1ra-454/18 — Art. 42 alin. 5, 324 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 martie 2017, Cheptanaru Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. art. 44, 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 7000 (șapte mii) unități convenționale, ceea ce constituie suma de 140000 (una sută patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani. Maleca Teodor, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6500 (șase mii cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie suma de 1 130000 (una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că la data de 09.07.2015 inculpații Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor, activând în calitate de ofițeri de investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice a Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, fiind persoane publice, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/2, efectuând percheziția încăperilor întreprinderii menționate, în cadrul unui proces contravențional inițiat în privința SRL „Molinart Grup”, au extorcat de la administratorul SRL „Molinart Grup”, Plăcintă Alexandra bani, fără a concretiza suma exactă, pentru a restitui computerele ridicate de către aceștia în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea acesteia. Ulterior, în aceiași zi Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor, aflându-se în curtea blocului din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 62, au restituit Alexandrei Plăcintă unul din computerele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „Molinart Grup”, concomitent insistând asupra necesității transmiterii banilor de către ultima și condiționând restituirea celorlalte computere ridicate. În continuare, la data de 13.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun.Chișinău str.Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 3000 euro, pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”, comunicând însă, că suma de bani ce urmează a fi transmisă poate fi mai mare, fapt despre care Plăcintă Alexandra va fi informată. În aceiași zi, Cheptanaru Andrei, acționind în temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, a contactat-o telefonic pe Plăcintă Alexandra și a extorcat de la aceasta 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 13.07.2015 constituiau echivalentul a 106676.5 lei), pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”, condiționând transmiterea banilor extorcați pentru data de 15.07.2015. orele 10:00. La data de 15.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, având scopul primirii unor bunuri ce nu li se cuvin, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str. Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 15.07.2015 constituiau echivalentul a 104406.5 lei, pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”. Ulterior, la data de 15.07.2015, aproximativ la ora 11:00, fiind convins despre faptul că banii extorcați îi vor fi transmiși de către Plăcintă Alexandra, Cheptanaru Andrei a distrus în prezența acesteia procesul-verbal cu privire la percheziție din 09.07.2015, iar după primirea banilor a restituit acesteia două computere ridicate în cadrul percheziției la SRL „Molinart Grup”. 2

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Balaban Mihail în numele inculpatului Maleca Teodor și de către avocatul Babără Octavian în numele inculpatului Cheptanaru Andrei. 3.1. Avocatul Balaban Mihail în numele inculpatului Maleca Teodor, declarând apel a solicitat casarea totală a sentinței Judecătoriei Chisinau, sediul Ciocana din 06.03.2017 în partea recunoașterii ca fiind vinovat de săvârșirea faptei prevăzute de art. 44, 324 alin. (2), lit. b), c), d), Cod penal, a inculpatului Maleca Teodor, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care apelantul să fie achitat, deoarece în acțiunile inculpatului Maleca Teodor nu există faptul infracțiunii. Apelantul consideră că nu putea fi raportat la comportamentul lui Maleca Teodor scopul de a îndeplini acțiuni contrar funcției sale. Or, conform pct. 5.4 al HP CSJ anume între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență dintre o normă specială și una generală. Astfel agravanta prevăzută de art. 324 alin.(2), lit. b) Cod penal, la fel i-a fost imputată ilegal inculpatului Maleca Teodor, sentința fiind nefondată și în această parte. De asemenea, apelantul consideră că nu se poate reține nici proporția mare, după cum o face instanța de fond, acceptând nefondat agravanta prevăzută de art. 324 alin.(2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare. Or, la momentul comiterii infracțiunii imputate erau în vigoare unitățile convenționale de amendă - ca reper al calculării proporțiilor mari/deosebit de mari conform art. 126 Cod penal. În Codul penal în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie 2016, a rămas în vigoare unitatea convențională, mărimea acesteia fiind modificată prin majorare de la 20 lei (cum era anterior), la 50 lei. În același context, s-a modificat și art. 126 Cod penal, care prevede ca reper de identificare a proporțiilor mari/deosebit de mari nu unitatea convențională, dar salariul mediu pe economie prognozat. Un alt argument invocat de către apelantul, apărătorul Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor este acela precum că restituirea computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției și în acest sens, nu putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a returna computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât presupusa acțiune infracțională - pretinderea. În context, pretinderea și acceptarea - ca modalități alternative - pot fi realizate doar într-un scop stipulat de legea penală și prezent la momentul comiterii infracțiunii. Apariția scopului după realizarea faptei nu justifică încadrarea infracțiunii ca fiind în acest scop, nici logic, nici juridic. Conform pct. 3.3 al HP CSJ, doar primirea poate avea loc până ori după acordarea serviciului solicitat, dar cu condiția că a fost în prealabil acceptată. Astfel semnul obiectiv - pretinderea la fel nu-i poate fi imputat inculpatului, în acțiunile ultimului nefiind evidentă componența coruperii pasive imputate. Astfel, apelantul consideră că erorile de drept material admise de instanța de fond au dus la atragerea ilegală la răspundere penală a inculpatului în lipsa laturii obiective ca element obligatoriu a componenței de infracțiune precum este coruperea. Totodată, apelantul a considerat că instanța de fond eronat a interpretat legea și a constatat faptul că, Maleca Teodor, a returnat un calculator cet. Al. Plăcintă în seara zilei de 09.07.2015, fără a indica acest fapt în procesul-verbal, 3 cât și împreună cu Cheptanaru Andrei au condiționat transmiterea sumelor bănești. Or, materialul contravențional nr. 6856 înregistrat în R-2, conform rezoluției nu a fost în gestiunea lui Maleca Teodor, dar se afla în gestiunea ofițerului Cheptanaru Andrei, precum reiese și din probatoriul dosarului Maleca Teodor era un simplu participant al actului de percheziție, prezent pentru menținerea ordinii publice pe parcursul actului procesual, dar nu gestionarul agentul constatator) materialului 6856 și/sau ordonatorul percheziției, respectiv nu era de competența lui Maleca Teodor de a decide asupra restituirii sau nu a calculatoarelor, a modalității de restituire, motiv din care nici nu-i poate fi incriminată fapta infracțională de corupere pasivă întrucât, conform Legii Maleca Teodor nu poate lua decizia în locul agentului constatator. Precum rezultă din materialele cauzei, Maleca Teodor nu avea în gestiune materialul nr. 6856, fiind după un simplu participant al actului de percheziție, dar nu gestionarul materialului 6856 și/sau ordonatorul percheziției, deci Maleca Teodor nu poate avea calitatea de subiect al infracțiunii imputate, Maleca Teodor neavând competența de a decide asupra procesului contravențional, or, agentul constatator în exercitarea atribuțiilor sale este independent. Apelantul, apărătorul Balaban Mihail a menționat și faptul precum că instanța de fond, ilegal a respins obiecțiile apărării referitor la inadmisibilitatea probelor. În speță, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 (f.d. 10) de la cet. Al. Plăcintă în incinta CNA a fost ridicat un USB-flash de model Verbatin ce conține 5 înregistrări audio. Or, în cauză condiția necesară recunoașterii obiectului ridicat la 22.07.2015 în calitate de corp delict, nu a fost respectată și în lipsa justificării de către partea acuzării a legalității acțiunilor de înregistrare ascunsă a unor convorbiri de către martorul Al. Plăcintă, vicierea procedurii de ridicare și conservare a probelor, instanța de fond urma să declare drept inadmisibile în calitate de probe a acuzațiilor aduse inculpatului Maleca Teodor a corpului delict USB-flash de model Verbatin ce conține 5 înregistrări audio, a procesului-verbal de examinare 27.05.2015 și rezultatul acestuia. Mai mult decât atât, prin ordonanța de ridicare din 16.07.2015 (f. d. 6) și procesul-verbal din 16.07.2015 (f. d. 7, Vol. I), procurorul a efectuat ridicarea de la Al. Plăcintă a unui CD-R de model „Omega” care din declarațiile martorului conține 3 înregistrări audio ale convorbirilor dintre Maleca Teodor, Cheptanaru Andrei și Al. Plăcintă efectuate de ultima, acest fapt denotă încă o dată inadmisibilitatea în calitate de probă a USB-flash-ului care ar conține 5 înregistrări audio, întrucât recunoașterea acestor în calitate de corp delict și rezultatele acesteia în opinia apelantului denotă vicii grave de procedură. 3.2. Avocatul Babără Octavian în numele inculpatului Cheptanaru Andrei, declarând apel, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Ciocana din 06 martie 2017 în partea stabilirii pedepsei și a-l recunoaște vinovat pe Cheptanaru Andrei Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 324 alin.(2) lit. b), c), d) Cod Penal și în baza acestei Legi, a-i aplica pedeapsă cu închisoare pe un termen de 5 ani și în conformitate cu art. 90 Cod penal de a-i suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de 3 ani. Apărarea consideră pedeapsa aplicată inechitabilă, care nu-și va atinge scopul de corectare și reeducare a condamnatului motivând prin faptul că la momentul de față Cheptanaru Andrei vina o recunoaște pe deplin, dorește să dea declarații asupra faptelor date și se căiește sincer de cele săvârșite. Apărarea 4 consideră că căința sinceră a lui Cheptanaru Andrei urmează a fi apreciată ca o circumstanță atenuantă, or, ultimul și-a dat seama de acțiunile ilegale pe care le-a săvârșit, le recunoaște și sincer să căiește de cele săvârșite. Inculpatul Cheptanaru Andrei niciodată nu a fost atras la răspundere penală și nici măcar contravențională, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, au fost admise apelurile apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor și a apărătorului Babără Octavian în interesele inculpatului Cheptanaru Andrei, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 martie 2017, casată această sentință în partea penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează: A fost recunoscut vinovat Cheptanaru Andrei, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni și cu amendă în mărime de 7000 (șapte mii) unități convenționale, adică 140 000 (una sută patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. A fost recunoscut vinovat Maleca Teodor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni și cu amendă în mărime de 6500 (șase mii cinci sute) unități convenționale, adică 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis. În rest, sentința în privința corpurilor delicte, a fost menținută.

