1ra-1003/2018 — art.287 alin.3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin.3 CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1003/2018 — art.287 alin.3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-1003/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
06 iunie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte Toma Nadejda
judecători Alerguș Constantin
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul
Popa Alexandru în numele inculpaților Sîrghii Victor și Belous Dumitru, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie
2018, în cauza penală în privința lui
Sîrghii Victor XXXXX, născut la XXXXX, originar
din XXXXX, domiciliat în XXXXX;
Belous Dumitru XXXXX, născut la XXXXX,
originar din XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 30.03.2017 – 08.08.2017;
Instanța de apel: 30.08.2017 – 14.02.2018;
Instanța de recurs: 23.04.2018 – 06.06.2018.
C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central din 08 august 2017,
pronunțată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de
art. 364/1 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți vinovați și condamnați:
Sîrghii Victor în baza art.287 alin.(3) Cod penal, cu aplicarea prevederilor
art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală la 4 (patru) ani 8 (opt) luni închisoare, în
penitenciar de tip semideschis.
În conformitate cu art.90 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei cu
închisoare pe un termen de probă de 4 (patru) ani.
Belous Dumitru în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea
prevederilor art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, la 4 (patru) ani 8 (opt) luni
închisoare în penitenciar de tip semideschis.
În conformitate cu art.90 Cod penal a fost suspendată executarea pedepsei cu
închisoare pe un termen de probă de 4 (patru) ani.
Pentru a pronunța sentința prima instanță a constatat, că Sîrghi Victor, la
data de 19.09.2016 în jurul orei 01:00 de comun acord și împreună cu Belous Dumitru,
având intenția directă de a încălca grosolan ordinea publică, prin exprimarea unei
1
vădite lipse de respect față de societate și dorind acest fapt, deplasându-se cu
automobilul de model „Mercedes” cu nr/î XXXXX, condus de Belous Dumitru, au stopat
automobilul la intersecția drumurilor din s. Vasilcău, r-nul Soroca în așa mod ca să facă
imposibilă deplasarea automobilului de model „Volkswagen Golf” cu nr/î XXXXX, la
volanul căruia se afla Țapu Grigore, iar ca pasageri se aflau Lavraniuc Pavel, Colesnic
Liviu, Lavraniuc Petru, Belous Daniel, Belous Ion și Belous Marin, după care, ieșind din
automobil, având în mâni câte un obiect asemănător cu o bâtă, din intenții huliganice,
încălcând grosolan ordinea publică, au aplicat lovituri cu aceste bâte în parbrizul
automobilului de model „Volkswagen Golf” deteriorându-l, în geamurile de la ușile
laterale stânga, spărgându-le complet, în bara decorativă a automobilului, amplasată pe
capota portbagajului, deteriorându-l parțial.
Cu aceeași intenție, i-au aplicat o lovitură cu bâta lui Belous Marin în regiunea
mâinii drepte, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză la dreapta, care
s-a produs prin mecanism de lovire cu obiecte contondente, care datează din
19.09.2016, și în baza raportului de expertiză medico-legală nr.191 „A” din 25.10.2016,
se califică ca vătămare corporală neînsemnată; lovituri cu bâta lui Belous Daniel în
regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză pe cap,
prelucrată prim chirurgical, însoțită de comoție cerebrală, care s-a produs prin
mecanism de lovire cu obiecte contondente, datează din 19.09.2016 și în baza
raportului de expertiză medico-legală nr.190 „A” din 25.10.2016 se califică ca vătămare
corporală ușoară după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată; lovitură lui Belous
Ion în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză pe cap
prelucrată prim chirurgical însoțită de comoție cerebrală, care s-a produs prin
mecanism de lovire cu obiecte contondente, datează din 19.09.2016 și în baza
raportului de expertiză medico-legală nr.189 „A” din 25.10.2016 se califică ca vătămare
corporală ușoară după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată, acțiunile
intenționate ale lui Sîrghi Victor și Belous Dumitru, care se deosebesc printr-un cinism
și obrăznicie deosebită.
