1ra-164/2018 — art. art. 332 alin. 1, 42 alin. 5, 190 alin. 4 CP

1ra-164/2018 — art. art. 332 alin. 1, 42 alin. 5, 190 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-164/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte: Nadejda Toma,

Judecătorii: Anatolie Țurcan, Iurie Diaconu, Ion Guzun și Elena Cobzac,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2017, în cauza

penală în privința lui

Derihvist Alexei xxxxx, născut xxxxx, originar

xxxxx, domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.02.2012 – 19.12.2013;

Instanța de apel: 12.02.2014 – 29.09.2015;

Instanța de recurs: 08.12.2015 – 12.04.2016;

Instanța de apel: 16.05.2016 – 13.10.2017;

Instanța de recurs: 08.12.2017 – 19.06.2018.

A C O N S T A T AT:

a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332

alin. (1), 42 alin. (5), 190 alin. (4) Cod penal, deoarece faptele inculpatului nu

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate.

faptul că, activând în funcția de inspector al poliției rutiere a CPR Orhei, având ca

atribuții de serviciu examinarea cazurilor de contravenții în domeniul

transportului și Regulamentului Circulației Rutiere, adică fiind o persoană cu

funcție de răspundere, căreia într-o instituție de stat i-au fost acordate permanent

prin stipularea legii anumite drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, în exercițiul funcției, a înscris în documente oficiale date vădit

false, precum și a falsificat astfel de documente, acțiuni săvârșite din interes

material și personal, urmate de contribuirea la dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune.

La fel, activând în calitate de inspector al poliției rutiere, la solicitarea unor

persoane neidentificate de organul de urmărire penală, care aveau ca scop

imitarea comiterii accidentului rutier cu implicarea automobilului model „MAZDA

3”, xxxxx, cu ulterioara dobândire ilicită a mijloacelor bănești de la SIA „Moldasig”

1

SRL, în contul asigurării acestui automobil, a acceptat înscrierea unor date vădit

false în documente oficiale și falsificarea acestora.

Astfel, la 19 martie 2009, SIA „Moldasig” SRL a fost sesizată prin aviz despre

accidentul rutier comis la 28 februarie 2009, cu participarea conducătorilor auto

Bahcevan Ivan și Gajim Vitalie.

Prin cererea din 02 mai 2009, semnată de către Gajim Vitalie, s-a solicitat de

la SIA „Moldasig” SRL, constatarea pagubei, stabilirea și achitarea despăgubirilor

de asigurare cauzate în rezultatul pretinsului accident rutier, comis la 28 februarie

2009, de către cet. Bahcevan Ivan, în rezultatul căruia automobilul model „Mazda

3”, xxxxx, a fost deteriorat considerabil.

La cererea dată au fost anexate în copii următoarele acte: schema

accidentului rutier; explicațiile conducătorilor auto Bahcevan Ivan și Gajim Vitalie;

procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit căruia cet. Bahcevan Ivan a

fost recunoscut vinovat de comiterea accidentului rutier. Actele respective fiind

întocmite și confirmate prin semnătură de către inspectorul PR a CPR Orhei,

Derihvist Alexei.

Urmare a examinării avizului înaintat, SIA „Moldasig” SRL, a întocmit actul

de despăgubire nr. D/AORC/09-466, suma acesteia constituind 55106,97 lei, care

a fost ridicată prin procură de către Treteac Vitalie.

Organul de urmărire penală a constatat că, de fapt Gajim Vitalie asemenea

accident rutier nu a comis, iar semnăturile din schița accidentului rutier din

28 februarie 2009, întocmit de către inspectorul PR a CPR Orhei, Derihvist Alexei,

precum și explicațiilor din aceeași dată adresată CPR Orhei, Grădinar V. și

procesul-verbal nr. 121 din 28 februarie 2009, privind examinarea medicală în

vederea stabilirii faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate, nu sunt

executate de către Gajim Vitalie, acestea fiind false.

Mai mult, Gajim Vitalie nu ar fi depus la compania de asigurare SIA

„Moldasig” SRL, vreo cerere privind constatarea pagubei pricinuite cet. Bahcevan

Ivan în rezultatul presupusei tamponări a automobilului model „Mercedes Benz

312D”, xxxxx.