În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, la data de 09.07.2015 inculpatul Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor, și Maleca Teodor în calitate de complice, activând în calitate de ofițeri de investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice a Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, fiind persoane publice, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/2, Cheptanaru Andrei, efectuând percheziția încăperilor întreprinderii menționate, în cadrul unui proces contravențional inițiat în privința SRL „Molinart Grup”, au extorcat de la administratorul SRL „Molinart Grup”, Plăcintă Alexandra bani, fără a concretiza suma exactă, pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea acesteia. Ulterior, în aceiași zi Cheptanaru Andrei acționând în calitate de autor și Maleca Teodor în calitate de complice, aflându-se în curtea blocului din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 62, i-au restituit Alexandrei Plăcintă unul din computerele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „Molinart Grup”, concomitent insistând asupra necesității transmiterii banilor de către ultima și condiționând restituirea celorlalte computere ridicate. În continuare, la data de 13.07.2015, Cheptanaru Andrei acționând în calitate de autor și Maleca Teodor în calitate de complice, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str. Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 3000 euro, pentru a restitui computerele ridicate de către 5 acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”, comunicând însă, că suma de bani ce urmează a fi transmisă poate fi mai mare, fapt despre care Plăcintă Alexandra va fi informată. În aceiași zi, Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor și Maleca Teodor în calitate de complice, a contactat-o telefonic pe Plăcintă Alexandra și a extorcat de la aceasta 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 13.07.2015 constituiau echivalentul a 106676.5 lei, pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”, condiționând transmiterea banilor extorcați pentru data de 15.07.2015 orele 10:00. La data de 15.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor și Maleca Teodor în calitate de complice, având scopul primirii unor bunuri ce nu li se cuvin, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str. Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 15.07.2015 constituiau echivalentul a 104406.5 lei, pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”. Ulterior, la data de 15.07.2015, aproximativ la ora 11:00, fiind convins despre faptul că banii extorcați îi vor fi transmiși de către Plăcintă Alexandra, Cheptanaru Andrei a distrus în prezența acesteia procesul-verbal cu privire la percheziție din 09.07.2015, iar după primirea banilor a restituit acesteia două computere ridicate în cadrul percheziției la SRL „Molinart Grup”. Astfel instanța de apel a menționat că, prin acțiunile sale intenționate Cheptanaru Andrei, a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, după indicii calificativi, coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari, iar Maleca Teodor, a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin.(5), art.324 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, complice la coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari. Instanța de apel a considerat că, prima instanță , la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora: 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2) Reprezentantul organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia de a-i încadra acțiunile ambilor inculpați în baza art.art.44 - 324 alin.(2), lit. b), c), d) Cod penal, or, doar inculpatul Cheptanaru Andrei Constantin, avea competența de a efectua percheziția și de a întocmi procesul verbal în cadrul uni proces contravențional. și, prin urmare, doar dânsul a comis infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2), 6 lit. c) și d) Cod penal, ca autor, după indicii calificativi, coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari, iar Maleca Teodor, a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin.(5) - art.324 alin.(2), lit. c) și d) Cod penal, ca complice la coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari. Astfel, vinovăția inculpaților Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor în comiterea infracțiunilor sus-indicate, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile martorilor Plăcintă Alexandra, Plăcintă Nadejda, Șirocova Svetlana. Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei în comiterea faptelor imputate, este dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de apel, cum ar fi: - procesul-verbal de ridicare din 22.07.2015, prin care a fost ridicat de la martorul Plăcintă Alexandra un purtător de informație electronică USB-flash de model „Verbatim” ce conține 5 înregistrări audio a discuțiilor dintre Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 și la data de 13.07.2015 (f. d. 10, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 27.07.2015, potrivit căruia a fost examinat supotrul USB-flash de model „Verbatim” ridicat de la martorul Plăcintă Alexandra, care conține cinci fișiere cu denumirile Police, Police 2. Голос 001. Голос 002. Voce 023(1), cu stenograma comunicărilor (f. d. 11-19, Vol.I); Conform înregistrărilor audio convorbirii telefonice între inculpatul Maleca Teodor și martorul A. Plăcintă, exteriorizate prin extrasul din stenograma comunicărilor - fișier audio „Voce 023(1)”, urmează că martorul Plăcintă Alexandra cere inculpatului Maleca Teodor restituirea măcar unui calculator, iar acesta se interesează care anume procesor, iar din stenograma comunicărilor telefonice exteriorizate prin fișier audio „Голос 001” urmează că în discuție purtată între martorul Plăcintă Alexandra și inculpatul Maleca Teodor, ultimul se interesează ce se aude la martor, iar această comunică că are nevoie de restituirea calculatoarelor, la ce inculpatul Maleca Teodor propune să se întâlnească cu martorul în a doua jumătatea zilei pentru a discuta. Conform înregistrărilor audio convorbirii telefonice între inculpatul Cheptanaru Andrei și martorul A. Plăcintă, inculpatul comunică martorului despre varianta „a doua”, iar pentru așa caz ultima solicită termen mai mult cu o zi pentru că urmează să acumuleze mai mulți bani și anume bani în sumă de 5000 euro, dar nu în sumă de 3000 euro, la ce inculpatul Cheptanaru Andrei reproșează și amintește că aceasta vorbește la telefon și ambii stabilesc preventiv întâlnirea pentru ziua de „poimîne la ora 10:00”. - procesul-verbal de ridicare din 24.07.2015, potrivit căruia a fost ridicat de la „Pro Digital” SRL un suport electronic DVD-R Maxell cu înregistrări audio- 7 video efectuate la data de 09.07.2015, la sediul SRL „Molinart Grup”, situat în mun. Chișinău, str. Transnistriei 10/2 (f. d. 24, vol. I); - procesul-verbal de examinare din 29.07.2015, potrivit căruia a fost examinat suportul electronic DVD-R Maxell ce conține un fișier cu înregistrări audio-video cu denumirea „percheziții Ciocana”, ridicate de la ”Pro Digital” SRL (f. d. 25, Vol. I); - procesul-verbal din 15.07.2015 privind percheziția efectuată în automobilul de model BMW525, utilizat de inculpatul Cheptanaru Andrei, potrivit căreia din automobil au fost ridicate materialele aferente procesului contravențional în privința SRL „Molinart Grup” pe 146 file, nefiind cusute și numerotate, un pachet de polietilenă de culoare albă de care sunt atașate trei sigilii improvizate din file, pe care sunt aplicate semnături olografice ilizibile, precum și executate texte scurte ce indică asupra presupusului conținui „Notebook” ridicat de la SRL „Molinart Grup”, 64 bucăți de filă (file) ruptă (rupte) cu texte executate de mână (f. d. 31, Vol. I); - procesul-verbal de examinare din 21.07.2015, potrivit căruia au fost examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate în automobilul de model BMW525, utilizat de inculpatul Cheptanaru Andrei (f. d. 37-43, Vol. I); - procesul-verbal cu privire la contravenție din 15.07.2015 nr. MAI 03036355, potrivit căruia SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/2, a fost atras la răspundere contravențională în baza art.18 al Legii nr.231 din 23.09.2010, precum că „la data de 09.07.2015, orele 13:30 a admis transportarea mărfurilor în lipsa actelor ce atestă proveniența acestora”; - procesul-verbal din 15.07.2015 cu privire la audierea contravenientului Plăcintă Alexandra; - procesul-verbal din 09.07.2015 privind efectuarea percheziției la SRL „Molinart Grup” , pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4, potrivit căruia în timpul percheziției careva bunuri sau obiecte nu au fost descoperite și ridicate; - procesul-verbal din 09.07.2015 privind efectuarea percheziției la SRL „Molinart Grup” pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 10/2, potrivit căruia în timpul percheziției careva bunuri sau obiecte nu au fost descoperite și ridicate (f. d. 44-48, Vol. I); - materialele înregistrate în R-2 al TP Ciocana cu nr.6856, aferente investigării activității SRL „Molinart Grup” ridicate în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015 în automobilul de model BMW utilizat de către CHEPTANARU Andrei (f. d. 49-87, Vol. I); - procesul-verbal din 15.07.2015, început la orele 12:20 și finisat la orele 12:44 privind percheziția corporală efectuată inculpatului Cheptanaru Andrei, potrivit căruia de la Cheptanaru Andrei au fost ridicați bani în sumă de 5000 euro, și anume o bancnotă cu nominalul 500 euro, 5 bancnote cu nominalul 200 euro, 35 bancnote cu nominalul 100 euro, precum și un telefon mobil de model „Lenovo P 780”, un telefon mobil de model „Nokia E52” și un telefon mobil de model „Samsung” (f. d. 99, Vol. I); - procesul-verbal de examinate din 21.07.2015 prin care au fost examinate telefoanele mobile ridicate de la inculpatul Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției corporale din 15.07.2015 (f. d. 105-113, Vol. I); - banii în sumă de 5000 euro ridicați de la inculpatul Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției corporale din 15.07.2015 și anume: 35 bancnote a câte 100 8 euro cu seriile și numerele: N44091569946; X09850553066; S19131386965; S27784986856; S14088252058; X09905969549; X05335583942; XII160696809; X09555580172; S26855259514; X08950569014; S09524770828; S08771168806; S20180177269; X09311867183; XI1224597358; S16546322932; S24785322136; S25534690396; X09284825027; S24258285475; X11706667967; S12630278329; X09887807855; S15308767528; S27972314944; S20123015542; S12632872273; S25168903405; X14591672453; S16722441007; XI1479590776; S12480410905; XI1570980484; S19018940299, cinci bancnote a câte 200 euro cu seriile și numerele L05920602359; X04581305102; X01777307591; X03124996121; X04506707279, o bancnotă a câte 500 euro cu seria și numărul N57042286995 (anexate și păstrate la cauza penală în pachetul nr.1P); - raportul de expertiză din 14.07.2015. potrivit căruia fiecare din bancnotele examinate, și anume o bancnotă cu nominalul a câte 500 euro, 5 bancnote cu nominalul a câte 200 euro și 35 bancnote cu nominalul a câte 100 euro, corespund după calitatea și metoda executării elementelor de bază, bancnotelor autentice (f. d. 131-139, Vol. I); - 64 fragmente de hârtie ridicate la 15.07.2015 în cadrul percheziției efectuate în automobilul de model BMW-525 utilizat de către Cheptanaru Andrei (anexate și păstrate la cauza penală în pachetul nr. 4A); - raportul de expertiză nr.271 din 29.07.2015 potrivit căruia cele 64 fragmente de hârtie, ridicate în cadrul percheziției din 15.07.2015, efectuate în automobilul inculpatului Cheptanaru Andrei (...), anterior au constituit: - a câte 32 de fragmente - un tot întreg, ce se prezintă prin două procese-verbale de percheziție, cu rubricile completate cu manuscrise și semnături executate cu colorant violet (f. d. 152-157, Vol. I); - raportul de expertiză nr. 8237 din 29-30.09.2015 (f. d. 170-176, Vol. I); - raportul de expertiză nr. 8238 din 29.09-02.10.2015 (f. d. 178-182, Vol.I); - raportul de expertiză nr. 8239 din 29.09-01.10.2015 (f. d. 185-190, Vol.I); - raportul de expertiză nr. 8240 din 30.09-01.10.2015 (f. d. 193-198, Vol.I); - procesul-verbal de ridicare din 20.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată de la SA „Moldtelecom” informația privind convorbirile telefonice efectuate în perioada 01.06.2015 - 22.07.2015 de la numărul de telefon mobil 067208800 ce a fost utilizat de către inculpatul Maleca Teodor (f. d. 4, 5 - 28, Vol.II); - procesul-verbal de examinare din 20.08.2015 și informația privind convorbirile telefonice efectuate, potrivit căruia a fost examinată informația privind convorbirile telefonice efectuate de la numărul de telefon mobil 067208800 ce a fost utilizat de către Maleca Teodor. Potrivit procesului verbal în cauză la data de 10.07.2015, de la numărul de telefon 067208800 s-au efectuat trei apeluri telefonice la numărul de telefon 069644040 ce este utilizat de martorul Plăcintă Alexandra (orele 09:26 - cu durata de 31 secunde, ora 09:27 - cu durata de 68 secunde, ora 12:55 - cu durata 0 secunde) (f. d. 5-29, 30, Vol. II); 9 - procesul-verbal de ridicare din 04.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată de la SA „Moldcell” informația privind convorbirile telefonice efectuate în perioada 01.06.2015-22.07.2015 de la numerele de telefoane mobile 079515120, 079090008, 078833360. Informația se conține pe suportul CD-ul de model „Verbatim” (f. d. 35, 36 Vol. II); - procesul-verbal de ridicare din 05.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată de la SA „Moldcell” informația privind convorbirile telefonice efectuate în perioada 01.06.2015 -22.07.2015 de la numerele de telefon mobil 069403334, 068200304, 060471835, 068296892, 068574632. Informația se conține pe suportul CD-ul de model „OMEGA” (f. d. 40, 41, Vol. II); - procesul-verbal de examinare din 31.07.2015, potrivit căruia se constată că numerele de telefon 079515120 și 069403334 sunt utilizate de către Cheptanaru Andrei, iar numărul de telefon 079090008, este utilizat de către Maleca Teodor. Astfel, de la numărul de telefon 069403334 au fost efectuate apeluri telefonice la numărul de telefon 069644040 ce aparține martorului Plăcintă Alexandra la data de 13.07.2015, orele 16:55 - apel de ieșire cu durata de 209 secunde; ora 16:59 - apel de ieșire cu durata de 46 secunde; ora 17:18 - apel de ieșire cu durata de 14 secunde; ora 17:23 - apel de ieșire cu durata de 22 secunde; ora 19:03 - apel de ieșire cu durata de 106 secunde; ora 19:06 - apel de ieșire cu durata de 169 secunde. La data de 14.07.2015 orele 19:07 - apel de intrare cu durata de 66 secunde. La data de 15.07.2015, orele 10:18 - apel de ieșire cu durata de 16 secunde. De asemenea, conform acestui proces-verbal, la data de 13.07.2015, orele 17:16 Cheptanaru Andrei a apelat abonatul cu nr. 079090008 utilizat de către Maleca Teodor, durata apelului fiind 66 secunde, iar la orele 17:25 la nr. de telefon 069403334 a fost recepționat un mesaj scurt SMS de la abonatul 079090008 utilizat de Maleca Teodor. De asemenea, conform procesului-verbal menționat, de la numărul de telefon 079090008, utilizat de către Maleca Teodor, au avut loc convorbiri telefonice cu martorul Plăcintă Alexandra la nr. 069644040 și anume: la data de 09.07.2015, orele 19:37 - apel de ieșire cu durata de 15 secunde; orele 20:58 - apel de ieșire cu durata de 15 secunde; ora 21:08 - încercare apel de ieșire; ora 21:14 - apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:33 - apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:55 - apel de ieșire cu durata de 14 secunde. La data de 13.07.2015 orele 10:52 - încercare apel de ieșire; orele 11:14 - apel de intrare cu durata de 89 secunde; ora 11:35 - apel de ieșire cu durata de 188 secunde; ora 14:52 - apel de intrare cu durata de 19 secunde; ora 16:47 - apel de intrare cu durata de 200 secunde. La data de 15.07.2015. orele 10:36 - apel de intrare cu durata de 116 secunde. Fiind analizată poziționarea posturilor mobile utilizate de către Cheptanaru Andrei în vederea verificării declarațiilor martorului aferent întâlnirii avute de către aceasta cu Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 s-a stabilit că, la data indicată, în perioada orelor 20:30 - 22:00 telefonul mobil utilizat de Cheptanaru Andrei (069403334), începând cu orele 21:41 se afla în celula cu denumirea „Moldenergo” (denumirea fostei ÎS „Moldenergo” care la moment reprezintă instituția ÎS „Moldtranselectro” cu sediul în mun. Chișinău, str.V.Alecsandri.78) până la orele 22:02. 10 La fel în perioada de timp indicată în perimetrul adresei indicate (str. V. Alecsandri, 78) s-a aflat postul mobil cu nr. 079090008 - utilizat de către Maleca Teodor, începând cu ora 21:33 până la 21:55 (f. d. 42-86, Vol. II); - procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor extorcați din 16.07.2015 și procesul-verbal de examinare a mijloacelor bănești din 15.07.2015 (f. d. 90-92, Vol. II); - procesul-verbal din 31.07.2015 potrivit căruia Cheptanaru Andrei a fost documentat cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice la data de 15.07.2015, fiind urmărit vizual, la ora 10:27 autoturismul în care se deplasa Cheptanaru Andrei a staționat în curtea adresei mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/4, iar la ora 11:16 Cheptanaru Andrei a fost fixat ieșind de pe teritoriul adresei indicate. (...). La ora 12:48, în legătură cu demararea măsurilor procesuale de percheziții în privința lui Cheptanaru Andrei, filajul asupra obiectivului a fost încetat (f. d. 100-103, Vol. II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.08.2015. cu anexele care conțin stenogramele convorbirilor telefonice purtate între Cheptanaru Andrei și martorul Plăcintă Alexandra (f. d. 114-120, Vol. II); Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate la f.d. 119. Vol.II. s-a stabilit că la data de 14.07.2015, orele 19:07:22 - 19:08:49, Plăcintă Alexandra (nr de tel. 069644040) a apelat nr. 069403334, număr utilizat de către Cheptanaru Andrei, și în cadrul convorbiri telefonice inculpatul Cheptanaru Andrei s-a interesat la A. Plăcintă, dacă rămâne în vigoare înțelegea lor cu privire la întâlnire pentru a doua zi la ora 10:00, iar A.Plăcintă a afirmat că a rezolvat problema cu banca referitor la obținea banilor și a expus dorința ca să se petreacă tot mai repede și inculpatul Cheptanaru Andrei a asigurat afirmativ. Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate, la data de 15.07.2015, orele 10:18:25 - 10:18:50, de la nr. de telefon 069403334, utilizat de către Cheptanaru Andrei a fost efectuat un apel telefonic la nr. 069644040 utilizat de Plăcintă Alexandra, și în cadrul convorbirilor telefonice inculpatul Cheptanaru Andrei s-a interesat dacă poate să se apropie imediat la biroul de serviciu martorului A.Plăcintă, iar ultima a afirmat pozitiv (f. d. 119-120, Vol. II); - procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice din 13.08.2015, cu anexele care conțin stenogramele convorbirilor telefonice purtate inclusiv între Maleca Teodor și martorul Plăcintă Alexandra (f. d. 133-147, Vol. II); Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate la f.d. 138-139, Vol.II, s-a stabilit că la data de 15.07.2015, orele 10:36:03 - 10:30:09, Plăcintă Alexandra (nr. de tel. 069644040) a apelat nr. 079090008, utilizat de către Maleca Teodor, și în cadrul convorbirii telefonice Plăcintă Alexandra, fiind în birou său de serviciu împreună cu inculpatul Cheptanaru Andrei, s-a interesat la T.Maleca dacă după transmiterea sumei de 5000 euro, nu va mai fi deranjată, iar inculpatul T.Maleca nici nu s-a interesat referitor la titlul, destinația și ocazia de plată a sumei numite de A.Plăcintă, ci se interesează la ultima dacă nu cum-va este înregistrată convorbirea lor, iar în continuarea convorbirii telefonice îi oferă răspuns că în mod normal nu mai urma a fi deranjată; 11 - procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 13.08.2015 cu stenogramele din 15.07.2015 (f. d. 161-169, Vol. II); corpurile delicte anexate la materialele cauzei penale, după cum urmează: - suportul electronic USB-flash de model „Verbatim” ridicat la 22.07.2015 de la martorul Plăcintă Alexandra, care conține înregistrările audio cu denumirile Police, Police 2, Голос 001, Голос 002, Voce 023(1), conținutul cărora a fost redat în sentința mai sus, recunoscute și anexate la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 30.07.2015 (f. d. 21, Vol. I); - suportul electronic DVD-R Maxell ridicat la 24.07.2015 de la ”Pro Digital” SRL, care conține fișierul cu înregistrări audio - video cu denumirea „percheziții Ciocana”, recunoscut și anexat la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 30.07.2015 (f. d. 27-28, Vol. I); - procesul-verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4, procesul - verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 10/2, procesul-verbal cu privire la contravenție din 15.07.2015 nr. MAI03036355, procesul-verbal din 15.07.2015 cu privire la audierea contravenientului Plăcintă Alexandra, întocmite de inculpatul Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015 