La fel, instanța de fond a reținut, că Belous Dumitru, la data de 19.09.2016 în
jurul orei 01:00 de comun acord și împreună cu Sîrghi Victor având intenția directă de a
încălca grosolan ordinea publică prin exprimarea unei vădite lipse de respect față de
societate și dorind acest fapt, deplasându-se cu automobilul de model „Mercedes” cu
nr/î XXXXXcondus de Belous Dumitru, au stopat automobilul la intersecția drumurilor
din s. Vasilcău, r-nul Soroca, în așa mod ca să facă imposibilă deplasarea automobilului
de model „Volkswagen Golf” cu nr/î XXXXX, la volanul căruia se afla Țapu Grigore, iar ca
pasageri se aflau Lavraniuc Pavel, Colesnic Liviu, Lavraniuc Petru, Belous Daniel, Belous
Ion și Belous Marin, după care ieșind din automobil având în mâni câte un obiect
asemănător cu o bâtă, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, au
aplicat lovituri cu aceste bâte în parbrizul automobilului de model „Volkswagen Golf”
deteriorându-l, în geamurile de la ușile laterale stânga, spărgându-le complet, în bara
decorativă a automobilului, amplasată pe capota portbagajului, deteriorându-l parțial.
Cu aceeași intenție, i-au aplicat o lovitură cu bâta lui Belous Marin în regiunea
mâinii drepte, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză la dreapta, care
s-a produs prin mecanism de lovire cu obiecte contondente, care datează din
19.09.2016 și în baza raportului de expertiză medico-legală nr.191 „A” din 25.10.2016
2
se califică ca vătămare corporală neînsemnată; lovituri cu bâta lui Belous Daniel în
regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză pe cap
prelucrată prim chirurgical însoțită de comoție cerebrală, care s-a produs prin
mecanism de lovire cu obiecte contondente, datează din 19.09.2016 și în baza
raportului de expertiză medico-legală nr.190 „A” din 25.10.2016 se califică ca vătămare
corporală ușoară după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată; lovitură lui Belous
Ion în regiunea capului, cauzându-i leziuni corporale sub formă de plagă contuză pe cap
prelucrată prim chirurgical însoțită de comoție cerebrală, care s-a produs prin
mecanism de lovire cu obiecte contondente, datează din 19.09.2016și în baza
raportului de expertiză medico-legală nr.189 „A" din 25.10.2016 se califică ca vătămare
corporală ușoară după criteriul dereglării sănătății de scurtă durată, după care Belous
Dumitru, dat fiind faptul că partea vătămată Țapu Grigore a început deplasarea cu
automobilul său de model „Volkswagen Golf”, a urcat la volanul automobilului de model
„Mercedes” cu nr/î XXXXX și s-a deplasat de la fața locului, urmărind automobilul
condus de Țapu Grigore și în timpul deplasării spre s. Trifăuți, r-nul Soroca, intenționat
a tamponat în spate de mai multe ori automobilul de model „Volkswagen Golf”, acțiunile
intenționate ale lui Sîrghi Victor și Belous Dumitru, care se deosebesc printr-un cinism
și obrăznicie deosebită.
Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal -
huliganism agravat, adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de amenințare cu aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin
conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu
aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății.
Sentința a fost atacată cu apel de procuror, care a solicitat casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Sîrghi Victor și
Belous Dumitru să fie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.287 alin. (3) Cod penal, și prin prisma art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală,
stabilită o pedeapsă sub formă de 3 (trei) ani închisoare, fiecăruia, cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
A dispune încasarea din contul inculpaților în beneficiul statului a cheltuielilor
judiciare în sumă de 171 lei pentru examinarea documentelor medicale.
În motivarea apelului a invocat că, soluția instanței privind condamnarea
inculpatului Belous Dumitru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2)
lit. b) Cod penal, este ilegală, or, cauza dată a fost judecată potrivit art. 364/1 Cod de
procedură penală, adică pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, fiind
recunoscută vinovăția în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
Totodată, a indicat ilegalitatea pedepsei aplicate acestuia, or, prima instanță i-a
stabilit o pedeapsă cu închisoare peste limita maximă, admisă de art.364/1 alin. (8)
Cod de procedură penală, pentru infracțiunea de care a fost condamnat, care este de
3 ani 4 luni închisoare, și nicidecum de 4 ani 8 luni închisoare.
La fel, a considerat că, prima instanță n-a acordat deplină eficiență criteriilor
generale de individualizare a pedepsei, prevăzute la art.61, 75 din Codul penal, astfel
neîntemeiat a aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 Cod penal, deoarece în
opinia acuzatorului de stat pedeapsa nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a
3
condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea
acestora, cât și din partea altor persoane. Prin urmare, inculpaților trebuie să fie
stabilită o pedeapsă cu executarea efectivă a acesteia prin izolarea de societate.
