1ra-911/2018 — art. 349 al. 1/1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 24 mai 2017, Mititelu Nicolae a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(11) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. A fost respinsă cererea privind încasarea cheltuielilor de judecată în folosul statului de la Mititelu Nicolae ca fiind neîntemeiată.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Mititelu Nicolae, la 07 aprilie 2017, aproximativ la ora 10.40 minute, fiind însoțit de către șeful de post al sectorului nr.2 Zârnești, căpitan de poliție, Cazacu Ion, pentru a se deplasa la IP Cahul, având scopul sistării activității de serviciu al ultimului, în timp ce se aflau în centrul s. Roșu, r-nul Cahul, intenționat l-a amenințat cu un cuțit și i-a aplicat două lovituri cu pumnul în regiunea brațului drept, cauzând astfel șefului de post al sectorului nr. 2 Zârnești, Cazacu Ion, conform raportului de expertiză nr. 220 din 07 aprilie 2017, echimoze pe ambele brațe, edem pe gambă produse la acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, se califică medico-legal ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile inculpatului Mititelu Nicolae au fost încadrate în limitele indicilor calificativi prevăzuți de art. 349, alin.(11) Cod penal, aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către avocatul Grosu Eugen în numele inculpatului Mititelu Nicolae și de ultimul, prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Mititelu Nicolae să fie achitat de comiterea infracțiunii incriminate. 1 În motivarea cererii de apel a invocat că, temeiurile instanței de fond contravin atât circumstanțelor reale, cât și materialelor cauzei penale, iar sentința judiciară urmează a fi casată din următoarele considerente. Conținutul proceselor-verbale de audiere a martorilor Goncearov Nicolae și Soboli Mihai perfectate în cadrul urmăririi penale sunt absolut identice după conținut și din acest motiv urmau a fi apreciat critic de către instanța de judecată. Mai invocă că tot din aceleași considerente urmau să fie apreciate critic și depozițiile martorului Miherea Ivan depuse în cadrul urmăririi penale. Urmărirea penală a fost petrecută de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Cahul, locotenent de poliție Mocanu Alexandr, care este coleg de serviciu al părții vătămate Cazacu Ion și imparțialitatea acestuia trezește îndoieli. În ședința judiciară nu a fost dovedit nici faptul existenței la 07 aprilie 2017 în procedura lucrătorilor de poliție Cazacu Ion sau Racu Dorin a căror-va materiale contravenționale în privința lui Mititelu Nicolae, nu a fost dovedit faptul citării legale a lui Mititelu Nicolae la IP Cahul pentru audieri cât și faptul necesității reale a reținerii inculpatului Mititelu Nicolae de către Cazacu Ion și Racu Dorin. De asemenea susține că nu au fost prezentate probe privind eschivarea sa de la prezența în locul citat ori comiterea unei contravenții flagrante. Nu este de acord cu mențiunea instanței în sentință la careva copii a materialelor înregistrate în R-2 al IP Cahul la 06 aprilie 2017 în baza unei sesizări telefonice a lui Goncearov Nicolae, despre amenințarea cu cuțitul, fiind este nefondată, deoarece în materialele cauzei lipsesc asemenea copii. În acest sens este neclar unde a fost înregistrată această cerere, cui și de către cine din conducerea IP Cahul a fost repartizată pentru examinare, cine a primit cererea pentru examinare și de către cine au fost acumulate materiale în rezultatul examinării cererii. Instanța nu a luat în calcul acel lucru că sunt contradicții atât în declarațiile părții vătămate cât și a martorilor oculari, și anume acel fapt că, Goncearov a menționat că, nu s-ar fi speriat de amenințările lui Mititelu dar nu i-au fost plăcute vorbele spuse de Mititelu Nicolae. Declarațiile martorului Soboli Mihai de asemenea demonstrează că nu a luat în calcul vorbele lui Mititelu Nicolae, crezându-le a fi o glumă. Mai relatează că instanța de fond nu a luat în considerație cele declarate de Miherea Ivan. Materialele prezentate de IP Cahul de asemenea nu demonstrează învinuirile formulate în privința lui Mititelu Nicolae. Acțiunile lucrătorilor de poliție și rapiditatea cu care au fost întreprinse trezește dubii de legalitate, deoarece inculpatul în cauză nici nu a fost citat să se prezinte la IP Cahul pentru audieri. Între Mititelu Nicolae și partea vătămată Cazacu Ion sunt relații ostile care au fost confirmate și de către Mititelu Nicolae. Ultimul a fost adus de mai multe ori la Inspectoratul de poliție și la Primăria sat. Roșu, r-l Cahul și de fiecare dată a fost amenințat și bătut. A fost urcat în automobilul de serviciu forțat fără a-i fi aduse la cunoștință și prezentate careva acte în legătură cu ce este condus în IP Cahul.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 februarie 2018, au fost admise apelurile avocatului Grosu Eugen în numele inculpatului Mititelu Nicolae și de ultimul, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit căreia: Mititelu Nicolae XXX a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, din analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal se 2 conturează un puternic dubiu cu privire la săvârșirea de către inculpatul Mititelu Nicolae a infracțiunii prevăzută de art. 349 alin.(11) Cod penal, motiv pentru care instanța de apel a considerat că inculpatul Mititelu Nicolae necesită a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 349, alin. (11) Cod penal. Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de apel a reținut următoarea situație de fapt: La 06 aprilie 2017, în jurul orelor 15.40 minute la Dispeceratul IP Cahul a parvenit înștiințarea telefonică a lui Goncearov Nicolaie, locuitor al s. Roșul, r-nul Cahul, care a comunicat că, Mititelu Nicolae, la oprirea din s. Roșul amenință persoane trecătoare cu un cuțit. Respectiva informație a fost înregistrată în Registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni al IP Cahul sub nr. R-2/2015. Potrivit rezoluției aplicate pe respectivul comunicat de către lucrătorul poliției, S. Costandachi, examinarea informației a fost dispusă Șefului Sectorului nr. 2 Zârnești al IP Cahul - Artur Leonti, concomitent fiindu-i stabilit termenul de examinare până la 13 aprilie 2017. Potrivit rezoluției lucrătorului de poliție Artur Leonti, cercetarea nemijlocită a cazului a fost dispusă ȘPOSS al IP Cahul -Racu Dorin. La 06 aprilie 2017, ieșind la locul incidentului în s. Roșu, r-l Cahul lucrătorul de poliție Racu Dorin, a primit cererea scrisă de la numitul Goncearov Nicolaie, care a solicitat să fie luate măsuri cu Mititelu Nicolae, care la 06 aprilie 2017, în jurul orelor 15.40, l-a amenințat cu răfuială fizică având în mână un cuțit și l-a numit cu cuvinte necenzurate. Lucrătorul poliției Racu Dorin, aflându-se în s. Roșu, r-nul Cahul a primit explicații de la numiții Goncearov Nicolaie și Soboli Mihai. La 20 aprilie 2017, lucrătorul de poliție Racu Dorin având calitatea de reprezentant al Organului de constatare al IP Cahul a întocmit proces-verbal privind depistarea bănuielii rezonabile de existență a unei infracțiuni, astfel, comunicatul lui Goncearov Nicolaie despre acțiunile ilegale admise de către Mititelu Nicolae la 06 aprilie 2017, în s. Roșu, r-nul Cahul a fost reînregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al IP Cahul sub nr. R-1/359. Prin scrisoarea de însoțire din 20 aprilie 2017, materialul acumulat de către lucrătorul de poliție Racu Dorin în calitate de reprezentant al Organului de constatare, a fost remis Organului de urmărire penală al IP Cahul spre examinare în limitele art. 274 Cod de procedură penală. La 26 aprilie 2017, Goncearov Nicolaie a retras cererea anterior depusă în IP Cahul cu referință la acțiunile lui Mititelu Nicolae, solicitând încetarea procesului penal. Situația de fapt expusă mai sus s-a stabilit prin examinarea următoarelor mijloace de probă, materialele procesului penal nr. 92/359, care au fost solicitate de către instanța de apel și primite din IP Cahul, în scopul verificării versiunii părții vătămate Cazacu Ion, care a indicat că materialul nr. 92/359 a fost examinat de către Cazacu Ion și Mititelu Nicolae a fost sancționat contravențional pentru faptele admise în privința lui Goncearov Nicolaie la 06 aprilie 2017. (f. d. 219 - 236). Este important că, inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriu pentru a fi cercetat cu privire la săvârșirea infracțiunii de aplicare a violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu, acțiune prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal, adică fapte 3 admise împotriva părții vătămate - șeful de post al sectorului nr. 2 Zârnești, căpitan de poliție, Cazacu Ion, care la 07 aprilie 2017, aproximativ la ora 10.40, îl însoțea pe Mititelu Nicolae, pentru a se deplasa la IP Cahul în vederea cercetării plângerii depuse de către Goncearov Nicolaie, locuitor al s. Roșu, r-nul Cahul, pe acțiunile lui Mititelu Nicolae, care la 06 aprilie 2017 în autobuz, la oprirea din s. Roșu, r-nul Cahul amenința persoanele trecătoare cu un cuțit. Este evident că, ȘPOSS al IP Cahul - Racu Dorih, primind spre examinare plângerea lui Goncearov Nicolaie, acționa în calitate de Organ de constatare, respectiva concluzie reiese din conținutul procesului-verbal privind depistarea infracțiunilor din 20 aprilie 2017, din conținutul căruia se desprinde că lucrătorul de poliție Racu Dorin, acționează ca reprezentant al Organului de constatare. Este constatat că, lucrătorii poliției Racu Dorin și Cazacu Ion s-au deplasat în s. Roșu, r-l Cahul la 06 aprilie 2017 și lucrătorul de poliție Racu Dorin a audiat persoana declarantă și un martor fără a fi întreprinse acțiuni în vederea stabilirii locului aflării inculpatului Mititelu Nicolae, fără a-l reține și fără a-i înmâna citații de a se prezenta la secția de poliție care se află în s. Roșu, r-nul Cahul, în nemijlocită apropiere de locul incidentului cercetat. Din respectivele acțiuni se poate concluziona că, lucrătorul poliției Racu Dorin, la 06 aprilie 2017, examinând cazul lui Goncearov Nicolaie, deși se afla în s. Roșu, nu l-a văzut pe Mititelu Nicolae ca fiind social periculos și nu a considerat necesar de al audia asupra circumstanțelor incidentului cu consăteanul Goncearov Nicolaie, astfel determinând că cazul cercetat nu este unul grav. Instanța de apel a observat că, verificarea circumstanțelor expuse în comunicatul din 06 aprilie 2017, parvenit de la Goncearov Nicolaie, privind acțiunile ilegale a lui Mititelu Nicolae a fost petrecută în limitele art. 273 Cod de procedură penală, cazul fiind dispus spre examinare ȘPOSS al IP Cahul - Racu Dorin, astfel că, lucrătorul de poliție Cazacu Ion nu avea tangență cu respectivul caz și la data de 07 aprilie 2017 nu era în drept să întreprindă acțiuni din propria inițiativă în privința lui Mititelu Nicolae. Mai mult, lucrătorul poliției Cazacu Ion, deținând funcția de inspector de sector, la data de 07 aprilie 2017 nu avea în executare un act procedural de escortare, ori mandat de aducere forțată a numitului Mititelu Nicolae în incinta IP Cahul. Deși respectiva procedură nu este prevăzută de un cadru legal, totuși este evident că, la data de 07 aprilie 2017 lucrătorii de poliție Racu Dorin și Cazacu Ion se aflau împreună în momentul când Cazacu Ion l-a imobilizat pe Mititelu Nicolae cu scopul de a-l aduce în IP Cahul, însă din materialele cauzei penale nu se atestă faptul că ȘPOSS al IP Cahul - Racu Dorin, iar fi delegat o parte din atribuțiile de serviciu lucrătorului de poliție Cazacu Ion, în vederea cercetării plângerii lui Goncearov Nicolaie, ori că ar exista un ordin privind constituirea unui grup de lucru în vederea cercetării cazului comunicat de către Goncearov Nicolaie. Este important faptul că, anterior cazului lui Goncearov Nicolaie, la 06 aprilie 2017 