Tot el, Derihvist Alexei, în aceeași perioadă și în aceleași circumstanțe,

activând în calitate de inspector al poliției rutiere, având scopul contribuirii la

comiterea escrocheriei, adică dobândirea ilicită a mijloacelor bănești de la SIA

„Moldasig” SRL, în contul asigurării automobilului model „Mazda 3” xxxxx, a

transmis documentele falsificate, menționate mai sus, unor persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală.

Prin urmare, la 19 martie 2009, persoanele menționate au prezentat

documentele false obținute de la Derihvist Alexei la SIA „Moldasig” SRL și au

încasat ilicit suma de 55106,97 lei, ce constituie proporții mari.

Acțiunile lui Derihvist Alexei au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, după indicii calificativi ai falsului în

actele publice, adică înscrierea de către o persoană cu funcție de răspundere, în

documentele oficiale a unor date vădit false și falsificarea unor astfel de documente

și în baza art. 42 alin. (5), 190 alin. (4) Cod penal, după indicii calificativi ai

complicității la escrocherie, adică contribuirea prin prestare de informații și

2

acordarea de mijloace la dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune, faptă săvârșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea situației de

serviciu și în proporții mari.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de condamnare a lui

Derihvist Alexei în baza art. 42, 190 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar procesul penal intentat în baza

art. 332 alin. (1) Cod penal, să fie încetat din motivul expirării termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

În motivarea apelului, procurorul a invocat următoarele argumente:

- prima instanță neîntemeiat l-a achitat pe inculpat, deoarece în ședința de

judecată a fost pe deplin confirmată învinuirea înaintată;

- vinovăția inculpatului a fost confirmată prin cumulul de probe anexate la

materialele cauzei;

- instanța a pus la baza sentinței de achitare declarațiile inculpatului și

martorilor apărării.

2015, a fost admis apelul declarat, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Derihvist Alexei a fost

condamnat în baza art. 42 alin. (5), 190 alin. (4) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe termen de 3 ani, iar pe capătul de învinuire adus în baza art. 332

alin. (1) Cod penal, inculpatul a fost liberat de răspundere penală, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție.

4.1. Instanța de apel a constatat fapta incriminată lui Derihvist Alexei prin

rechizitoriu, concluzionând că probele prezentate de partea acuzării au fost

dobândite și cercetate în condițiile legii, fiind pertinente și concludente, care

coroborează între ele și în ansamblu dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Totodată, instanța de apel a menționat că, prima instanță nu a apreciat

obiectiv și multilateral probele cauzei nu le-a dat o deplină eficiență

neanalizîndu-le sub toate aspectele, fapt ce denotă o atitudine părtinitoare față de

partea apărării.

Cu referire la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod

penal, instanța de apel a constatat că, sancțiunea normei menționate prevede

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de până la 500 unități convenționale

sau închisoare de până la 2 ani, iar conform art. 16 Cod penal, infracțiunea

imputată inculpatului se clasifică drept una ușoară.

Astfel, din ziua săvârșirii infracțiunii (28 februarie 2009), au expirat mai

mult de 2 ani, fapt care a servit drept temei pentru liberarea de răspunderea

penală a inculpatului.

La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont

de gradul prejudiciabil și pericolul social al infracțiunilor, de persoana inculpatului

Derihvist Alexei, de circumstanțele cauzei, care atenuează sau agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului, fapt care a

3

permis aplicarea unei pedepse minime prevăzute de sancțiunea art. 190 alin. (4)

Cod penal, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice.

alin. (1) pct. 6), 8), 15) Cod de procedură penală, a declarat recurs ordinar

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea acesteia și menținerea

sentinței.