De asemenea, acuzatorul de stat și-a exprimat dezacordul cu soluția instanței de
judecată, care a respins cererea procurorului privind încasa din contul inculpaților
Sîrghii Victor și Belous Dumitru a cheltuielilor judiciare în sumă de 171 lei suportate
pentru examinarea documentelor medicale, considerând că, este neîntemeiată, or,
acestea în conformitate cu art.229 Cod de procedură penală urmează să fie suportate de
condamnați sau trecute în contul statului.
Prin decizia Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie
2018 a fost admis apelul declarat de procuror, casată sentința primei instanțe și
pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, după cum
urmează:
Sîrghii Victor Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287
alin. (3) Cod penal, cu aplicarea art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, la 3 (trei)
ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Belous Dumitru Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287
alin.(3) Cod penal, cu aplicarea art.364/1 alin.(8) Cod de procedură penală, la 3 (trei)
ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei, calculându-se din 14 februarie 2018, cu arestarea
lui Sîrghii Victor și Belous Dumitru imediat din sala de ședință.
În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, că judecarea cauzei
în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală,
în corespundere cu prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, probele fiind
apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect
concluzionând asupra vinovăției inculpatului Sîrghii Victor de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.
Însă, în privința inculpatului Belous Dumitru, instanța de apel a reținut că,
instanța de fond a admis o eroare la încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, or,
judecând cauza pe baza probelor administrate la faza urmării penale și acceptate de
către inculpat, descriind fapta prejudiciabilă comisă de către ambii inculpați ca
huliganism agravat, adică acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică,
însoțite de amenințare cu aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin
conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu
aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau sănătății, incorect și ilegal a calificat acțiunile și l-a condamnat
pe Belous Dumitru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod
penal, aplicându-i o pedeapsă cu închisoare peste limita maximă admisă conform
art.364/1 Cod de procedură penală de 4 ani 8 luni închisoare, atunci când limita
maximă pentru infracțiunea de care a fost condamnat este de 3 ani 4 luni închisoare.
Instanța de apel a considerat că argumentele invocate de către acuzatorul de stat
privind blândețea pedepsei aplicată inculpaților, sunt întemeiate, or, verificând
legalitatea acesteia, a reținut că, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 7,
61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana
4
vinovaților, astfel, fiindu-le stabilită o pedeapsă inechitabilă pentru consecințele
survenite.
În acest sens, menționând că, inculpații au săvârșit o infracțiune gravă, în loc
public, cu obiecte periculoase, asemănătoare unor bâte, creând un pericol real nu doar
pentru integritatea corporală și sănătății părților vătămate, dar și pentru viața acestora.
Reieșind din caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de comportamentul
cinic cu care au acționat inculpații, instanța de apel a conchis că concluzia primei
instanțe precum că, inculpații nu prezintă pericol social sporit evident fapt care ar
justifica izolarea lor în penitenciar, mai ales că, inculpații au recunoscut vina pe deplin
pentru faptele pentru care au fost puși sub învinuire, fiind caracterizați pozitiv, nu au
antecedente penale, și în cazul dat au existat circumstanțe importante care permit
condamnarea cu suspendarea pedepsei prevăzută de art. 90 Cod penal, este
neîntemeiată, or, în privința inculpaților urmează a fi aplicată pedeapsa cu închisoarea
cu executarea reală a acesteia, izolându-i de societate, pentru a fi atins scopul pedepsei
penale, de corectare și reeducare, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât
din partea condamnaților, cât și a altor persoane.
Referitor la cerințele procurorului privind încasarea din contul inculpaților a
cheltuielilor judiciare în sumă de 171 lei, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate,
menționând că, instanța de fond absolut corect și legal a statuat, că expertizele
medico-legale sunt o probă care de rând cu celelalte probe acumulate pe parcursul
urmăririi penale de către partea acuzării au menirea a demonstra în instanță vinovăția
inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile imputate acestuia.
Astfel, este obligația acuzării în calitate de autoritate a statului de a acumula
probele necesare ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în
comiterea unei infracțiuni.
În acest temei, absolut legal instanța de fond a statuat obligația pozitivă a statului
de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării
făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului,
în cazul dat a cheltuielilor pentru efectuarea expertizelor medico-legale.