și ridicate de la acesta în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015, recunoscute și anexate la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța de recunoaștere și anexarea corpurilor delicte din 21.08.2015 (f. d. 94-95, Vol. I); - banii în sumă de 5000 euro ridicați de la inculpatul Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției corporale din 15.07.2015 și anume: 35 bancnote a câte 100 euro cu seriile și numerele: N44091569946; X09850553066; S19131386965; S27784986856; S14088252058; X09905969549; X05335583942; XII160696809; X09555580172; S26855259514; X08950569014; S09524770828; S08771168806; S20180177269; X09311867183; XI1224597358; S16546322932; S24785322136; S25534690396; X09284825027; S24258285475; X11706667967; S12630278329; X09887807855; S15308767528; S27972314944; S20123015542; S12632872273; S25168903405; X14591672453; S16722441007; XI1479590776; S12480410905; XI1570980484; S19018940299, cinci bancnote a câte 200 euro cu seriile și numerele L05920602359; X04581305102; X01777307591; X03124996121; X04506707279, o bancnotă a câte 500 euro cu seria și numărul N57042286995 depistate și ridicate de la inculpatul Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015, fiind aceleași bancnote de bani înmânate anterior de organul de urmărire penală martorului A. Plăcintă pentru documentarea faptului transmiterii-predării banilor, recunoscute și anexate la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte din 23.07.2015 (f. d. 143- 144, Vol. I). Instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile martorilor sus-indicați și confirmă, cu certitudine, că inculpatul Cheptanaru Andrei, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, după indicii calificativi, 12 coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari, iar Maleca Teodor, a comis infracțiunea prevăzută de art. 42, alin. (5), art. 324 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, complicitate la coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei, de comiterea infracțiunii imputate nu echivalează cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a faptelor încriminate și o califică ca o metodă de apărare, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției de către Maleca Teodor sau schimbarea declarațiilor la diferite etape ale procesului de către Cheptanaru Andrei se apreciază ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. A conchis instanța de apel că, declarațiile depuse de către Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei, prin care nu-și recunosc comiterea faptelor comise de ei, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva de la răspunderea penală, și se combat de întreaga sistemă de probe analizată și apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală. Totodată, instanța de apel a mai menționat că elementele constitutive ale componenței de „corupere pasivă”, și-au regăsit reflectare în acțiunile întreprinse de inculpați. Astfel, la data de 09.07.2015, când a avut loc percheziția la sediul SRL „Molinart Grup”, în timp ce Alexandra Plăcintă se afla la sora sa, Plăcintă Nadejda, în jurul orelor 21:00-22:00, A. Plăcintă a fost contactată telefonic de către Maleca Teodor ca să negocieze restituirea calculatoarelor ridicate. La solicitarea lui, A. Plăcintă a ieșit afară, la intersecția bd. Ștefan cel Mare cu str. V. Alecsandri, mun. Chișinău, unde erau prezenți ambii inculpați și Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei. Ei au acceptat ca să-i returneze un calculator cu condiția că a doua zi revin la întrebarea transmiterii mijloacelor financiare pentru eliberarea celorlalte calculatoare. Acest fapt se confirmă și prin procesul-verbal de examinare din 31.07.2015, potrivit căruia de la numărul de telefon 079090008-utilizat de către Maleca Teodor au avut loc convorbiri telefonice cu martorul Plăcintă Alexandra la nr. 069644040 și anume: la data de 09.07.2015, orele 19:37-apel de ieșire cu durata de 15 secunde; orele 20:58-apel de ieșire cu durata de 15 secunde; ora 21:08-încercare apel de ieșire; ora 21:14- apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:33-apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:55-apel de ieșire cu durata de 14 secunde. Fiind analizată poziționarea posturilor mobile utilizate de către Ceptanaru Andrei în vederea verificării declarațiilor martorului aferent întâlnirii avute de către aceasta cu Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 s-a stabilit că la data indicată, în perioada orelor 20:30-22:00, telefonul mobil utilizat de Cheptanaru Andrei (069403334), începând cu orele 21:41 se afla în celula cu denumirea „Moldenergo” (denumirea fostei ÎS „Moldenergo” care la 13 moment reprezintă instituția ÎS „Moldtranselectro” cu sediul în mun. Chișinău, str. V. Alecsandri 78) până la orele 22:02. La fel, în perioada de timp indicată în perimetrul adresei indicate (str. V. Alecsandri, 78) s-a aflat postul mobil 079090008-utilizat de către Maleca Teodor începând cu ora 21:33 până la 21:55 (f. d. 42-86, Vol. II). Astfel, se confirmă faptul înțelegerii prealabile între Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei și acționarea lor împreună privind extorcarea banilor de la Plăcintă Alexandra, or, potrivit procesului-verbal menționat anterior urmează că, la data de 09.07.2015, după efectuarea percheziției la sediul SRL „Molinart Grup” inculpații au avut o întâlnire cu Plăcintă Alexandra în cadrul căreia i-au restituit, fără a întocmi careva acte oficiale în acest sens, un computer ridicat în cadrul percheziției. În acest context se reține și faptul că la aceiași dată 09.07.2015, la solicitarea inculpaților, martorul Plăcintă Alexandra a renunțat la difuzarea pe postul de televiziune Pro TV a faptului efectuării percheziției, or, faptul prezenței reporterilor televiziunii Pro TV la 09.07.2015 la sediul SRL „Molinart Grup” se confirmă prin procesul-verbal de examinare din 29.07.2015, potrivit căruia a fost examinat suportul electronic DVD-R Maxell ce conține un fișier cu înregistrări audio-video cu denumirea „percheziții Ciocana”, ridicate de la Pro Digital” SRL (f.d. 25, Vol.I). De asemenea din declarațiile martorului Plăcintă Alexandra date în ședința de judecată, instanța de apel a reținut că, a doua zi, în prima jumătate a zilei, inculpatul Cheptanaru Andrei s-a prezentat personal la sediul SRL „Molinart Grup” și i-a pretins suma de 3000 euro pentru a-i restitui restul calculatoarelor, după care, peste aproximativ o oră a contactat-o telefonic și i-a comunicat că suma este de 5000 euro. Astfel, declarațiile martorului Plăcintă Alexandra și probele administrate relevă date incontestabile aferente pretinderii banilor de către ambii inculpați împreună și a condiționării transmiterii acestora, precum și a caracterului de constrângere care este exprimat prin crearea unor situații speciale pentru ca banii să fie transmiși și anume restituirea computerelor pentru a preîntâmpina producerea efectelor nefaste la SRL „Molinart Grup” în legătură cu stoparea activității întreprinderi și efectuarea iluzorică a expertizei sistemelor operaționale „Windows” instalate la calculatoarele ridicate de la firmă. Mai mult ca atât, în cazul în care inculpatul Maleca Teodor nu a fost desemnat și nu a avut nici o atribuție legală la cauza contravențională inițiată la IP Ciocana în privința SRL „Molinart Grup”, faptul prezenței lui Maleca Teodor în timpul și la locul efectuării percheziției la data de 09.07.2015 la sediul SRL”Molinart Grup”, iar ulterior apelurile lui telefonice de ieșire și de intrare către și de la martorul A. Plăcintă, care conțin discuții referitor la restituirea calculatoarelor ridicate de Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției la 09.07.2015, acordul tacit a lui Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015 de a fi apelat telefonic Maleca Teodor de către A. Plăcintă pentru a fi confirmat faptul că, după achitarea la 15.07.2015 sumei de 5000 euro SRL „Molinart Grup” nu va mai avea probleme și controale, dincolo de dubii rezonabile reflectă că, inculpatul Maleca Teodor a acționat prin complicitate, intenționat și împreună cu inculpatul Cheptanaru Andrei referitor la extorcarea și primirea banilor de la administratorul acestei societăți comerciale, A. Plăcintă. 14 Instanța de apel a considerat fiind neîntemeiat argumentul apelantului, apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor, referitor la inadmisibilitatea probelor acuzării ce reprezintă înregistrările discuțiilor audio și telefonice, ce se conțin pe suport de păstrarea informației electronice USB-flash de model „Verbatim” ce conține 5 înregistrări audio efectuate de martorul A. Plăcintă și recunoscut drept corp delict în prezenta cauza penală, procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 și procesului-verbal de examinare din 27.05.2015, deoarece argumentele părți apărării nu se încadrează în prevederile art.94 alin.(1) pct.,pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc cazurile în care proba nu poate fi admisă în procesul penal. Astfel, s-a constatat cert că, înregistrările audio au fost efectuate nemijlocit de martorul A. Plăcintă care și a relatat despre aceasta organului de urmărire penală și în ședința de judecată înregistrările fiind prezentate de ea însuși orcanului de urmărire penală. Prin urmare argumentul apelantului, apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor referitor la obținerea acestor probe dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, nu este întemeiată întrucât în ședința de judecată atât martorul A. Plăcinta, cât și martorii N. Plăcinta și S. Șirocova au relatat circumstanțele în care au fost efectuate înregistrări audio de către A. Plăcinta, la care ultima a participat personal, fiind impusă prin acțiunile prejudiciabile ale inculpaților. Mai mult ca atât, organul de urmărire penală și partea acuzării nu s-a limitat doar la aceste probe și în cadrul urmăririi penale a verificat și a completat acestea prin alte probele acumulate în cadrul urmăririi penale, inclusiv în modul prevăzut pentru acțiuni speciale de investigații, nefiind astfel încălcat art. 8 CEDO, invocat de partea apărării. Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele apelantului, apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor precum că acțiunile inculpatului Maleca Teodor nu există faptul infracțiunii și acesta urmează a fi achitat, au fost respinse ca neîntemeiate și lipsite de suport faptic, ori prin probele acumulate de partea acuzării și cercetate în ședința de judecată, dincolo de dubii rezonabile s-a confirmat vinovăția lui Maleca Teodor, care a acționat în complicitate cu Cheptanaru Andrei, care a fost documentat legal de organul de urmărire penală la nimicirea actelor procesuale întocmite în cauza contravențională inițiată artificial, întocmirea unor altor acte procesuale în aceeași cauza contravențională, cât și la extorcarea, iar, în final, și la primirea mijloacelor bănești în sumă de 5000 euro pretinse ilegal. Colegiul penal reiterează că infracțiunea prevăzută la art. 324 alin.