1ra-1327/2018 — art. 201-1 al. 2 CP

1ra-1327/2018 — art. 201-1 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1327/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 februarie

2018, în cauza penală în privința lui

Hapațuc Serghei XXX, născut la XXX,

originar din XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 01.09.2017 pînă la 16.11.2017;

Instanța de apel de la 19.12.2017 pînă la 01.02.2018;

Instanța de recurs de la 04.06.2018 pînă la 04.07.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, Hapațuc Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 1 an și 10

luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea din

contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor suportate pentru efectuarea

raportului de constatare și raportului de expertiză judiciară în prezenta cauză penală,

în sumă de 544 lei.

iulie 2017, aproximativ la orele 14:00, aflându-se la domiciliu în XXX, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, având intenția directă, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, cu scopul violenței în familie a lovit-o pe soția sa

Hapațuc Galina, cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, de la care

Hapațuc Galina a căzut jos la podeaua bucătăriei, Hapațuc Serghei continuând să o

lovească cu picioarele peste corp, ulterior Hapațuc Serghei, continuându-și acțiunile

sale, a lovit-o cu o vergea de masă plastică de multiple ori peste fese, spate și

membre.

Tot el, a apucat-o de mâna stângă și a răsucit-o (mâna) călcând cu picioarele pe

ea, a numit-o cu cuvinte necenzurate și înjositoare, astfel prin acțiunile sale

provocându-i soției suferințe fizice manifestate prin aplicarea de lovituri și psihice

exprimate prin starea de tensiune, umilire, frică față de agresor, înjosire, incapacitate

de apărare împotriva violenței fizice.

Potrivi raportului de expertiză judiciară nr. 84 D din 27.07.2017 la Hapațuc

Galina au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractură a radiusului stâng în

treime distală cu dislocare a fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stângă,

echimoze multiple pe spate, coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept,

antebrațul stâng, față, excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea

1

traumatică a unui corp dur contondent cele de pe fese, spate și membre cu obiect dur

contondent de formă alungită, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la

dereglarea sănătății pe timp lung-mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se

califică ca vătămare corporală medie.

Prin acțiunile sale Hapațuc Serghei a comis infracțiunea conform prevederilor

art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor: „violența în familie, adică

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin provocarea vătămării medii a integrității corporale sau a

sănătății”.

depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parțial a sentinței primei instanțe, în

partea aplicării pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi hotărîri, cu stabilirea

pedepsei mai blânde sub formă de munca neremunerată în folosul comunității în

mărime de 160 ore.

În motivarea cererii de apel s-a indicat că, vina în comiterea infracțiunii a

recunoscut integral, se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat administrarea de

noi probe, cu încadrarea acțiunilor sale este de acord, însă consideră că pedeapsa

aplicată este extrem de severă, deoarece art. 2011 alin. (2) Cod penal se încadrează în

categoria infracțiunilor mai puțin grave, ori, instanța de judecată avea posibilitate de a

aplica munca neremunerată în folosul comunității dar nu 1 an și 10 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pînă la reținere a fost legal

încadrat în câmpul muncii în cadrul întreprinderii Municipale Servicii Publice

Cimișlia; anterior nu a fost judecat; în privința sa nu au fost intentate careva urmăriri

penale; la întreținere are un copil minor. Toate acestea considerente nu au fost luate

în vedere și instanța de judecată nu a dat nici o apreciere afirmațiilor apelantului și a

apărătorului său.

3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul a depus cererea de

apel, prin are a solicitat, casarea parțială a sentinței primei instanțe, ce ține de latura

civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care a încasa de la Hapațuc Serghei în contul statului cheltuielile judiciare suportate

pentru efectuarea constatării medico-legale și expertizei judiciare, în mărime de 544

lei.

În argumentarea recursului a învocat că, deși instanța de judecată, a dat o

apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a condamnat pe Hapațuc

Serghei în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de

1 an și 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, totuși,

instanța ilegal a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hapațuc

Serghei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi

penale în mărime de 544 lei inclusiv: - pentru efectuarea constatării medico-legale

(raport nr.234 din 26 iulie 2017) - 224,00 lei; - pentru efectuarea expertizei judiciare

medico-legale (raport nr.84 D din 27.07.2017)-320,00 lei.

