1ra-658/18 — 329 alin. 2 lit. a Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 07 iulie 2017, Cojocaru Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani. Întemeiul art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă de probațiune de 1 an și 6 luni. De asemenea, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Buzu Ana, fiindu dispusă încasarea în beneficiul acesteia din contul lui Cojocaru Gheorghe 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest cerințele reclamantei au fost respinse. Totodată, s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de procuror, prin care a solicitat încasarea a sumei de 560 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din contul lui Cojocaru Gheorghe în contul statului. Corpurile delicte atașate la cauza penală: arborele defrișat, s-a dispus a se păstra la locul depozitat (curtea IP Buiucani al DP mun. Chișinău) până la intrarea în vigoare a sentinței, după care s-a dispus a fi transmis la IM „AGSEV” pentru utilizare, CD-urile anexate s-a dispus a se păstra la materialele cauzei, pe tot termenul de păstrare a dosarului penal. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cojocaru Gheorghe, activând în funcția de șef al Sectorului Buiucani, mun. Chișinău, al întreprinderii 1 Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind angajat al întreprinderii municipale în baza ordinului nr. 31 din 18.05.1994, ca șef al întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind în sensul art. 123 alin.(2) Cod penal, persoană publică, în virtutea obligațiunilor de serviciu, fiind responsabil de asigurarea gospodăririi spațiilor verzi pe teritoriul sectorului Buiucani, mun. Chișinău, ca exponent al administrației publice locale în sensul expus în art. 5 Cod silvic: „Vegetația forestieră din afara fondului forestier. (1) fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele forestiere de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe terenurile fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile verzi ale localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza plantațiilor menționate la alin. (1) lit. a) și c) ale prezentului articol se reglementează de prezentul cod și constituie cadrul de competență al autorităților administrației publice locale,…”, precum și în statutul întreprinderii, aprobat în baza Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 20/6 din 13.11.2007, înregistrat la Camera înregistrării de Stat, la 16.02.2009, conform căruia: „1. întreprinderea municipală „Asociația de gospodărie a spațiilor verzi este agentul economic cu personalitate juridică, constituită în exclusivitate pe baza proprietății municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, execută lucrări de păstrare și extindere a spațiilor verzi municipale în interes public...

Scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, și anume: ...curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi... „ având obligații conform fișei postului orientate spre realizarea premiselor expuse supra, denumită: - „Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de sector”, aprobată de către Șeful „Asociației Gospodăririi Spațiilor Verzi”: „să asigure îndeplinirea planului de lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea lucrărilor calitative, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de muncă, să cunoască teritoriul sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a acestuia, să întocmească proiectele de organizare a muncii, să asigure sectorul cu numărul necesar de materiale, mecanisme, inventar, să țină evidența lucrărilor și să întocmească acte tehnice, să coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații antrenate în procesul de muncă, să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de lucru”, la fel fiind obligat să asigure respectarea Constituției, legilor și a altor acte normative, să execute ordinele și dispozițiile departamentale, să îndeplinească instrucțiunile de serviciu, să respecte regulamentele și alte acte normative, nu a ținut cont de obiectivele impuse prin Legea nr. 591 din 23.09.1999 „cu privire la spațiile verzi”, mai exact, art. 23. îngrijirea spațiilor verzi: „(1) îngrijirea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și gestionarii acestora, conform tehnologiei și agrotehnicii stabilite. (2) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu spații verzi sunt obligați să asigure îngrijirea la timp și păstrarea acestora în 2 limitele hotarelor