1ra-1327/2018 — art. 201-1 al. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia (sediul Central) din 16 noiembrie 2017, cauza fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, Hapațuc Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de 1 an și 10 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. A fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor suportate pentru efectuarea raportului de constatare și raportului de expertiză judiciară în prezenta cauză penală, în sumă de 544 lei.

Pentru a se pronunța, prima instanța a constatat că, Hapațuc Serghei la 23 iulie 2017, aproximativ la orele 14:00, aflându-se la domiciliu în XXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având intenția directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, cu scopul violenței în familie a lovit-o pe soția sa Hapațuc Galina, cu pumnii și cu picioarele peste diferite părți ale corpului, de la care Hapațuc Galina a căzut jos la podeaua bucătăriei, Hapațuc Serghei continuând să o lovească cu picioarele peste corp, ulterior Hapațuc Serghei, continuându-și acțiunile sale, a lovit-o cu o vergea de masă plastică de multiple ori peste fese, spate și membre. Tot el, a apucat-o de mâna stângă și a răsucit-o (mâna) călcând cu picioarele pe ea, a numit-o cu cuvinte necenzurate și înjositoare, astfel prin acțiunile sale provocându-i soției suferințe fizice manifestate prin aplicarea de lovituri și psihice exprimate prin starea de tensiune, umilire, frică față de agresor, înjosire, incapacitate de apărare împotriva violenței fizice. Potrivi raportului de expertiză judiciară nr. 84 D din 27.07.2017 la Hapațuc Galina au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractură a radiusului stâng în treime distală cu dislocare a fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stângă, echimoze multiple pe spate, coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept, antebrațul stâng, față, excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea 1 traumatică a unui corp dur contondent cele de pe fese, spate și membre cu obiect dur contondent de formă alungită, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care duc la dereglarea sănătății pe timp lung-mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Prin acțiunile sale Hapațuc Serghei a comis infracțiunea conform prevederilor art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor: „violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin provocarea vătămării medii a integrității corporale sau a sănătății”.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, inculpatul Hapațuc Serghei, a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea parțial a sentinței primei instanțe, în partea aplicării pedepsei penale, cu pronunțarea unei noi hotărîri, cu stabilirea pedepsei mai blânde sub formă de munca neremunerată în folosul comunității în mărime de 160 ore. În motivarea cererii de apel s-a indicat că, vina în comiterea infracțiunii a recunoscut integral, se căiește sincer de cele comise, nu a solicitat administrarea de noi probe, cu încadrarea acțiunilor sale este de acord, însă consideră că pedeapsa aplicată este extrem de severă, deoarece art. 2011 alin. (2) Cod penal se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin grave, ori, instanța de judecată avea posibilitate de a aplica munca neremunerată în folosul comunității dar nu 1 an și 10 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Pînă la reținere a fost legal încadrat în câmpul muncii în cadrul întreprinderii Municipale Servicii Publice Cimișlia; anterior nu a fost judecat; în privința sa nu au fost intentate careva urmăriri penale; la întreținere are un copil minor. Toate acestea considerente nu au fost luate în vedere și instanța de judecată nu a dat nici o apreciere afirmațiilor apelantului și a apărătorului său. 3.1. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul a depus cererea de apel, prin are a solicitat, casarea parțială a sentinței primei instanțe, ce ține de latura civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a încasa de la Hapațuc Serghei în contul statului cheltuielile judiciare suportate pentru efectuarea constatării medico-legale și expertizei judiciare, în mărime de 544 lei. În argumentarea recursului a învocat că, deși instanța de judecată, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și l-a condamnat pe Hapațuc Serghei în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de 1 an și 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, totuși, instanța ilegal a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea de la Hapațuc Serghei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare suportate în cadrul urmăririi penale în mărime de 544 lei inclusiv: - pentru efectuarea constatării medico-legale (raport nr.234 din 26 iulie 2017) - 224,00 lei; - pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale (raport nr.84 D din 27.07.2017)-320,00 lei. Organul de urmărire penală fiind sesizat în conformitate cu prevederile art. 262, 263 Cod de procedură penală, întru stabilirea circumstanțelor cazului și necesitatea adoptării unei decizii conform art. 274 Cod de procedură penală, legal a dispus efectuarea constatării medico-legale întru stabilirea prezentei la victima Hapațuc Galina a unor vătămări corporale, gradului de gravitate a acestora, precum și mecanismul cauzării lor, ulterior la etapa urmăririi penale organul de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 143 alin. (1) Cod penal, a dispus efectuarea 2 expertizei medico-legale în vederea stabilirii gradului de gravitate și caracterului