1ra-454/18 — Art. 42 alin. 5, 324 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-454/18 — Art. 42 alin. 5, 324 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-454/2018

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

30 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte: Toma Nadejda,

judecători: Alerguș Constantin, Boico Victor

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

către inculpatul Maleca Teodor, de către avocatul Oltu Vadim în numele

inculpatului Maleca Teodor și de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan

în numele inculpatului Cheptanaru Andrei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe

Cheptanaru Andrei XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX,

domiciliat în XXXXX;

Maleca Teodor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.11.2015 – 06.03.2017;

Instanța de apel: 19.04.2017 – 28.11.2017;

Instanța de recurs: 29.01.2018 – 30.05.2018;

A C O N S T A T AT :

Cheptanaru Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. art. 44, 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestei

Legi i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 (șase) ani cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de

7000 (șapte mii) unități convenționale, ceea ce constituie suma de 140000 (una

sută patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 8 (opt) ani.

Maleca Teodor, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 44, 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și în baza acestei

Legi, i-a fost aplicată pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 (șase) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de

6500 (șase mii cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie suma de

1

130000 (una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

publice pe un termen de 8 (opt) ani.

09.07.2015 inculpații Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor, activând în calitate

de ofițeri de investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice

a Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, fiind

persoane publice, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup” situat în

mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/2, efectuând percheziția încăperilor

întreprinderii menționate, în cadrul unui proces contravențional inițiat în

privința SRL „Molinart Grup”, au extorcat de la administratorul SRL „Molinart

Grup”, Plăcintă Alexandra bani, fără a concretiza suma exactă, pentru a restitui

computerele ridicate de către aceștia în cadrul percheziției și pentru a nu crea

impedimente în activitatea acesteia.

Ulterior, în aceiași zi Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor, aflându-se în

curtea blocului din mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 62, au restituit Alexandrei

Plăcintă unul din computerele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul

SRL „Molinart Grup”, concomitent insistând asupra necesității transmiterii

banilor de către ultima și condiționând restituirea celorlalte computere ridicate.

În continuare, la data de 13.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în

temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, aflându-se la sediul

SRL „Molinart Grup”, mun.Chișinău str.Transnistriei, 10/2, a extorcat de la

Plăcintă Alexandra 3000 euro, pentru a restitui computerele ridicate de către

acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL

„Molinart Grup”, comunicând însă, că suma de bani ce urmează a fi transmisă

poate fi mai mare, fapt despre care Plăcintă Alexandra va fi informată.

În aceiași zi, Cheptanaru Andrei, acționind în temeiul unei înțelegeri

prealabile avute cu Maleca Teodor, a contactat-o telefonic pe Plăcintă Alexandra

și a extorcat de la aceasta 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit

de către BNM pentru data de 13.07.2015 constituiau echivalentul a 106676.5

lei), pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul

percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”,

condiționând transmiterea banilor extorcați pentru data de 15.07.2015. orele

10:00.

La data de 15.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în temeiul unei

înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, având scopul primirii unor bunuri

ce nu li se cuvin, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str.

Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 5000 euro (bani care

potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 15.07.2015

constituiau echivalentul a 104406.5 lei, pentru a restitui computerele ridicate

de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în

activitatea SRL „Molinart Grup”.

Ulterior, la data de 15.07.2015, aproximativ la ora 11:00, fiind convins

despre faptul că banii extorcați îi vor fi transmiși de către Plăcintă Alexandra,

Cheptanaru Andrei a distrus în prezența acesteia procesul-verbal cu privire la

percheziție din 09.07.2015, iar după primirea banilor a restituit acesteia două

computere ridicate în cadrul percheziției la SRL „Molinart Grup”.

2

inculpatului Maleca Teodor și de către avocatul Babără Octavian în numele

inculpatului Cheptanaru Andrei.

3.1. Avocatul Balaban Mihail în numele inculpatului Maleca Teodor, declarând

apel a solicitat casarea totală a sentinței Judecătoriei Chisinau, sediul Ciocana din

06.03.2017 în partea recunoașterii ca fiind vinovat de săvârșirea faptei

prevăzute de art. 44, 324 alin. (2), lit. b), c), d), Cod penal, a inculpatului Maleca

Teodor, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță, prin care apelantul să fie achitat, deoarece în

acțiunile inculpatului Maleca Teodor nu există faptul infracțiunii.

Apelantul consideră că nu putea fi raportat la comportamentul lui Maleca

Teodor scopul de a îndeplini acțiuni contrar funcției sale. Or, conform pct. 5.4 al

HP CSJ anume între art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal există o concurență

dintre o normă specială și una generală. Astfel agravanta prevăzută de art. 324

alin.(2), lit. b) Cod penal, la fel i-a fost imputată ilegal inculpatului Maleca

Teodor, sentința fiind nefondată și în această parte.

De asemenea, apelantul consideră că nu se poate reține nici proporția mare,

după cum o face instanța de fond, acceptând nefondat agravanta prevăzută de

art. 324 alin.(2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare. Or, la momentul

comiterii infracțiunii imputate erau în vigoare unitățile convenționale de

amendă - ca reper al calculării proporțiilor mari/deosebit de mari conform art.

126 Cod penal. În Codul penal în temeiul Legii pentru modificarea și

completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie

2016, a rămas în vigoare unitatea convențională, mărimea acesteia fiind

modificată prin majorare de la 20 lei (cum era anterior), la 50 lei. În același

context, s-a modificat și art. 126 Cod penal, care prevede ca reper de identificare

a proporțiilor mari/deosebit de mari nu unitatea convențională, dar salariul

mediu pe economie prognozat.

Un alt argument invocat de către apelantul, apărătorul Balaban Mihail în

interesele inculpatului Maleca Teodor este acela precum că restituirea

computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției și în acest sens, nu

putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a returna

computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât presupusa

acțiune infracțională - pretinderea. În context, pretinderea și acceptarea - ca

modalități alternative - pot fi realizate doar într-un scop stipulat de legea penală

și prezent la momentul comiterii infracțiunii. Apariția scopului după realizarea

faptei nu justifică încadrarea infracțiunii ca fiind în acest scop, nici logic, nici

juridic. Conform pct. 3.3 al HP CSJ, doar primirea poate avea loc până ori după

acordarea serviciului solicitat, dar cu condiția că a fost în prealabil acceptată.

Astfel semnul obiectiv - pretinderea la fel nu-i poate fi imputat inculpatului, în

acțiunile ultimului nefiind evidentă componența coruperii pasive imputate.

Astfel, apelantul consideră că erorile de drept material admise de instanța

de fond au dus la atragerea ilegală la răspundere penală a inculpatului în lipsa

laturii obiective ca element obligatoriu a componenței de infracțiune precum

este coruperea.

Totodată, apelantul a considerat că instanța de fond eronat a interpretat

legea și a constatat faptul că, Maleca Teodor, a returnat un calculator cet. Al.

Plăcintă în seara zilei de 09.07.2015, fără a indica acest fapt în procesul-verbal,

3

cât și împreună cu Cheptanaru Andrei au condiționat transmiterea sumelor

bănești. Or, materialul contravențional nr. 6856 înregistrat în R-2, conform

rezoluției nu a fost în gestiunea lui Maleca Teodor, dar se afla în gestiunea

ofițerului Cheptanaru Andrei, precum reiese și din probatoriul dosarului Maleca

Teodor era un simplu participant al actului de percheziție, prezent pentru

menținerea ordinii publice pe parcursul actului procesual, dar nu gestionarul

agentul constatator) materialului 6856 și/sau ordonatorul percheziției,

respectiv nu era de competența lui Maleca Teodor de a decide asupra restituirii

sau nu a calculatoarelor, a modalității de restituire, motiv din care nici nu-i poate

fi incriminată fapta infracțională de corupere pasivă întrucât, conform Legii

Maleca Teodor nu poate lua decizia în locul agentului constatator. Precum

rezultă din materialele cauzei, Maleca Teodor nu avea în gestiune materialul nr.

6856, fiind după un simplu participant al actului de percheziție, dar nu

gestionarul materialului 6856 și/sau ordonatorul percheziției, deci Maleca

Teodor nu poate avea calitatea de subiect al infracțiunii imputate, Maleca

Teodor neavând competența de a decide asupra procesului contravențional, or,

agentul constatator în exercitarea atribuțiilor sale este independent.

Apelantul, apărătorul Balaban Mihail a menționat și faptul precum că

instanța de fond, ilegal a respins obiecțiile apărării referitor la inadmisibilitatea

probelor. În speță, potrivit procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 (f.d. 10)

de la cet. Al. Plăcintă în incinta CNA a fost ridicat un USB-flash de model Verbatin

ce conține 5 înregistrări audio. Or, în cauză condiția necesară recunoașterii

obiectului ridicat la 22.07.2015 în calitate de corp delict, nu a fost respectată și

în lipsa justificării de către partea acuzării a legalității acțiunilor de înregistrare

ascunsă a unor convorbiri de către martorul Al. Plăcintă, vicierea procedurii de

ridicare și conservare a probelor, instanța de fond urma să declare drept

inadmisibile în calitate de probe a acuzațiilor aduse inculpatului Maleca Teodor

a corpului delict USB-flash de model Verbatin ce conține 5 înregistrări audio, a

procesului-verbal de examinare 27.05.2015 și rezultatul acestuia. Mai mult decât

atât, prin ordonanța de ridicare din 16.07.2015 (f. d. 6) și procesul-verbal din

16.07.2015 (f. d. 7, Vol. I), procurorul a efectuat ridicarea de la Al. Plăcintă a unui

CD-R de model „Omega” care din declarațiile martorului conține 3 înregistrări

audio ale convorbirilor dintre Maleca Teodor, Cheptanaru Andrei și Al. Plăcintă

efectuate de ultima, acest fapt denotă încă o dată inadmisibilitatea în calitate de

probă a USB-flash-ului care ar conține 5 înregistrări audio, întrucât

recunoașterea acestor în calitate de corp delict și rezultatele acesteia în opinia

apelantului denotă vicii grave de procedură.

3.2. Avocatul Babără Octavian în numele inculpatului Cheptanaru Andrei,

declarând apel, a solicitat casarea sentinței Judecătoriei Ciocana din 06 martie

2017 în partea stabilirii pedepsei și a-l recunoaște vinovat pe Cheptanaru Andrei

Constantin în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 324 alin.(2) lit. b),

c), d) Cod Penal și în baza acestei Legi, a-i aplica pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 5 ani și în conformitate cu art. 90 Cod penal de a-i suspenda

condiționat executarea pedepsei pe un termen de 3 ani.

Apărarea consideră pedeapsa aplicată inechitabilă, care nu-și va atinge

scopul de corectare și reeducare a condamnatului motivând prin faptul că la

momentul de față Cheptanaru Andrei vina o recunoaște pe deplin, dorește să dea

declarații asupra faptelor date și se căiește sincer de cele săvârșite. Apărarea

4

consideră că căința sinceră a lui Cheptanaru Andrei urmează a fi apreciată ca o

circumstanță atenuantă, or, ultimul și-a dat seama de acțiunile ilegale pe care

le-a săvârșit, le recunoaște și sincer să căiește de cele săvârșite. Inculpatul

Cheptanaru Andrei niciodată nu a fost atras la răspundere penală și nici măcar

contravențională, este căsătorit și are la întreținere doi copii minori.

2017, au fost admise apelurile apărătorului Balaban Mihail în interesele

inculpatului Maleca Teodor și a apărătorului Babără Octavian în interesele

inculpatului Cheptanaru Andrei, declarate împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 06 martie 2017, casată această sentință în partea

penală și pronunțată în această parte o nouă hotărâre, după cum urmează:

A fost recunoscut vinovat Cheptanaru Andrei, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni și cu amendă în

mărime de 7000 (șapte mii) unități convenționale, adică 140 000 (una sută

patruzeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen

de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis.