orele 11.00 minute, Mititelu Nicolae s-a prezentat la cerința lucrătorului de poliție Cazacu Ion la secția de poliție amplasată în Primăria s. Roșu r-nul Cahul. Respectivul fapt este confirmat prin declarațiile inculpatului Mititelu Nicolae depuse în cadrul urmăririi penale (f. d. 29), prin declarațiile părții vătămate Cazacu Ion făcute în cadrul confruntărilor, (f. d. 47) La 07 aprilie 2017, fiind audiat în calitate de bănuit Mititelu Nicolae a comunicat ofițerului de urmărire penală că, la 07 aprilie 2017 a manifestat un comportament agresiv la cerințele lucrătorului de poliție Cazacu Ion de a-i urma în IP 4 Cahul pe motiv că, anterior la data de 06 aprilie 2017, orele 11.00 minute lucrătorul de poliție Cazacu Ion și încă trei lucrători de poliție în Primăria s. Roșu l-au amenințat cu răfuială fizică, din care considerente se temea de securitatea sa. (f.d.29) Declarații similare au fost făcute de către Mititelu Nicolae în cadrul confruntării petrecute cu Cazacu Ion, suplimentar indicând că lucrătorii poliției l-au maltratat în incinta sectorului de poliție din incinta Primăriei s. Roșu, r-l Cahul. Deși Mititelu Nicolae a comunicat că la 06 aprilie 2017, în privința lui au fost admise abuzuri de către lucrătorii de poliție printre care era și lucrătorul de poliție Cazacu Ion, fapt care l-a determinat că la 07 aprilie 2017,să nu execute cerințele poliției de a se deplasa la IP Cahul pe motivul temerilor pentru viața și sănătatea sa, respectiva informație a rămas în afara atenției ofițerului de urmărire penală cât și în afara atenției procurorului care conducea urmărirea penală pe respectivul caz. Instanța de apel a constatat că, inculpatul a comunicat faptul relelor tratamente și a explicat motivul refuzului de a îndeplini cerințele polițistului Cazacu Ion, iar investigația cu privire la relele tratamente nu a fost petrecută. Instanța de apel a verificat dacă inculpatul a adus suficiente probe întru susținerea relelor tratamente a notat faptul că, Mititelu Nicolae la prima audiere a declarat respectivul fapt, lucrătorii poliției Cazacu Ion și Racu Dorin au indicat că la 06 aprilie 2017, orele 11.00 l-au adus pe Mititelu Nicolae în cabinetul de serviciu din Primăria s. Roșu, r-l Cahul în vederea verificării unui fapt de furt. Astfel, fiind constatat contactul dintre lucrătorii de poliție și inculpat, având declarațiile lui Mititelu Nicolae în care a indicat că a refuzat să se deplaseze în IP Cahul pe motivul temerii de a fi maltratat, în viziunea instanței investigarea relelor tratamente era necesară și obligatorie. Este de menționat că, în pofida acuzațiilor grave aduse împotriva lucrătorilor de poliție de către inculpat, oficial nu a fost inițiată nici o investigație penală, ceea ce denotă că procurorul nu a depus eforturi considerabile în vederea cercetării circumstanțelor cauzei și a lăsat în afara atenției sale una din versiunile în care au putut evolua evenimentele cercetate în respectiva cauză penală. în acest sens, orice deficiență a investigației care diminuează credibilitatea anchetei petrecute, pe motiv că contactul dintre lucrătorul de poliție Cazacu Ion și Mititelu Nicolae la data de 06 aprilie 2017, orele 11.00 a fost confirmat atât de inculpat cât și de către partea vătămată, șansele de a stabili adevărul fără a fi verificate declarațiile inculpatului, nu corespund standardului investigației efective, ori pentru ca o investigație să fie efectivă, este necesar ca persoanele competente să efectueze investigația, să fie independente de persoanele implicate în evenimente. Aceasta înseamnă nu doar o absență a dependenței ierarhice și instituționale, ci și de asemenea, o independență practică, astfel ofițerul de urmărire penală care investighează un caz penal în care calitatea de parte vătămată o deține un lucrător al poliției care acționa din numele organelor de poliție și care îi este coleg de serviciu, ar putea manifesta lipsă de dependență. La caz, faptul că declarațiile inculpatului despre relele tratamente, care în esența lor justifică și explică comportamentul inculpatului, nu au fost auzite și verificate, determină instanța de apel să concluzioneze că, cercetarea cazului a fost unilaterală, investigațiile inițiate s-au desfășurat cu premisa din start fixată că, Mititelu Nicolae este persoană predispusă de a manifesta nesupunere cerințelor lucrătorilor poliției. Potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului” nr.320 din 27 decembrie 2012, din conținutul căreia se desprinde că, ,,Cerințele legale ale polițistului înaintate în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu sânt obligatorii pentru executare de către toate persoanele 5 fizice și juridice". Prin urmare Legislatorul clar a accentuat că, cerințele lucrătorului de poliție necesită să fie în primul rând legale și doar apoi sunt obligatorii spre executare. Din cele relatate se constată că, la 07 aprilie 2017 lucrătorul de poliție Cazacu Ion nu avea în gestiune un caz penal sau contravențional în privința lui Mititelu Nicolae, care i-ar fi permis în mod legal, să solicite de la Mititelu Nicolae prezența în sediul IP Cahul. De asemenea, lucrătorul de poliție Cazacu Ion la acel moment nu avea în executare un mandat de arestare, ori un mandat de aducere forțată a numitului Mititelu Nicolae în IP Cahul. Polițiștii nu au executat procedura de citare legală a suspectului. în aceste circumstanțe, pentru instanță nu este concepută calitatea și misiunea lui Cazacu Ion la data de 07 aprilie 2017 când, la stația din s. Roșu r-l Cahul, îl aștepta pe Mititelu Nicolae pentru al conduce la IP Cahul. Mai alarmant și de neînțeles lucru este că, însăși Cazacu Ion nu a reușit să-și argumenteze prezența sa și rolul la data de 07 aprilie 2017 la stația din s. Roșu r-l Cahul. Mai mult de atât, acțiunile lui Mititelu Nicolae, cercetate de către lucrătorul de poliție Racu Dorin la cererea lui Goncearov Nicolae, au încetat la 06 aprilie 2017, astfel