vătămărilor corporale, în vederea administrării probatoriului pentru a stabili adevărul și circumstanțele cazului. S-a menționat faptul că, atât raportul de constatare medico-legală nr. 234 din 26 iulie 2017, cât și raportul de expertiză judiciară medico-legală nr. 84 D din 27.07.2017, au servit drept probe concludente și pertinente pentru recunoașterea lui Hapațuc Serghei culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal. La adoptarea sentinței instanța nu a ținut cont de prevederile art. 227 alin. (1), (2) și art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 februarie 2018, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror, a fost admis apelul declarat de inculpatul Hapațuc Serghei, casată parțial sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: Lui Hapațuc Serghei, pe art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, a fost stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de 1 an închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, încadrarea juridică a faptei comise și vinovăția inculpatului nu este contestată. Cît privește apelul declarat de inculpat: Verificând aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Hapațuc Serghei , instanța de apel a considerat că apelul inculpatului în această parte necesită a fi admis, considerând că pedeapsa stabilită lui Hapațuc Serghei sub formă de închisoare pe un termen de 1 și 10 luni în penitenciar de tip semiînchis, este una prea aspră și nu se încadrează în limitele criteriilor de aplicare pedepsei conform art. 75 Cod penal. În speță s-a constatat concurs de circumstanțe agravante ca comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, lipsa circumstanțelor atenuante, și examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Instanța de apel a considerat că, aplicarea pedepsei închisoare pe un termen de 1 an și 10 luni, în speță nu este echitabilă, or, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Reieșind din criteriile ce vizează individualizarea pedepsei penale, instanța de apel a luat în calcul, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, și anume că infracțiunea a fost comisă intenționat ce se atribuie categoria celor grave, de motivul și scopul comiterii infracțiunii, anterior nejudecat, de faptul că inculpatul și-a recunoscut vina, se căiește sincer, solicitând examinarea cauzei în baza probelor administrate în cadrul urmăririi penale, și ținându-se cont de influența pedepsei aplicate asupra corectării vinovatului, instanța de apel a considerat a reduce din termenul pedepsei penale. Apreciind influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, instanța de apel a conchis că, pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu includerea în termenul pedepsei perioada de deținere din 26 iulie 2017 pînă la 01 februarie 2018 va 3 fi una echitabilă, legală și individualizată, ce a realiza scopurile pedepsei penale prevăzute de art. 61 Cod penal. Cît privește apelul declarat de procuror: Procurorul nu a contestat circumstanțele de fapt constatate de instanța de fond și nici calificarea faptei imputate, dar este rezervat asupra respingerii de către instanța de fond, a încasării cheltuielilor de judecată în mărime de 544 lei de la inculpatul Hapațuc Serghei suportate pentru efectuarea raportului de constatare medico legale nr. 234 din 26.07.2017, raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 84D din 27.07.2017. Verificând aspectele de drept operate de instanța de fond la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Hapațuc Serghei, instanța de apel a reținut că, prima instanță la recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2011 alin. (2) lit. c) Cod penal și just a respins cerințele procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 544 lei. Din materialele dosarului se atestă că, potrivit raportului de constatare medico legale nr. 234 din 26.07.2017 (f.d.10-11) în concluzia căruia s-a atestă că, la Hapațuc au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractură a radiusului stîng în treime distală cu dislocare a fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stîgă, echimoze multiple pe spate, coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept, antebrațul stîng, față, excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur, contondente, cele de pe fesă, spate și membre cu obiect dur, contondente de formă alungită posibil în timpul și circumstanțele indicate, duc la dereglarea sănătății pe timp mult - mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Potrivit raportului de expertiză judiciară medico-legală nr. 84D din 27.07.2017 (f.d.15-16) în concluzia căruia se atestă că, la cet. Hapațuc au fost depistate leziuni corporale sub formă de fractură a radiusului sting în treime distală cu dislocare a fragmentelor, echimoze multiple masive pe fesa stînga, echimoze multiple pe spate, coapsa dreaptă, echimoze pe brațul și antebrațul drept, antebrațul stîng, față, excoriație pe bărbie, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur, contondente, cele de pe fesă, spate și membre cu obiect dur, contondente de formă alungită posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, duc la dereglarea sănătății pe timp lung mai mult de 21 zile și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Răspuns la întrebările 2 și 3 din ordonanță se conține în răspunsul cu nr. 1 din concluziile prezente. Planșa fotografică cu leziunile corporale de pe fesa stînga, spate și coapsa dreaptă vezi raportul de constatare medico - legală N 234 pe numele ei eliberat la 26.07.2016. Conform 144 alin. (1) Cod de