A fost recunoscut vinovat Maleca Teodor, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și i s-a

stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 4

(patru) luni și cu amendă în mărime de 6500 (șase mii cinci sute) unități

convenționale, adică 130 000 (una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul

de a ocupa funcții publice pe un termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei

închisorii în penitenciare de tip semiînchis.

În rest, sentința în privința corpurilor delicte, a fost menținută.

09.07.2015 inculpatul Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor, și

Maleca Teodor în calitate de complice, activând în calitate de ofițeri de

investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice a

Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova, fiind persoane

publice, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău,

str. Transnistriei, 10/2, Cheptanaru Andrei, efectuând percheziția încăperilor

întreprinderii menționate, în cadrul unui proces contravențional inițiat în

privința SRL „Molinart Grup”, au extorcat de la administratorul SRL „Molinart

Grup”, Plăcintă Alexandra bani, fără a concretiza suma exactă, pentru a restitui

computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea

impedimente în activitatea acesteia.

Ulterior, în aceiași zi Cheptanaru Andrei acționând în calitate de autor și

Maleca Teodor în calitate de complice, aflându-se în curtea blocului din

mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 62, i-au restituit Alexandrei Plăcintă unul din

computerele ridicate în cadrul percheziției efectuate la sediul SRL „Molinart

Grup”, concomitent insistând asupra necesității transmiterii banilor de către

ultima și condiționând restituirea celorlalte computere ridicate.

În continuare, la data de 13.07.2015, Cheptanaru Andrei acționând în

calitate de autor și Maleca Teodor în calitate de complice, aflându-se la sediul

SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str. Transnistriei, 10/2, a extorcat de la

Plăcintă Alexandra 3000 euro, pentru a restitui computerele ridicate de către

5

acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL

„Molinart Grup”, comunicând însă, că suma de bani ce urmează a fi transmisă

poate fi mai mare, fapt despre care Plăcintă Alexandra va fi informată.

În aceiași zi, Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor și Maleca

Teodor în calitate de complice, a contactat-o telefonic pe Plăcintă Alexandra și a

extorcat de la aceasta 5000 euro (bani care potrivit cursului oficial stabilit de

către BNM pentru data de 13.07.2015 constituiau echivalentul a 106676.5 lei,

pentru a restitui computerele ridicate de către acestea în cadrul percheziției și

pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”, condiționând

transmiterea banilor extorcați pentru data de 15.07.2015 orele 10:00.

La data de 15.07.2015, Cheptanaru Andrei, acționând în calitate de autor și

Maleca Teodor în calitate de complice, având scopul primirii unor bunuri ce nu li

se cuvin, aflându-se la sediul SRL „Molinart Grup”, mun. Chișinău str.

Transnistriei, 10/2, a extorcat de la Plăcintă Alexandra 5000 euro (bani care

potrivit cursului oficial stabilit de către BNM pentru data de 15.07.2015

constituiau echivalentul a 104406.5 lei, pentru a restitui computerele ridicate de

către acestea în cadrul percheziției și pentru a nu crea impedimente în

activitatea SRL „Molinart Grup”.

Ulterior, la data de 15.07.2015, aproximativ la ora 11:00, fiind convins

despre faptul că banii extorcați îi vor fi transmiși de către Plăcintă Alexandra,

Cheptanaru Andrei a distrus în prezența acesteia procesul-verbal cu privire la

percheziție din 09.07.2015, iar după primirea banilor a restituit acesteia două

computere ridicate în cadrul percheziției la SRL „Molinart Grup”.

Astfel instanța de apel a menționat că, prin acțiunile sale intenționate

Cheptanaru Andrei, a comis infracțiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. c) și

d) Cod penal, după indicii calificativi, coruperea pasivă, adică pretinderea,

acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se

cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar

funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari, iar Maleca Teodor, a

comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin.(5), art.324 alin.(2) lit. c) și d) Cod

penal, complice la coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea,

personal, de către o persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și

pentru o altă persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu

extorcarea de bunuri în proporții mari.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță , la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art. 101 Cod de

procedură penală, conform cărora: 1) Fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. (2) Reprezentantul

organului de urmărire penală sau judecătorul apreciază probele conform

propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate

aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. (3) Nici o probă nu are o

valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de

judecată, și în așa mod a ajuns la concluzia de a-i încadra acțiunile ambilor

inculpați în baza art.art.44 - 324 alin.(2), lit. b), c), d) Cod penal, or, doar

inculpatul Cheptanaru Andrei Constantin, avea competența de a efectua

percheziția și de a întocmi procesul verbal în cadrul uni proces contravențional.

și, prin urmare, doar dânsul a comis infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2),

6

lit. c) și d) Cod penal, ca autor, după indicii calificativi, coruperea pasivă, adică

pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de

bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini

acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari, iar

Maleca Teodor, a comis infracțiunea prevăzută de art.42 alin.(5) - art.324

alin.(2), lit. c) și d) Cod penal, ca complice la coruperea pasivă, adică

pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană publică de

bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a îndeplini

acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari.

Astfel, vinovăția inculpaților Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor în

comiterea infracțiunilor sus-indicate, este dovedită prin următoarea sistemă de

probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum

ar fi:

- declarațiile martorilor Plăcintă Alexandra, Plăcintă Nadejda, Șirocova

Svetlana.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpaților Maleca Teodor și

Cheptanaru Andrei în comiterea faptelor imputate, este dovedită și prin probele

acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate atât în cadrul ședinței

instanței de fond, cât și celei de apel, cum ar fi:

- procesul-verbal de ridicare din 22.07.2015, prin care a fost ridicat de la

martorul Plăcintă Alexandra un purtător de informație electronică USB-flash de

model „Verbatim” ce conține 5 înregistrări audio a discuțiilor dintre Cheptanaru

Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 și la data de 13.07.2015 (f. d. 10,

vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 27.07.2015, potrivit căruia a fost

examinat supotrul USB-flash de model „Verbatim” ridicat de la martorul Plăcintă

Alexandra, care conține cinci fișiere cu denumirile Police, Police 2. Голос 001.

Голос 002. Voce 023(1), cu stenograma comunicărilor (f. d. 11-19, Vol.I);

Conform înregistrărilor audio convorbirii telefonice între inculpatul Maleca

Teodor și martorul A. Plăcintă, exteriorizate prin extrasul din stenograma

comunicărilor - fișier audio „Voce 023(1)”, urmează că martorul Plăcintă

Alexandra cere inculpatului Maleca Teodor restituirea măcar unui calculator, iar

acesta se interesează care anume procesor, iar din stenograma comunicărilor

telefonice exteriorizate prin fișier audio „Голос 001” urmează că în discuție

purtată între martorul Plăcintă Alexandra și inculpatul Maleca Teodor, ultimul

se interesează ce se aude la martor, iar această comunică că are nevoie de

restituirea calculatoarelor, la ce inculpatul Maleca Teodor propune să se

întâlnească cu martorul în a doua jumătatea zilei pentru a discuta.

Conform înregistrărilor audio convorbirii telefonice între inculpatul

Cheptanaru Andrei și martorul A. Plăcintă, inculpatul comunică martorului

despre varianta „a doua”, iar pentru așa caz ultima solicită termen mai mult cu o

zi pentru că urmează să acumuleze mai mulți bani și anume bani în sumă de

5000 euro, dar nu în sumă de 3000 euro, la ce inculpatul Cheptanaru Andrei

reproșează și amintește că aceasta vorbește la telefon și ambii stabilesc

preventiv întâlnirea pentru ziua de „poimîne la ora 10:00”.

- procesul-verbal de ridicare din 24.07.2015, potrivit căruia a fost ridicat

de la „Pro Digital” SRL un suport electronic DVD-R Maxell cu înregistrări audio-

7

video efectuate la data de 09.07.2015, la sediul SRL „Molinart Grup”, situat în

mun. Chișinău, str. Transnistriei 10/2 (f. d. 24, vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 29.07.2015, potrivit căruia a fost

examinat suportul electronic DVD-R Maxell ce conține un fișier cu înregistrări

audio-video cu denumirea „percheziții Ciocana”, ridicate de la ”Pro Digital” SRL

(f. d. 25, Vol. I);

- procesul-verbal din 15.07.2015 privind percheziția efectuată în

automobilul de model BMW525, utilizat de inculpatul Cheptanaru Andrei,

potrivit căreia din automobil au fost ridicate materialele aferente procesului

contravențional în privința SRL „Molinart Grup” pe 146 file, nefiind cusute și

numerotate, un pachet de polietilenă de culoare albă de care sunt atașate trei

sigilii improvizate din file, pe care sunt aplicate semnături olografice ilizibile,

precum și executate texte scurte ce indică asupra presupusului conținui

„Notebook” ridicat de la SRL „Molinart Grup”, 64 bucăți de filă (file) ruptă

(rupte) cu texte executate de mână (f. d. 31, Vol. I);

- procesul-verbal de examinare din 21.07.2015, potrivit căruia au fost

examinate obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate în automobilul de

model BMW525, utilizat de inculpatul Cheptanaru Andrei (f. d. 37-43, Vol. I);

- procesul-verbal cu privire la contravenție din 15.07.2015 nr. MAI

03036355, potrivit căruia SRL „Molinart Grup” situat în mun. Chișinău, str.

Transnistriei, 10/2, a fost atras la răspundere contravențională în baza art.18 al

Legii nr.231 din 23.09.2010, precum că „la data de 09.07.2015, orele 13:30 a

admis transportarea mărfurilor în lipsa actelor ce atestă proveniența acestora”;

- procesul-verbal din 15.07.2015 cu privire la audierea contravenientului

Plăcintă Alexandra;

- procesul-verbal din 09.07.2015 privind efectuarea percheziției la SRL

„Molinart Grup” , pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4, potrivit căruia în

timpul percheziției careva bunuri sau obiecte nu au fost descoperite și ridicate;

- procesul-verbal din 09.07.2015 privind efectuarea percheziției la SRL

„Molinart Grup” pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 10/2, potrivit căruia

în timpul percheziției careva bunuri sau obiecte nu au fost descoperite și ridicate

(f. d. 44-48, Vol. I);

- materialele înregistrate în R-2 al TP Ciocana cu nr.6856, aferente

investigării activității SRL „Molinart Grup” ridicate în cadrul percheziției

efectuate la 15.07.2015 în automobilul de model BMW utilizat de către

CHEPTANARU Andrei (f. d. 49-87, Vol. I);

- procesul-verbal din 15.07.2015, început la orele 12:20 și finisat la orele

12:44 privind percheziția corporală efectuată inculpatului Cheptanaru Andrei,

potrivit căruia de la Cheptanaru Andrei au fost ridicați bani în sumă de 5000

euro, și anume o bancnotă cu nominalul 500 euro, 5 bancnote cu nominalul 200

euro, 35 bancnote cu nominalul 100 euro, precum și un telefon mobil de model

„Lenovo P 780”, un telefon mobil de model „Nokia E52” și un telefon mobil de

model „Samsung” (f. d. 99, Vol. I);

- procesul-verbal de examinate din 21.07.2015 prin care au fost examinate

telefoanele mobile ridicate de la inculpatul Cheptanaru Andrei în cadrul

percheziției corporale din 15.07.2015 (f. d. 105-113, Vol. I);

- banii în sumă de 5000 euro ridicați de la inculpatul Cheptanaru Andrei în

cadrul percheziției corporale din 15.07.2015 și anume: 35 bancnote a câte 100

8

euro cu seriile și numerele: N44091569946; X09850553066; S19131386965;

S27784986856; S14088252058; X09905969549; X05335583942;

XII160696809; X09555580172; S26855259514; X08950569014;