lor. (3) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu formațiuni silvice (păduri-parc, parcuri etc.) sunt obligați să realizeze măsurile de menținere și îngrijire a arboreturilor în conformitate cu normele tehnice și cerințele de îmbunătățire a compoziției lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare și de reconstrucție”, în perioada anul 2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației. Astfel, el Cojocaru Gheorghe, activând în funcția de conducere menționată, în perioada 22.06.2008 - 14.06.2016, nu a intervenit conform obligațiunilor sale de serviciu, nu a inspectat personal teritoriul deservit în modul corespunzător și nici nu a dat indicațiile de rigoare subalternilor, pentru inspectare, nu a identificat că anume pe str. Vasile Lupu 61 A, mun. Chișinău, era amplasat cel puțin un copac masiv, de specia glădiță (denumirea populară salcâm boieresc), cu o înălțime de aproximativ 20 m și o greutate de 1900 kg, cu rădăcinile în stare avansată de putrefacție (grad avansat de putregăire, mai mare de 50 procente), cu scorbură în regiunea cioatei afectate de ciuperca de putregai, cu semne de uscare parțială a lujerilor (ramurilor), cu înclin spre stradă sub un unghi de 40 grade, în lipsa unui spațiu de dezvoltare a rădăcinilor din cauza locului limitat, amplasat într-o fîșie de pământ de aproximativ 1 metru între gard și asfalt, circumstanțe care în cumul scad excesiv din longevitatea arborelui și care reflectau pericolul iminent de rupere și cădere a acestuia, deși a fost obligat să intervină anume pe acest segment din teritoriul deservit, așa cum, la 22.06.2008, în acel loc, s-a produs ruperea și căderea unui arbore, soldată cu deteriorarea de bunuri materiale ale persoanelor fizice, iar lui în calitate de persoană împuternicită cu drepturi și obligațiuni de a asigura și gestiona gospodărirea spațiilor verzi pe teritoriul s. Buiucani, mun. Chișinău, primordial îi revenea sarcina de asigurare a efectuării inspectării locului faptei, stabilirea situației de fapt, evaluarea riscurilor și planificarea acțiunilor ce se impuneau a fi întreprinse din punct de vedere al excluderii pericolului pentru securitatea populației. În rezultatul acțiunilor imprudente ale numitei persoane publice, Cojocaru Gheorghe, în data de 14.06.2016, aproximativ la ora 16:00, s-a produs ruperea arborelui menționat, iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX, mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar. Urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele, ce a cauzat daune intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care au provocat decesul unei persoane. 2. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către : 3 2.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Guzic Vlad, care a solicitat: casarea sentinței în partea ce ține de stabilirea pedepsei definitive și asupra acțiunii civile, și a cererii de încasare a cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Cojocaru Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Codul penal cu stabilirea pedepsei de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate și dispunerea încasării de la Cojocaru Gheorghe sub formă de cheltuieli judiciare a sumei de 560 lei, taxa convențională stabilită pentru expertiza medico-legală efectuată. În motivarea apelului, procurorul a invocat că: - în privința inculpatului sentința este blândă. Instanța nu a racordat echitabil circumstanțele de fapt și de drept stabilite, și nu a ținut cont de faptul că s-au produs consecințe irecuperabile, decesul unei persoane și rămânerea fără îngrijitor al altei persoane (mama decedatei care de fapt a și fost recunoscută în calitate de parte vătămată pe dosar), inculpatul categoric nu a întreprins careva acțiuni orientate spre recuperarea a careva prejudicii; - infracțiunea imputată prevede o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar probele acumulate cert și pe deplin dovedesc vina inculpatului în comiterea infracțiunii, careva circumstanțe atenuante ce ar fi justificat aplicarea prevederilor art. 90 Codul penal, nu sunt. Or, acele circumstanțe invocate de către instanță la motivarea deciziei de suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, instanța era în drept să le invoce la stabilirea termenului de închisoare, anume 3 ani din maximul de 6 prevăzut de norma penală; - prima instanță urma să ia în calcul și atitudinea inculpatului manifestată pe parcursul urmăririi penale, în sensul încercării prin declarațiile sale să inducă în eroare organul de urmărire