(2) Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul pretinderii sau primirii cel puțin a unei părți din ofertele, banii, titlurile de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale sau acceptării serviciilor, privilegiilor sau avantajelor, indiferent de faptul dacă a fost sau nu executat actul privitor la îndeplinirea obligațiilor de serviciu ale persoanei cu funcție de răspundere, fapt ce a avut loc la data de 09.07.2015, în momentul efectuării percheziției și întocmirii proceselor-verbale de percheziție. Ulterior, la data de 15.07.2015, Cheptanaru Andrei, aflându-se în oficiul SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău, str. Transnistriei 10/2, a rupt actele procesuale anterior întocmite (ambele exemplare a procesului-verbal cu privire la percheziție din 09.07.2015 cu ridicarea de calculatoare) și a întocmit un alt proces-verbal cu 15 privire la percheziție la fel din 09.07.2015, însă deja fără ridicarea careva bunuri în timpul percheziției date, a întocmit și procesul-verbal cu privire la contravenție în privința SRL „Molinart Grup”, care după conținut este fals, a primit suma de 5000 euro de la administratorul acestei societăți comerciale, Plăcintă Alexandra, precum și a fost fixat momentul restituirii computerelor în ograda SRL „Molinart Grup”, fapt confirmat prin rezultatele măsurilor speciale de investigații și anume interceptarea comunicărilor audio și înregistrării imaginilor video de la data de 15.07.2015, care acționau concomitent și se completează reciproc. Totodată instanța de apel a reținut și faptul că anterior predării banilor inculpatului Cheptanaru Andrei, Plăcintă Alexandra l-a contactat telefonic pe inculpatul Maleca Teodor, dar solicitându-i garanție, că dacă Cheptanaru Andrei primește suma agreată de 5000 de euro ei nu se mai întâlnesc, la ce inculpatul Maleca Teodor i-a răspuns: „în mod normal îi da”. Astfel, prin discuția inculpatul Maleca Teodor confirmă declarațiile martorului Plăcintă Alexandra aferente pretinderii banilor de către ambii inculpați. Instanța de apel a considerat ca fiind nefondată poziția apelantului, apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor precum că martorul denunțător Plăcintă Alexandra împreună cu organul de urmărire penală ar fi instigat și provocat inculpații la primirea banilor, or, urmărirea penală pe cauza dată a început la data de 14.07.2015, pe când percheziția iluzorie efectuată de Cheptanaru Andrei în prezența lui Maleca Teodor la sediul SRL”Molinart Grup” a avut loc și procesele verbale de percheziție (care au fost rupte de către inculpatul Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015) și au fost întocmite la data de 09.07.2015, data la care inculpații au extorcat de la Plăcintă Alexandra bani, deși suma concretă încă nu fusese numită. Totodată din materialele cauzei penale rezultă că potrivit descifrărilor telefonice și la data de 13.07.2015 au existat comunicări telefonice între Plăcintă Alexandra și inculpații Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei, adică anterior pornirii urmăririi penale), convorbiri înregistrate cu ajutorul telefoanelor mobile ale martorilor Plăcintă Nadejda și Șirocova Svetlana. Activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei decizii de a comite infracțiune, însă ce în prezenta cauza penală nu a avut loc. Astfel, de provocare la acte de corupere există dacă sunt întrunite următoarele condiții cumulative: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de corupere din partea unui denunțător; - lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție (în special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât persoana nu a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului sau, după caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea agenților statului); - nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului. 16 Argumentul apelantului privind pretinsa provocare nu și-a găsit confirmare, or, cumulul de probe apreciate în conformitate cu art. 100-101 Cod de procedură penală, denotă vinovăția inculpatului Maleca Teodor în comiterea coruperii pasive. Mai mult ca atât, provocarea nu poate fi reținută și în aspectul, că fapta incriminată a fost depistată ca urmare a denunțului și nu ca rezultat al intervenției din partea agenților statului. Or, pentru provocare este necesară intervenirea insistentă a provocatorului către persoana publică, pe când în cazul dat o atare intervenție nu a avut loc, fiind prezentă doar o înțelegere dintre cei doi și anume: inculpatul Cheptanaru Andrei acționând în complicitate și în temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, având scopul primirii unor bunuri ce nu li se cuvin, au extorcat de la Plăcintă Alexandra suma de 5000 euro, pentru a-i restitui computerele ridicate de către aceștia în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”. La fel, instanța de apel a concluzionat că organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor infracționale, iar efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării și fixării acțiunilor lui Cheptanaru Andrei nu poate fi catalogată ca fiind o provocare. După cum s-a menționat și anterior, inculpații au extorcat bani de la Plăcintă Alexandra anterior începerii urmăririi penale, iar fapta infracțională ar fi fost săvârșită și fără intervenția agenților statului, deoarece inculpații erau dispuși să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului. Astfel, instanța de apel a conchis că elementele constitutive ale componenței de „corupere pasivă”, menționate mai sus, și-au regăsit reflectare în acțiunile întreprinse de inculpați care acționând în limita obligațiilor funcționale și punând-o pe Plăcintă Alexandra în situația ce a determinat-o la transmiterea remunerației ilicite. Prin urmare, Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei la data comiterii infracțiunii erau angajați în calitate de ofițeri de investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice a Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a IGP al MAI și în conformitate cu art. 123 alin.(2) Cod penal, ultimii au întrunit calitatea de persoană publică, adică subiecți speciali al infracțiunii imputate. Conform art. 44 Cod penal, participația simplă presupune, situația când la săvârșirea infracțiunii au participat în comun, în calitate de coautori, două sau mai multe persoane, fiecare realizând latura obiectivă a infracțiunii. Adică ambele persoane urmau să realizeze latura obiectivă a infracțiunii. Astfel, acțiunile lui Maleca Teodor s-au manifestat prin pretindere nedeterminată, fapt confirmat prin probele cercetate în ședința instanței de fond și apel, este imposibil de a contura o participație simplă, decât dacă o persoană s-ar fi încadrat în limitele realizării elementului material al infracțiunii, iar cealaltă - în realizarea obiectivă a metodei de încriminare - extorcarea. Astfel, instanța de apel a constatat faptul, că Maleca Teodor, deși nu a participat la desfășurarea percheziției, însă dânsul a asistat la efectuarea acesteia, or, potrivit procesului-verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4; potrivit procesului- verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 10/2; procesul-verbal cu privire la contravenție din 15.07.2015 nr. MAI03036355, procesul verbal din 15.07.2015 cu privire la audierea contravenientului Plăcintă Alexandra, au fost întocmite de inculpatul 17 Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015, fiind ridicate de la acesta în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015, de aceea dânsul în cazul dat a contribuit în calitate de complice la coruperea pasivă, deoarece potrivit declarațiilor martorului Plăcintă Alexandra, „pe parcursul efectuării percheziției Maleca Teodor i-a cerut mijloace bănești pentru a înceta percheziția și a nu ridica calculatoarele de la sediul firmei, comunicându-i că controlul calculatoarelor va dura aproximativ 2 luni și activitatea SRL „Molinart Grup” va fi sistată, însă nu a numit suma concretă de bani”, iar aceste acțiuni ale lui erau ca urmare a înțelegerii prealabile cu ale lui Cheptanaru Andrei. Astfel, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea adusă inculpaților agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, calificativul „de două sau mai multe persoane”, deoarece Cheptanaru Andrei a comis coruperea pasivă în calitate de autor, iar Maleca Teodor avea calitatea de complice la comiterea coruperii pasive. Ce ține de dezacordul apelantului Balaban Mihail cu ordonanța de ridicare din 16.07.2015 (f. d. 6, vol. I) și procesul-verbal din 16.07.2015 (f. d. 7, vol. I), prin care procurorul a efectuat ridicarea de la Al. Plăcintă a unui CD-R de model „Omega” care din declarațiile martorului conține 3 înregistrări audio ale convorbirilor dintre Maleca Teodor, Cheptanaru Andrei și Al. Plăcintă efectuate de ultima, din motivul încălcării prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal a reiterat că potrivit procesului-verbal din 28.10.2015, de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală (f. d. 188, 189, vol. III), după luarea cunoștinței de materialele urmăririi penale, apărătorul Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor, a avut anumite obiecții referitor la mersul urmăririi penale și a depus o cerere prin care a solicitat declararea nulității unor probe, iar prin ordonanța procurorului în Procuratura anticorupție Iachimovschi Octavian din 03.11.2015 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea apărătorului Balaban Mihail în interesele învinuitului Maleca Teodor (f. d. 181, vol. III). Mai mult, apelul este neîntemeiat în partea nominalizată și din considerentul că avocatul inculpatului nu a abordat nulitatea unor acte procedurale concrete ale organului de urmărire penală, în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale, făcând niște demersuri generale, care au fost respinse prin ordonanța din 03.11.2015, astfel dânsul a pierdut dreptul de a invoca presupusele carențe ale acțiunilor organului de urmărire penală ulterior, adică în instanțele de judecată, prezumându-se că inculpatul și apărătorul său au acceptat modul în care s-a desfășurat respectivul proces penal, și acestea nu duc la nulitatea absolută a lor. Din acest motiv, argumentul apărătorului Balaban Mihail privitor la dezacordul lui cu ordonanța de ridicare din 16.07.2015 și procesul-verbal din 16.07.2015, înaintat după expedierea cauzei în judecată de către procuror este neîntemeiată, iar instanța de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu are temei și suport legal pentru a invoca din oficiu chestiunile abordate. Instanța de apel, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților Cheptenaru Andrei și Maleca Teodor, a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea lor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de persoana inculpaților, de 18 faptul că inculpații se caracterizează pozitiv, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea. Reieșind din cele sus-indicate, instanța de apel a admis apelurile apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor și a apărătorului Babără Octavian în interesele inculpatului Cheptanaru Andrei, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 6 martie 2017, a casat această sentință în partea penală și a pronunțat în această parte o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus condamnarea lui Cheptanaru Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni și cu amendă în mărime de 7000 (șapte mii) unități convenționale, adică 140 000 (una sută patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis, iar Maleca Teodor, a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.