1ra-1348/2018 — art. 201/1 alin. 1 CP

1ra-1348/2018 — art. 201/1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1348/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 iulie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Gordilă Nicolae,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Mihail Tomița, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 martie 2018, în

cauza penală privindu-l pe

Bratu Vasile XXXXX, născut la XXXXX, originar i

domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 14.12.2017 - 22.01.2018;

instanța de apel: 09.02.2018 - 27.03.2018;

instanța de recurs: 06.06.2018 - 11.07.2018.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

a c o n s t a t a t :

Bratu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(1) lit. a) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa în conformitate cu art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității

în mărime de 100 ore.

A fost respinsă ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la

încasarea în beneficiul statului din contul lui Vasile Bratu a cheltuielilor judiciare în

sumă de 657,86 lei.

Bratu la 12 octombrie 2017, aproximativ ora 21:30, aflându-se la domiciliul său situat

în XXXXX, acționând cu intenție directă, a inițiat un conflict cu soția sa, Maria Bratu și

dându-și seama de caracterul acțiunilor sale, i-a aplicat ultimei lovituri cu o nuia peste

1

diferite părți ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 370d din 15 noiembrie 2017, echimoze pe spate, fese, ambele brațe, genunchi,

coapsa stângă, comoție cerebrală, survenite în urma acțiunilor traumatice cu un obiect

contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămare corporală ușoară.

2.1. Acțiunile inculpatului au fost încadrate de către prima instanță în prevederile

art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, conform indicilor, acțiune intenționată comisă de

către un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale și

sănătății.

contestate și emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie dispusă încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 657,86 lei de la

inculpatul, Vasile Bratu, în beneficiul statului.

În motivarea apelului depus a menționat că, în legătură cu efectuarea raportului

de constatare medico - legală nr. 808 din 18.10.2017, raportului de expertiză judiciară

nr. 370 d din 15.11.2017, cheltuielile constituie 640 lei, iar pentru hârtie și imprimantele

ce compun dosarul penal, cheltuielile constituie 17,86 lei. Astfel, procurorul a indicat

că argumentul instanței cu privire la refuzul de încasare a cheltuielilor de judecată de

la inculpat, precum că statul are obligația de a demonstra vinovăția persoanei , nu este

plauzibil în situația în care statul și-a onorat această obligație, demonstrând prin

acțiuni de procedură legală, vinovăția persoanei și pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal a suportat cheltuieli, iar art. 229 Cod de procedură

penală, indică direct că condamnatul poate fi obligat la recuperarea cheltuielilor

judiciare.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror, cu menținerea hotărârii

atacate.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a indicat că, prin apelul depus de

către procuror, se desprinde că acesta nu contestă circumstanțele de fapt constatate de

instanța de fond și nici calificarea faptei imputate, dar este rezervat asupra soluției

instanței de fond, care a considerat că în cadrul urmăririi penale nu au fost suportate

careva cheltuieli judiciare care ar putea fi încasate de la inculpat.

Astfel, instanța de apel a conchis că, din materialele dosarului se desprinde că

la 18.10.2017 de către Centrul de Medicină Legală a fost întocmit raportul de constatare

nr. 808, în care este indicat la concluzii că s-a constatat echimoză pe spate, fese, ambele

brațe, genunchi, coapsa stângă, comoție cerebrală, produse la acțiuni traumatice cu

2

obiect contondent dur, posibil în timpul relatat, condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară (f.d.13).

La fel, de către Centrul de Medicină Legală a fost întocmit raportul de expertiză

judiciară nr. 370d din 15.11.2017, în care la concluzii este indicat că s-a constatat

echimoză pe spate, fese, ambele brațe, genunchi, coapsa stângă, comoție cerebrală,

produse de acțiunile traumatice efectuate cu un obiect contondent dur, posibil în

timpul relatat, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca

vătămare corporală ușoară (f.d.42).

Potrivit art. 2 Legii nr. 68 din 14 iunie 2016 cu privire la expertiza judiciară și

statutul expertului judiciar, actul prin care se dispune expertiza judiciară este:

ordonanța organului de urmărire penală sau încheierea instanței de judecată, prin care se

dispune efectuarea expertizei judiciare sau, după caz, cererea de efectuare a expertizei judiciare

depusă de către părți din inițiativă proprie și pe cont propriu în condițiile codurilor de

procedură civilă, penală și contravențional. Art. 11 alin. (2) din Legea nominalizată

notează că, expertiza judiciară se efectuează în temeiul actului de dispunere a expertizei

judiciare, emis în conformitate cu prevederile legislației de procedură.

Conform 144 Cod de procedură penală, în vigoare la numirea și efectuarea

expertizei menționate, stipula că ,,(1) considerând că este necesară efectuarea expertizei,

organul de urmărire penală, prin ordonanța, iar instanța de judecată, prin încheiere, dispune

efectuarea expertizei. În ordonanța sau în încheiere se indică: cine a inițiat numirea expertizei;

temeiurile pentru care se dispune expertiza; obiectele, documentele și alte materiale prezentate

expertului cu mențiunea când și în ce împrejurări au fost descoperite și ridicate; întrebările

formulate expertului; denumirea instituției de expertiză, numele și prenumele persoanei căreia

i se pune în sarcină efectuarea expertizei". Astfel, la caz, fiind necesară stabilirea

circumstanțelor cauzei, a fost dispusă efectuarea constatării medico - legale a părții

vătămate, de către IP Cahul, în temeiul îndreptării emise de către Artur Nicula. Astfel,

în baza îndreptării date a fost întocmit raportul de constatare nr. 808, de către Centrul

de Medicină Legală (f.d. 9, 13).