Totodată, subliniind că, în speță autorul apelului a făcut o interpretare extensivă a
dispozițiilor art.227 Cod de procedură penală, care expres stabilește din ce sunt
constituite cheltuielile judiciare, și în special pct.4) alin.(2) al respectivului articol cert
stabilește, că în cazul efectuării unei expertize pot fi atribuite ca cheltuieli judiciare
doar sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau
nimicite în procesul de efectuare a expertizei, și nicidecum însăși cheltuielile suportate
integral pentru efectuarea unei expertize când aceasta are statutul de probă în procesul
penal.
Decizia instanței de apel, pronunțată integral la data de 14 martie 2018, este
atacată, la 12 aprilie 2018, cu recurs ordinar de avocatul Popa Alexandru în numele
inculpaților, care, invocând temeiul de drept prevăzut de art.427 alin. (1) pct.10) Cod
de procedură penală – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,
solicită casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei în
această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpaților Belous Dumitru și
Sîrghii Victor să le fie aplicată o pedeapsă echitabilă, ținând cont de prevederile art.70
5
alin.(31), 90, 901 Cod penal și 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, cu dispunerea
suspendării condiționate a acesteia, și stabilirea unui termen de probă.
În opinia părții apărării pedeapsa stabilită inculpaților de către instanța de apel
este una excesivă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea inculpaților și în
acest sens menționează că, inculpații s-au căit sincer și și-au asumat responsabilitatea
pentru cele comise de ei, au conștientizat cele săvârșite, și-au recunoscut vinovăția,
exprimându-și voința liberă și benevolă de a accepta o procedură cât mai restrânsă, de
a obține judecarea cât mai operativă a cauzei și cu cheltuieli cât mai reduse, au dat
declarații veridice asupra cauzei.
Sub aspectul personalității, inculpații Belous Dumitru și Sîrghii Victor se
caracterizează din punct de vedere pozitiv la locul de trai, fapt confirmat prin
caracteristica nr.1747 din 20.10.2016 eliberată de Primăria comunei Vasilcău, raionul
Soroca, potrivit căreia se constată că careva plângeri referitor la comportamentul
inculpaților în adresa Primăriei nu au parvenit, locuiesc împreună cu părinții (f.d. 128),
la fel, se constată că nici Belous Dumitru și nici Sîrghii Victor anterior nu au fost atrași la
răspundere penală și nu s-au aflat în conflict cu legea, nu se află la evidența medicului
narcolog sau psihiatru (f.d. 125, 126, 127), nu s-au aflat anterior în locuri de detenție,
au vârsta tânără.
Mai mult, din momentul comiterii infracțiunilor și până la emiterea deciziei de
către instanța de apel, perioadă în care inculpații s-au aflat în libertate au avut un
comportament exemplar și nu au săvârșit careva fapte reprobabile.
Cu referire la atitudinea și modul de manifestare a inculpaților în fazele de
urmărire penală și de judecare a cauzei în instanța de judecată, ambii s-au prezentat ori
de câte ori au fost citați, și-au recunoscut vina, fără a înainta alte careva versiuni care ar
fi tergiversat instrumentarea cauzei penale și ar fi împiedicat stabilirea adevărului,
regretă cele comise și au reperat prejudiciul cauzat prin infracțiune în forma în care
acest lucru a fost solicitat (f.d.92, 208).
Totodată, atrage atenția că, potrivit modificărilor operate la art.70 Cod penal, prin
Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.163 din 20.07.2017, în
vigoare din 20.12.2017, a fost introdus un nou alineat, alin.(31), potrivit căruia la
aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de
21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul
pedepsei se reduce cu o treime, în cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea
infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se
va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele
prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei
în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată.
Deși aceste prevederi legale, care prin prisma art.10 Cod penal sunt aplicabile
inculpaților, întrucât ușurează pedeapsa, erau în vigoare la momentul examinării cauzei
în instanța de apel, se constată că instanța nu a ținut cont de acestea și nici nu le-a
aplicat în cazul inculpaților, or, după cum rezultă din materialele cauzei, infracțiunea
comisă de către inculpații Belous Dumitru și Sîrghii Victor datează cu 19.09.2016,
data la care inculpatul Belous Dumitru avea împlinită vârsta de 20 ani, iar Sîrghii Victor
- 21 ani.