Organul de urmărire penală fiind sesizat în conformitate cu prevederile art. 262,

263 Cod de procedură penală, întru stabilirea circumstanțelor cazului și necesitatea

adoptării unei decizii conform art. 274 Cod de procedură penală, legal a dispus

efectuarea constatării medico-legale întru stabilirea prezentei la victima Hapațuc

Galina a unor vătămări corporale, gradului de gravitate a acestora, precum și

mecanismul cauzării lor, ulterior la etapa urmăririi penale organul de urmărire penală,

în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) Cod penal, a dispus efectuarea

2

expertizei medico-legale în vederea stabilirii gradului de gravitate și caracterului

vătămărilor corporale, în vederea administrării probatoriului pentru a stabili adevărul

și circumstanțele cazului.

S-a menționat faptul că, atât raportul de constatare medico-legală nr. 234 din 26

iulie 2017, cât și raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 84 D din

27.07.2017, au servit drept probe concludente și pertinente pentru recunoașterea lui

Hapațuc Serghei culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit.

c) Cod penal.

La adoptarea sentinței instanța nu a ținut cont de prevederile art. 227 alin. (1),

(2) și art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală.

2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, a fost admis apelul

declarat de inculpatul Hapațuc Serghei, casată parțial sentința primei instanțe în

partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, după cum

urmează:

Lui Hapațuc Serghei, pe art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost stabilită

pedeapsa cu aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 1 an

închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, încadrarea juridică a

faptei comise și vinovăția inculpatului nu este contestată.

Cît privește apelul declarat de inculpat:

Verificând aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și

individualizarea pedepsei inculpatului Hapațuc Serghei , instanța de apel a considerat

că apelul inculpatului în această parte necesită a fi admis, considerând că pedeapsa

stabilită lui Hapațuc Serghei sub formă de închisoare pe un termen de 1 și 10 luni în

penitenciar de tip semiînchis, este una prea aspră și nu se încadrează în limitele

criteriilor de aplicare pedepsei conform art. 75 Cod penal.

În speță s-a constatat concurs de circumstanțe agravante ca comiterea

infracțiunii în stare de ebrietate, lipsa circumstanțelor atenuante, și examinarea cauzei

în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Instanța de apel a considerat că, aplicarea pedepsei închisoare pe un termen de 1

an și 10 luni, în speță nu este echitabilă, or, o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Reieșind din criteriile ce vizează individualizarea pedepsei penale, instanța de

apel a luat în calcul, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, și

anume că infracțiunea a fost comisă intenționat ce se atribuie categoria celor grave,

de motivul și scopul comiterii infracțiunii, anterior nejudecat, de faptul că inculpatul

și-a recunoscut vina, se căiește sincer, solicitând examinarea cauzei în baza probelor

administrate în cadrul urmăririi penale, și ținându-se cont de influența pedepsei

aplicate asupra corectării vinovatului, instanța de apel a considerat a reduce din

termenul pedepsei penale.

Apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

instanța de apel a conchis că, pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen

de 1 an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu includerea în

termenul pedepsei perioada de deținere din 26 iulie 2017 pînă la 01 februarie 2018 va

3

fi una echitabilă, legală și individualizată, ce a realiza scopurile pedepsei penale

prevăzute de art. 61 Cod penal.

Cît privește apelul declarat de procuror:

Procurorul nu a contestat circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond și

nici calificarea faptei imputate, dar este rezervat asupra respingerii de către instanța

de fond, a încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 544 lei de la inculpatul

Hapațuc Serghei suportate pentru efectuarea raportului de constatare medico legale

nr. 234 din 26.07.2017, raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 84D din

27.07.2017.

Verificând aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și

individualizarea pedepsei inculpatului Hapațuc Serghei, instanța de apel a reținut că,

prima instanță la recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011

alin. (2) lit. c) Cod penal și just a respins cerințele procurorului privind încasarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 544 lei.

Din materialele dosarului se atestă că, potrivit raportului de constatare medico

legale nr. 234 din 26.07.2017 (f.d.10-11) în concluzia căruia s-a atestă că, la Hapațuc

au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractură a radiusului stîng în treime

distală cu dislocare a fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stîgă, echimoze

multiple pe spate, coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept, antebrațul

stîng, față, excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor

corpuri dur, contondente, cele de pe fesă, spate și membre cu obiect dur, contondente

de formă alungită posibil în timpul și circumstanțele indicate, duc la dereglarea

sănătății pe timp mult - mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală medie.

Potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 84D din 27.07.2017

(f.d.15-16) în concluzia căruia se atestă că, la cet. Hapațuc au fost depistate leziuni

corporale sub formă de fractură a radiusului sting în treime distală cu dislocare a

fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stînga, echimoze multiple pe spate,

coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept, antebrațul stîng, față,

excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur,

contondente, cele de pe fesă, spate și membre cu obiect dur, contondente de formă

alungită posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, duc la dereglarea

sănătății pe timp lung mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca

vătămare corporală medie. Răspuns la întrebările 2 și 3 din ordonanță se conține în

răspunsul cu nr. 1 din concluziile prezente. Planșa fotografică cu leziunile corporale

de pe fesa stînga, spate și coapsa dreaptă vezi raportul de constatare medico - legală

N 234 pe numele ei eliberat la 26.07.2016.

Conform 144 alin. (1) Cod de procedură penală, considerând că este necesară

efectuarea expertizei, organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar instanța de

judecată, prin încheiere, dispune efectuarea expertizei.

Materialele cauzei penale denotă faptul, că prin Ordonanța pentru dispunerea

efectuării expertizei medico-legale din 27 iulie 2017 (f.d.14) reprezentantul organului

de urmărire penală Marin Plop a dispus efectuarea expertizei medico-legale.

La speță, procurorul a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpatul

Hapațuc Serghei în beneficiul statului a sumei de 544 lei suportate în urma întocmirii

raporturilor nominalizate mai sus.

Conform art.143 alin.6) Cod de procedură penală „expertiza se dispune și se

efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: altor cazuri cînd prin alte probe nu

4

poate fi stabilit adevărul în cauză”, iar potrivit alin.(2) „plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin.(l) se face din contul mijloacelor bugetului de

stat

Potrivit art. 227 alin.(l), (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt

cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.

Respectiv, prin prisma normei procesuale, încasarea cheltuielilor de judecată

pentru efectuarea expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece,

în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpatului,

prin urmare nu pot fi puse pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată

pentru efectuarea expertizelor nominalizate.

Astfel, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 544 lei, întrucât nu au fost prezentate

probe că această suma a fost achitată de organul de urmărire penală pentru efectuarea

expertizelor.

Cît privește argumentul procurorului că reieșind din art. 229 Cod de procedură

penală, instanța de judecată poate obliga inculpatul să recupereze cheltuielile

judiciare, este neîntemeiat, or, efectuarea expertizelor medico legale și judiciare ține

de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, iar în lipsa unei astfel de

expertize procurorul ar fi fost în imposibilitate să încadreze juridic corect acțiunile

inculpatului Hapațuc Serghei și să formuleze învinuirea acestuia, și ulterior, în

instanța de judecată să demonstreze săvârșirea infracțiunii.

Un singur fapt că statul în persoana acuzatorului de stat a demonstrat

vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii, prin acțiuni de procedură,

inclusiv, raporturile judiciare, nu implică în mod automat încasarea acestei

sume din contul inculpatului, decât în cazurile prevăzute de lege.

la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a atacat cu

recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu

menținerea sentinței primei instanțe și de a încasa de la inculpat cheltuielile judiciare.

Recurentul invocă că, instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa penală aplicată

inculpatului motivând că, infracțiunea se clasifică ca una gravă, circumstanță

agravantă este comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, se caracterizează negativ la

domiciliu, anterior a fost atras la răspundere contravențională pe art. 781 Cod

contravențional, astfel, restabilirii echității sociale, satisfacerii părții vătămate prin

aplicarea pedepsei adecvate infractorului și în vederea prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane, acuzarea consideră

necesar de a înăspri pedeapsa inculpatului. Totodată, recurentul invocă dezacordul cu

decizia instanței de apel în partea cheltuielilor de judecată, motivînd că potrivit art.

227 alin. (1), 229 alin. (1), (2) Cod penal, instanța urma să încaseze cheltuielile de

judecată de la Hapațuc Serghei.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat

din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

5

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sunt vădit neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent

Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temeiuri de casare a deciziei

instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care

stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și atunci când instanța de

apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând temeiurile date în raport cu motivele invocate, Colegiul penal

constată că, acestea nu și-au găsit confirmare.

Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa aplicată

inculpatului, precum și în latura civilă, prin care a fost menținută hotărârea primei

instanțe, care a respins cererea procurorului de a fi încasate din contul Hapațuc

Serghei în contul statului suma de 544 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Așadar, în privința acestor alegații se constată că, au constituit obiect de discuție

în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat și pe care le

susține și instanța de recurs.

Verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, Colegiul penal

găsește vădit nefondate criticele acestuia în partea ce ține de individualizarea greșită a

pedepsei penale aplicate față de inculpatul Hapațuc Serghei, această concluzie

rezultând din însăși scopul pedepsei penale stipulat în art. 61 Cod penal de legislator,

potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de

corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii

de noi infracțiuni, atît din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de

constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o finalitate de

exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului.

Totodată se menționează că pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta

impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea

infracțiunilor săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a

drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiunea

comisă.

În cauza deferită judecății, se constată că, potrivit sentinței adoptate în

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, Hapațuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal la 1 an și 10 luni închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

După care, legalitatea și temeinicia sentinței în baza apelului depus de inculpat

și partea acuzării, a fost verificată de instanța de apel, care a statuat asupra

necorectitudinii acesteia, în partea individualizării pedepsei.

6

Astfel, criticele recurentului, în partea ce ține de solicitarea de a-i aplica

inculpatului Hapațuc Serghei a unei pedepse mai aspre, Colegiul penal le reține ca

neîntemeiate, ori, verificând în această parte hotărârea contestată, soluția instanței de

apel privitor la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, este legală,

întemeiată și urmează a fi menținută în vigoare.

De altfel, în speța dată, instanța de apel, a dat răspuns deja la toate cele invocate

de partea acuzării în vederea motivării soluției de respingere a solicitării privind

aplicarea față de inculpată a unei pedepse mai aspre.

Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în

limitele legii și individualizată conform prevederilor legale.

Referitor la solicitarea recurentului privind încasarea cheltuielilor suportate

pentru efectuarea rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară în sumă de 544

lei, motivând că legea prevede ca inculpatul să suportate în legătură cu efectuarea

expertizei medico-legale, instanța de recurs menționează, că aceste argumente ale

recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispoziția art. 143 prevede că expertiza se

dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor

enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi

stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală).

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) a art. 75 din Legea nr. 68 din 14

aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează

expres că „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate

de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova”.

Astfel, conform art. 142 alin. (2) părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu,

sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de

expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. În

acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată este

obligată să remită instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză

judiciară materialele necesare efectuării expertizei judiciare. Raportul de expertiză

judiciară întocmit la cererea părților se prezintă de către parte organului de urmărire

penală, procurorului sau instanței de judecată, se anexează la materialele cauzei

penale și urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe. În cazul în care, reieșind

din concluziile formulate de experți în rapoartele de expertiză anterioare, se constată

inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părți, iar efectuarea

unei alte expertize va condiționa tergiversarea procesului penal, organul de urmărire

penală, procurorul sau instanța de judecată respinge cererea părților.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizei

judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 10, 14), fără a exista o asemenea

cerere din partea părților.

Totodată, instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art. 229 potrivit căreia,

instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare.

Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul

facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor

judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli.

7

Instanța de recurs reține că, rapoartele de constatare și de expertiză judiciară

menționate supra, au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea

stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării.

În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că cheltuielile suportate în

cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate, prin numirea efectuării constatării medico-legale (raport nr.234

din 26 iulie 2017) - 224,00 lei; - pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale

(raport nr.84 D din 27.07.2017)-320,00 lei, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează

a fi achitate din bugetul de stat.

Prin urmare, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel

referitoare la respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind

încasarea de la inculpata Hapațuc Serghei, a sumei de 544 lei, cu titlu de cheltuieli

suportate pentru efectuarea rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară, în

prezenta cauză.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal, consideră că nu și-a găsit confirmare

temeiului pentru recurs invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare

a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea respingerii

încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului.

Astfel, Colegiul apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în

conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și

aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea

apelului procurorului, ca nefondat.

Având ca reper cele enunțate, Colegiul penal statuează, că argumentele invocate

de procuror, sunt nefondate, fapt ce impune concluzia privind inadmisibilitatea

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 01 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Hapațuc

Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 iulie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8