S09524770828; S08771168806; S20180177269; X09311867183;

XI1224597358; S16546322932; S24785322136; S25534690396;

X09284825027; S24258285475; X11706667967; S12630278329;

X09887807855; S15308767528; S27972314944; S20123015542;

S12632872273; S25168903405; X14591672453; S16722441007;

XI1479590776; S12480410905; XI1570980484; S19018940299, cinci bancnote

a câte 200 euro cu seriile și numerele L05920602359; X04581305102;

X01777307591; X03124996121; X04506707279, o bancnotă a câte 500 euro cu

seria și numărul N57042286995 (anexate și păstrate la cauza penală în pachetul

nr.1P);

- raportul de expertiză din 14.07.2015. potrivit căruia fiecare din

bancnotele examinate, și anume o bancnotă cu nominalul a câte 500 euro, 5

bancnote cu nominalul a câte 200 euro și 35 bancnote cu nominalul a câte 100

euro, corespund după calitatea și metoda executării elementelor de bază,

bancnotelor autentice (f. d. 131-139, Vol. I);

- 64 fragmente de hârtie ridicate la 15.07.2015 în cadrul percheziției

efectuate în automobilul de model BMW-525 utilizat de către Cheptanaru Andrei

(anexate și păstrate la cauza penală în pachetul nr. 4A);

- raportul de expertiză nr.271 din 29.07.2015 potrivit căruia cele 64

fragmente de hârtie, ridicate în cadrul percheziției din 15.07.2015, efectuate în

automobilul inculpatului Cheptanaru Andrei (...), anterior au constituit: - a câte

32 de fragmente - un tot întreg, ce se prezintă prin două procese-verbale de

percheziție, cu rubricile completate cu manuscrise și semnături executate cu

colorant violet (f. d. 152-157, Vol. I);

- raportul de expertiză nr. 8237 din 29-30.09.2015 (f. d. 170-176, Vol. I);

- raportul de expertiză nr. 8238 din 29.09-02.10.2015 (f. d. 178-182,

Vol.I);

- raportul de expertiză nr. 8239 din 29.09-01.10.2015 (f. d. 185-190,

Vol.I);

- raportul de expertiză nr. 8240 din 30.09-01.10.2015 (f. d. 193-198,

Vol.I);

- procesul-verbal de ridicare din 20.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată

de la SA „Moldtelecom” informația privind convorbirile telefonice efectuate în

perioada 01.06.2015 - 22.07.2015 de la numărul de telefon mobil 067208800 ce

a fost utilizat de către inculpatul Maleca Teodor (f. d. 4, 5 - 28, Vol.II);

- procesul-verbal de examinare din 20.08.2015 și informația privind

convorbirile telefonice efectuate, potrivit căruia a fost examinată informația

privind convorbirile telefonice efectuate de la numărul de telefon mobil

067208800 ce a fost utilizat de către Maleca Teodor. Potrivit procesului verbal

în cauză la data de 10.07.2015, de la numărul de telefon 067208800 s-au

efectuat trei apeluri telefonice la numărul de telefon 069644040 ce este utilizat

de martorul Plăcintă Alexandra (orele 09:26 - cu durata de 31 secunde, ora

09:27 - cu durata de 68 secunde, ora 12:55 - cu durata 0 secunde) (f. d. 5-29, 30,

Vol. II);

9

- procesul-verbal de ridicare din 04.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată

de la SA „Moldcell” informația privind convorbirile telefonice efectuate în

perioada 01.06.2015-22.07.2015 de la numerele de telefoane mobile

079515120, 079090008, 078833360. Informația se conține pe suportul CD-ul de

model „Verbatim” (f. d. 35, 36 Vol. II);

- procesul-verbal de ridicare din 05.08.2015, potrivit căruia a fost ridicată

de la SA „Moldcell” informația privind convorbirile telefonice efectuate în

perioada 01.06.2015 -22.07.2015 de la numerele de telefon mobil 069403334,

068200304, 060471835, 068296892, 068574632. Informația se conține pe

suportul CD-ul de model „OMEGA” (f. d. 40, 41, Vol. II);

- procesul-verbal de examinare din 31.07.2015, potrivit căruia se constată

că numerele de telefon 079515120 și 069403334 sunt utilizate de către

Cheptanaru Andrei, iar numărul de telefon 079090008, este utilizat de către

Maleca Teodor. Astfel, de la numărul de telefon 069403334 au fost efectuate

apeluri telefonice la numărul de telefon 069644040 ce aparține martorului

Plăcintă Alexandra la data de 13.07.2015, orele 16:55 - apel de ieșire cu durata

de 209 secunde; ora 16:59 - apel de ieșire cu durata de 46 secunde; ora 17:18 -

apel de ieșire cu durata de 14 secunde; ora 17:23 - apel de ieșire cu durata de 22

secunde; ora 19:03 - apel de ieșire cu durata de 106 secunde; ora 19:06 - apel de

ieșire cu durata de 169 secunde. La data de 14.07.2015 orele 19:07 - apel de

intrare cu durata de 66 secunde. La data de 15.07.2015, orele 10:18 - apel de

ieșire cu durata de 16 secunde.

De asemenea, conform acestui proces-verbal, la data de 13.07.2015, orele

17:16 Cheptanaru Andrei a apelat abonatul cu nr. 079090008 utilizat de către

Maleca Teodor, durata apelului fiind 66 secunde, iar la orele 17:25 la nr. de

telefon 069403334 a fost recepționat un mesaj scurt SMS de la abonatul

079090008 utilizat de Maleca Teodor.

De asemenea, conform procesului-verbal menționat, de la numărul de

telefon 079090008, utilizat de către Maleca Teodor, au avut loc convorbiri

telefonice cu martorul Plăcintă Alexandra la nr. 069644040 și anume: la data de

09.07.2015, orele 19:37 - apel de ieșire cu durata de 15 secunde; orele 20:58 -

apel de ieșire cu durata de 15 secunde; ora 21:08 - încercare apel de ieșire; ora

21:14 - apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:33 - apel de ieșire cu

durata de 34 secunde; ora 21:55 - apel de ieșire cu durata de 14 secunde. La data

de 13.07.2015 orele 10:52 - încercare apel de ieșire; orele 11:14 - apel de intrare

cu durata de 89 secunde; ora 11:35 - apel de ieșire cu durata de 188 secunde;

ora 14:52 - apel de intrare cu durata de 19 secunde; ora 16:47 - apel de intrare

cu durata de 200 secunde. La data de 15.07.2015. orele 10:36 - apel de intrare cu

durata de 116 secunde.

Fiind analizată poziționarea posturilor mobile utilizate de către Cheptanaru

Andrei în vederea verificării declarațiilor martorului aferent întâlnirii avute de

către aceasta cu Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 s-a

stabilit că, la data indicată, în perioada orelor 20:30 - 22:00 telefonul mobil

utilizat de Cheptanaru Andrei (069403334), începând cu orele 21:41 se afla în

celula cu denumirea „Moldenergo” (denumirea fostei ÎS „Moldenergo” care la

moment reprezintă instituția ÎS „Moldtranselectro” cu sediul în mun. Chișinău,

str.V.Alecsandri.78) până la orele 22:02.

10

La fel în perioada de timp indicată în perimetrul adresei indicate (str. V.

Alecsandri, 78) s-a aflat postul mobil cu nr. 079090008 - utilizat de către Maleca

Teodor, începând cu ora 21:33 până la 21:55 (f. d. 42-86, Vol. II);

- procesul-verbal privind controlul transmiterii banilor extorcați din

16.07.2015 și procesul-verbal de examinare a mijloacelor bănești din

15.07.2015 (f. d. 90-92, Vol. II);

- procesul-verbal din 31.07.2015 potrivit căruia Cheptanaru Andrei a fost

documentat cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice la data de 15.07.2015,

fiind urmărit vizual, la ora 10:27 autoturismul în care se deplasa Cheptanaru

Andrei a staționat în curtea adresei mun. Chișinău, str. Transnistriei, 10/4, iar la

ora 11:16 Cheptanaru Andrei a fost fixat ieșind de pe teritoriul adresei indicate.

(...). La ora 12:48, în legătură cu demararea măsurilor procesuale de percheziții

în privința lui Cheptanaru Andrei, filajul asupra obiectivului a fost încetat (f. d.

100-103, Vol. II);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice din 13.08.2015. cu anexele care conțin stenogramele convorbirilor

telefonice purtate între Cheptanaru Andrei și martorul Plăcintă Alexandra

(f. d. 114-120, Vol. II);

Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate la f.d. 119. Vol.II. s-a

stabilit că la data de 14.07.2015, orele 19:07:22 - 19:08:49, Plăcintă Alexandra

(nr de tel. 069644040) a apelat nr. 069403334, număr utilizat de către

Cheptanaru Andrei, și în cadrul convorbiri telefonice inculpatul Cheptanaru

Andrei s-a interesat la A. Plăcintă, dacă rămâne în vigoare înțelegea lor cu privire

la întâlnire pentru a doua zi la ora 10:00, iar A.Plăcintă a afirmat că a rezolvat

problema cu banca referitor la obținea banilor și a expus dorința ca să se

petreacă tot mai repede și inculpatul Cheptanaru Andrei a asigurat afirmativ.

Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate, la data de

15.07.2015, orele 10:18:25 - 10:18:50, de la nr. de telefon 069403334, utilizat de

către Cheptanaru Andrei a fost efectuat un apel telefonic la nr. 069644040

utilizat de Plăcintă Alexandra, și în cadrul convorbirilor telefonice inculpatul

Cheptanaru Andrei s-a interesat dacă poate să se apropie imediat la biroul de

serviciu martorului A.Plăcintă, iar ultima a afirmat pozitiv (f. d. 119-120, Vol. II);

- procesul-verbal privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor

telefonice din 13.08.2015, cu anexele care conțin stenogramele convorbirilor

telefonice purtate inclusiv între Maleca Teodor și martorul Plăcintă Alexandra (f.

d. 133-147, Vol. II);

Potrivit stenogramei convorbirilor telefonice anexate la f.d. 138-139, Vol.II,

s-a stabilit că la data de 15.07.2015, orele 10:36:03 - 10:30:09, Plăcintă

Alexandra (nr. de tel. 069644040) a apelat nr. 079090008, utilizat de către

Maleca Teodor, și în cadrul convorbirii telefonice Plăcintă Alexandra, fiind în

birou său de serviciu împreună cu inculpatul Cheptanaru Andrei, s-a interesat la

T.Maleca dacă după transmiterea sumei de 5000 euro, nu va mai fi deranjată, iar

inculpatul T.Maleca nici nu s-a interesat referitor la titlul, destinația și ocazia de

plată a sumei numite de A.Plăcintă, ci se interesează la ultima dacă nu cum-va

este înregistrată convorbirea lor, iar în continuarea convorbirii telefonice îi

oferă răspuns că în mod normal nu mai urma a fi deranjată;

11

- procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație

interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor din 13.08.2015 cu

stenogramele din 15.07.2015 (f. d. 161-169, Vol. II);

corpurile delicte anexate la materialele cauzei penale, după cum urmează:

- suportul electronic USB-flash de model „Verbatim” ridicat la 22.07.2015

de la martorul Plăcintă Alexandra, care conține înregistrările audio cu

denumirile Police, Police 2, Голос 001, Голос 002, Voce 023(1), conținutul

cărora a fost redat în sentința mai sus, recunoscute și anexate la cauza penală

drept corpul delict prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor

delicte din 30.07.2015 (f. d. 21, Vol. I);

- suportul electronic DVD-R Maxell ridicat la 24.07.2015 de la ”Pro Digital”

SRL, care conține fișierul cu înregistrări audio - video cu denumirea „percheziții