că la 07 aprilie 2017 ultimul nu manifesta acțiuni agresive, pentru ca poliția să aibă motiv legal de a interveni asupra suspectului Mititelu Nicolae în mod forțat. Mititelu Nicolae a solicitat de la lucrătorul de poliție Cazacu Ion explicarea motivelor și necesitatea de a fi escortat în IP Cahul, însă nu a primit nici un răspuns. Prin urmare, în consecința circumstanțelor constatate, se conchide că, cerințele lucrătorului de poliție Cazacu Ion erau ilegale, din care considerente nu erau obligatorii spre executare de către Mititelu Nicolae. Mai multă confuzie și dubiu determină faptul că, la 07 aprilie 2017 fiind totuși adus forțat Mititelu Nicolae în incinta IP Cahul, lucrătorii poliției Cazacu Ion și Racu Dorin nu au petrecut acțiuni procesuale cu participarea lui Mititelu Nicolae. Tot în acest sens, este de menționat că potrivit materialelor procesului penal nr. 92/359, acțiuni procesuale cu Mititelu Nicolae nu au fost efectuate nici la data de 07 aprilie 2017, nici la o altă dată. În consecința, instanța de apel a determinat ferm lipsa necesității ca Mititelu Nicolae să fie adus forțat în IP Cahul. Astfel, acțiunile lucrătorilor de poliție Cazacu Ion și Racu Dorin manifestate prin solicitarea ca Mititelu Nicolae să-i urmeze în IP Cahul și ulterioara aducere forțată a lui Mititelu Nicolae în IP Cahul este catalogată de către instanța de apel ca ingerință în viața inculpatului Mititelu Nicolae, care deși este „prevăzută de lege”, nu a urmărit un ”scop legitim” și nu a fost „necesară într-o societate democratică”. Pentru a concluziona asupra învinuirii formulate de către procuror, instanța de apel a recurs la criteriul probei apte să elimine „orice îndoială rezonabilă”. Declarațiile părții vătămate Cazacu Ion, sunt departe de a fi constante și coerente pe parcursul procesului penal și judecării cauzei, cuprinzând numeroase contradicții, ori acestea fiind nesincere, lipsite de imparțialitate și le-a respins. Analizând declarația martorului Racu Dorin date în cadrul urmăririi penale și în instanțele de fond și apel, instanța de apel a cataloghat declarațiile acestuia ca fiind parțial nesincere, lipsite de imparțialitate și le-a respins în partea manevrelor efectuate cu cuțitul de către inculpat și în partea sistării activității de serviciu a lucrătorului de poliție Cazacu Ion. În cadrul urmăririi penale martorul Miherea Ivan a relatat că aproximativ la data de 05-06 aprilie 2017, aproximativ la ora 1300 min., se afla la o distanță de aproximativ 300 metri de la Primăria s. Roșu r-l Cahul și cernea nisip. între timp, 6 dinspre or. Cahul, venea Mititelu Nicolae, iar în întimpinarea lui au venit trei lucrători de poliție îmbrăcați în uniformă, pe care nu îi cunoaște, ofițerul de sector Cazacu Ion și încă o persoană de gen masculin, care era îmbrăcată în haine civile, în total cinci persoane s-au apropiat de Mititelu Nicolae. Când s-au apropiat Cazacu Ion i-a comunicat acestuia să urce în automobilul de serviciu, la care Mititelu Nicolae a refuzat, solicitând să îi fie prezentat un document în baza căruia acesta urmează să meargă cu lucrătorii de poliție. Unul din ei i-a prezentat o foaie pe care era scris ceva. După aceasta, Cazacu Ion și persoana îmbrăcată în haine civile, l-au însoțit pe Mititelu Nicolae până la Primăria s. Roșu r-l Cahul. Ultimul nu a fost lovit sau amenințat. Pe tot parcursul discuției cu Mititelu Nicolae, lucrătorii de poliție aveau un comportament adecvat, au vorbit cu un limbaj cultural cu el, însă acesta se comporta agresiv și striga la lucrătorii de poliție. Ce a avut loc la primărie nu cunoaște, deoarece a rămas pe loc. La data de 07 aprilie 2017, aproximativ la ora 1030 min., se afla în centrul s. Roșu și se deplasa spre oficiul poștal să achite serviciile comunale, între timp a sosit microbuzul de pe ruta sub nr.7 din care a coborât Mititelu Nicolae. în întimpinarea acestuia a venit Cazacu Ion cu încă o persoană care era îmbrăcată în uniformă de poliție. Când a coborât din rutieră, Mititelu Nicolae avea în mâna dreaptă un cuțit de dimensiuni mari și o geantă. Ultimul când a văzut lucrătorii de poliție s-a revoltat și a îndreptat cuțitul în direcția lui Cazacu Ion, comunicându-i ceva cu un ton ridicat. Ce anume i-a spus el nu a auzit. După aceasta Mititelu Nicolae a fost deposedat de cuțit de către lucrătorii de poliție și cuțitul a căzut la pământ. Mititelu Nicolae opunea rezistență lucrătorilor de poliție și a încercat să fugă. Iar când ultimul a încercat să ridice cuțitul, el a lovit cuțitul cu piciorul și l-a dat într-o parte. După aceasta, din motiv că nu avea telefonul mobil cu el, a fugit spre oficiul poștal și a sunat la poliție anunțând despre cele întâmplate. Mititelu Nicolae este o persoană agresivă și prezintă un pericol pentru toți locuitorii s. Roșu. De câte ori a fost martor la discuțiile lucrătorilor de poliție cu Mititelu Nicolae nu a văzut ca lucrătorii de poliție să aplice forța fizică sau să se comporte neadecvat față de ultimul.(f.d. 13-14) Din declarațiile martorului Goncearov Nicolae făcute în instanța de fond se constată că, îl cunoaște pe Mititelu Nicolae, actualmente nu sunt în relații prea bune din cauza incidentului ce a avut loc posibil la 06 aprilie 2017 în autobuz unde a fost amenințat. Venea de la lucru din Cahul cu autobusul, în care s-a așezat Mititelu Nicolae care a început a vorbi urât și el i-a făcut observație. Atunci Mititelu Nicolae a spus că-i va tăia gâtul lui și sectoristului. Avea un cuțit mare ca pentru tăiatul porcilor, îl ștergea de un ștergar albastru și îi spunea că cu acest cuțit îi taie gâtul. Nu apreciază gesturile lui Mititelu Nicolae ca o glumă, autobusul era plin cu elevi. Faptul respectiv l-a denunțat la Poliție după ce a coborât din autobuz. Inițial a telefonat la Poliție, apoi seara a scris cerere polițistului Racu. Și alte persoane i-au făcut observație lui Mititelu Nicolae. Declară că nu s-a speriat de amenințarea cu cuțitul dar nici plăcut nu i-a fost. Totuși declară că i-a fost frică după amenințarea lui Mititelu și din acest motiv a sunat la Poliție.