2018, apelul a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței. 3 Instanța de apel a conchis, că prima instanță a corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia că cererea de revizuire depusă de avocatul Alexandru Bot în numele inculpaților, urmează a fi respinsă. Instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei prima instanță s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în cererea de revizuire, a dat apreciere corespunzătoare circumstanțelor de fapt și de drept invocate și a combătut motivele ce au stat la baza cererii de revizuire a sentinței judecătorești în privința lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei. De asemenea, instanța de apel a reiterat că în conformitate cu art.458 alin.(3) pct. 3, 4 Cod de procedură penală, revizuirea poate fi cerută în cazul în care două sau mai multe hotărâri judecătorești irevocabile nu se pot concilia; Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă. În același context instanța de apel a menționat, că prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 27 decembrie 2013, Verdeș Artur a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.313 Cod contravențional și i-a fost aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 150 unități convenționale, (f.d.48-53). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 mai 2014, Verdeș Artur și Chirilov Serghei, au fost condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a) și c) Cod penal, la câte 2 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a activa în organele Ministerului Afacerilor Interne pe un termen de 4 ani, fiecăruia. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 01 octombrie 2014 recursurile ordinare declarate de inculpații Verdeș Artur Pavel, Chirilov Serghei Fiodor și Ciortan Ion Vasile au fost declarate inadmisibile. (f.d.63-72) Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2015, recursul în anulare declarat de inculpații Verdeș Artur, Chirilov Serghei și avocatul acestora Pavlovschi Stanislav împotriva deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 19 martie 2015 a fost declarat inadmisibil. (f.d.73-76) Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 05 septembrie 2016, cererea avocatului Alexandru Bot privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a fost admisă și sesizată Curtea Constituțională. (f.d.42- 45) Prin hotărârea Curții Constituționale nr.22 din 27 iunie 2017, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) al art.328 din Codul penal nr.985-XV din 18 aprilie 2002. A fost recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile [...] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) al art.328 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. (f.d.85-86, 96- 115). La acest segment instanța de apel a menționat că avocatul, înaintând cererea de revizuire în interesele lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei, condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, care a fost respinsă, iar sentința a fost contestată cu apel, a invocat drept temei faptul necesității aplicării art.10 alin.(1) Cod penal, or, la moment, legea penală, în particular art.328 alin.(1) Cod penal, nu conține prevederi de incriminare a depășirii atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări aduse intereselor publice. Instanța de apel a reținut, că conform art.26 alin.(7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, mai mult, 4 Legea cu privire la Curtea Constituțională, se bucură de plenitudinea de a fi Lege specială, iar aceste circumstanțe, combat argumentele avocatului în sensul aplicării art.10 Cod penal. De asemenea, instanța a conchis că prima instanță corect a reținut faptul că la momentul depunerii cererii de revizuire de către avocatul Bot Alexandru, 10 iunie 2016, lipsea temeiul invocat conform art.458 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, potrivit căruia revizuirea poate fi cerută în cazul în care Curtea Constituțională a recunoscut drept neconstituțională prevederea legii aplicată în cauza respectivă, or, în situația în care hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, urmează că suportul legal invocat lipsea la momentul depunerii cererii de revizuire de către avocatul Bot Alexandru în interesele condamnatului Verdeș Artur. Instanța de apel a menționat faptul, că pe parcursul judecării cauzei în ordine de apel, partea vătămată, Atamaniuc Arcadii a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea de la ”pârâții” Verdeș Artur și Chirilov Serghei, în beneficiul ”reclamantului”, partea vătămată, a prejudiciului moral în sumă de 100000 lei, de la fiecare si încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 800 lei. Instanța de apel a reținut, că acțiunea civilă în speță nu este fundamentată pe careva prevederi legale, or, prevederile legale oferă posibilitatea părții vătămate de a înainta acțiunea civilă, în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești, pe când în speță, hotărârile judecătorești adoptate pe caz, au fost contestate cu recurs de către inculpatul Verdeș Artur și Chirilov Serghei, prin care au solicitat casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, invocând lipsa cauzării părții vătămate a prejudiciului considerabil, aprecierea eronată a probelor administrate la caz, aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea solicitată de procuror, vinovăția de cele incriminate nu este demonstrată prin probe anexate la dosar, iar examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, instanța de apel a concluzionat inadmisibilitatea acestora, respectiv, în speță hotărârea de condamnare poartă un caracter definitiv și irevocabil, circumstanțe ce denotă că Chirilov Serghei și Verdeș Artur, au statut de condamnați, stări de fapt ce indică la inaplicabilitatea prevederilor art.221 alin.(2) Cod de procedură penală. La acest segment, instanța de apel a menționat faptul că partea vătămată, pe parcursul judecării cauzei penale, nu a înaintat careva acțiuni civile, înaintând-o deja în instanța de apel, în cadrul soluționării apelului depus împotriva sentinței de respingere a cererii de revizuire, relevant fiind și faptul că revizuirea nu reprezintă o cale de atac ordinară.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Bot Alexandru în numele condamnaților Verdeș Artur și Chirilov Serghei, a declarat recurs ordinar solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare, invocând ca temei de casare prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, concretizând că decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel se face vinovată de admiterea unei erori grave de fapt, care a afectat soluția instanței. Admiterea acestor erori a generat aplicarea unei legi declarată constituțională drept neconstituțională, situație prevăzută la art.427 alin.