Ciocana”, recunoscut și anexat la cauza penală drept corpul delict prin

ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte din 30.07.2015

(f. d. 27-28, Vol. I);

- procesul-verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe

adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4, procesul - verbal datat cu 09.07.2015

privind efectuarea percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 10/2,

procesul-verbal cu privire la contravenție din 15.07.2015 nr. MAI03036355,

procesul-verbal din 15.07.2015 cu privire la audierea contravenientului Plăcintă

Alexandra, întocmite de inculpatul Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015 și

ridicate de la acesta în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015, recunoscute

și anexate la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța de recunoaștere și

anexarea corpurilor delicte din 21.08.2015 (f. d. 94-95, Vol. I);

- banii în sumă de 5000 euro ridicați de la inculpatul Cheptanaru Andrei în

cadrul percheziției corporale din 15.07.2015 și anume: 35 bancnote a câte 100

euro cu seriile și numerele: N44091569946; X09850553066; S19131386965;

S27784986856; S14088252058; X09905969549; X05335583942;

XII160696809; X09555580172; S26855259514; X08950569014;

S09524770828; S08771168806; S20180177269; X09311867183;

XI1224597358; S16546322932; S24785322136; S25534690396;

X09284825027; S24258285475; X11706667967; S12630278329;

X09887807855; S15308767528; S27972314944; S20123015542;

S12632872273; S25168903405; X14591672453; S16722441007;

XI1479590776; S12480410905; XI1570980484; S19018940299, cinci bancnote

a câte 200 euro cu seriile și numerele L05920602359; X04581305102;

X01777307591; X03124996121; X04506707279, o bancnotă a câte 500 euro cu

seria și numărul N57042286995 depistate și ridicate de la inculpatul

Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției efectuate la 15.07.2015, fiind aceleași

bancnote de bani înmânate anterior de organul de urmărire penală martorului

A. Plăcintă pentru documentarea faptului transmiterii-predării banilor,

recunoscute și anexate la cauza penală drept corpul delict prin ordonanța

privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte din 23.07.2015 (f. d. 143-

144, Vol. I).

Instanța de apel a conchis că aceste probe, documente, coroborează cu

declarațiile martorilor sus-indicați și confirmă, cu certitudine, că inculpatul

Cheptanaru Andrei, prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea

prevăzută de art.324 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, după indicii calificativi,

12

coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o

persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă

persoană, pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de

bunuri în proporții mari, iar Maleca Teodor, a comis infracțiunea prevăzută de

art. 42, alin. (5), art. 324 alin.(2) lit. c) și d) Cod penal, complicitate la coruperea

pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană

publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a

îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari.

Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către Maleca

Teodor și Cheptanaru Andrei, de comiterea infracțiunii imputate nu echivalează

cu achitarea lor, deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și

enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către dânșii a faptelor

încriminate și o califică ca o metodă de apărare, or, persoana care pe parcursul

procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu

poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în

cazurile expres prevăzută de legea procesual penală, nerecunoașterea vinovăției

de către Maleca Teodor sau schimbarea declarațiilor la diferite etape ale

procesului de către Cheptanaru Andrei se apreciază ca un drept al acestora și ca

o metodă de apărare.

A conchis instanța de apel că, declarațiile depuse de către Maleca Teodor și

Cheptanaru Andrei, prin care nu-și recunosc comiterea faptelor comise de ei,

sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de a se eschiva

de la răspunderea penală, și se combat de întreaga sistemă de probe analizată și

apreciată mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod procedură penală.

Totodată, instanța de apel a mai menționat că elementele constitutive ale

componenței de „corupere pasivă”, și-au regăsit reflectare în acțiunile

întreprinse de inculpați. Astfel, la data de 09.07.2015, când a avut loc percheziția

la sediul SRL „Molinart Grup”, în timp ce Alexandra Plăcintă se afla la sora sa,

Plăcintă Nadejda, în jurul orelor 21:00-22:00, A. Plăcintă a fost contactată

telefonic de către Maleca Teodor ca să negocieze restituirea calculatoarelor

ridicate. La solicitarea lui, A. Plăcintă a ieșit afară, la intersecția bd. Ștefan cel

Mare cu str. V. Alecsandri, mun. Chișinău, unde erau prezenți ambii inculpați și

Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei. Ei au acceptat ca să-i returneze un

calculator cu condiția că a doua zi revin la întrebarea transmiterii mijloacelor

financiare pentru eliberarea celorlalte calculatoare. Acest fapt se confirmă și

prin procesul-verbal de examinare din 31.07.2015, potrivit căruia de la numărul

de telefon 079090008-utilizat de către Maleca Teodor au avut loc convorbiri

telefonice cu martorul Plăcintă Alexandra la nr. 069644040 și anume: la data de

09.07.2015, orele 19:37-apel de ieșire cu durata de 15 secunde; orele 20:58-apel

de ieșire cu durata de 15 secunde; ora 21:08-încercare apel de ieșire; ora 21:14-

apel de ieșire cu durata de 34 secunde; ora 21:33-apel de ieșire cu durata de 34

secunde; ora 21:55-apel de ieșire cu durata de 14 secunde.

Fiind analizată poziționarea posturilor mobile utilizate de către Ceptanaru

Andrei în vederea verificării declarațiilor martorului aferent întâlnirii avute de

către aceasta cu Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor la data de 09.07.2015 s-a

stabilit că la data indicată, în perioada orelor 20:30-22:00, telefonul mobil

utilizat de Cheptanaru Andrei (069403334), începând cu orele 21:41 se afla în

celula cu denumirea „Moldenergo” (denumirea fostei ÎS „Moldenergo” care la

13

moment reprezintă instituția ÎS „Moldtranselectro” cu sediul în mun. Chișinău,

str. V. Alecsandri 78) până la orele 22:02.

La fel, în perioada de timp indicată în perimetrul adresei indicate (str. V.

Alecsandri, 78) s-a aflat postul mobil 079090008-utilizat de către Maleca Teodor

începând cu ora 21:33 până la 21:55 (f. d. 42-86, Vol. II). Astfel, se confirmă

faptul înțelegerii prealabile între Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei și

acționarea lor împreună privind extorcarea banilor de la Plăcintă Alexandra, or,

potrivit procesului-verbal menționat anterior urmează că, la data de 09.07.2015,

după efectuarea percheziției la sediul SRL „Molinart Grup” inculpații au avut o

întâlnire cu Plăcintă Alexandra în cadrul căreia i-au restituit, fără a întocmi

careva acte oficiale în acest sens, un computer ridicat în cadrul percheziției. În

acest context se reține și faptul că la aceiași dată 09.07.2015, la solicitarea

inculpaților, martorul Plăcintă Alexandra a renunțat la difuzarea pe postul de

televiziune Pro TV a faptului efectuării percheziției, or, faptul prezenței

reporterilor televiziunii Pro TV la 09.07.2015 la sediul SRL „Molinart Grup” se

confirmă prin procesul-verbal de examinare din 29.07.2015, potrivit căruia a

fost examinat suportul electronic DVD-R Maxell ce conține un fișier cu

înregistrări audio-video cu denumirea „percheziții Ciocana”, ridicate de la Pro

Digital” SRL (f.d. 25, Vol.I).

De asemenea din declarațiile martorului Plăcintă Alexandra date în ședința

de judecată, instanța de apel a reținut că, a doua zi, în prima jumătate a zilei,

inculpatul Cheptanaru Andrei s-a prezentat personal la sediul SRL „Molinart

Grup” și i-a pretins suma de 3000 euro pentru a-i restitui restul calculatoarelor,

după care, peste aproximativ o oră a contactat-o telefonic și i-a comunicat că

suma este de 5000 euro. Astfel, declarațiile martorului Plăcintă Alexandra și

probele administrate relevă date incontestabile aferente pretinderii banilor de

către ambii inculpați împreună și a condiționării transmiterii acestora, precum și

a caracterului de constrângere care este exprimat prin crearea unor situații

speciale pentru ca banii să fie transmiși și anume restituirea computerelor

pentru a preîntâmpina producerea efectelor nefaste la SRL „Molinart Grup” în

legătură cu stoparea activității întreprinderi și efectuarea iluzorică a expertizei

sistemelor operaționale „Windows” instalate la calculatoarele ridicate de la

firmă.

Mai mult ca atât, în cazul în care inculpatul Maleca Teodor nu a fost

desemnat și nu a avut nici o atribuție legală la cauza contravențională inițiată la

IP Ciocana în privința SRL „Molinart Grup”, faptul prezenței lui Maleca Teodor în

timpul și la locul efectuării percheziției la data de 09.07.2015 la sediul

SRL”Molinart Grup”, iar ulterior apelurile lui telefonice de ieșire și de intrare

către și de la martorul A. Plăcintă, care conțin discuții referitor la restituirea

calculatoarelor ridicate de Cheptanaru Andrei în cadrul percheziției la

09.07.2015, acordul tacit a lui Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015 de a fi

apelat telefonic Maleca Teodor de către A. Plăcintă pentru a fi confirmat faptul

că, după achitarea la 15.07.2015 sumei de 5000 euro SRL „Molinart Grup” nu va

mai avea probleme și controale, dincolo de dubii rezonabile reflectă că,

inculpatul Maleca Teodor a acționat prin complicitate, intenționat și împreună

cu inculpatul Cheptanaru Andrei referitor la extorcarea și primirea banilor de la

administratorul acestei societăți comerciale, A. Plăcintă.

14

Instanța de apel a considerat fiind neîntemeiat argumentul apelantului,

apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor, referitor

la inadmisibilitatea probelor acuzării ce reprezintă înregistrările discuțiilor

audio și telefonice, ce se conțin pe suport de păstrarea informației electronice

USB-flash de model „Verbatim” ce conține 5 înregistrări audio efectuate de

martorul A. Plăcintă și recunoscut drept corp delict în prezenta cauza penală,

procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 și procesului-verbal de examinare

din 27.05.2015, deoarece argumentele părți apărării nu se încadrează în

prevederile art.94 alin.(1) pct.,pct.6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc

cazurile în care proba nu poate fi admisă în procesul penal.

Astfel, s-a constatat cert că, înregistrările audio au fost efectuate nemijlocit

de martorul A. Plăcintă care și a relatat despre aceasta organului de urmărire

penală și în ședința de judecată înregistrările fiind prezentate de ea însuși

orcanului de urmărire penală. Prin urmare argumentul apelantului, apărătorului

Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor referitor la obținerea

acestor probe dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de

judecată, nu este întemeiată întrucât în ședința de judecată atât martorul A.

Plăcinta, cât și martorii N. Plăcinta și S. Șirocova au relatat circumstanțele în care

au fost efectuate înregistrări audio de către A. Plăcinta, la care ultima a participat

personal, fiind impusă prin acțiunile prejudiciabile ale inculpaților.

Mai mult ca atât, organul de urmărire penală și partea acuzării nu s-a limitat

doar la aceste probe și în cadrul urmăririi penale a verificat și a completat

acestea prin alte probele acumulate în cadrul urmăririi penale, inclusiv în modul

prevăzut pentru acțiuni speciale de investigații, nefiind astfel încălcat art. 8

CEDO, invocat de partea apărării.

Astfel, instanța de apel a conchis că argumentele apelantului, apărătorului

Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor precum că acțiunile

inculpatului Maleca Teodor nu există faptul infracțiunii și acesta urmează a fi

achitat, au fost respinse ca neîntemeiate și lipsite de suport faptic, ori prin

probele acumulate de partea acuzării și cercetate în ședința de judecată, dincolo

de dubii rezonabile s-a confirmat vinovăția lui Maleca Teodor, care a acționat în

complicitate cu Cheptanaru Andrei, care a fost documentat legal de organul de

urmărire penală la nimicirea actelor procesuale întocmite în cauza

contravențională inițiată artificial, întocmirea unor altor acte procesuale în

aceeași cauza contravențională, cât și la extorcarea, iar, în final, și la primirea

mijloacelor bănești în sumă de 5000 euro pretinse ilegal.