În temeiul ordonanței DP nr. 2017/150/946 din 14.11.2017, emisă de către OSUP

al SUP a IP Cahul (f.d.41) a fost întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 370d din

15.11.2017 (f.d.42).

La fel, instanța de apel a menționat că, în conformitate cu art. 142 Cod de

procedură penală, în vigoare în martie 2017 ,,(1) expertiza se dispune în cazurile în care

pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea circumstanțelor ce pot avea importanță

probatorie pentru cauza penală sunt necesare cunoștințe specializate în domeniul științei,

tehnicii, artei, meșteșugului sau în alte domenii. Posedarea unor asemenea cunoștințe

specializate de către persoana care efectuează urmărirea penală sau de către judecător nu

3

exclude necesitatea dispunerii expertizei. Dispunerea expertizei se face, la cererea părților, de

către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată, precum și din oficiu de

către organul de urmărire penală".

Respectiv, prin prisma normei procesuale menționate, instanța de apel a

constatat că, încasarea cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor, cât și

cele de birotică, se fac din contul mijloacelor bugetului de stat, deoarece, în sarcina

statului este de a dovedi vinovăția celor imputate în acțiunile inculpatului, prin

urmare nu poate fi pusă pe seama inculpatului încasarea cheltuielilor de judecată

pentru efectuarea expertizelor la suma de 640 lei și cele pentru hârtie și imprimantele

ce compun dosarul penal, la suma de 17,86 lei, aceste cheltuieli fiind suportate în

cadrul instrumentării cauzei penale în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției inculpatului.

Astfel, instanța de apel a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 657,86 lei.

Totodată, instanța de apel a indicat că, prima instanță concluzionând necesitatea

respingerii cererii cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată a pus accent pe

prevederile legislației în vigoare la momentul numirii expertizei. Chiar dacă

inculpatul ar dispune de mijloace financiare, acest fapt nu este temei ca cheltuielile de

judecată pentru efectuarea expertizei, să fie încasate din contul său așa cum, în baza

art. 143 Cod de procedură penală, în vigoare la momentul suportării cheltuielilor

menționate, acestea se încasează din contul mijloacelor bugetului de stat.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod penal, prin care solicită casarea deciziei în partea

cheltuielilor de judecată, rejudecare cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să se dispună încasarea de la inculpat cu titlu de cheltuieli judiciare

suma de 657,86 lei, în beneficul statului.

În motivarea recursului, procurorul susține că, instanța de apel eronat a apreciat

legislația națională cu privire la cheltuielile de judecată, mai mult, hotărârea

pronunțată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Mai mult, procurorul menționează că, statul nu este obligat să suporte

cheltuielile de acest gen, doar le achită la momentul necesar pentru a facilita

operativitatea acțiunilor organului de urmărire penală și a nu tergiversa procesul

penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

4

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care constată că, este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal indică că, recurentul invocă drept temeiuri pentru recurs art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul

penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

instanța de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.

Autorul recursului consideră că, instanțele de fond eronat au respins solicitarea

acuzării de a dispune încasarea de la inculpat în bugetul statului a cheltuielilor

judiciare cu privire la efectuarea a raportului de constatare medico-legală nr. 808 din

18.10.2017, raportului de expertiză judiciară nr. 370 din 15.11.2017 și articolele de

papetărie în sumă de 657,86 lei, deoarece statul nu este obligat să suporte aceste

cheltuieli.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind neîntemeiat acest argument,

deoarece potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli

judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări

a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi

plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor,

interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, Colegiul penal indică că,

cheltuielile privind efectuarea expertizei judiciare, pentru constatarea infracțiunii,

5

solicitate de către organul de urmărire penală, nu se includ în categoria cheltuielilor

judiciare care urmează a fi achitate de către inculpat.

Astfel, suma de 657,86 lei, solicitată de către procuror ca să fie încasată de la

inculpat în folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru

efectuarea a raportului de constatare medico-legală nr. 808 din 18.10.2017, raportului

de expertiză judiciară nr. 370 din 15.11.2017 și articolele de papetărie.

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) al art. 75 din Legea nr. 68 din 14

aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, stipulează

expres că „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către

ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142

alin. (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova”.

Astfel, conform art. 142 alin. (2) părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu,

sunt în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului de

expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru constatarea

circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor lor. În

acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanța de judecată este

obligată să remită instituției publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză

judiciară materialele necesare efectuării expertizei judiciare. Raportul de expertiză

judiciară întocmit la cererea părților se prezintă de către parte organului de urmărire

penală, procurorului sau instanței de judecată, se anexează la materialele cauzei

penale și urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe. În cazul în care, reieșind

din concluziile formulate de experți în rapoartele de expertiză anterioare, se constată

inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părți, iar efectuarea

unei alte expertize va condiționa tergiversarea procesului penal, organul de urmărire

penală, procurorul sau instanța de judecată respinge cererea părților.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizelor

judiciare a fost organul de urmărire penală, fără a exista o asemenea cerere din partea

părților.

Astfel, instanța de recurs ordinar susține poziția instanței de apel care corect a

respins ca fiind neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în suma de 657,68 lei și

însușește argumentele instanței de apel.

Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de către procuror nu

sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit

legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Cahul, Mihail Tomița, împotriva deciziei Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 27 martie 2018, în cauza penală în privința lui Bratu Vasile

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 08 august 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

7