În motivarea recursului, apărarea a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor probelor ce au fost puse

de prima instanță la baza sentinței de achitare a lui Derihvist Alexei;

- în decizia contestată se face referire la martorii Treteac Vitalie și

Popa Iurie, care nu au fost audiați nici în prima instanță și nici în cea de apel;

- prin declarațiile martorilor Nicolaev Artiom, Pantaz Valentin,

Buzu Stanislav se confirmă existența accidentului rutier din 28 februarie 2009;

- de către învinuire nu a fost efectuată o expertiză grafoscopică în

confirmarea depozițiilor martorilor Gajim Vitalie și Bahcevan Ivan care neagă

implicarea automobilelor în accidentul rutier din 28 februarie 2009, prin faptul că

semnăturile din schița accidentului rutier și din procesele-verbale al examinării

medicale de consumare a alcoolului și stării de ebrietate, nu sunt ale lor;

- reprezentantul părții civile, Străistaru Vitalie a comunicat instanței de

fond că, Gajim Vitalie a depus o cerere în adresa SIA „Moldasig” SRL, prin care a

solicitat constatarea pagubei, stabilirea și achitarea despăgubirilor de asigurare,

cauzate în rezultatul accidentului rutier către Bahcevan Ivan, în rezultatul căruia

automobilul model „Mazda 3" cu xxxxx (proprietar Gajim Vitalie) a fost deteriorat

considerabil, cu prezentarea documentelor necesare procedurii de apreciere a

despăgubirilor, cu respectarea procedurii de primire și eliberare a mijloacelor

bănești;

- martorul Moțpan Iurie, șeful secției evaluare a pagubelor a SIA „Moldasig”

SRL, a declarat în prima instanță că Gajim Vitalie a solicitat constatarea pagubei,

stabilirea și achitarea despăgubirii cauzate în rezultatul accidentului rutier;

- potrivit declarațiilor martorului Friptuleac Danil, inculpatul

Derihvist Alexei nu a avut vreo legătură cu evaluarea costului reparației

automobilului accidentat model „Mazda 3”,. xxxxx;

- acuzarea nu a prezentat probe care ar demonstra că actele referitoare la

accidentul rutier din 28 februarie 2009, întocmite de către inculpat au fost

falsificate;

- acuzarea nu a prezentat probe privind legătura cauzală a accidentelor

rutiere din 28 februarie 2009 și 30 noiembrie 2008, în care au fost implicate

aceleași automobile;

- instanța de apel s-a manifestat în favoarea acuzării și a acceptat concluziile

date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului fără a verifica toate

probele, pronunțând o hotărâre neîntemeiată și ilegală, bazată pe aceleași mijloace

de probă.

12 aprilie 2016, recursul a fost admis cu casarea deciziei instanței de apel și

4

dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Pentru pronunțarea deciziei nominalizate, instanța de recurs a constatat că

prima instanță l-a achitat pe inculpatul Derihvist Alexei și în această situație

potrivit art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul declarat

împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o

hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor

acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un

mod substanțial condamnarea inculpatului.

Această normă imperativă procesual penală nu a fost respectată de către

instanța de apel.

În instanța de apel au fost interogați doar 2 martori a-i acuzării (Tocilat

Valentin și Mardari Victor) și succint reprezentantul părții vătămate SIA „Moldasig”

SRL, Străistaru Vitalie. Însă în decizia adoptată, ca probe care confirmă vinovăția

inculpatului se face trimitere la depozițiile mai multor martori interogați în prima

instanță, declarațiile cărora au fost puse la baza sentinței de achitare și fără ale

supune unei analize.

Instanța de recurs a mai reținut, că martorii acuzării Treteac Vitalie și

Popa Iurie nu au fost audiați de către instanțele de fond, însă, declarațiile acestora

relatate la faza urmăririi penale au fost puse de către instanța de apel la baza

deciziei adoptate, fără a fi consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată

(f.d. 209, 210, vol. II), or potrivit alin. (6) art. 414 Cod de procedură penală, instanța

de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima

instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Statuând pe principiul respectării normelor de drept menționate, instanța

de recurs a punctat că, instanța de apel în cazul în care a admis apelul procurorului,

a casat sentința de achitare și a dispus rejudecarea cauzei, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță și, considerând că se impune soluția adoptării unei noi

hotărâri de condamnare a lui Derihvist Alexei, nu era în drept să pună la baza

acesteia declarațiile martorilor (Gajim Vitalie, Moțpan Iurie, Gorbatovschi Tatiana,

Friptuleac Danil, Stratan Constantin, Bahcevan Ivan, Treteac Vitalie și Popa Iurie),

fără audierea acestora, în situația în care declarațiile lor au stat la baza sentinței

de achitare și procurorul nu a renunțat la probele respective.