Colegiul penal reiterează că infracțiunea prevăzută la art. 324 alin.(2) Cod

penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul

pretinderii sau primirii cel puțin a unei părți din ofertele, banii, titlurile de

valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale sau acceptării serviciilor,

privilegiilor sau avantajelor, indiferent de faptul dacă a fost sau nu executat actul

privitor la îndeplinirea obligațiilor de serviciu ale persoanei cu funcție de

răspundere, fapt ce a avut loc la data de 09.07.2015, în momentul efectuării

percheziției și întocmirii proceselor-verbale de percheziție. Ulterior, la data de

15.07.2015, Cheptanaru Andrei, aflându-se în oficiul SRL „Molinart Grup” situat

în mun. Chișinău, str. Transnistriei 10/2, a rupt actele procesuale anterior

întocmite (ambele exemplare a procesului-verbal cu privire la percheziție din

09.07.2015 cu ridicarea de calculatoare) și a întocmit un alt proces-verbal cu

15

privire la percheziție la fel din 09.07.2015, însă deja fără ridicarea careva bunuri

în timpul percheziției date, a întocmit și procesul-verbal cu privire la

contravenție în privința SRL „Molinart Grup”, care după conținut este fals, a

primit suma de 5000 euro de la administratorul acestei societăți comerciale,

Plăcintă Alexandra, precum și a fost fixat momentul restituirii computerelor în

ograda SRL „Molinart Grup”, fapt confirmat prin rezultatele măsurilor speciale

de investigații și anume interceptarea comunicărilor audio și înregistrării

imaginilor video de la data de 15.07.2015, care acționau concomitent și se

completează reciproc.

Totodată instanța de apel a reținut și faptul că anterior predării banilor

inculpatului Cheptanaru Andrei, Plăcintă Alexandra l-a contactat telefonic pe

inculpatul Maleca Teodor, dar solicitându-i garanție, că dacă Cheptanaru Andrei

primește suma agreată de 5000 de euro ei nu se mai întâlnesc, la ce inculpatul

Maleca Teodor i-a răspuns: „în mod normal îi da”. Astfel, prin discuția inculpatul

Maleca Teodor confirmă declarațiile martorului Plăcintă Alexandra aferente

pretinderii banilor de către ambii inculpați.

Instanța de apel a considerat ca fiind nefondată poziția apelantului,

apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor precum că

martorul denunțător Plăcintă Alexandra împreună cu organul de urmărire

penală ar fi instigat și provocat inculpații la primirea banilor, or, urmărirea

penală pe cauza dată a început la data de 14.07.2015, pe când percheziția

iluzorie efectuată de Cheptanaru Andrei în prezența lui Maleca Teodor la sediul

SRL”Molinart Grup” a avut loc și procesele verbale de percheziție (care au fost

rupte de către inculpatul Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015) și au fost

întocmite la data de 09.07.2015, data la care inculpații au extorcat de la Plăcintă

Alexandra bani, deși suma concretă încă nu fusese numită.

Totodată din materialele cauzei penale rezultă că potrivit descifrărilor

telefonice și la data de 13.07.2015 au existat comunicări telefonice între Plăcintă

Alexandra și inculpații Maleca Teodor și Cheptanaru Andrei, adică anterior

pornirii urmăririi penale), convorbiri înregistrate cu ajutorul telefoanelor

mobile ale martorilor Plăcintă Nadejda și Șirocova Svetlana.

Activitatea de provocare la acte de corupere trebuie să implice forme

concrete de instigare, susceptibile de a genera sub aspect intelectiv luarea unei

decizii de a comite infracțiune, însă ce în prezenta cauza penală nu a avut loc.

Astfel, de provocare la acte de corupere există dacă sunt întrunite

următoarele condiții cumulative:

- acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin

solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere

infracțiunea sau când există o determinare directă la comiterea unui act de

corupere din partea unui denunțător;

- lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost săvârșită fără această intervenție

(în special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât persoana nu

a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului

sau, după caz, cu persoane private care acționează sub supravegherea agenților

statului);

- nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de

corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor

private care acționează sub supravegherea agenților statului.

16

Argumentul apelantului privind pretinsa provocare nu și-a găsit confirmare,

or, cumulul de probe apreciate în conformitate cu art. 100-101 Cod de procedură

penală, denotă vinovăția inculpatului Maleca Teodor în comiterea coruperii

pasive. Mai mult ca atât, provocarea nu poate fi reținută și în aspectul, că fapta

incriminată a fost depistată ca urmare a denunțului și nu ca rezultat al

intervenției din partea agenților statului. Or, pentru provocare este necesară

intervenirea insistentă a provocatorului către persoana publică, pe când în cazul

dat o atare intervenție nu a avut loc, fiind prezentă doar o înțelegere dintre cei

doi și anume: inculpatul Cheptanaru Andrei acționând în complicitate și în

temeiul unei înțelegeri prealabile avute cu Maleca Teodor, având scopul primirii

unor bunuri ce nu li se cuvin, au extorcat de la Plăcintă Alexandra suma de 5000

euro, pentru a-i restitui computerele ridicate de către aceștia în cadrul

percheziției și pentru a nu crea impedimente în activitatea SRL „Molinart Grup”.

La fel, instanța de apel a concluzionat că organele de drept nu au intervenit

activ în realizarea etapelor infracționale, iar efectuarea măsurilor speciale de

investigații în vederea documentării și fixării acțiunilor lui Cheptanaru Andrei

nu poate fi catalogată ca fiind o provocare. După cum s-a menționat și anterior,

inculpații au extorcat bani de la Plăcintă Alexandra anterior începerii urmăririi

penale, iar fapta infracțională ar fi fost săvârșită și fără intervenția agenților

statului, deoarece inculpații erau dispuși să comită acte de corupere înainte de

contactul cu agenții statului.

Astfel, instanța de apel a conchis că elementele constitutive ale

componenței de „corupere pasivă”, menționate mai sus, și-au regăsit reflectare

în acțiunile întreprinse de inculpați care acționând în limita obligațiilor

funcționale și punând-o pe Plăcintă Alexandra în situația ce a determinat-o la

transmiterea remunerației ilicite. Prin urmare, Maleca Teodor și Cheptanaru

Andrei la data comiterii infracțiunii erau angajați în calitate de ofițeri de

investigații în cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Economice a

Inspectoratului de Poliție Ciocana mun. Chișinău a IGP al MAI și în conformitate

cu art. 123 alin.(2) Cod penal, ultimii au întrunit calitatea de persoană publică,

adică subiecți speciali al infracțiunii imputate.

Conform art. 44 Cod penal, participația simplă presupune, situația când la

săvârșirea infracțiunii au participat în comun, în calitate de coautori, două sau

mai multe persoane, fiecare realizând latura obiectivă a infracțiunii. Adică

ambele persoane urmau să realizeze latura obiectivă a infracțiunii.

Astfel, acțiunile lui Maleca Teodor s-au manifestat prin pretindere

nedeterminată, fapt confirmat prin probele cercetate în ședința instanței de fond

și apel, este imposibil de a contura o participație simplă, decât dacă o persoană

s-ar fi încadrat în limitele realizării elementului material al infracțiunii, iar

cealaltă - în realizarea obiectivă a metodei de încriminare - extorcarea.

Astfel, instanța de apel a constatat faptul, că Maleca Teodor, deși nu a

participat la desfășurarea percheziției, însă dânsul a asistat la efectuarea

acesteia, or, potrivit procesului-verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea

percheziției pe adresa mun. Chișinău, str. Transnistria, 4; potrivit procesului-

verbal datat cu 09.07.2015 privind efectuarea percheziției pe adresa mun.

Chișinău, str. Transnistria, 10/2; procesul-verbal cu privire la contravenție din

15.07.2015 nr. MAI03036355, procesul verbal din 15.07.2015 cu privire la

audierea contravenientului Plăcintă Alexandra, au fost întocmite de inculpatul

17

Cheptanaru Andrei la data de 15.07.2015, fiind ridicate de la acesta în cadrul

percheziției efectuate la 15.07.2015, de aceea dânsul în cazul dat a contribuit în

calitate de complice la coruperea pasivă, deoarece potrivit declarațiilor

martorului Plăcintă Alexandra, „pe parcursul efectuării percheziției Maleca

Teodor i-a cerut mijloace bănești pentru a înceta percheziția și a nu ridica

calculatoarele de la sediul firmei, comunicându-i că controlul calculatoarelor va

dura aproximativ 2 luni și activitatea SRL „Molinart Grup” va fi sistată, însă nu a

numit suma concretă de bani”, iar aceste acțiuni ale lui erau ca urmare a

înțelegerii prealabile cu ale lui Cheptanaru Andrei.

Astfel, instanța de apel a considerat necesar de exclus din învinuirea adusă

inculpaților agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal,

calificativul „de două sau mai multe persoane”, deoarece Cheptanaru Andrei a

comis coruperea pasivă în calitate de autor, iar Maleca Teodor avea calitatea de

complice la comiterea coruperii pasive.

Ce ține de dezacordul apelantului Balaban Mihail cu ordonanța de ridicare

din 16.07.2015 (f. d. 6, vol. I) și procesul-verbal din 16.07.2015 (f. d. 7, vol. I),

prin care procurorul a efectuat ridicarea de la Al. Plăcintă a unui CD-R de model

„Omega” care din declarațiile martorului conține 3 înregistrări audio ale

convorbirilor dintre Maleca Teodor, Cheptanaru Andrei și Al. Plăcintă efectuate

de ultima, din motivul încălcării prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal a reiterat că potrivit procesului-verbal din

28.10.2015, de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de

urmărire penală (f. d. 188, 189, vol. III), după luarea cunoștinței de materialele

urmăririi penale, apărătorul Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca

Teodor, a avut anumite obiecții referitor la mersul urmăririi penale și a depus o

cerere prin care a solicitat declararea nulității unor probe, iar prin ordonanța

procurorului în Procuratura anticorupție Iachimovschi Octavian din 03.11.2015

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea apărătorului Balaban Mihail în interesele

învinuitului Maleca Teodor (f. d. 181, vol. III).

Mai mult, apelul este neîntemeiat în partea nominalizată și din

considerentul că avocatul inculpatului nu a abordat nulitatea unor acte

procedurale concrete ale organului de urmărire penală, în termenul prevăzut de

lege, adică la terminarea urmăririi penale, făcând niște demersuri generale, care

au fost respinse prin ordonanța din 03.11.2015, astfel dânsul a pierdut dreptul

de a invoca presupusele carențe ale acțiunilor organului de urmărire penală

ulterior, adică în instanțele de judecată, prezumându-se că inculpatul și

apărătorul său au acceptat modul în care s-a desfășurat respectivul proces penal,

și acestea nu duc la nulitatea absolută a lor.

Din acest motiv, argumentul apărătorului Balaban Mihail privitor la

dezacordul lui cu ordonanța de ridicare din 16.07.2015 și procesul-verbal din

16.07.2015, înaintat după expedierea cauzei în judecată de către procuror este

neîntemeiată, iar instanța de apel, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nu

are temei și suport legal pentru a invoca din oficiu chestiunile abordate.

Instanța de apel, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpaților Cheptenaru Andrei și Maleca Teodor, a ținut cont de toate

circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume:

de caracterul prejudiciabil al infracțiunii, de personalitatea lor, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării lor, de persoana inculpaților, de

18

faptul că inculpații se caracterizează pozitiv, de comportamentul acestora de

până la comiterea infracțiunii și după aceea.