(5), art.324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni și cu amendă în mărime de 6500 (șase mii cinci sute) unități convenționale, adică 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis, or potrivit art. 72 alin. (3) Cod penal În penitenciare de tip semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. În speță, infracțiunile săvârșite de către inculpații Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor se atribuie la categoria celor grave. Astfel, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului, apărătorului Babără Octavian în interesele inculpatului Cheptanaru Andrei precum că în privința inculpatului Cheptanaru Andrei sunt aplicabile prevederile art. 90 Cod penal, în conformitate cu care a-i suspenda condiționat executarea pedepsei închisorii pe o anumită durată de probațiune, pe motiv că inculpatul Cheptanaru Andrei și-a dat seama de acțiunile ilegale pe care le-a săvârșit, le recunoaște și sincer se căiește de cele săvârșite, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, or, inculpatul Cheptanaru Andrei pe toată durata procesului penal nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, recunoscând-o doar în cadrul examinării cauzei în instanța de apel. Instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpaților Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor este echitabilă, asigurându-se restabilirea echității sociale și prevenirea comiterii de noi infracțiuni și va duce la conștientizarea de către inculpat a necesității respectării legii, ceea ce asigură îndeplinirea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin.(2) Codul penal potrivit cărora pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Împotriva deciziei instanței de apel, au declarat recursuri ordinare inculpatul Maleca Teodor, avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca Teodor și avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei. 19 6.1. Inculpatul Maleca Teodor, declarând recurs ordinar la 15 decembrie 2017, în termen, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitat. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat în interesul lui Maleca Tudor. Partea apărării a invocat în apel, că nu pot fi reținute concomitent pretinderea, acceptarea și primirea remunerației ilicite, după cum a făcut-o prima instanță, care a reținut pretinderea fără detalizarea conținutului extorcării. Or, conform art. 324 alin. (2) prin aceleași acțiuni (adică cele indicate la alin. (1)) se subînțelege : sau pretinderea, sau acceptarea, sau primirea, dar nicidecum nu extorcarea ca o acțiune alternativă, fapt care impune că pe lângă pretinderea reținută de instanță, să fie obligatoriu valorificat conținutul extorcării. În context, doar solicitarea insistentă, nu presupune deja o extorcare. Acest conținut nu a fost conturat prin sentință, iar agravanta - pretinderea prin extorcare a remunerației ilicite prevăzută la lit. c) alin. (2) art. 324 Cod penal i-a fost ilegal și nemotivat imputată inculpatului Maleca T., instanța de apel lăsând argumentele apărării fără răspuns, adică fără a se expune în această parte; - instanțele de fond și de apel nu au ținut cont de lipsa participației lui Maleca T. la săvârșirea infracțiunii de către Cheptanaru A., or, conform pct. 7 al Hotărîrii Plenului CSJ nr. 11 din 22 decembrie 2014, prin corupere pasivă săvârșită de două sau mai multe persoane se înțelege faptul de a pretinde, accepta, primi remunerația ilicită de către doi sau mai mulți făptuitori (având calitățile speciale ale subiectului infracțiunii de corupere pasivă), care, conform atribuțiilor de serviciu, dețin competența de a soluționa interesul manifestat de corupător sau persoanele pe care le reprezintă, precum și dacă întreprind acțiuni concrete în favoarea acestuia (acestora), prin folosirea atribuțiilor lor de serviciu. Aceste momente sunt lipsă în comportamentul lui Maleca T., fapt ce se relevă chiar din sentință. Mai mult decât atât, prin sentință se constată faptul, că Maleca T. nu avea dreptul să participe la desfășurarea percheziției, fiind înlăturat la solicitarea avocaților martorului Plăcintă Al. Astfel Maleca T. a asistat la efectuarea percheziției în afara limitelor atribuțiilor funcționale. Din aceste rațiuni nu putea fi raportat la comportamentul lui Maleca T. scopul de a îndeplini acțiuni contrar funcției sale. Or, conform pct. 5.4 al HP CSJ anume între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal, există o concurență dintre o normă specială și una generală. Astfel agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal, la fel i-a fost imputată ilegal inculpatului Maleca T., sentința fiind nefondată și în această parte, instanța de apel nefondat menținând sentința și în această parte; - instanța de apel nu a ținut cont nici de argumentul părții apărării privind ilegalitatea sentinței în partea acuzării prin acceptarea nefondată a agravantei prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare prin prisma modificărilor din Codul penal introduse prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie 2016; 20 - restituirea computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției. în acest sens, nu putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a returna computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât presupusa acțiune infracțională – pretinderea; - instanța de fond a pus la baza sentinței probe inadmisibile cum sunt interceptările convorbirilor efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucție, obținute contrar procedurii penale, sursa de proveniență a cărora nu este cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la sursa de proveniență a acestora. Instanța de apel însă nu a dat apreciere acestui motiv invocat de partea apărării. Drept consecință instanța a admis erori grave de fapt privitor la acțiunile lui Maleca Tudor, fapt ce a dus la atingerea soluției la caz, acuzarea față de Maleca T. rămânând a fi doar o presupunere nemotivată. 6.2. Avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca Teodor, declarând recurs ordinar la 05 februarie 2018, în termen, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitat. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel; - instanța de apel nu a ținut cont de argumentul părții apărării privind ilegalitatea sentinței în partea acuzării prin acceptarea nefondată a agravantei prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare prin prisma modificărilor din Codul penal introduse prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie 2016. Nu se poate reține proporția mare, după cum o fac instanțele de fond și de apel, acceptând nefondat agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare. Or, la momentul comiterii infracțiunii imputate erau în vigoare unitățile convenționale de amendă - ca reper al calculării proporțiilor mari/deosebit de mari conform art. 126 Cod penal. În Codul penal în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie 2016, a rămas în vigoare unitatea convențională, mărimea acesteia fiind modificată prin majorare de la 20 lei (cum era anterior), la 50 lei. În același context, s-a modificat și art. 126 Cod penal, care prevede ca reper de identificare a proporțiilor mari/deosebit de mari nu unitatea convențională, dar salariul mediu pe economie prognozat. a) până la 07 noiembrie 2016 cu unitatea convențională de 20 lei: proporția mare/deosebit de mare constituiau 50000 lei/100000 lei; b) după 07 noiembrie 2016 cu unitatea convențională de 50 lei: proporția mare/deosebit de mare constituie 125000 lei/250000 lei; c) pentru salariul mediu pe economie pentru anul 2015 - 4500 lei - proporția mare/deosebit de mare constituie 90000 lei/180000 lei; d) pentru salariul mediu pe economie pentru anul 2017 - 5300 lei - proporția mare/deosebit de mare constituie 116000 lei/232000 lei. Aplicând principiul privind retroactivitatea legii penale, conform cerințelor art. 10 Cod penal, urmează să fie aplicată regula b) care este cea mai avantajoasă, dar nicidecum, regula a), c), d) - care sunt mai puțin favorabile. 21 - restituirea computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției, în acest sens, nu putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a returna computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât presupusa acțiune infracțională – pretinderea; - instanțele de fond au pus la baza hotărârilor sale probe inadmisibile cum sunt interceptările convorbirilor efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucție, obținute contrar procedurii penale, sursa de proveniență a cărora nu este cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la sursa de proveniență a acestora. Instanța de apel însă nu a dat apreciere acestui motiv invocat de partea apărării. Drept consecință instanța a admis erori grave de fapt privitor la acțiunile lui Maleca Teodor, fapt ce a dus la atingerea soluției la caz, acuzarea față de Maleca T. rămânând a fi doar o presupunere nemotivată. În speță, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 (f.d. 10) de la cet. Al. Plăcintă în incinta CNA a fost ridicat un USB-flash de model Verbatin ce conține 5 înregistrări audio, fără a fi ridicată sursa cu care au fost făcute aceste înregistrări. Astfel informația deținută pe USB-flash de model Verbatin nu este cea originală, fiind relevantă poziția părții apărării privind posibila neveridicitate a acestei informații, fapt pentru care probele în cauză cad sub incidența prevederilor art. 94 din Cod de procedură penală, rămânând a fi nefondate argumentele instanței de apel; - în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (2), (5) Cod de procedură penală, toate obiectele și documentele ridicate trebuie să fie enumerate în procesul-verbal, indicându-se inter alia exact numărul, măsura acestora și elementele caracteristice, obiectele și documentele ridicate urmând, pe cât de posibil și necesar să fie împachetate și sigilate la locul ridicării, făcându-se mențiuni în procesul-verbal de ridicare. Or, în speță, obiectele ridicate nu au fost identificate prin descrierea elementelor caracteristice ale acestora și anume numărul de identificare al producătorului imprimat de regulă pe USB-flash, care face imposibilă substituirea acestuia, precum și sigilarea în vederea excluderii obiectelor ridicate și manipulării informațiilor conținute pe acesta, necesitatea conservării în vederea substituirii sau manipulării fiind confirmată în procesul- verbal de examinare; - în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (3) Cod de procedură penală, obiectul poate fi recunoscut în calitate de corp delict în condițiile stabilite de lege și anume: dacă, prin descrierea lui detaliată, prin sigilare, precum și prin alte acțiuni întreprinse imediat după depistare, a fost exclusă posibilitatea substituirii sau modificării esențiale a particularităților și semnelor sau a urmelor aflate pe obiect. Or, în cauză condiția necesară recunoașterii obiectului ridicat la 22.07.2015 în calitate de corp delict, nu a fost respectată, fapt atestat de conținutul procesului-verbal de ridicare; - potrivit procesului-verbal de examinare din 27.07.2015 a unui USB-flash de model Verbatin care potrivit descrierii și măsurilor de conservare a acestuia, nu poate fi identificat ca fiind anume acel flash ridicat de la Plăcintă AL, atestă existența a 5 fișiere format audio. Potrivit examinării conținutul fișierului, nu a fost stabilită sursa provenienței acestuia - aparatul cu care a fost efectuată înregistrare, data efectuării înregistrărilor. Or, data efectuării înregistrărilor a 22 fost indicată de către, martorul - Plăcintă A., motiv din care aceste probe sunt inadmisibile. 