procedură penală, considerând că este necesară efectuarea expertizei, organul de urmărire penală, prin ordonanță, iar instanța de judecată, prin încheiere, dispune efectuarea expertizei. Materialele cauzei penale denotă faptul, că prin Ordonanța pentru dispunerea efectuării expertizei medico-legale din 27 iulie 2017 (f.d.14) reprezentantul organului de urmărire penală Marin Plop a dispus efectuarea expertizei medico-legale. La speță, procurorul a solicitat încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpatul Hapațuc Serghei în beneficiul statului a sumei de 544 lei suportate în urma întocmirii raporturilor nominalizate mai sus. Conform art.143 alin.6) Cod de procedură penală „expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea: altor cazuri cînd prin alte probe nu 4 poate fi stabilit adevărul în cauză”, iar potrivit alin.(2) „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(l) se face din contul mijloacelor bugetului de stat Potrivit art. 227 alin.(l), (3) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Respectiv, prin prisma normei procesuale, încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei se face din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpatului, prin urmare nu pot fi puse pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor nominalizate. Astfel, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 544 lei, întrucât nu au fost prezentate probe că această suma a fost achitată de organul de urmărire penală pentru efectuarea expertizelor. Cît privește argumentul procurorului că reieșind din art. 229 Cod de procedură penală, instanța de judecată poate obliga inculpatul să recupereze cheltuielile judiciare, este neîntemeiat, or, efectuarea expertizelor medico legale și judiciare ține de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, iar în lipsa unei astfel de expertize procurorul ar fi fost în imposibilitate să încadreze juridic corect acțiunile inculpatului Hapațuc Serghei și să formuleze învinuirea acestuia, și ulterior, în instanța de judecată să demonstreze săvârșirea infracțiunii. Un singur fapt că statul în persoana acuzatorului de stat a demonstrat vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii, prin acțiuni de procedură, inclusiv, raporturile judiciare, nu implică în mod automat încasarea acestei sume din contul inculpatului, decât în cazurile prevăzute de lege.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a atacat cu recurs ordinar, prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu menținerea sentinței primei instanțe și de a încasa de la inculpat cheltuielile judiciare. Recurentul invocă că, instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa penală aplicată inculpatului motivând că, infracțiunea se clasifică ca una gravă, circumstanță agravantă este comiterea infracțiunii în stare de ebrietate, se caracterizează negativ la domiciliu, anterior a fost atras la răspundere contravențională pe art. 781 Cod contravențional, astfel, restabilirii echității sociale, satisfacerii părții vătămate prin aplicarea pedepsei adecvate infractorului și în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului cât și a altor persoane, acuzarea consideră necesar de a înăspri pedeapsa inculpatului. Totodată, recurentul invocă dezacordul cu decizia instanței de apel în partea cheltuielilor de judecată, motivînd că potrivit art. 227 alin. (1), 229 alin. (1), (2) Cod penal, instanța urma să încaseze cheltuielile de judecată de la Hapațuc Serghei.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă 5 inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sunt vădit neîntemeiate. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent Prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit textului recursului, recurentul invocă drept temeiuri de casare a deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și atunci când instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Analizând temeiurile date în raport cu motivele invocate, Colegiul penal constată că, acestea nu și-au găsit confirmare. Totodată, Colegiul reține că autorul recursului este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, și critică hotărârea instanței de apel numai referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, precum și în latura civilă, prin care a fost menținută hotărârea primei instanțe, care a respins cererea procurorului de a fi încasate din contul Hapațuc Serghei în contul statului suma de 544 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Așadar, în privința acestor alegații se constată că, au constituit obiect de discuție în instanța de apel și asupra cărora această instanță s-a expus întemeiat și pe care le susține și instanța de recurs. Verificând actele cauzei, raportat la alegațiile procurorului, Colegiul penal găsește vădit nefondate criticele acestuia în partea ce ține de individualizarea greșită a pedepsei penale aplicate față de inculpatul Hapațuc Serghei, această concluzie rezultând din însăși scopul pedepsei penale stipulat în art. 61 Cod penal de legislator, potrivit căruia pedeapsa este o măsură de constrîngere statală și un mijloc de corectare și reeducare aplicată în privința condamnaților, care are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea infractorilor, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni, atît din partea acestora, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrîngere, pedeapsa are pe lîngă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Totodată se menționează că pedeapsa se consideră echitabilă când aceasta impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunilor săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți perturbate prin infracțiunea comisă. În cauza deferită judecății, se constată că, potrivit sentinței adoptate în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Hapațuc Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal la 1 an și 10 luni închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. După care, legalitatea și temeinicia sentinței în baza apelului depus de inculpat și partea acuzării, a fost verificată de instanța de apel, care a statuat asupra necorectitudinii acesteia, în partea individualizării pedepsei. 