Reieșind din cele sus-indicate, instanța de apel a admis apelurile

apărătorului Balaban Mihail în interesele inculpatului Maleca Teodor și a

apărătorului Babără Octavian în interesele inculpatului Cheptanaru Andrei,

declarate împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 6 martie

2017, a casat această sentință în partea penală și a pronunțat în această parte o

nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispus

condamnarea lui Cheptanaru Andrei, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 6 (șase) luni și cu amendă în mărime

de 7000 (șapte mii) unități convenționale, adică 140 000 (una sută patruzeci

mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 8

(opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip semiînchis, iar

Maleca Teodor, a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin.(5), art.324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, cu numirea unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani și 4 (patru) luni și cu amendă

în mărime de 6500 (șase mii cinci sute) unități convenționale, adică 130 000

(una sută treizeci mii) lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un

termen de 8 (opt) ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciare de tip

semiînchis, or potrivit art. 72 alin. (3) Cod penal În penitenciare de tip

semiînchis execută pedeapsa persoanele condamnate la închisoare pentru

infracțiuni ușoare, mai puțin grave și grave, săvârșite cu intenție. În speță,

infracțiunile săvârșite de către inculpații Cheptanaru Andrei și Maleca Teodor se

atribuie la categoria celor grave.

Astfel, instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului,

apărătorului Babără Octavian în interesele inculpatului Cheptanaru Andrei

precum că în privința inculpatului Cheptanaru Andrei sunt aplicabile prevederile

art. 90 Cod penal, în conformitate cu care a-i suspenda condiționat executarea

pedepsei închisorii pe o anumită durată de probațiune, pe motiv că inculpatul

Cheptanaru Andrei și-a dat seama de acțiunile ilegale pe care le-a săvârșit, le

recunoaște și sincer se căiește de cele săvârșite, este căsătorit și are la

întreținere doi copii minori, or, inculpatul Cheptanaru Andrei pe toată durata

procesului penal nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate,

recunoscând-o doar în cadrul examinării cauzei în instanța de apel.

Instanța de apel a conchis că pedeapsa aplicată inculpaților Cheptanaru

Andrei și Maleca Teodor este echitabilă, asigurându-se restabilirea echității

sociale și prevenirea comiterii de noi infracțiuni și va duce la conștientizarea de

către inculpat a necesității respectării legii, ceea ce asigură îndeplinirea scopului

pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin.(2) Codul penal potrivit cărora

pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților,

cât și a altor persoane.

inculpatul Maleca Teodor, avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca

Teodor și avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului

Cheptanaru Andrei.

19

6.1. Inculpatul Maleca Teodor, declarând recurs ordinar la 15 decembrie

2017, în termen, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apelul declarat în interesul lui Maleca Tudor. Partea apărării a invocat în apel,

că nu pot fi reținute concomitent pretinderea, acceptarea și primirea

remunerației ilicite, după cum a făcut-o prima instanță, care a reținut

pretinderea fără detalizarea conținutului extorcării. Or, conform art. 324 alin.

(2) prin aceleași acțiuni (adică cele indicate la alin. (1)) se subînțelege : sau

pretinderea, sau acceptarea, sau primirea, dar nicidecum nu extorcarea ca o

acțiune alternativă, fapt care impune că pe lângă pretinderea reținută de

instanță, să fie obligatoriu valorificat conținutul extorcării. În context, doar

solicitarea insistentă, nu presupune deja o extorcare. Acest conținut nu a fost

conturat prin sentință, iar agravanta - pretinderea prin extorcare a

remunerației ilicite prevăzută la lit. c) alin. (2) art. 324 Cod penal i-a fost ilegal

și nemotivat imputată inculpatului Maleca T., instanța de apel lăsând

argumentele apărării fără răspuns, adică fără a se expune în această parte;

- instanțele de fond și de apel nu au ținut cont de lipsa participației lui

Maleca T. la săvârșirea infracțiunii de către Cheptanaru A., or, conform pct. 7 al

Hotărîrii Plenului CSJ nr. 11 din 22 decembrie 2014, prin corupere pasivă

săvârșită de două sau mai multe persoane se înțelege faptul de a pretinde,

accepta, primi remunerația ilicită de către doi sau mai mulți făptuitori (având

calitățile speciale ale subiectului infracțiunii de corupere pasivă), care, conform

atribuțiilor de serviciu, dețin competența de a soluționa interesul manifestat de

corupător sau persoanele pe care le reprezintă, precum și dacă întreprind

acțiuni concrete în favoarea acestuia (acestora), prin folosirea atribuțiilor lor de

serviciu. Aceste momente sunt lipsă în comportamentul lui Maleca T., fapt ce se

relevă chiar din sentință. Mai mult decât atât, prin sentință se constată faptul, că

Maleca T. nu avea dreptul să participe la desfășurarea percheziției, fiind

înlăturat la solicitarea avocaților martorului Plăcintă Al. Astfel Maleca T. a

asistat la efectuarea percheziției în afara limitelor atribuțiilor funcționale. Din

aceste rațiuni nu putea fi raportat la comportamentul lui Maleca T. scopul de a

îndeplini acțiuni contrar funcției sale. Or, conform pct. 5.4 al HP CSJ anume între

art. 324 Cod penal și art. 327 Cod penal, există o concurență dintre o normă

specială și una generală. Astfel agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. b)

Cod penal, la fel i-a fost imputată ilegal inculpatului Maleca T., sentința fiind

nefondată și în această parte, instanța de apel nefondat menținând sentința și în

această parte;

- instanța de apel nu a ținut cont nici de argumentul părții apărării privind

ilegalitatea sentinței în partea acuzării prin acceptarea nefondată a agravantei

prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare

prin prisma modificărilor din Codul penal introduse prin Legea pentru

modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la

7 noiembrie 2016;

20

- restituirea computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției. în

acest sens, nu putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a

returna computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât

presupusa acțiune infracțională – pretinderea;

- instanța de fond a pus la baza sentinței probe inadmisibile cum sunt

interceptările convorbirilor efectuate fără autorizarea judecătorului de

instrucție, obținute contrar procedurii penale, sursa de proveniență a cărora nu

este cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la sursa de proveniență a

acestora. Instanța de apel însă nu a dat apreciere acestui motiv invocat de

partea apărării. Drept consecință instanța a admis erori grave de fapt privitor la

acțiunile lui Maleca Tudor, fapt ce a dus la atingerea soluției la caz, acuzarea față

de Maleca T. rămânând a fi doar o presupunere nemotivată.

6.2. Avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca Teodor, declarând

recurs ordinar la 05 februarie 2018, în termen, a solicitat admiterea recursului,

casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin

care să fie achitat.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 8)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- instanța de apel nu a ținut cont de argumentul părții apărării privind

ilegalitatea sentinței în partea acuzării prin acceptarea nefondată a agravantei

prevăzută de art. 324 alin. (2) lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare

prin prisma modificărilor din Codul penal introduse prin Legea pentru

modificarea și completarea unor acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la

7 noiembrie 2016. Nu se poate reține proporția mare, după cum o fac instanțele

de fond și de apel, acceptând nefondat agravanta prevăzută de art. 324 alin. (2)

lit. d) Cod penal preluată din actul de acuzare. Or, la momentul comiterii

infracțiunii imputate erau în vigoare unitățile convenționale de amendă - ca

reper al calculării proporțiilor mari/deosebit de mari conform art. 126 Cod

penal. În Codul penal în temeiul Legii pentru modificarea și completarea unor

acte legislative din 29 iulie 2016, în vigoare la 7 noiembrie 2016, a rămas în

vigoare unitatea convențională, mărimea acesteia fiind modificată prin

majorare de la 20 lei (cum era anterior), la 50 lei. În același context, s-a

modificat și art. 126 Cod penal, care prevede ca reper de identificare a

proporțiilor mari/deosebit de mari nu unitatea convențională, dar salariul

mediu pe economie prognozat.

a) până la 07 noiembrie 2016 cu unitatea convențională de 20 lei: proporția

mare/deosebit de mare constituiau 50000 lei/100000 lei;

b) după 07 noiembrie 2016 cu unitatea convențională de 50 lei: proporția

mare/deosebit de mare constituie 125000 lei/250000 lei;

c) pentru salariul mediu pe economie pentru anul 2015 - 4500 lei -

proporția mare/deosebit de mare constituie 90000 lei/180000 lei;

d) pentru salariul mediu pe economie pentru anul 2017 - 5300 lei -

proporția mare/deosebit de mare constituie 116000 lei/232000 lei.

Aplicând principiul privind retroactivitatea legii penale, conform cerințelor

art. 10 Cod penal, urmează să fie aplicată regula b) care este cea mai

avantajoasă, dar nicidecum, regula a), c), d) - care sunt mai puțin favorabile.

21

- restituirea computatoarelor a avut loc după efectuarea percheziției, în

acest sens, nu putea fi reținut o acțiune de pretindere - comisă în scopul de a

returna computatoarele - care au fost restituite cu mult timp mai târziu decât

presupusa acțiune infracțională – pretinderea;

- instanțele de fond au pus la baza hotărârilor sale probe inadmisibile cum

sunt interceptările convorbirilor efectuate fără autorizarea judecătorului de

instrucție, obținute contrar procedurii penale, sursa de proveniență a cărora nu

este cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la sursa de proveniență a

acestora. Instanța de apel însă nu a dat apreciere acestui motiv invocat de

partea apărării. Drept consecință instanța a admis erori grave de fapt privitor la

acțiunile lui Maleca Teodor, fapt ce a dus la atingerea soluției la caz, acuzarea

față de Maleca T. rămânând a fi doar o presupunere nemotivată. În speță,

potrivit procesului-verbal de ridicare din 22.07.2015 (f.d. 10) de la cet. Al.

Plăcintă în incinta CNA a fost ridicat un USB-flash de model Verbatin ce conține

5 înregistrări audio, fără a fi ridicată sursa cu care au fost făcute aceste

înregistrări. Astfel informația deținută pe USB-flash de model Verbatin nu este

cea originală, fiind relevantă poziția părții apărării privind posibila

neveridicitate a acestei informații, fapt pentru care probele în cauză cad sub

incidența prevederilor art. 94 din Cod de procedură penală, rămânând a fi

nefondate argumentele instanței de apel;

- în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (2), (5) Cod de procedură

penală, toate obiectele și documentele ridicate trebuie să fie enumerate în

procesul-verbal, indicându-se inter alia exact numărul, măsura acestora și

elementele caracteristice, obiectele și documentele ridicate urmând, pe cât de

posibil și necesar să fie împachetate și sigilate la locul ridicării, făcându-se

mențiuni în procesul-verbal de ridicare. Or, în speță, obiectele ridicate nu au

fost identificate prin descrierea elementelor caracteristice ale acestora și anume

numărul de identificare al producătorului imprimat de regulă pe USB-flash, care

face imposibilă substituirea acestuia, precum și sigilarea în vederea excluderii

obiectelor ridicate și manipulării informațiilor conținute pe acesta, necesitatea

conservării în vederea substituirii sau manipulării fiind confirmată în procesul-

verbal de examinare;

- în conformitate cu prevederile art. 158 alin. (3) Cod de procedură penală,

obiectul poate fi recunoscut în calitate de corp delict în condițiile stabilite de

lege și anume: dacă, prin descrierea lui detaliată, prin sigilare, precum și prin

alte acțiuni întreprinse imediat după depistare, a fost exclusă posibilitatea

substituirii sau modificării esențiale a particularităților și semnelor sau a

urmelor aflate pe obiect. Or, în cauză condiția necesară recunoașterii obiectului

ridicat la 22.07.2015 în calitate de corp delict, nu a fost respectată, fapt atestat

de conținutul procesului-verbal de ridicare;

- potrivit procesului-verbal de examinare din 27.07.2015 a unui USB-flash

de model Verbatin care potrivit descrierii și măsurilor de conservare a acestuia,

nu poate fi identificat ca fiind anume acel flash ridicat de la Plăcintă AL, atestă

existența a 5 fișiere format audio. Potrivit examinării conținutul fișierului, nu a

fost stabilită sursa provenienței acestuia - aparatul cu care a fost efectuată

înregistrare, data efectuării înregistrărilor. Or, data efectuării înregistrărilor a

22

fost indicată de către, martorul - Plăcintă A., motiv din care aceste probe sunt

inadmisibile.