(f.d.143). Din declarațiile martorului Soboli Mihai făcute în instanța de fond se constată că, îl cunoaște pe Mititelu Nicolae, sunt în relații normale, pe 06 aprilie 2017 venea de la lucru cu autobusul. Mititelu Nicolae s-a urcat ultimul și stătea în partea din față a autobusului. Apoi Goncearov Nicolae i-a făcut observație lui Mititelu Nicolae. După ce Goncearov Nicolae a coborât din autobuz, Mititelu Nicolae a declarat că îi taie gâtul lui și sectoristului Cazacu. Mai târziu el i-a comunicat acest fapt lui Goncearov Nicolae. Goncearov Nicolae i-a făcut observație lui Mititelu Nicolae 7 pentru că acesta vorbea cu glas tare, Mititelu Nicolae a tăcut, nu a mai spus nimic, peste câteva minute Goncearov Nicolae a coborât. Nu poate aprecia dacă amenințările respective au fost o glumă ori nu. Declară că în ședința de judecată a făcut declarații adevărate, (f.d.144). Instanța de apel, la solicitarea procurorului a verificat probele examinate de prima instanță prin examinarea materialelor din dosar, astfel: - din conținutul raportului ofițerului operativ de serviciu al SMO a IP Cahul, locotenent de poliție Velcev S. din 07 aprilie 2017, potrivit căruia în adresa Dispeceratului IP Cahul a parvenit înștiințare telefonică de la Dispeceratul Zonal Sud Camenschi L., precum că s-a adresat o persoană anonimă de pe numărul de telefon (299) 7-12-31, care a comunicat că ȘP a IP Cahul, Cazacu Ion este agresat fizic de un locuitor al sat. Roșu, r-nul Cahul. (f.d.4);Respectiva probă nu atestă vinovăția inculpatului, din care considerente nu poate fi pusă la baza condamnării inculpatului; - potrivit procesului-verbal de ridicare din 07 aprilie 2017, din conținutul căreia s-a constat că s-a ridicat de la Mititelu Nicolae Ion un cuțit de bucătărie.(f.d.18) Respectiva probă nu atestă vinovăția inculpatului, indicând doar faptul că a fost ridicat un cuțit, deși inculpatul nu a negat că a avut un cuțit de bucătărie în momentul reținerii, din care considerente proba nu poate fi pusă la baza condamnării inculpatului; - raportul de expertiză judiciară nr.220 din 07 aprilie 2017, potrivit căruia la partea vătămată Cazacu Ion s-a constatat: echimoze pe ambele brațe, edem pe gambă produse la acțiuni traumatice cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele relatate se califică medico-legal ca vătămare corporală neînsemnată.(f.d.23); - procesul-verbal de confruntare din 19 aprilie 2017, petrecut între partea vătămată Cazacu Ion și învinuitul Mititelu Nicolae, prin care inculpatul Mititelu Nicolae își susține poziția sa precum că nu l-a amenințat pe Cazacu Ion cu cuțitul, ci cuțitul a căzut din geantă, nu l-a lovit intenționat ci poate l-a lovit din întâmplare în timp ce polițiștii au aplicat procedee de luptă față de Mititelu Nicolae și i-au răsucit mâinile. La data de 06 aprilie 2017, lucrătorii de poliție l-au maltratat. Iar Cazacu Ion declară că, Racu Dorin i-a dezbătut cuțitul din mâna lui Mititelu Nicolae deodată cum acesta a ieșit din autobus(f.d.47-48). Respectiva probă nu atestă vinovăția inculpatului, din care considerente nu poate fi pusă la baza condamnării inculpatului. Probe noi la examinarea cauzei în instanța de apel nu au fost administrate. Analizând probele administrate în instanța de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, luate în parte și în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și apreciindu-le în baza propriei convingeri, formate în urma examinării lor sub toate aspectele și obiectiv, conform art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a ajuns la concluzia că inculpatul Mititelu Nicolae urmează a fi achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin.(11) Cod penal. La baza concluziei privind vinovăția inculpatului sânt puse, în principal, declarațiile părții vătămate Cazacu Ion și martorului Racu Dorin făcute în cadrul urmăririi penale, cât și raportul de expertiză judiciară nr. 220 din 07 aprilie 2017. Deși aceste declarații există în materialele cauzei penale, ele nu coroborează cu declarațiile făcute de către Cazacu Ion și Racu Dorin în instanța de prim nivel și în instanța de apel. Respectivul fapt, determina acuzatorul de stat să dea citire 8 declarațiilor depuse de către aceștia în cadrul urmăririi penale, în vederea clarificării divergențelor în declarații. Analizând declarațiile părții vătămate prezentate pe întreg procesul penal, care susțin că inculpatul a aplicat violență nepericuloasă pentru viață sau sănătate față de el, aflat în exercițiul funcției de polițist, apar îndoieli referitor la acordarea întâietății în raport cu declarațiile inculpatului, care pledează nevinovat. Lecturând procesul-verbal de confruntare petrecut între inculpatul Mititelu Nicolae și partea vătămată Cazacu Ion la 19 aprilie 2017, fiind întrebat Cazacu Ion în ce poziție a văzut cuțitul, și dacă a fost amenințat de către Mititelu Nicolae, Cazacu Ion a răspuns -„Când a coborât din rutieră Mititelu Nicolae avea în mînă cuțitul și o geantă, și din motiv că colegul său a considerat că Mititelu Nicolae prezintă pericol pentru ei, l-a deposedat de cuțit.” Astfel, și din această acțiune procesuală se observă că partea vătămată nu a indicat direct că Mititelu Nicolae l-a amenințat cu cuțitul și a perceput amenințarea ca pe una reală ci colegul său a considerat că Mititelu Nicolae prezintă pericol, nemenționând anume ce la determinat să considere că Mititelu Nicolae prezintă pericol. Această concluzie rezultă și din declarațiile părții vătămate date în instanță, în care a indicat că cuțitul l-a văzut în momentul când a fost dezbătut din mână, atunci repede s-a dat la o parte și din declarațiile martorului Miherea Ivan care a declarat că, a văzut cum s-a oprit microbuzul în s. Roșu r-nul Cahul, iar Cazacu Ion împreună cu o persoană l-au reținut pe Mititelu