penală; - partea acuzării consideră că instanța nemotivat a admis doar parțial acțiunea civilă înaintată, așa cum, din circumstanțele expuse în acțiune, pretinsa mărime a acțiunii civile înaintată este una motivată; - este motivată și cererea de încasare în beneficiul statului din contul lui Cojocaru Gheorghe a sumei de 560 lei, a prejudiciului sub formă de cheltuieli de judecată, aceasta constituind prețul legal stabilit al expertizei medico-legale efectuate, nu alte cheltuieli interpretate eronat, iar cu recunoașterea acestuia vinovat de comiterea infracțiunii imputate apare și premisa legală de a solicita încasarea din contul lui a acestei sume. 2.2. Avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana, care a solicitat casarea parțială a sentinței atacate, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de Buzu Ana, cu încasarea de la pârâtul Cojocaru Gheorghe în beneficiul lui Buzu Ana a prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei. 4 2.3. Avocatul Televca Oleg în interesele inculpatului Cojocaru Gheorghe, care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri conform modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a lui Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea imputată. În motivarea apelului, avocatul inculpatului a indicat că: - prima instanță nu a negat influența asupra căderii copacului în data de 14.06.2016, inclusiv și a condițiilor climaterice dure din acea dată, manifestate prin codul portocaliu de vijelii, furtuni, vânt puternic și ploaie abundentă, dar totodată indică că anume toate condițiile de creștere a acestui copac impuneau defrișarea lui sau alte lucrări serioase de curățare, scurtare etc, pentru a nu admite această influență. De altfel, din concluziile tuturor specialiștilor atrași în studiul asupra cazului dat, s-a concluzionat influența nefastă a factorilor înconjurători asupra longitivității copacului, iar inculpatul Cojocaru Gheorghe XXX a comunicat că susține aceste ipoteze, dar la toate întrebările adresate precum și la libera expunere a poziției sale în cadrul audierii, nici un specialist nu au adus argumente plauzibile, care ar fi fost impedimentele de a stabili aceste circumstanțe în ultimii 8 ani de activitate; - prin audierea martorului Chirilescu Daria s-a stabilit cu certitudine că temelia gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40 ani, drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este fixat acest copac și este evident că are deja înclin; - CD-ul ridicat cu imaginile video, datate cu 22.06.2008, la fel permit a vizualiza acest copac și anume se observă cum acesta este alipit de temelia gardului și este în înclin. Înregistrări făcute de un post public de televiziune în legătură cu incidentul de cădere a unui copac alăturat. Incident în legătură cu care șeful s. Buiucani al IM AGSV, era pur și simplu obligat să inițieze un studiu anume pe acel tronson, pentru a evita alte căderi pe viitor și a exclude riscul expunerii la pericol a trecătorilor și bunurilor lor materiale, inculpatul Cojocaru Gheorghe, însă a invocat că nu a primit cereri de la Chirilescu Daria pentru a defrișa acel copac, sau de la IMGFL, sau de la alți cetățeni și organizații, dar a explicat că a cunoscut despre incident de la un vice-pretor și asta în situația în care el însăși a declarat că în fiecare zi este în teren și inspectează teritoriul, dă indicații la subalterni și îi orientează cum să activeze corect. Pe de altă parte subalternul său Roșca Oxana, a declarat că ea personal inspecta tronsonul menționat de drum doar în scopul identificării copacilor uscați de tot, identificarea copacilor verzi care ar fi putut prezenta pericol de cădere nu intra în competența ei (și asta este și corect din punct de vedere al acuzării, așa cum numita nu avea o experiență avansată în profesie); - prin declarațiile specialistului Luca Artur, audiat ca martor al apărării, la fel s-a constatat că copacii verzi în anumite situații pot prezenta pericol de cădere, iar aprecierea acestui pericol sau risc o poate da un specialist. Respectiv în situația de fapt stabilită, adică căderea anterior a unui copac în imediata apropiere, condițiile nefaste de dezvoltare a acestui copac care a căzut la 14.06.2016 și a produs tragedia, îl obliga pe Cojocaru Gheorghe în calitatea sa de șef de sector, să intervină în mod special, în nenumăratele 5 inspectări efectuate de-a lungul anilor pe acest tronson, după cum declară chiar el, nu a sesizat situația de pericol; - în acțiunile