6.3. Avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului

Cheptănaru Andrei, declarând recurs ordinar la 02 februarie 2018, în termen,

au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței și a deciziei instanței de apel,

cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6), 10),

12), 13) art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele

argumente:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, și

anume la următoarele: pedeapsa este inechitabilă, Cheptanaru Andrei își

recunoaște vinovăția penală, or, conform art. 76 alin. (1) lit. f) Cod penal,

recunoașterea vinovăției constituie o circumstanță atenuantă care urmează a fi

luată în vedere în procesul de individualizare a pedepsei penale conform

art. 78 - 79 Cod penal; Cheptanaru Andrei se căiește sincer de cele săvârșite, iar

aceasta urmează a fi apreciată ca o circumstanță atenuantă (ceea ce este posibil

în baza art. 76 alin. (2) Cod penal; Cheptanaru Andrei este căsătorit și are la

întreținere doi copii minori, iar aceasta urmează a fi apreciată ca o circumstanță

atenuantă, ceea ce este posibil în baza art. 76 alin. (2) Cod penal;

- recunoașterea vinovăției nu poate în niciun fel să influențeze aplicarea

normei prevăzute la art. 90 Cod penal, în acest ultim caz unicul temei de drept

fiind stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile

săvârșite cu intenție (...), iar excepția o vizează săvârșirea infracțiunilor

deosebit de grave și excepțional de grave, precum și în cazul recidivei

periculoase sau deosebit de periculoase;

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, mai cu

seamă în partea ce ține de individualizarea pedepsei penale pentru fiecare

condamnat;

- motivarea soluției adoptate de către instanță (atât în instanța de fond, cât

și instanța de apel) constituie o îndatorire care înlătură orice aspect

discreționar în realizarea justiției, dând părților posibilitatea să-și formeze

convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate. Anume

motivarea soluției prezumă punerea în evidență a unor date concrete, care,

folosite ca premise, pot determina formularea unei/unor concluzii logice. Or, o

simplă afirmare a unei concluzii fără indicarea unei/unor date concrete, fără

invocarea modului în care a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori

implicită la actele cauzei în general nu presupune nici pe departe ideea de a

motiva. În acest context, CtEDO statuează faptul că motivarea unei hotărâri

constituie una dintre componentele dreptului la un proces echitabil prevăzut de

art. 6 din CEDO. Astfel, instanța are obligația de a efectua o examinare efectivă a

motivelor, argumentelor și probelor părților (Cauza Boldea c. România,

Hotărârea din 20 aprilie 2010, pct. 32, 38);

- instanța de fond nu a probat clar elementul material al infracțiunii de

corupere pasivă, fapt care nici nu a pus în vedere vreo careva motivare în acest

context;

23

- instanța de fond nu a motivat premisele obiective care au formulat

conținutul acțiunii de pretindere, acceptare, primire, precum și nici nu a descris

conținutul clar al modalității agravante reținute - prin extorcare;

- la data de 09 iulie 2015 nu a fost stabilită ca fiind comisă vreo careva

faptă de primire a acestei remunerații ilicite, în același timp, abia la 13 iulie

2015 se constată că a fost pretinsă suma de 3000 euro. Or, pe măsură ce

instanța de fond constată că infracțiunea de corupere pasivă s-a consumat la 9

iulie 2015, nu este clară soluția de a atribui anumite fapte comise la 13 iulie

2015 și 15 iulie 2015;

- nici instanța de apel nu a motivat care a fost conținutul elementului

material al infracțiunii de corupere pasivă;

- instanța de apel admite contraziceri prin propria motivare din decizie.

Aceasta interpretează faptul precum că în cazul în care persoana cu funcție de

răspundere nu a dorit să pretindă, dar cele spuse de el au fost interpretate ca o

pretenție care a fost satisfăcută, la fel va exista corupere pasivă. Dar nu în

modalitatea de „pretindere”, ci în modalitatea de „primire”. Pe cale de efect,

rezultat al celor invocate de către instanța de apel, pretinderea și primirea nu

pot fi reținute cumulativ. Însă, instanța de apel a reținut arbitrar și pretinderea,

și acceptarea, și primirea remunerației ilicite;

- instanța de fond l-a recunoscut vinovat pe Cheptanaru Andrei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, art. 324 alin. (2) lit. b), c), d) Cod

penal (evident, că art. 44 Cod penal, constituie o normă invocată de prisos, pe

măsură ce săvârșirea infracțiunii de două sau mai multe persoane (art. 324

alin. (2) lit. c) Cod penal) prezumă exclusiv anume comiterea infracțiunii prin

participație simplă - coautorat), dar nu operat cu motivarea conținutului

extorcării - ca semn circumstanțial cu efect de agravare a răspunderii penale;

- instanța de apel nu a motivat care este latura obiectivă a infracțiunii;

- instanțele ierarhic inferioare nu au motivat care este semnul ce vizează

interesul material al infracțiunii de corupere pasivă;

- instanța de apel nu a motivat în nici mun mod individualizarea pedepsei

penale, operând cu anumite elemente care vizează criteriile generale ale

acesteia. În particular, nu pot fi vizate și identificate criterii de individualizare a

pedepsei penale raportate concomitent la mai mulți inculpați, mai cu seamă și

cu roluri diferite (autor, complice) în cadrul mecanismului infracțional;

- instanța de apel nu a motivat modalitatea de individualizare a pedepsei;

- instanța de apel confundă categoria de persoană publică și cea de

persoană cu funcție de răspundere;

- la baza soluției adoptate de către instanța de fond au fost puse anumite

probe inadmisibile, în particular, interceptările convorbirilor efectuate fără

autorizarea judecătorului de instrucție, obținute contrar reglementărilor

conținute în normele de drept procesual penal, cea ce inevitabil a constituit

încălcarea art. 8 din CEDO. Or, sursa de proveniență a acestora nu este

cunoscută, fiind constatate divergențe privitor la această sursă. Nici instanța de

apel nu a dat apreciere acestei erori puse la baza sentinței și a deciziei,

condamnarea lui Cheptanaru Andrei fiind bazată pe o eroare gravă de fapt;

24

- nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au operat cu o

individualizare clară a pedepsei penale aplicate lui Cheptanaru Andrei în baza

prevederilor legale;

- s-a admis individualizarea pedepsei penale contrar principiului special al

individualizării acesteia și reglementărilor normative în această materie. În

context, instanța de apel la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpaților a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul prejudiciabil al infracțiunii,

de personalitatea lor, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării lor, de persoana inculpaților, de faptul că inculpații se caracterizează

pozitiv, de comportamentul acestora de până la comiterea infracțiunii și după

aceea;

- potrivit art. 78 alin. (2) Cod penal prevede că în cazul în care instanța de

judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa

complementară, prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, poate fi

înlăturată;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, în baza agravantei a

infracțiunii de corupere pasivă;

- faptele au fost încadrate juridic diferit de la prima instanță, la instanța de

apel, dar și într-un caz și în altul cu devierea de la principiul legalității

incriminării penale. În primul rând faptele au fost încadrate juridic conform mai

multor acțiuni alternative prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal, reținerea

concomitentă a acestora fiind absurdă și iluzorie. Pe această cale nu a fost

demonstrat (fiind în fapt și lipsă) caracterul univoc al pretinderii, prin

manifestarea intenției coruptului de a condiționa de remunerația ilicită

conduita legată de obligațiile sale de serviciu (pct. 3.1 al HP CSJ, nr. 11). Acest

fapt nu s-a determinat în concret, iar pe această cale decizia devine una confuză,

neîntemeiată, iar atitudinea instanței de judecată în raport cu evaluarea și

aprecierea situației de fapt și recunoașterea vinovăției lui Cheptanaru Andrei în

comiterea unei infracțiuni de corupere pasivă în toate variantele alternative

(pretindere, acceptare, primire) este una incorectă, ilegală, admisă prin

interpretare extensivă defavorabilă;

- nu se confirmă faptul că inițiativa a venit din partea lui Cheptanaru

Andrei și/sau lui Maleca Teodor - în cazul primei instanțe, ori exclusiv lui

Cheptanaru Andrei - în cazul instanței de apel și prin ce fapt s-a materializat

această inițiativă de fiecare dată. De asemenea, nu s-a făcut o legătură între

această inițiativă materializată în pretinderea din partea lui Cheptanaru Andrei

și caracterul inteligibil al acesteia. Mai cu seamă că această pretindere a fost

corelată, din cele invocate în fapt, cu extorcarea acestor bunuri. De asemenea nu

a fost enunțat în mod descriptiv conținutul pretinderii de bunuri și prin care

forme faptice s-a materializat;

- potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal, în vigoare până la 07 noiembrie 2016,

infracțiunea de corupere pasivă a fost comisă de către Cheptănaru Andrei în

perioada 09 iulie 2015 - 15 iulie 2015. Or, instanța de judecată nu a stabilit clar

momentul comiterii infracțiunii. Lipsa de claritate în acest context denotă

neclarificarea momentului de consumare a infracțiunii, pe măsură ce nu pot fi

reținute în același caz de corupere pasivă și pretinderea remunerației, și

25

acceptrea acesteia, și primirea ei, iar săvârșirea acestor fapte au fost anume în

această perioadă de timp vizată), se consideră proporții deosebit de mari,

proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate,

distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera

vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane,

care, la momentul săvârșirii infracțiunii, depășește 5.000 și, respectiv 2.500

unități convenționale de amendă (adică, raportat la at. 64 alin. (2) Cod penal,

stabilim valoarea proporțiilor mari ca fiind 50 000 lei);

- potrivit art. 126 alin. (1) Cod penal în vigoare de la 7 noiembrie 2016, se

consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de

persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei;

- echivalentul a 5000 Euro la data de 15 iulie 2015 conform cursului oficial

al Băncii Naționale a Moldovei, era de 104406,5 lei;

- prin Legea nr. 163 din 20 iulie 2017 (în vigoare la 20 decembrie 2017) au

fost admise anumite modificări favorabile condamnatului și care vizează

procesul de individualizare a pedepsei penale, precum și posibilitatea aplicării

unei depenalizări parțiale a pedepsei penale (art. 901 Cod penal). Or,

condamnatul nu a putut beneficia de aceste mijloace juridico-penale mai

favorabile, care au fost adoptate până la pronunțarea deciziei de către Colegiul

penal al Curții de Apel Chișinău, dar ulterior pronunțării dispozitivului Deciziei.

În acest sens, a fost completat art. 79 Cod penal cu un alineat nou - alin. (11),

care prevede că poate fi considerată excepțională atât o circumstanță atenuantă,

cât și un cumul de asemenea circumstanțe legate de situațiile menționate la

alin. (1).

declarate, pledează pentru declararea inadmisibilității acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate, deoarece consideră că instanța de apel nu a comis erori de drept

în raport cu motivele invocate de recurenți și că decizia contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția privind încadrarea juridică

corectă a acțiunilor inculpaților și stabilirea măsurii de pedeapsă.

materialelor din dosar, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427,

fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul reține că

recurenții invocă drept temeiuri pct. 6), 8), 10), 12) și 13) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, care prevede că o hotărâre a instanței de apel poate fi

supusă recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de

fond și de apel în cazul, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

26

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele

infracțiunii; pct. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale; pct. 12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; 13) a

intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

7.1. Referitor la temeiurile de recurs invocate de recurenți prin prisma

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursurilor

declarate, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

declarate, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin.(1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul constată, că sunt neîntemeiate argumentele recursurilor potrivit

cărora instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apeluri, or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 alin.(2) Cod de procedură penală, a

verificat declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța a ținut cont

de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub

toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind recunoașterea

vinovăției inculpatului Cheptanaru Andrei de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal și inculpatului Maleca Teodor de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod

penal.