(1) pct. 14) Cod de procedură penală. În susținerea solicitării sale, recurentul a invocat că prin hotărârea Curții Constituționale nr.22, s-a declarat neconstituțional textul ”intereselor publice” din alin.(1) 5 al art.328 Cod penal, s-a recunoscut constituțional textul ”dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile [...] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) al art.326 Cod penal. Astfel, hotărârea menționată are repercusiune directă și asupra alin.(2) lit. a) și c) a aceleași norme. Or, dispoziția art.328 alin.(2) lit. a) și c) Cod penal, este indisolubil legată de conținutul alin.(1) și anume a sintagmei „interes public”. Astfel, similar alin.(1), alin.(2) lit. a) și c) a art.328 Cod penal, incriminează prejudicierea ”intereselor publice”, diferența dintre forma agravata și cea de baza constând în gradul și modul de lezare a intereselor publice, însă în condițiile în care prin hotărârea menționată, pe temeiuri de neclaritatea, în fapt a fost dezincriminată infracțiunea de exces de putere, prin care s-ar atenta la ”interesele publice”, trebuie de constatat că învinuirea adusă lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei nu are suport legal. Prin urmare, intervine necesitatea aplicării art.10 alin.(1) Cod penal, or, la moment, legea penală, în particular art.328 alin.(1) Cod penal, nu conține prevederi de incriminare a depășirii atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări aduse intereselor publice. Aceste circumstanțe, indică la faptul că sunt irelevante referirile instanței de fond la art.26 alin.(7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, care statuează că hotărârile Curții Constituționale produc efect numai pentru viitor, dat fiind faptul că anume pentru situația neconstituționalității normelor penale, art.10 alin.(1) Cod penal, prevede excepția retroactivității legii penale mai blânde. Mai mult, instanța de fond a omis să aplice la caz art.75 alin.(2) Cod penal, care statuează clar că, daunele pricinuite persoanelor fizice și juridice prin aplicarea unui act normativ recunoscut neconstituțional, se repară în condițiile legii, or, în cazul dat prejudiciul urmează a fi concretizat în recunoașterea ilegalității condamnării apelanților în ordinea revizuirii sentinței de condamnare.

Asupra recursului a depus referință procurorul, pledând întru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal consideră că recursul ordinar urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Din textul recursului declarat se constată că recurentul invocă drept motiv de casare a deciziei instanței de apel, faptul că instanța nu s-a expus asupra argumentelor invocate în cererea de apel, temei de drept prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală. Analizând argumentele redate de către avocat în coroborare cu decizia recurată, Colegiul penal constată că motivul invocat nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului, nefiind stabilită presupusa eroare de drept. Astfel, instanța de recurs reiterează că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amănunt, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în speță. Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a 6 concluzionat corect de a menține soluția instanței de fond. După cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat de avocat, cu menținerea sentinței primei instanțe, adică corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, fiind legală și întemeiată. Pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În speță, verificând argumentele invocate de recurent, prin prisma temeiurile instanțelor ierarhic inferioare puse la baza soluției de respingere a cererii de revizuire, Colegiul penal le consideră ca nefondate și constată că, nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. Drept motiv de revizuire, autorul invocă că atât prima instanță, cât și cea de apel nu au luat în considerație prevederile hotărârii Curții Constituționale nr.22 din 27 iunie 2017, conform căruia, a fost declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alin.(1) al art.328 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. A fost recunoscut constituțional textul „dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile [...] drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice” din alin.(1) al art.328 din Codul penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002. Referitor la motivele invocate de recurent în acest sens, Colegiul menționează că, partea apărării, înaintând cererea de revizuire în interesele lui Verdeș Artur și Chirilov Serghei, condamnați în baza art.328 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, care a fost respinsă, iar sentința a fost contestată cu apel, a invocat drept temei faptul necesității aplicării art.10 alin.(1) Cod penal, or, la moment, legea penală, în particular art.328 alin.(1) Cod penal, nu conține prevederi de incriminare a depășirii atribuțiilor de serviciu soldate cu urmări aduse intereselor publice. În cazul dat, Colegiul penal ține să precizeze că, potrivit deciziei menționate, Curtea a reținut că, prevederile art.26 alin.(7) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, conform căruia hotărârile Curții produc efect numai pe viitor, nu sunt aplicabile în cazul în care se solicită revizuirea unei hotărâri judecătorești având ca temei existența unei hotărâri a Curții Constituționale prin care s-a declarat neconstituțională prevederea legii aplicată în cauză. Prin urmare, circumstanțele redate de către recurent nu cad sub incidența instituției de revizuire și cu toate că, avocatul și-a întemeiat solicitările în baza art.458 alin.(3) pct. 4) Cod de procedură penală, acestea urmează a fi respinse, deoarece revizuirea poate fi solicitată în baza hotărârii de declarare a neconstituționalității unei prevederi legale aplicate în cauză, doar dacă hotărârea Curții Constituționale conține în mod expres o asemenea mențiune (a se vedea Hot. CC nr. 21, din 01.10.2018). Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal reține că motivele invocate în recurs sunt neîntemeiate și constituie o interpretare subiectivă a recurentului, iar instanța de apel corect s-a expus asupra fiecărui argument din apelul declarat de avocat, motivare pe care 7 instanța de recurs o acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal conchide că, nu s-a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în cauză și prin urmare, soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bot Alexandru în numele condamnaților Verdeș Artur și Chirilov Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2018, în cauză penală privindu-i pe Verdeș Artur xxxx și Chirilov Serghei xxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă, pronunțată la 27 decembrie 2019. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 8