6
Astfel, se constată situația în care, deși cauza penală de învinuire a lui Belous
Dumitru și Sîrghii Victor a fost examinată în condițiile art.3641 Cod de procedură
penală, alin.(8) al căruia presupune reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, și nefiind luate în considerare
modificările operate la art.70 Cod penal prin Legea pentru modificarea și completarea
unor acte legislative nr.163 din 20.07.2017, rezultă că inculpaților practic le-a fost
aplicată pedeapsa cu închisoare la limita maximă, care putea fi aplicată reieșind din
prevederile legale enunțate și fără a exista circumstanțe agravante.
Mai mult decât atât, se constată că instanța de apel a argumentat aplicarea
pedepsei reale cu închisoare inculpaților, bazându-se cu precădere pe faptul că
infracțiunea a fost săvârșită într-un loc public, cu obiecte periculoase, care de fapt sunt
semne calificative ale componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(3) Cod
penal.
Din textul deciziei, deși nu este indicat expres, rezultă că aceste circumstanțe au
fost reținute ca agravante, iar instanța de apel, efectuând operațiunea de
individualizare a pedepsei ce urma a fi stabilită inculpaților, pripit le-a reținut ca atare,
or, acestea constituie semn calificativ al componenței de infracțiune în cauză și, în
conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) Cod penal, nu mai putea fi reținută întru
agravarea răspunderii inculpaților.
De asemenea, partea apărării atrage atenția și la modalitatea de executare a
pedepsei, și anume la posibilitatea aplicării față de inculpați a prevederilor art. 90 și 901
Cod penal, însă instanța de apel nici nu a examinat aceste aspecte, dar nici nu a
argumentat pedeapsa aplicată.
Având în vedere scopul pedepsei penale și reieșind din circumstanțele cauzei,
inclusiv faptul că infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal face parte din
categoria celor grave, pentru care legea penală prevede pedeapsă cu închisoare de la
3 la 7 ani, este evident că în privința inculpaților Belous Dumitru și Sîrghii Victor nu
poate fi aplicată decât o pedeapsă privativă de libertate, însă consideră că aceasta
urmează a fi aplicată, ținând cont de prevederile art.70 alin.(31), 90, 901 Cod penal și
3641 alin.(8) Cod de procedură penală, oferind-le astfel, o șansă de corectare, fără a fi
izolați de societate. De altfel, reeducarea și corectarea inculpaților este posibilă, fiind
echitabilă și rațională fără izolarea lor de societate, cu aplicarea prevederilor art. 90 și
901 Cod penal.
Este cert acel fapt că legiuitorul acordă dreptul instanței, ținând cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, de a decide de la caz la caz,
posibilitatea aplicării pedepsei vinovatului cu suspendarea condiționată a executării ei
și nicidecum nu o obligă în acest sens.
La caz, reieșind din circumstanțele sus menționate, consideră oportun ca termenul
pedepsei cu închisoare stabilit să fie modificat, și respectiv, să fie suspendată executarea
pedepsei, cu stabilirea unui termen de probă, și pe cale de consecință, legislația
stabilește inculpatului unele restricții în acest termen. De altfel, pericolul de a fi anulată
suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, în cazul încălcării
condițiilor termenului de probă, va îndrepta comportamentul inculpaților și îi va
determina la respectarea ordinii stabilite în societate, la respectarea legilor.
7
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar
declarat de avocatul Popa Alexandru în numele inculpaților, solicitând inadmisibilitatea
acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care
constată că este vădit neîntemeiat.
8.1. Colegiul penal, analizând conținutul recursului declarat de avocatul recurent
și analizând decizia atacată, consideră că alegațiile acestuia sunt nefondate și în acest
sens se reiterează că, judecarea cauzei penale vizate în recursul ordinar a avut loc pe
baza probelor administrate în faza de urmărire penală, și la judecarea apelului declarat
de procuror, instanța de apel a verificat îndeplinirea de către prima instanță a
cerințelor dispozițiilor art. 364/1 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, constatând că
opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate nu a
fost viciată.
Totodată, a reținut că, prima instanță corect a stabilit fapta prejudiciabilă comisă
de către ambii inculpați ca huliganism agravat, adică acțiuni intenționate, care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de amenințare cu aplicarea violenței asupra
persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte
pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, însă acțiunile inculpatului Sîrghii
Victor au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar a inculpatului Belous
Dumitru în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal în baza căruia i s-a aplicat pedeapsa,
astfel, fiind considerată o eroare la încadrarea juridică a acțiunilor acestuia, precum și
la stabilirea pedepsei.