Colegiul penal de asemenea constată, că recurenții, de fapt, își exprimă

dezacordul cu aprecierea probelor înfăptuită de către instanța de apel, însă

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

27

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Colegiul penal consideră, că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate

la prezenta cauză.

Astfel, Colegiul penal conchide, că este întemeiată concluzia instanței de

apel precum că învinuirea înaintată inculpaților este confirmată prin probe

pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii menționate.

Din considerentele menționate supra, Colegiul penal conchide, că opinia

recurenților expusă în recursuri precum că: instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursurilor ordinare.

Totodată, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost admisă o eroare

gravă de fapt, deoarece pentru a constitui caz de casare, eroarea de fapt trebuie

să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de

altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut

drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator

o susține.

Însă, în cadrul examinării prezentei cauze, o atare eroare nu a fost

constatată de către instanța de recurs.

De asemenea instanța de recurs consideră că argumentele recurenților cu

privire la declararea nulității probelor au constituit obiect al examinării în

instanța de apel și aceasta a oferit un răspuns întemeiat asupra acestora.

7.2. Cu referire la eroarea de drept indicată în recursurile inculpatului

Maleca Teodor și avocatului acestuia Oltu Vadim prin prisma pct. 8) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, și anume că în acțiunile inculpatului nu sunt

întrunite elementele infracțiunii, Colegiul penal subliniază următoarele.

Potrivit art. 113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Colegiul penal reține că, argumentele recurenților, prin care se invocă că în

acțiunile inculpatului Maleca Teodor nu sunt întrunite elementele infracțiunii,

deoarece materialele cauzei penale nu conțin probe care să dovedească

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, nu și-a găsit

confirmare, deoarece probele acumulate și examinate de instanțele ierarhic

inferioare au fost apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de

drept, ajungând la concluzia corectă că inculpatul Maleca Teodor a comis

infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

28

Astfel, Colegiul penal menționează că judecând apelul avocatului declarat

în numele inculpatului Maleca Teodor, respectând prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, instanța de apel a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de instanța de fond,

astfel instanța de apel corect ajungând la concluzia enunțată la pct. 4 din

prezenta decizie, stabilind totodată, că vinovăția inculpatului a fost dovedită pe

deplin în baza probelor prezentate la cauza penală, care demonstrează

vinovăția inculpatului înafara oricărui dubiu rezonabil, iar careva încălcări de

procedură, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpaților, nu au fost

depistate.

Mai mult decât atât, Colegiul consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl

propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de

fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor

incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni

drept temei de casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

De asemenea instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de

recurenți, menționate în pct. 6.1. și 6.2. din decizie, au format obiect de

examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, cărora instanța le-a dat o

motivare argumentată, așa cum este indicat în pct. 5 din prezenta decizie,

soluție pe care instanța de recurs și-a însușit-o și a cărei reluare nu se mai

impune.

În acest sens instanța de recurs cu referire la argumentele recurenților cu

privire la încadrarea acțiunilor inculpaților menționează, că excluderea de către

instanța de apel a semnului agravant prevăzut la lit. b) art. 324 alin.(2) Cod

penal ”de două sau mai multe persoane” este una corectă și argumentată.

În acest sens argumentele apărării că inculpatul Maleca T. nu este subiect

special al infracțiunii de care este învinuit nu pot fi luate în considerație,

deoarece potrivit practicii judiciare constante, în cazul contribuției unei

persoane particulare la săvârșirea coruperii pasive se va face trimitere la

prevederile art. 42 Cod penal, fapt ce este prezent în speță, deoarece inculpatul

Maleca T. a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5), 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal.

Totodată instanța de recurs menționează, că potrivit art. 126 alin. (1) Cod

penal în vigoare de la 7 noiembrie 2016, se consideră proporții mari valoarea

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate,

transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea

pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20

de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de

Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

29

Instanța de recurs menționează, că reieșind din aceste prevederi legale,

sunt neîntemeiate argumentele recurenților cu privire la faptul lipsei în

acțiunile inculpaților a semnului agravant prevăzut la lit. d) art. 324 alin.(2)

Cod penal ” săvârșită în proporții mari”, deoarece raportând echivalentul sumei

de 5000 euro, așa cum acesta a indicat la data de 15 iulie 2015, la cuantumul de

4500 lei salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015,

stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 974 din 04.12.2014, este evident, că

valoarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilegale ale inculpaților constituie

proporții mari (104406,5 lei : 4500 lei =23,20 salarii minime pe economie).

Interpretarea tendențioasă a apărării precum că la stabilirea prejudiciului

cauzat în anul 2015 urmează a fi luat în calcul salariul mediu pe economie

pentru anul 2017 nu rezistă criticii, fiind vădit neîntemeiată și ilegală, deoarece

legea penală indică expres că proporțiile prejudiciului se calculează reieșind din

mărimea salariului mediu pe economie stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, în speță nu și-a găsit

confirmare la examinarea recursurilor prezența erorii de drept prevăzută de

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

7.3. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10)

Cod de procedură penală, invocată în recursul declarat de avocații Berliba

Viorel și Ungurean Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei, potrivit

căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond dacă s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul constată că o astfel de

eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat în acest sens,

lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii

contestate.

Colegiul penal reiterează, că potrivit prevederilor art. 7 Cod penal, la

aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și,

respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului,

cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. O

pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea

infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

30

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului,

Colegiul penal atestă, că potrivit deciziei instanței de apel, inculpatul

Cheptanaru Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 324

alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare, amendă în mărime de

7000 unități convenționale, adică 140000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că instanța apel corect a stabilit măsura

și mărimea pedepsei în privința inculpatului, la aprecierea căreia a luat în

considerație că inculpatul Cheptanaru Andrei și-a dat seama de acțiunile ilegale

pe care le-a săvârșit, le recunoaște și sincer se căiește de cele săvârșite, este

căsătorit și are la întreținere doi copii minori, se caracterizează pozitiv, anterior

nu a fot condamnat, iar pe toată durata procesului penal nu și-a recunoscut vina

în comiterea infracțiunii imputate, recunoscând-o doar în cadrul examinării

cauzei în instanța de apel.

Potrivit prevederilor art. 90 Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu

închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu

intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență,

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa

stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probă. În acest

caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate, dacă în

termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă

infracțiune și, prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, referitor la argumentele recurenților privind neaplicarea în privința

inculpatului a prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de recurs remarcă că

textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu

obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme, în speță

nefiind stabilite careva circumstanțe care ar face posibilă aplicarea în privința

inculpatului a suspendării executării pedepsei închisorii stabilite de către

instanțele de judecată.

În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea

pedepsei inculpatului Cheptanaru Andrei, pentru infracțiunea comisă, instanța

nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă,

deoarece la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele

recursului în acest sens sunt neîntemeiate.

7.4. Totodată cu referire la temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 13) Cod de procedură penală, că a intervenit o lege mai favorabilă

condamnatului, prin modificările operate la 20.12.2017 în art. 75 Cod penal și

introducerea art. 901 Cod penal, Colegiul penal consideră că argumentele

recurentului în acest sens sunt neîntemeiate, deoarece această Lege a intrat în

vigoare la data de 20.12.2017, după pronunțarea deciziei instanței de apel la

28.11.2017.

31

7.4. Cu referire la temeiul invocat de avocații Berliba Viorel și Ungurean

Ivan în numele inculpatului Cheptanaru Andrei în baza pct. 12) alin. (1) a art.

427 Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, o astfel de eroare în

speța dată nu se constată.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și

material.

Reieșind din prevederile legale și practica judiciară menționată, pentru

verificarea existenței temeiului, prevăzut în art. 427 alin.(1) pct.12) Cod de

procedură penală, instanța de recurs trebuie să țină seama de fapta săvârșită,

așa cum aceasta a fost stabilită de către instanța de apel, dar va supune unui

control încadrarea juridică a faptei stabilite, verificând dacă aceasta a fost

încadrată corect potrivit normei penale.

În speța dată, inculpatul Cheptanaru Andrei a fost condamnat de către

instanța de apel în baza art. 324 alin. (2) lit. c și d) Cod penal – ”coruperea

pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o persoană

publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană, pentru a

îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în proporții mari.”

În acest sens Colegiul reține, că recursul nu conține o motivare în baza

cărei norme urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului decât cele incriminate

conform art. 324 alin. (2) lit. c și d) Cod penal, recurenții motivându-și poziția

sub aspectul neexistenței în acțiunile inculpatului a pretinderii și extorcării

remunerației, este una neîntemeiată, deoarece instanța de apel a pronunțat o

soluție corectă privind calificarea acțiunilor inculpatului.

Instanța de recurs atestă, că instanța de apel în motivarea soluției corect a

indicat, că doar inculpatul Cheptanaru Andrei avea competența de a efectua

percheziția și de a întocmi procesul-verbal în cadrul unui proces

contravențional, și prin urmare dânsul a comis infracțiunea prevăzută de

art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, ca autor, după indicii calificativi,

coruperea pasivă, adică pretinderea, acceptarea și primirea, personal, de către o

persoană publică de bunuri ce nu i se cuvin, pentru sine și pentru o altă persoană,

pentru a îndeplini acțiuni contrar funcției sale, cu extorcarea de bunuri în

proporții mari.

Mai mult ca atât, Colegiul penal menționează că, inculpatul Cheptanaru

Andrei în faza de urmărire penală și în cursul judecării cauzei în instanța de

fond vina nu o recunoștea, însă după pronunțarea sentinței de condamnare,

ultimul prin intermediul avocatului său, a declarat apel, prin care a invocat

recunoașterea vinovăției sale incriminate, solicitând aplicarea unei pedepse sub

formă de 5 ani închisoare și în conformitate cu art. 90 Cod penal de a-i suspenda

condiționat executarea pedepsei pe un termen de 3 ani (f. d. 103 – 106, vol. IV),

fapt ce indică că, inculpatul și-a recunoscut vina integral conform actului de

învinuire înaintat, totodată recunoscându-și vinovăția și în ședința instanței de

apel (f. d. 124, vol. IV).

Colegiul consideră că în circumstanțele descrise, sunt lipsite de suport

juridic argumentele recurenților privind incorectitudinea încadrării de către

32

instanța de apel a acțiunilor inculpatului în baza art. 324 alin. (2) lit. c) și d) Cod

penal.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că instanța de apel, corect a

apreciat probele în sensul art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia

corectă privind condamnarea inculpatului Cheptanaru Andrei, deoarece în

acțiunile lui sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (2)

lit. c) și d) Cod penal.

7.6. În concluzie, Colegiul reține că la examinarea cauzei de către instanța

de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. 414-419 Cod de

procedură penală, iar temeiurile invocate de către recurenți prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) și 13) Cod de procedură penală, nu și-au

găsit confirmare la examinarea recursurilor. Astfel de erori de drept în speța

examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și

întemeiată, iar recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca fiind vădit

neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare, declarate de către inculpatul

Maleca Teodor, de către avocatul Oltu Vadim în numele inculpatului Maleca

Teodor și de către avocații Berliba Viorel și Ungurean Ivan în numele

inculpatului Cheptanaru Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Cheptanaru

Andrei XXXXX și Maleca Teodor XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iunie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Alerguș Constantin

Boico Victor

33