Nicolae și de la acesta a căzut un cuțit cu mânerul alb. Mititelu Nicolae a coborât din autobuz, a fost apucat de polițiști și în acel moment a căzut cuțitul. Pe tot parcursul judecării cauzei, în discursul procurorului, precum și în declarațiile părții vătămate cu linie roșie se remarcă faptul că, Mititelu Nicolae a încercat să aplice asupra lucrătorului de poliție un cuțit. Procurorul indică faptul că, Mititelu Nicolae la 07 aprilie 2017, purtând asupra sa un cuțit, prezenta pericol pentru cetățeni, iar polițiștii Cazacu și Racu erau obligați să intervină în acțiunile ilegale ale lui Mititelu Nicolae, care cu respectivul cuțit a tentat să agreseze lucrătorii poliției. Instanța de apel, în sensul celor menționate supra, face trimitere la prevederile articolul 325 alin. (1) Cod de procedură penală, din conținutul căreia se desprinde că, ” Judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu”. Iar potrivit rechizitoriului întocmit de către procuror și potrivit învinuirilor formulate lui Mititelu Nicolae, ultimului nu îi este incriminat faptul aplicării cuțitului în privința lucrătorului de poliție Cazacu. Astfel, instanța de apel a respins alegațiile procurorului cu privire la folosirea ori aplicarea cuțitul sus nominalizat de către Mititelu Nicolae în privința lui Cazacu Ion, pe motiv că respectiva invocare depășește volumul învinuirilor formulate, de către procuror, inculpatului Mititelu Nicolae. Revenind la constatarea corectitudinii acțiunilor întreprinse de lucrătorii de poliție în privința lui Mititelu Nicolae fiind cercetat cazul Goncearov, instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 25 alin. (5) pct. 11) din Legea „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului” nr. 320 din 27 decembrie 2012, în realizarea atribuțiilor de serviciu, polițistul are următoarele împuterniciri, „să invite în sediul unității de Poliție persoanele a căror prezență este necesară pentru îndeplinirea 9 atribuțiilor Poliției, cu aducerea la cunoștință, în formă scrisă, a scopului și motivului invitației”. Potrivit art. 382 Cod contravențional și art. 235-243 Cod de procedură penală, prevederi care în mod expres indică acțiunile care necesită a fi întreprinse în vederea asigurării persoanei către organele de poliție. În baza prevederilor art. 433 lit. a) Cod contravențional, reținerea poate fi aplicată în cazul contravențiilor flagrante pentru care prezentul cod prevede sancțiunea arestului contravențional. Iar potrivit normelor procedurii penale privarea persoanei de libertate poate avea loc doar în cadrul urmării penale, iar în cazul organului de constatare doar dacă este comisă o infracțiune flagrantă. Nici una din normele sus menționate nu au fost respectate de lucrătorii poliției în cazul lui Mititelu Nicolae, deși cu certitudine a fost constatat că la 07 aprilie 2017 Mititelu Nicolae nu mai manifesta acțiuni agresive care necesitau intervenția poliției. Totodată instanța de apel a reținut că, Cazacu Ion contrar acestor prevederi legale, l-a dus forțat la IP Cahul, Mititelu Nicolae nefiind citat legal, nefiind informat în scris pentru ce anume este chemat la IP Cahul. Mai mult ca atât, nu au fost prezentate probe privind eschivarea de la prezența la locul citării ori comiterea unei contravenții flagrante. Instanța de apel a reiterat că orice recurgere la aplicarea forței în procesul de privare de libertate a persoanei, care nu a fost absolut necesară prin însăși natura sa, Analizând învinuirea înaintată inculpatului Mititelu Nicolae prin prisma probelor administrate la materialele dosarului, instanța de apel a constatat că aceasta nu și-a găsit confirmarea. Din declarațiile inculpatului Mititelu Nicolae se observă că el nu l-a amenințat pe Cazacu Ion și nu i-a aplicat lovituri, or, respectivele declarații își găsesc confirmare în declarațiile martorului Miherea Ivan. Sentința de condamnare nu poate fi bazată numai pe declarațiile părții vătămate, precum și a martorului Racu Dorin, declarații care pe parcursul examinării cauzei nu au fost coerente și au fost supuse modificărilor. Mai mult, deși incidentul a avut loc în s. Roșul, la oprire cu autobuz plin de pasageri, ofițerul de urmărire penală a ezitat posibilitatea de a constata tot cercul persoanelor care pot primi calitatea de martori și nu a audiat respectivele persoane, pentru a face claritate în cazul cercetat. Pasivitatea de care a dat dovadă ofițerul de urmărire penală la cercetarea cazului penal, faptul că a ignorat declarațiile inculpatului despre relele tratamente, lipsa controlului efectuat de către procuror, determină instanța de apel să creadă că în respectivul caz ofițerul de urmărire penală nu a dat dovadă de imparțialitate, a promovat interesul colegial și instituțional polițienesc. Astfel, inculpatul, beneficiind de prezumția nevinovăției, nu poate fi condamnat doar pe aceste probe. Probele respective, la care se face referire ca decisive și care se raportează la celelalte probe prezentate în susținerea învinuirii și puse la baza condamnării, relevate în cuprinsul sentinței, în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, nu prezintă garanții de probare certă și concludentă a vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate. Prin urmare, în cauză n-au fost prezentate probe ce ar servi la constatarea vinovăției inculpatului și, în atare situație, cu certitudine s-a constatat că prin ansamblul de probe cercetate de prima instanță, verificate și reapreciate de instanța de apel nu s-a confirmat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, motiv 10 pentru care, potrivit prevederilor articolului 389 alin. (1) Cod de procedură penală, s- a decis inadmisibilă condamnarea inculpatului și, respectiv se impune achitarea acestuia din motivul, că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de articolul 349 alin. (11) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a decis asupra vinovăției inculpatului