6.3. Avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptănaru Andrei, declarând recurs ordinar la 02 februarie 2018, în termen, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10), 12), 13) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, și anume la următoarele: pedeapsa este inechitabilă, Cheptanaru Andrei își recunoaște vinovăția penală, or, conform art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal, recunoașterea vinovăției constituie o circumstanță atenuantă care urmează a fi luată în vedere în procesul de individualizare a pedepsei penale conform art. 78 - 79 Cod penal; Cheptanaru Andrei se căiește sincer de cele săvârșite, iar aceasta urmează a fi apreciată ca o circumstanță atenuantă (ceea ce este posibil în baza art. 76 alin. (2) Cod penal; Cheptanaru Andrei este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, iar aceasta urmează a fi apreciată ca o circumstanță atenuantă, ceea ce este posibil în baza art. 76 alin. (2) Cod penal; - recunoașterea vinovăției nu poate în niciun fel să influențeze aplicarea normei prevăzute la art. 90 Cod penal, în acest ultim caz unicul temei de drept fiind stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție (...), iar excepția o vizează săvârșirea infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei periculoase sau deosebit de periculoase; - hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, mai cu seamă în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale pentru fiecare condamnat; - motivarea soluției adoptate de către instanță (atât în instanța de fond, cât și instanța de apel) constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate. Anume motivarea soluției prezumă punerea în evidență a unor date concrete, care, folosite ca premise, pot determina formularea unei/unor concluzii logice. Or, o simplă afirmare a unei concluzii fără indicarea unei/unor date concrete, fără invocarea modului în care a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu presupune nici pe departe ideea de a motiva. În acest context, CtEDO statuează faptul că motivarea unei hotărâri constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO. Astfel, instanța are obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor părților (Cauza Boldea c. România, Hotărârea din 20 aprilie 2010, pct. 32, 38); - instanța de fond nu a probat clar elementul material al infracțiunii de corupere pasivă, fapt care nici nu a pus în vedere vreo careva motivare în acest context; 23 - instanța de fond nu a motivat premisele obiective care au formulat conținutul acțiunii de pretindere, acceptare, primire, precum și nici nu a descris conținutul clar al modalității agravante reținute - prin extorcare; - la data de 09 iulie 2015 nu a fost stabilită ca fiind comisă vreo careva faptă de primire a acestei remunerații ilicite, în același timp, abia la 13 iulie 2015 se constată că a fost pretinsă suma de 3000 euro. Or, pe măsură ce instanța de fond constată că infracțiunea de corupere pasivă s-a consumat la 9 iulie 2015, nu este clară soluția de a atribui anumite fapte comise la 13 iulie 2015 și 15 iulie 2015; - nici instanța de apel nu a motivat care a fost conținutul elementului material al infracțiunii de corupere pasivă; - instanța de apel admite contraziceri prin propria motivare din decizie. Aceasta interpretează faptul precum că în cazul în care persoana cu funcție de răspundere nu a dorit să pretindă, dar cele spuse de el au fost interpretate ca o pretenție care a fost satisfăcută, la fel va exista corupere pasivă. Dar nu în modalitatea de „pretindere”, ci în modalitatea de „primire”. Pe cale de efect, rezultat al celor invocate de către instanța de apel, pretinderea și primirea nu pot fi reținute cumulativ. Însă, instanța de apel a reținut arbitrar și pretinderea, și acceptarea, și primirea remunerației ilicite; - instanța de fond l-a recunoscut vinovat pe Cheptanaru Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, art. 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (evident, că art. 44 Cod penal, constituie o normă invocată de prisos, pe măsură ce săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane (art. 324 alin. (2) lit. c) Cod penal) prezumă exclusiv anume comiterea infracțiunii prin participație simplă - coautorat), dar nu operat cu motivarea conținutului extorcării - ca semn circumstanțial cu efect de agravare a răspunderii penale; - instanța de apel nu a motivat care este latura obiectivă a infracțiunii; - instanțele ierarhic inferioare nu au motivat care este semnul ce vizează interesul material al infracțiunii de corupere pasivă; - instanța de apel nu a motivat în nici mun mod individualizarea pedepsei penale, operând cu anumite elemente care vizează criteriile generale ale acesteia. În particular, nu pot fi vizate și identificate criterii de individualizare a pedepsei penale raportate concomitent la mai mulți inculpați, mai cu seamă și cu roluri diferite (autor, complice) în cadrul mecanismului infracțional; - instanța de apel nu a motivat modalitatea de individualizare a pedepsei; - instanța de apel confundă categoria de persoană publică și cea de persoană cu funcție de răspundere; - la baza soluției adoptate de către instanța de fond au fost puse anumite probe inadmisibile, în particular, interceptările convorbirilor efectuate fără autorizarea judecătorului de instrucție, obținute contrar reglementărilor conținute în normele de drept procesual penal, cea ce inevitabil a constituit încălcarea art. 8 din CEDO. Or, sursa de proveniență a acestora nu este cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la această sursă. Nici instanța de apel nu a dat apreciere acestei erori puse la baza sentinței și a deciziei, condamnarea lui Cheptanaru Andrei fiind bazată pe o eroare gravă de fapt; 24 - nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au operat cu o individualizare clară a pedepsei penale aplicate lui Cheptanaru Andrei în baza prevederilor legale; - s-a admis individualizarea pedepsei penale contrar principiului special al individualizării acesteia și reglementărilor normative în această materie. În context, instanța de apel la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpaților a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea lor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de persoana inculpaților, de faptul că inculpații se caracterizează pozitiv, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după aceea; - potrivit art. 78 alin. (2) Cod penal prevede că în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi înlăturată; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, în baza agravantei a infracțiunii de corupere pasivă; - faptele au fost încadrate juridic diferit de la prima instanță, la instanța de apel, dar și într-un caz și în altul cu devierea de la principiul legalității incriminării penale. În primul rând faptele au fost încadrate juridic conform mai multor acțiuni alternative prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, reținerea concomitentă a acestora fiind absurdă și iluzorie. Pe această cale nu a fost demonstrat (fiind în fapt și lipsă) caracterul univoc al pretinderii, prin manifestarea intenției coruptului de a condiționa de remunerația ilicită conduita legată de obligațiile sale de serviciu (pct. 3.1 al HP CSJ, nr. 11). Acest fapt nu s-a determinat în concret, iar pe această cale decizia devine una confuză, neîntemeiată, iar atitudinea instanței de judecată în raport cu evaluarea și aprecierea situației de fapt și recunoașterea vinovăției lui Cheptanaru Andrei în comiterea unei infracțiuni de corupere pasivă în toate variantele alternative (pretindere, acceptare, primire) este una incorectă, ilegală, admisă prin interpretare extensivă defavorabilă; - nu se confirmă faptul că inițiativa a venit din partea lui Cheptanaru Andrei și/sau lui Maleca Teodor - în cazul primei instanțe, ori exclusiv lui Cheptanaru Andrei - în cazul instanței de apel și prin ce fapt s-a materializat această inițiativă de fiecare dată. De asemenea, nu s-a făcut o legătură între această inițiativă materializată în pretinderea din partea lui Cheptanaru Andrei și caracterul inteligibil al acesteia. Mai cu seamă că această pretindere a fost corelată, din cele invocate în fapt, cu extorcarea acestor bunuri. De asemenea nu a fost enunțat în mod descriptiv conținutul pretinderii de bunuri și prin care forme faptice s-a materializat; - potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, în vigoare până la 07 noiembrie 2016, infracțiunea de corupere pasivă a fost comisă de către Cheptănaru Andrei în perioada 09 iulie 2015 - 15 iulie 2015. Or, instanța de judecată nu a stabilit clar momentul comiterii infracțiunii. Lipsa de claritate în acest context denotă neclarificarea momentului de consumare a infracțiunii, pe măsură ce nu pot fi reținute în același caz de corupere pasivă și pretinderea remunerației, și 25 acceptrea acesteia, și primirea ei, iar săvârșirea acestor fapte au fost anume în această perioadă de timp vizată), se consideră proporții deosebit de mari, proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care, la momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5.000 și, respectiv 2.500 unități convenționale de amendă (adică, raportat la at. 64 alin. (2) Cod penal, stabilim valoarea proporțiilor mari ca fiind 50 000 lei); - potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal în vigoare de la 7 noiembrie 2016, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei; - echivalentul a 5000 Euro la data de 15 iulie 2015 conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, era de 104406,5 lei; - prin Legea nr. 163 din 20 iulie 2017 (în vigoare la 20 decembrie 2017) au fost admise anumite modificări favorabile condamnatului și care vizează procesul de individualizare a pedepsei penale, precum și posibilitatea aplicării unei depenalizări parțiale a pedepsei penale (art. 901 Cod penal). Or, condamnatul nu a putut beneficia de aceste mijloace juridico-penale mai favorabile, care au fost adoptate până la pronunțarea deciziei de către Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, dar ulterior pronunțării dispozitivului Deciziei. În acest sens, a fost completat art. 79 Cod penal cu un alineat nou - alin. (11), care prevede că poate fi considerată excepțională atât o circumstanță atenuantă, cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate la alin. (1).