Reieșind din circumstanțele cauzei, instanța de apel a corectat eroare, prin
încadrarea acțiunilor inculpatului Belous Dumitru în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
La fel, instanța de apel a considerat că argumentele invocate de către acuzatorul
de stat privind blândețea pedepsei aplicată inculpaților, sunt întemeiate, or, verificând
legalitatea acesteia, a reținut că, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 7,
61, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana
vinovaților, astfel, fiindu-le stabilită o pedeapsă inechitabilă pentru consecințele
survenite.
Analizând decizia atacată, Colegiul penal consideră, că instanța de apel legal și
întemeiat a casat hotărârea primei instanțe și în partea stabilirii pedepsei, ajungând la
concluzia că pedeapsa aplicată de către prima instanță nu va fi capabilă să restabilească
echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale și astfel, ținând
cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, și respectând prevederile
art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, inculpaților li s-a stabilit o pedeapsă
echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, motivându-și soluția în acest sens așa cum este
indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și
reiterarea căreia nu o consideră necesară.
8
Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de
recurent în ce privește aplicarea prevederilor art.90 Cod penal la stabilirea pedepsei
inculpaților, a constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și
asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată
(f. d. 32-35, vol. III).
Subsidiar, Colegiul lărgit subliniază că, potrivit jurisprudenței CtEDO nu se mai
impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu
prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care acestea și-au motivat
decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs
eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele
jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c.Finlandei).
Totodată, Colegiul penal consideră necesar de a remarca faptul că, textul art.90
alin.(1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de
judecată de a aplica prevederile acestei norme, or, legea specifică: „…ținând cont de
circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este
rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre
motivele…”.
Prin urmare, în sensul legii, în afară de motivele care au servit temei pentru
stabilirea pedepsei principale, după caz, și a celei complimentare, instanța trebuie să
de-a o suplimentară motivare de ce trage concluzia că vinovatul nu este rațional ca să
execute real termenul pedepsei stabilite. Din examinarea condițiilor în care poate fi
acordată suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al
vinovatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este
sau nu cazul să o acorde.
Raționamentul instanței de-a suspenda executarea pedepsei, depinde, de rând cu
celelalte împrejurări ale cauzei, de personalitatea vinovatului, de comportamentul
acestuia anterior și după săvârșirea infracțiunii, în timpul urmăririi penale sau al
judecății.
8.2. Referitor la solicitarea părții apărării privind aplicarea prevederilor art.70
alin.(31) și 901 Cod penal, Colegiul penal consideră că este nefondată, or, instanța de
apel corect a ajuns la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei cu închisoarea, cu
executarea efectivă a acesteia, în limitele stabilite de art. 364/1 alin. (8) Cod de
procedură penală se va atinge scopul pedepsei penale, care în viziunea Colegiului penal
este echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, ținând cont de prevederile art. 61, 75 Cod
penal.
8.3. Iar alegațiile recurentului precum că instanța de apel nu a ținut cont de
modificările introduse în Codul penal, indicate supra, și nici nu s-a expus asupra
posibilității aplicării acestora, instanța de recurs reține că, această solicitare nu a fost
invocată de către partea apărării în instanța de apel, care la rândul său, s-a expus
asupra categoriei de pedeapsă, mărimii și modului de executare a pedepsei.
8.4. De asemenea, Colegiul penal consideră neîntemeiat argumentul avocatului-
recurent, precum că, instanța de apel a reținut ca circumstanțe agravante semnele
calificative ale componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, deși
9
în textul deciziei nu este indicat expres, or, instanța de apel, ajungând la concluzia că, în
privința inculpaților urmează a fi aplicată pedeapsa reală cu închisoarea, a constatat că,
instanța de fond la aplicarea prevederilor art.90 Cod penal a ignorat totalmente
caracterul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, circumstanțele cauzei, precum și
comportamentul cinic cu care au acționat inculpații.
În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în
speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a instanței
de recurs în sensul casării deciziei contestate.
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în
ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de
art. 414-419 Cod de procedură penală, de aceea recursul ordinar declarat de avocatul
Popa Alexandru în numele inculpaților Sîrghii Victor și Belous Dumitru se declară
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Popa Alexandru în
numele inculpaților Sîrghii Victor și Belous Dumitru împotriva deciziei Colegiului
judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 14 februarie 2018, în cauza penală în privința
lui Sîrghii Victor XXXXX și Belous Dumitru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată integral la data de 05 iulie 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecător Alerguș Constantin
Judecător Boico Victor
10