Mititelu Nicolae în lipsa unui suport probatoriu care ar exclude orice dubiu în acest sens, și ar fi în stare să stabilească vinovăția inculpatului în baza unor circumstanțe obiective. Concluziile instanței de fond asupra vinovăției inculpatului în mare parte sunt sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator a semnificației unor circumstanțe, fără a avea acoperire în probele cercetate și fără a oferi o explicație logică întemeiată pe aceste probe. Din probele examinate a rezultat că lucrătorii de poliție Cazacu Ion și Racu Dorin l-au apucat de mâini pe Mititelu Nicolae în momentul când ultimul cobora din autobuz și considerând că Mititelu Nicolae prezintă pericol pentru ei, l-au deposedat de cuțit. Prin urmare polițiștii au aplicat forța fără ca să existe o necesitate în acest sens, fapt care l-a determinat pe Mititelu Nicolae să adopte un comportament agresiv. Totodată martorul Miherea Ivan a indicat că, polițiștii îl rugau pe Mititelu Nicolae să- i urmeze, însă acesta se împotrivea, apoi a fost așezat pe scaun. După ce s-a așezat pe scaun, Mititelu se liniștise. Până a nu fi apucat de polițiști nu a aplicat lovituri polițiștilor. Partea vătămată a indicat că lovituri i-au fost aplicate în momentul când aplicau forța pentru a-l escorta la mașină pe Mititelu Nicolae. Loviturile au fost aplicate de Mititelu Nicolae pentru a se eschiva de la polițiști nu pentru a se apăra. Mititelu Nicolae urma a se supună cerințelor legale, să se subordoneze polițiștilor. Ca concluzie a celor relatate s-a conchis că, inculpatul Mititelu Nicolae a opus rezistență pentru a nu fi reținut ilegal, din acțiunile acestuia nu rezultă un atac asupra lucrătorului de poliție, în vederea sistării activității de serviciu a acestuia, or, acțiunile lui Mititelu Nicolae de aplicare a violenței față Cazacu Ion au fost doar o reacție de împotrivire la acțiunile ilegale ale acestuia de a-l urca forțat în automobilul de serviciu în lipsa căror-va temeiuri rezonabile. Acțiunile lui Mititelu Nicolae de împotrivire la acțiunile ilegale a lui Cazau Ion în rezultatul cărora ultimul a primit vătămări neînsemnate nu constituie acțiuni prin care s-ar realiza latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, deoarece a lipsit intenția persoanei de a cauza aceste vătămări. În acest sens, instanța de apel a reiterat că vinovăția se stabilește în cadrul unui proces, cu respectarea garanțiilor procesuale, deoarece simpla învinuire nu înseamnă și stabilirea vinovăției. Hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să se pronunțe o soluție de achitare. Toate aceste cerințe sunt argumente pentru transformarea concepției asupra prezumției de nevinovăție, dintr-o simplă regulă, în garanție a unor drepturi fundamentale, într-un drept distinct al fiecărei persoane, de a fi tratată ca nevinovată până la stabilirea vinovăției printr-o hotărâre penală definitivă. Astfel, instanța de apel a conchis că învinuirea adusă lui Mititelu Nicolae nu este bazată pe probe incontestabile directe și pertinente ce ar confirma vinovăția acestuia, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389 Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța de judecată, când toate versiunile au fost 11 verificate, iar divergențele au fost lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului. în acest aspect, instanța apel concluzionează că, fapta lui Mititelu Nicolae nu întrunește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. art. 349 alin. (11) Cod penal ce ține de: ,,Aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu’’.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor motivînd că instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală. Concluziile instanței de apel contravin declarațiilor polițiștilor și a inculpatului. Cazacu Ion a exercitat atribuțiile potrivit Legii „Cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului” nr.320 din 27 decembrie 2012, iar Mititelu Nicolae a aplicat violență nepericuloasă pentru viață și sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu.

Judecînd recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În corespundere cu art. 448 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecînd recursul verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate. De asemenea, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărîri ilegale, totodată verificînd dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că declanșînd o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucît o dată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atît în fapt, cît și în drept în privința persoanelor care l-au declarat. În susținerea acestei statuări vin și prevederile pct. 14.7 a Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că, în sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, 12 acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărîrea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărîrea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Deci, statuînd asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției sale, care a fost expusă pe larg în punctul 4.1. din prezenta decizie, nu a respectat întocmai prevederile legale enunțate supra, interpretînd eronat prevederile legii penale și procesual penale, prin urmare aceasta fiind afectată de erori de drept prescrise de pct. 6) alin. (1) art.427 Cod de procedură penală și anume că, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal lărgit menționează că, dacă instanța de apel a admis apelul apărătorului și inculpatului, partea descriptivă a deciziei trebuia să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea respectivă, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate, admise ori respinse ca probe. În orice caz, se supun analizei toate probele examinate în ședință, indiferent de faptul că sunt cuprinse în cauza penală sau au fost prezentate de către părți direct în ședință și este necesar nu numai