Totodată, instanța de recurs a remarcat că, pe parcursul judecării cauzei în

apel de nenumărate ori s-a modificat completul de judecată fără nici o motivare.

Astfel, completul format din judecătorii - Rotarciuc Dina, Teleucă Stelian și

Conoval Eugenia, au audiat inculpatul, reprezentantul legal al părții vătămate și 2

martori ai acuzării: Tocilat Valentin și Mardari Victor (f.d. 192-208, vol.II), iar alt

complet format din judecătorii - Pleșca Ion, Rotarciuc Dina și Teleucă Stelian (f.d.

222-224, vol.II), modificat în ziua pronunțării deciziei (din 29 septembrie 2015),

supune aprecierii probele examinate de completul menționat mai sus, ceea ce

contravine art. 31 alin. (2) Cod de procedură penală, or după începerea cercetării

judecătorești, orice schimbare intervenită în completul de judecată impune

5

reluarea de la început a cercetării judecătorești. Mai mult, pct. 18 din Regulamentul

privind modul de constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor

acestora, prevede că, în condițiile art. 31 alin. (4) din Codul de procedură penală,

cauzele care se află la etapa de finisare rămân pentru a fi examinate în completul

inițial desemnat.

Prin urmare, completul care a pronunțat decizia (din 29 septembrie 2015),

nu putea pune la baza condamnării lui Derihvist Alexei, probe pe care nu le-a

cercetat, urmând să reia cercetarea probelor respective de la început.

2017, a fost respins apelul și menținută sentința.

7.1. Pentru pronunțarea soluției formulate, instanța de apel a stabilit, că

prima instanță corect a ajuns la concluzia, că faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunilor, aceste împrejurări fiind constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală, care au fost apreciate prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a conchis, că declarațiile inculpatului sunt corespunzătoare

adevărului, deoarece atât la urmărirea penală cât și în ședințele de judecată ale

instanțelor de fond, declarațiile acestuia au fost consecvente și concludente.

Cu referire la declarațiile martorilor Pantaz Valentin, Nicolaev Artiom și

Buzu Stanislav, instanța de apel a menționat că acestea sunt corespunzătoare

adevărului, deoarece atât la faza de urmărire penală cât și în ședințele instanțelor

de fond acești martori au dat declarații consecvente, concludente și care

coroborează cu probele examinate, inclusiv cu declarațiile inculpatului.

Cu referire la probatoriul prezentat de acuzatorul de stat în susținerea

învinuirii, instanța de apel a punctat că, prin declarațiile martorului Treteac Vitalie

în nici un fel nu poate fi probată implicarea inculpatului Derihvist Alexei în

săvârșirea infracțiunilor imputate, or, acest martor nu indică nimic privitor la

săvârșirea infracțiunii imputate inculpatului și nu-i clar cine este acea persoană

„cu păr lung”. Nici declarațiile martorului Moțpan Iurie nu au demonstrat vina

inculpatului, iar declarațiile martorului Gorbatovschi Tatiana confirmă declarațiile

inculpatului Derihvist Alexei și dovedesc cu certitudine nevinovăția acestuia.

Declarațiile martorilor Bahcevan Ivan și Gajim Vitalie atestă faptul că

martorii respectivi pe inculpat nu-l cunosc la fel cum nu cunosc toate

circumstanțele care au dus la situația respectivă.

Instanța de apel a reținut și faptul, că prima instanță în acest sens corect a

menționat că medicul Gorbatovscaia Tatiana, care a efectuat examinarea stării de

ebrietate a șoferilor implicați în accident, a declarat că testarea se face doar în baza

actelor de identitate și dacă a eliberat asemenea documente înseamnă că

persoanele au fost prezente. Acest fapt exclude posibilitatea influențării sale de

către inculpatul Derihvist Alexei în vederea eliberării proceselor-verbale privind

starea de ebrietate în lipsa persoanelor testate.