6 Astfel, criticele recurentului, în partea ce ține de solicitarea de a-i aplica inculpatului Hapațuc Serghei a unei pedepse mai aspre, Colegiul penal le reține ca neîntemeiate, ori, verificând în această parte hotărârea contestată, soluția instanței de apel privitor la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută în vigoare. De altfel, în speța dată, instanța de apel, a dat răspuns deja la toate cele invocate de partea acuzării în vederea motivării soluției de respingere a solicitării privind aplicarea față de inculpată a unei pedepse mai aspre. Astfel, Colegiul conchide că concluzia instanței de apel corespunde circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în limitele legii și individualizată conform prevederilor legale. Referitor la solicitarea recurentului privind încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară în sumă de 544 lei, motivând că legea prevede ca inculpatul să suportate în legătură cu efectuarea expertizei medico-legale, instanța de recurs menționează, că aceste argumente ale recurentului sunt neîntemeiate, deoarece dispoziția art. 143 prevede că expertiza se dispune și se efectuează în mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul nominalizat, inclusiv și în cazul când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză (art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală). Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) a art. 75 din Legea nr. 68 din 14 aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează expres că „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova”. Astfel, conform art. 142 alin. (2) părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. În acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată este obligată să remită instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară materialele necesare efectuării expertizei judiciare. Raportul de expertiză judiciară întocmit la cererea părților se prezintă de către parte organului de urmărire penală, procurorului sau instanței de judecată, se anexează la materialele cauzei penale și urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe. În cazul în care, reieșind din concluziile formulate de experți în rapoartele de expertiză anterioare, se constată inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părți, iar efectuarea unei alte expertize va condiționa tergiversarea procesului penal, organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată respinge cererea părților. În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizei judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 10, 14), fără a exista o asemenea cerere din partea părților. Totodată, instanța de recurs relevă dispoziția alin. (2) art. 229 potrivit căreia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare. Prin urmare, se atestă că norma dată nu poartă un caracter imperativ, ci unul facultativ, lăsând la discreția instanței de a hotărî asupra chestiunii plății cheltuielilor judiciare ținând cont de împrejurările cauzei și suportării acestor cheltuieli. 7 Instanța de recurs reține că, rapoartele de constatare și de expertiză judiciară menționate supra, au fost ordonate de către organul de urmărire penală în vederea stabilirii circumstanțelor cauzei, constituind acțiuni procesuale ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții acuzării. În asemenea împrejurări, Colegiul penal statuează, că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, prin numirea efectuării constatării medico-legale (raport nr.234 din 26 iulie 2017) - 224,00 lei; - pentru efectuarea expertizei judiciare medico-legale (raport nr.84 D din 27.07.2017)-320,00 lei, reprezintă cheltuieli judiciare ce urmează a fi achitate din bugetul de stat. Prin urmare, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare la respingerea solicitării înaintate de către acuzatorul de stat privind încasarea de la inculpata Hapațuc Serghei, a sumei de 544 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru efectuarea rapoartelor de constatare și de expertiză judiciară, în prezenta cauză. Generalizând cele expuse, Colegiul penal, consideră că nu și-a găsit confirmare temeiului pentru recurs invocat de către recurent, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea respingerii încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului. Astfel, Colegiul apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelului procurorului, ca nefondat. Având ca reper cele enunțate, Colegiul penal statuează, că argumentele invocate de procuror, sunt nefondate, fapt ce impune concluzia privind inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E: Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Vitali Cebotari, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 februarie 2018, în cauza penală în privința lui Hapațuc Serghei XXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Publicată integral la 25 iulie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Ion Guzun Liliana Catan 8