de a indica numele și prenumele a părților, prin depozițiile cărora, în opinia instanței, sunt confirmate unele sau alte circumstanțe de fapt, dar și de a expune esența acestor depoziții, de a argumenta de ce unele probe sunt admise și altele respinse și totodată, trebuie să conțină și încadrarea juridică a faptei inculpatului și motivele pentru modificarea învinuirii. Ori, deși probele au fost menționate în decizia instanței de apel la paginile 10-16, aceste probe nu au fost supuse aprecierii și lipsesc în cadrul analizei circumstanțelor cauzei și aprecierii, făcută în instanța de apel la paginile 17-20 din decizia instanței de apel. Astfel, instanța de apel admițând apelurile apărării și al inculpatului, nu a invocat circumstanțele care au stat la baza concluziei sale și își întemeiază soluția doar prin descrierea probelor, însă la adoptarea hotărîrii e rezonabilă expunerea circumstanțelor faptelor comise, luîndu-se în considerație cronologia evenimentelor și probele ce susțin concluziile instanței privind vinovăția sau nevinovăția și aprecierea juridică a faptei, pe fiecare episod sau infracțiune aparte. În acest caz, după aprecierea probelor și încadrarea juridică a acțiunilor vinovatului pe episoade instanța la motivarea deciziei trebuie să argumenteze concluzia generală privind volumul învinuirii dovedite în privința inculpatului și privind încadrarea juridică a acțiunilor lui. Reținînd probele cercetate de prima instanță, instanța de apel a făcut niște concluzii contradictorii, ori potrivit textului deciziei, instanța a invocat, ,,… Ca concluzie a celor relatate se conchide că, faptul că inculpatul Mititelu Nicolae a opus rezistență pentru a nu fi reținut ilegal, din acțiunile acestuia nu rezultă un atac 13 asupra lucrătorului de poliție, în vederea sistării activității de serviciu a acestuia, or, acțiunile lui Mititelu Nicolae de aplicare a violenței față de Cazacu Ion au fost doar o reacție de împotrivire la acțiunile ilegale ale acestuia de a-l urca forțat în automobilul de serviciu în lipsa căror-va temeiuri rezonabile…Acțiunile lui Mititelu Nicolae de împotrivire la acțiunile ilegale a lui Cazau Ion în rezultatul cărora ultimul a primit vătămări neînsemnate nu constituie acțiuni prin care s-ar realiza latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, deoarece a lipsit intenția persoanei de a cauza aceste vătămări” Din analiza celor relatate se constată că, inculpatul a opus rezistența colaboratorilor de poliție, le-a pricinuit leziuni neînsemnate, dar totodată în acțiunile lui a lipsit latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal și anume, intenția de a cauza aceste vătămări. Colegiul penal lărgit menționează că, o astfel de concluzie a instanței de apel nu corespunde circumstanțelor de fapt stabilite, ori latura obiectivă a infracțiunii în speță se realizează anume prin acțiuni de aplicare a violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanelor cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lor de serviciu. Totodată, acțiunile colaboratorilor de poliție în vederea reținerii inculpatului nu pot fi calificate ca ilegale, ori inculpatul era obligat prin Lege de a se supune cerințelor colaboratorilor de poliție, iar în caz dacă nu este de acord, este în drept să le conteste potrivit legislației în vigoare. Mai mult, conform textului deciziei se face referire la declarațiile inculpatului, a martorilor, însă nu se expune opinia asupra acestora, nu se face o apreciere și asupra unui șir de probe cercetate în ședința de judecată din 22.12.2017, care au fost consemnate în procesul-verbal (f. d. 244-246, Vol. I). Prin urmare, probele administrate în cadrul urmăririi penale, precum și cele din ședințele de judecată, urmau a fi verificate în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și anume prin cercetarea lor din punctul de vedere al coroborării. Colegiul penal lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor menționate în prezenta decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în cumul cu alte probe la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții corecte. În situația în care instanța de apel nu a apreciat probele prezentate de acuzare, decizia judecătorească este afectată și nu poate fi considerată legală și întemeiată și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, pentru examinarea amănunțită a actului de învinuire și a probelor administrate în prezenta cauză penală. În aceeași ordine de idei se mai remarcă că, în caz de admitere a apelului și dispunerea rejudecării cauzei, decizia instanței trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțînd hotărîrea, să indice din ce motive ele sunt considerate insuficiente pentru confirmarea concluziilor instanțelor judecătorești, care cerințe ale legii au fost încălcate de către instanța de fond, precum și măsurile care urmează să le întreprindă la o nouă judecare. Prin urmare, circumstanțele expuse atestă că instanța de apel a comis erori de drept care nu pot fi corectate de instanța de recurs, recursul procurorului fiind întemeiat și posibil admiterii Reieșind din contextul celor descrise supra, decizia atacată urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. 14 În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă și de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu rigorile legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, ținînd cont de motivele invocate în recurs și dispozițiile expuse la pct. 6 a prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : admite recursul ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Cebotari Vitali, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 februarie 2018, în cauza penală în privința inculpatului Mititelu Nicolae XXX și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 03 iulie 2018. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Ion Guzun Elena Covalenco Liliana Catan Iurie Diaconu 15