La fel, instanța de apel a remarcat, că nici următoarele probe:

procesul-verbal din 04 septembrie 2010 de examinare a documentelor dosarului

de despăgubire nr. D/AORC/OF/09466 ridicate de la SRL „Moldasig”;

procesul-verbal din 25 august 2011 de examinare a actelor dosarului

6

contravențional întocmit de Derihvist Alexei în privința lui Bahcevan Ivan; actele

ce au stat la baza reînregistrării automobilului Mercedes 312D, caroseria

WDB9034631P822682 de pe cet. Popa Iurie pe cet. Tocilat Valentin, prezentate

prin scrisoarea Direcției înregistrare a transportului și calificare a conducătorilor

auto; scrisoarea nr. 2236 din 03 august 2011 de la SRL „Moldasig” potrivit căreia

dauna cauzată prin achitarea despăgubirilor către cet. Treteac Vitalie este una

considerabilă pentru compania de asigurări; scrisoarea nr. 7/3018 din

09 septembrie 2011 de la Direcția poliție rutieră, în baza de date sunt înregistrate

două accidente cu implicarea conducătorului Gajim Vitalie; actele pe 18 file

prezentate prin scrisoarea nr. 7349 din 14 noiembrie 2011 de CPR Călărași

referitoare la accidentul rutier din 30 noiembrie 2008 între automobilele Mazda 3

n/î xxxxx condus de Gajim Vitalie și Mercedes n/î xxxx condus de Tocilat Valentin

în mun. Chișinău; corpurile delicte care se păstrează la cauza penală și care au fost

cercetate în cadrul ședinței de judecată și anume: procesul-verbal de constatare a

contravenției AD nr. 484621 din 28 februarie 2009; permis provizoriu AD nr.

484621 din 28 februarie 2009; ordinul de încasare a numerarului nr. 166144697

din 28 martie 2009; procesul-verbal din 28 februarie 2009 privind examinarea

medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate

nr. 121 a lui Gajim Vitalie; procesul-verbal din 28 februarie 2009 privind

examinarea medicală de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării

de ebrietate nr. 121 a lui Bahcevan Ivan; schița accidentului rutier; explicația cet.

Gajim Vitalie; explicația cet. Bahcevan Ivan; dosarul de despăgubire nr.

D/AORC/OF/09-466, nici una din ele nu indică la inculpatul Derihvist Alexei că

dânsul ar fi săvârșit infracțiunile imputate.

Respingând apelul, instanța de apel a stabilit, că atât în prima instanță cât și

în instanța de apel nu s-a dovedit faptul că inculpatul Derihvist Alexei, fiind o

persoană cu funcție de răspundere a înscris în documente oficiale unele date vădit

false și a falsificat astfel de documente, acțiuni care ar fi fost săvârșite din interes

material sau personal. Totodată, nu s-a dovedit faptul că inculpatul a fost complice

la contribuirea și dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune.

În opinia instanței de apel, sunt veridice argumentele inculpatului și a

avocatului său în partea ce ține de expertiza grafologică, or, la caz falsul în acte

publice s-a manifestat inclusiv prin aplicarea semnăturilor care din cuvintele

martorilor Gajim Vitalie și Bahcevan Ivan nu le-ar aparține. Lipsa unei astfel de

expertize creează o situație de incertitudine. Simplu fapt de negare de către

martori a aplicării semnăturilor respective nu reprezintă faptul că Derihvist Alexei

le-a aplicat sau în general o oarecare altă persoană le-a aplicat.

O componentă principală a laturii subiective a infracțiunilor imputate lui

Derihvist Alexei este interesul material al ultimului, însă la materialele cauzei nu

este nici o probă care ar stabili sau ar face instanța să deducă că în urma acțiunilor

comise s-a obținut sau a existat intenția de a obține careva beneficii materiale sau

de alt gen.

Cu referire la prevederile art. 42 alin. (5) Cod penal, instanța de apel a

enunțat, că norma citată presupune că complicele trebuie să interacționeze cel

puțin încă cu o persoană, actorul principal al infracțiunii: - autorul infracțiunii, iar

7

în cazul dat nu avem un autor concret al infracțiunii - probă inexistentă la

materialele cauzei, or doar includerea sintagmei „persoane neidentificate de

organul de urmărire penală” fără a fi prezentă vreo probă în acest sens nu poate

demonstra faptul că Derihvist Alexei este complice la săvârșirea infracțiunii

imputate.