Procurorul prin intermediul referinței depuse, pe marginea recursurilor declarate, pledează pentru declararea inadmisibilității acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece consideră că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți și că decizia contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția privind încadrarea juridică corectă a acțiunilor inculpaților și stabilirea măsurii de pedeapsă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în baza materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din următoarele considerente. Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 10), 12) și 13) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul 26 hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii; pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului. 7.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea vinovăției inculpatului Cheptanaru Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și inculpatului Maleca Teodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, își exprimă dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi 27 verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate la prezenta cauză. Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii menționate. Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor ordinare. Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele recurenților cu privire la declararea nulității probelor au constituit obiect al examinării în instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns întemeiat asupra acestora. 7.2. Cu referire la eroarea de drept indicată în recursurile inculpatului Maleca Teodor și avocatului acestuia Oltu Vadim prin prisma pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal subliniază următoarele. Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului Maleca Teodor nu sunt întrunite elementele infracțiunii, deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanțele ierarhic inferioare au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă că inculpatul Maleca Teodor a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. 28 Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelul avocatului declarat în numele inculpatului Maleca Teodor, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond, astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează vinovăția inculpatului înafara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților, nu au fost depistate. Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal. De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de recurenți, menționate în pct. 6.1. și 6.2. din decizie, au format obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai impune. În acest sens instanța de recurs cu referire la argumentele recurenților cu privire la încadrarea acțiunilor inculpaților menționează, că excluderea de către instanța de apel a semnului agravant prevăzut la lit. b) art. 324 alin.(2) Cod penal ”de două sau mai multe persoane” este una corectă și argumentată. În acest sens argumentele apărării că inculpatul Maleca T. nu este subiect special al infracțiunii de care este învinuit nu pot fi luate în considerație, deoarece potrivit practicii judiciare constante, în cazul contribuției unei persoane particulare la săvârșirea coruperii pasive se va face trimitere la prevederile art. 42 Cod penal, fapt ce este prezent în speță, deoarece inculpatul Maleca T. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. Totodată instanța de recurs menționează, că potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal în vigoare de la 7 noiembrie 2016, se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. 29 Instanța de recurs menționează, că reieșind din aceste prevederi legale, sunt neîntemeiate argumentele recurenților cu privire la faptul lipsei în acțiunile inculpaților a semnului agravant prevăzut la lit. d) art. 324 alin.(2) Cod penal ” săvârșită în proporții mari”, deoarece raportând echivalentul sumei de 5000 euro, așa cum acesta a indicat la data de 15 iulie 2015, la cuantumul de 4500 lei salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din 04.12.2014, este evident, că valoarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpaților constituie proporții mari (104406,5 lei : 4500 lei =23,20 salarii minime pe economie). Interpretarea tendențioasă a apărării precum că la stabilirea prejudiciului cauzat în anul 2015 urmează a fi luat în calcul salariul mediu pe economie pentru anul 2017 nu rezistă criticii, fiind vădit neîntemeiată și ilegală, deoarece legea penală indică expres că proporțiile prejudiciului se calculează reieșind din mărimea salariului mediu pe economie stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. 7.3. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond dacă s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate. Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. 30 Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului, Colegiul penal atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpatul Cheptanaru Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare, amendă în mărime de 7000 unități convenționale, adică 140000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța apel corect a stabilit măsura și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în considerație că inculpatul Cheptanaru Andrei și-a dat seama de acțiunile ilegale pe care le-a săvârșit, le recunoaște și sincer se căiește de cele săvârșite, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori, se caracterizează pozitiv, anterior nu a fot condamnat, iar pe toată durata procesului penal nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, recunoscând-o doar în cadrul examinării cauzei în instanța de apel. Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Astfel, referitor la argumentele recurenților privind neaplicarea în privința inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către instanțele de judecată. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Cheptanaru Andrei, pentru infracțiunea comisă, instanța nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. 7.4. Totodată cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 13) Cod de procedură penală, că a intervenit o lege mai favorabilă condamnatului, prin modificările operate la 20.12.2017 în art. 75 Cod penal și introducerea art. 901 Cod penal, Colegiul penal consideră că argumentele recurentului în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece această Lege a intrat în vigoare la data de 20.12.2017, după pronunțarea deciziei instanței de apel la 28.11.2017. 31 7.4. Cu referire la temeiul invocat de avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei în baza pct. 12) alin. (1) a art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, o astfel de eroare în speța dată nu se constată. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Reieșind din prevederile legale și practica judiciară menționată, pentru verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită, așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui control încadrarea juridică a faptei stabilite, verificând dacă aceasta a fost încadrată corect potrivit normei penale. În speța dată, inculpatul Cheptanaru Andrei a fost condamnat de către instanța de apel în baza art. 324 alin. (2) lit. c și d) Cod penal – ”coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari.” În acest sens Colegiul reține, că recursul nu conține o motivare în baza cărei norme urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului decât cele incriminate conform art. 324 alin. (2) lit. c și d) Cod penal, recurenții motivându-și poziția sub aspectul neexistenței în acțiunile inculpatului a pretinderii și extorcării remunerației, este una neîntemeiată, deoarece instanța de apel a pronunțat o soluție corectă privind calificarea acțiunilor inculpatului. Instanța de recurs atestă, că instanța de apel în motivarea soluției corect a indicat, că doar inculpatul Cheptanaru Andrei avea competența de a efectua percheziția și de a întocmi procesul-verbal în cadrul unui proces contravențional, și prin urmare dânsul a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, ca autor, după indicii calificativi, coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari. Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că, inculpatul Cheptanaru Andrei în faza de urmărire penală și în cursul judecării cauzei în instanța de fond vina nu o recunoștea, însă după pronunțarea sentinței de condamnare, ultimul prin intermediul avocatului său, a declarat apel, prin care a invocat recunoașterea vinovăției sale incriminate, solicitând aplicarea unei pedepse sub formă de 5 ani închisoare și în conformitate cu art. 90 Cod penal de a-i suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de 3 ani (f. d. 103 – 106, vol. IV), fapt ce indică că, inculpatul și-a recunoscut vina integral conform actului de învinuire înaintat, totodată recunoscându-și vinovăția și în ședința instanței de apel (f. d. 124, vol. IV). Colegiul consideră că în circumstanțele descrise, sunt lipsite de suport juridic argumentele recurenților privind incorectitudinea încadrării de către 32 instanța de apel a acțiunilor inculpatului în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. Astfel, instanța de recurs concluzionează că instanța de apel, corect a apreciat probele în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpatului Cheptanaru Andrei, deoarece în acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal. 7.6. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) și 13) Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate. 8. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul Maleca Teodor, de către avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca Teodor și de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Cheptanaru Andrei XXXXX și Maleca Teodor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Alerguș Constantin Boico Victor 33