În concluzie, instanța de apel cu referire la prevederile art. 8 alin. (3) Cod de

procedură penală, a mai menționat, că toată învinuirea se bazează pe presupuneri

care urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

a contestat decizia nominalizată cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului, recurentul invocă că instanța de apel la examinarea

apelului nu a respectat prevederile art. art. 414, 100, 101 Cod de procedură penală,

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, ceea ce echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului. Instanțele de fond nu au dat apreciere probelor

pertinente și concludente, legal administrate în cadrul urmăririi penale și înaintate

în instanța de judecată.

Menționează procurorul că deși inculpatul Derihvist Alexei nu a recunoscut

vina, vinovăția acestuia este demonstrată prin declarațiile reprezentantului părții

civile, Străistaru Vitalie, ale martorilor Treteac Vitalie, Gajim Vitalie, Popa Iurie,

Tocilat Valentin, Stratan Constantin, Bahcevan Ivan, Gorbatovschi Tatiana,

Friptuleac Danil, Moțpan Iurie, Mardare Victor, precum și prin mijloacele

materiale de probă: procesul-verbal din 04 septembrie 2010 de examinare a

documentelor dosarului de despăgubire nr. D/AORC/OF/09466 ridicate de la SRL

„Moldasig”; procesul-verbal din 25 august 2011 de examinare a actelor dosarului

contravențional întocmit de Derihvist Alexei în privința lui Bahcevan Ivan; actele

ce au stat la baza reînregistrării automobilului Mercedes 312 D, caroseria

WDB9034631 P822682 de pe cet. Popa Iurie pe cet. Valentin Tocilat, prezentate

prin scrisoarea Direcției înregistrare a transportului și calificare a conducătorilor

auto; scrisoarea nr. 2236 din 03 august 2011 de la SRL „Moldasig”, potrivit căreia

dauna cauzată prin achitarea despăgubirilor către cet. Treteac Vitalie este una

considerabilă pentru compania de asigurări; scrisoarea nr. 7/3018 din

09 septembrie 2011 de la Direcția poliție rutieră, în baza de date sunt înregistrate

două accidente cu implicarea conducătorului Gajim Vitalie; actele pe 18 file

prezentate prin scrisoarea nr. 7349 din 14 noiembrie 2011 de CPR Călărași

referitoare la accidentul rutier din 30 noiembrie 2008 între automobilele Mazda 3

xxxxx condus de Gajim Vitalie și Mercedes n/î xxxxx condus de Tocilat Valentin în

mun. Chișinău; corpurile delicte care se păstrează la cauza penală:

procesul-verbal de constatare a contravenției AD nr. 484621 din 28 februarie

2009; permis provizoriu AD nr. 484621 din 28 februarie 2009; ordinul de încasare

a numerarului nr. 166144697 din 28 martie 2009; procesul-verbal din

28 februarie 2009 privind examinarea medicală de constatare a faptului de

consumare a alcoolului și stării de ebrietate nr. 121a lui Gajim Vitalie;

procesul-verbal din 28 februarie 2009 privind examinarea medicală de constatare

a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate nr. 121 a lui

8

Bahcevan Ivan; schița accidentului rutier; explicația cet. Gajim Vitalie; explicația

cet. Bahcevan Ivan; dosarul de despăgubire nr. D/AORC/OF/09-466.

Susține procurorul că instanțele de fond nu au apreciat obiectiv și

multilateral probele, nu le-au dat deplină eficiență și nu le-au analizat sub toate

aspectele, fapt ce denotă o atitudine părtinitoare față de partea acuzării fiind puse

în poziții inegale partea acuzării și partea apărării și adoptând o hotărâre greșită.

Efectuând o analiză amplă a probelor administrate în cauză, recurentul

consideră ca fiind dovedită vinovăția inculpatului Derihvist Alexei în săvârșirea

infracțiunilor incriminate.

marginea recursului declarat de procuror, pledând pentru respingerea acestuia ca

inadmisibil, deoarece decizia instanței de apel este întemeiată și legală.

Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

Colegiul conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a îndeplinit

aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că, nerespectarea

acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după

sine casarea deciziei instanței de apel.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să cuprindă fondul apelului, temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

9

Colegiul penal constată că instanța de apel, fiind investită cu judecarea

apelului declarat de procuror, și ajungând la concluzia respingerii acestuia și

menținerii sentinței Judecătoriei Orhei din 19 decembrie 2013, prin care

Derihvist Alexei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 332 alin. (1), 42 alin. (5), 190 alin. (4) Cod penal, deoarece faptele

inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, a

preluat integral argumentele formulate de către prima instanță, care i-au stabilit

convingerea în sensul nevinovăției inculpatului, însă în partea descriptivă a

deciziei descriind circumstanțele cauzei și motivele pentru care a respins probele

aduse în sprijinul acuzării, a enunțat în mod divergent temeiul pentru achitarea

inculpatului, că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii ca ulterior

să constate că „probele acumulate la urmărirea penală și cercetate în ședința

instanței de fond și apel nu confirmă vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii

imputate acestuia”.

În acest sens, Colegiul penal reține că una din condițiile adoptării unei decizii

legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în

ședința de judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele

art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în

art. 417 Cod de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Astfel, Colegiul penal ajunge la concluzia că, menționarea concomitentă a

două temeiuri de achitare în aceeași hotărâre judecătorească, se încadrează în

temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, deoarece se referă la

procedura de motivare a soluției instanței de apel.

Totodată, reieșind din conținutul deciziei recurate, instanța de recurs atestă

că menținând sentința de achitare, instanța de apel a transcris cu fidelitate aceleași

motive formulate de către prima instanță, concluzionând asupra faptului că

probele prezentate de partea acuzării nu confirmă vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunilor incriminate, în acest mod omițând să se pronunțe asupra

tuturor argumentelor invocate de către acuzatorul de stat în cererea de apel, or, în

corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel

urma să cerceteze amănunțit fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe

sau respingerea altora.

Astfel, analizând motivele invocate de către instanța de apel în susținerea

soluției adoptate, Colegiul penal, conchide că aceasta este pripită, în speță nefiind

apreciate în cumul toate probele examinate în instanța de judecată.

Respectiv, se evidențiază că instanța de apel nu a analizat declarațiile

inculpatului Derihvist Alexei în coroborare cu declarațiile martorilor Gajim Vitalie,

Bahcevan Ivan și Gorbatovschi Tatiana.

Or, deși inculpatul a recunoscut că procesul-verbal al contravenției din

28 februarie 2008, este întocmit de el personal, ... iar după întocmirea schiței

accidentului rutier aceasta a fost adusă la cunoștința conducătorilor automobilelor

care au semnat-o, după care aceștia s-au deplasat la CPR Orhei pentru efectuarea

10

audierilor. Șoferii automobilelor implicate în accident au mers la Spital pentru

efectuarea examenului medical în vederea aprecierii consumului de alcool și al

stării de ebrietate, nu a intrat în incinta Spitalului pentru a evita întâlnirea cu

Gorbatovschi Tatiana (f.d. 105-106, vol.II). Totuși potrivit declarațiilor martorului

Gorbatovschi Tatiana date în prima instanță rezultă, că atunci când ea a făcut

examinarea, nu a cerut actele, deoarece dacă aduce un colaborator al poliției,

atunci nu este necesar să ceară actele pentru identificare, numai în cazul când se

adresează cetățenii personal. Îndreptarea este făcută de persoana Derihvist Alexei,

acesta i-a înmânat îndreptarea, căci fără îndreptare nu se face

expertiza…Rezultatele expertizei le-a înmânat d-lui Derihvist (f.d. 118, vol.II). În

instanța de apel, martorul nominalizat a confirmat declarațiile depuse în prima

instanță, reiterând că la acel moment Derihvist Alexei a însoțit acele persoane, acest

fapt nu este menționat în acte (f.d. 57, vol.III).

De asemenea, instanța de recurs atestă, că instanța de apel reținând ca fiind

corectă concluzia primei instanțe cu privire la faptul, că Gorbatovschi Tatiana, care

a efectuat examinarea stării de ebrietate a șoferilor implicați în accident, a declarat

că testarea se face doar în baza actelor de identitate și dacă a eliberat asemenea

documente înseamnă că persoanele au fost prezente (f.d. 129, verso, vol.II; 130,

vol.III), nu a dat apreciere în nici un fel declarațiilor martorilor Gajim Vitalie și

Bahcevan Ivan, cărora fiindu-le prezentate procesul-verbal nr. 121 din

28 februarie 2009 al examinării medicale de constatare a faptului consumării

alcoolului și stării de ebrietate, precum și schița accidentului rutier din

28 februarie 2009, întocmită de inspectorul poliției rutiere a CPR Orhei,

Derihvist Alexei, explicațiile date din numele acestora adresate Comisarului CPR

Orhei, Grădinaru V., au declarat cu toată certitudinea că semnăturile din numele

lor în documentele menționate nu sunt executate de către ei personal, dar de către

o altă persoană (f.d. 91-92, 98 vol.I).

Colegiul penal notează, că în conținutul deciziei recurate, instanța de apel

printr-o singură frază a concluzionat, că declarațiile martorilor Bahcevan Ivan și

Gajim Vitalie doar redau situația de fapt creată, însă nu dovedesc vinovăția

inculpatului, considerând că datele personale ale acestora puteau fi folosite într-o

eventuală înscenare a accidentului respectiv și fără a-i fi cunoscut acest fapt

inculpatului.

Însă instanța de apel a omis să aprecieze faptul, că Bahcevan Ivan a susținut

atât la urmărirea penală cât și în cadrul ședințelor de judecată în prima instanță și

în apel că nu cunoaște nimic despre accidentul din 28 februarie 2009 produs pe

traseul Soroca-Chișinău, la acel moment nu deținea nici un mijloc de transport și

nici permis de conducere, deoarece prin sentința Judecătoriei Chișinău din 28 iunie

2008, a fost privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe termen de 5

ani, termen care nu a expirat și nu s-a adresat pentru redobândirea dreptului de a

conduce mijloace de transport (f.d. 98, vol.I, 121, vol.II, 104, vol.III).

La fel, martorul Gajim Vitalie a susținut că nu a fost implicat în accidentul

rutier din 28 februarie 2009, produs pe traseul Soroca-Chișinău, însă a fost

implicat în accident rutier la data de 30 noiembrie 2008, în mun. Chișinău la

intersecția str. Ismail cu str. I. Inculeț, după care timp de 7 luni nu s-a folosit de

11

automobil, acesta fiind lăsat la autoservice pentru reparații. Și-a recunoscut mașina

din planșa fotografică de la f.d. 132-136, vol.I care a fost deteriorată anume așa

cum este indicat în poză. La „Moldasig” nu a depus cerere (f.d. 91-92, vol.I,

109-110, vol.II).

Aceste declarații ale martorului Gajim Vitalie urmau de asemenea apreciate

în coroborare și cu declarațiile martorului Tocilat Valentin, care a declarat că a

procurat automobilul model „Sprinter”, cu xxxxx de la cet. Popa Iurie. A fost

implicat într-un accident rutier, care a avut loc la intersecția str. Ismail și I. Inculeț

din mun. Chișinău, care s-a produs între autoturismul lui și al cet. Gajim Vitalie,

model „Mazda 3”…fotografiile prezentate de la f.d. 136, în care se arată

deteriorările suportate ce automobil, corespund celor din accidentul din noiembrie

2008 (f.d.115-116, vol.II).

Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs atestă, că

instanța de apel nu a supus verificării neconcordanțele existente între faptele

relatate de inculpat și cele relatate de martorii nominalizați, iar argumentele

procurorului invocate în cererea de apel au fost lăsate fără apreciere.

În astfel de circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide, că motivele din apel

trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de

fapt și de drept, confruntându-le cu întreg materialul probator al cauzei.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu

de judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa

decizia atacată și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a drepturilor omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și

asupra relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești.

Rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control public

al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a aduce

argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în

motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost acceptate sau

respinse. (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11 octombrie 2011)

Față de considerentele mai sus arătate, Colegiul penal lărgit ajunge la

concluzia, că la judecarea cauzei instanța de apel a admis erori, care nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. Erorile menționate sunt erori

de drept procedural și se încadrează în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece se referă la procedura de motivare a soluției instanței de apel și

se consideră temei de recurs.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

12

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare

a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere

obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile art. art. 93,

95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel și, în dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală,

întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură

penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui

Derihvist Alexei xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la 06 iulie 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Anatolie Țurcan

Iurie Diaconu

Ion Guzun

Elena Cobzac

13