inculpatului Cojocaru Gheorghe nu sunt prezente elementele infracțiunii, și anume latura obiectivă, or acesta a acționat conform legislației în vigoare, ce se confirmă prin ordinul nr. 1/10 din 01 martie 2010, procesele-verbale de cercetare a arborilor în stare gravă, rapoartele de activitate a ÎM Asociația de gospodărie a Spațiilor Verzi sect. Buiucani pe anii 2011-2016, prin care se atestă curățarea arborilor, defrișarea lor, etc.; - atitudinea conștiincioasă a inculpatului față de atribuțiile de serviciu se confirmă prin faptul că pe parcursul anilor 1994-2016, nu a fost sancționat niciodată; - latura subiectivă a infracțiunii nu a fost demonstrată în speță și a fost infirmată prin declarațiile inculpatului, or acesta invocă că și-a îndeplinit cu responsabilitate atribuțiile sale; - prima instanță nu a motivat prezența elementelor infracțiunii incriminate inculpatului, iar prăbușirea copacului a avut loc din cauza unor factor independenți de acțiunile inculpatului. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate, și a fost admis apelul declarat de avocatul Televca Oleg în numele inculpatului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cojocaru Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. De asemenea, s-a indicat că în baza art. 387 Cod de procedură penală, instanța nu se va pronunța asupra acțiunii civile lăsând-o fără examinare. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței, prima instanță a stabilit eronat circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută de prima instanță nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, și eronat l-a recunoscut vinovat pe Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal. În acest sens, instanța de apel a menționat că concluziile primei instanțe contravin prevederilor art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, deoarece probele nu au primit o apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de fond sunt premature și în acest caz, într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestora, și legătura lor cu conținutul altor probe, care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse și prin urmare, modalitatea de motivare a soluției denotă că prima instanță nu a apreciat probele menționate în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. De asemenea, instanța de apel a reținut că prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de apel, nu a fost dovedită vinovăția inculpatului în comiterea 6 infracțiunii incriminate, împrejurări ce în opinia instanței de apel au determinat achitarea inculpatului Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea imputată. Subsidiar, instanța de apel a notat că inculpatul Cojocaru Gheorghe pe tot parcursul procesului penal, inclusiv în ședința de judecată în instanța de apel a respins învinuirea adusă, motivând că nu a săvârșit infracțiunea imputată, arborele cu pricina s-a prăbușit în urma unor calamități naturale, acest arbore nu prezenta semnalmente precum că ar fi afectat de îmbolnăvire, iar careva sesizări în privința acestuia nu au parvenit. Versiunea inculpatului nu a fost combătută de partea acuzării prin probele prezentate în sprijinul învinuirii și nici nu au fost prezentate probe pertinente, concludente, utile și veridice care în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și probe care ar putea fi puse la baza unei decizii de condamnare a inculpatului. Instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, Cojocaru Gheorghe se învinuiește că activând în funcția de șef al Sectorului Buiucani, mun. Chișinău, al întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind angajat al întreprinderii municipale în baza ordinului nr. 31 din 18.05.1994, ca șef al întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind în sensul art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, în virtutea obligațiunilor de serviciu, fiind responsabil de asigurarea gospodăririi spațiilor verzi pe teritoriul sectorului Buiucani, mun. Chișinău, ca exponent al administrației publice care în sensul expus în art. 5 Cod silvic: „Vegetația forestieră din afara fondului forestier. (1) fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele forestiere de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe terenurile fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile verzi ale localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza plantațiilor menționate la alin. (1) lit. a) și c) ale prezentului articol se reglementează de prezentul cod și constituie cadrul de competență al autorităților administrației publice locale…”, precum și în statutul întreprinderii, aprobat în baza Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 20/6 din 13.11.2007, înregistrat la Camera înregistrării de Stat, la 16.02.2009, conform căruia: „1. Întreprinderea municipală „Asociația de gospodărie a spațiilor verzi este agentul economic cu personalitate juridică, constituită în exclusivitate pe baza proprietății municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, execută lucrări de păstrare și extindere a spațiilor verzi municipale în interes public... 3. Scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse servicii, și anume: ...curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi...”, având obligații conform fișei postului orientate spre realizarea premiselor expuse supra, denumită: - „Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de sector”, aprobată de către Șeful „Asociației Gospodăririi Spațiilor Verzi”: „să asigure îndeplinirea planului de lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea 7 lucrărilor calitative, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de muncă, să cunoască teritoriul sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a acestuia, să întocmească proiectele de organizare a muncii, să asigure sectorul cu numărul necesar de materiale, mecanisme, inventar, să țină evidența lucrărilor și să întocmească acte tehnice, să coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații antrenate în procesul de muncă, să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de lucru"”, la fel fiind obligat să asigure respectarea Constituției, legilor și a altor acte normative, să execute ordinele și dispozițiile departamentale, să îndeplinească instrucțiunile de serviciu, se respecte regulamentele și alte acte normative, nu a ținut cont de obiectivele impuse prin Legea nr. 591 din 23.09.1999 „cu privire la spațiile verzi”, mai exact, art. 23. îngrijirea spațiilor verzi: „(1) îngrijirea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și gestionarii acestora, conform tehnologiei și agrotehnicii stabilite. (2) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu spații verzi sunt obligați să asigure îngrijirea la timp și păstrarea acestora în limitele hotarelor lor. (3) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu formațiuni silvice (păduri-parc, parcuri etc.) sunt obligați să realizeze măsurile de menținere și îngrijire a arboreturilor în conformitate cu normele tehnice și cerințele de îmbunătățire a compoziției lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare și de reconstrucție”, în perioada anul 2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației. Astfel, Cojocaru Gheorghe, activând în funcția de conducere menționată, în perioada 22.06.2008 - 14.06.2016, nu a intervenit conform obligațiunilor sale de serviciu, nu a inspectat personal teritoriul deservit în modul corespunzător și nici nu a dat indicațiile de rigoare subalternilor, pentru inspectare, nu a identificat că anume pe str. Vasile Lupu 61 A, mun. Chișinău, era amplasat cel puțin un copac masiv, de specia glădiță (denumirea populară salcâm boieresc), cu o înălțime de aproximativ 20 m și o greutate de 1900 kg, cu rădăcinile în stare avansată de putrefacție (grad avansat de putregăire, mai mare de 50 procente), cu scorbură în regiunea cioatei afectate de ciuperca de putregai, cu semne de uscare parțială a lujerilor (ramurilor), cu înclin spre stradă sub un unghi de 40 grade, în lipsa unui spațiu de dezvoltare a rădăcinilor din cauza locului limitat, amplasat într-o fîșie de pământ de aproximativ 1 metru între gard și asfalt, circumstanțe care în cumul scad excesiv din longevitatea arborelui și care reflectau pericolul iminent de rupere și cădere a acestuia, deși a fost obligat să intervină anume pe acest segment din teritoriul deservit, așa cum, la 22.06.2008, în acel loc, s-a produs ruperea și căderea unui arbore, soldată cu deteriorarea de bunuri materiale ale persoanelor fizice, iar lui în calitate de persoană împuternicită cu drepturi și obligațiuni de a asigura și gestiona gospodărirea spațiilor verzi pe teritoriul s. Buiucani, mun. Chișinău, primordial îi revenea sarcina de asigurare a efectuării inspectării locului faptei, stabilirea situației de 8 fapt, evaluarea riscurilor și planificarea acțiunilor ce se impuneau a fi întreprinse din punct de vedere al excluderii pericolului pentru securitatea populației. În rezultatul acțiunilor imprudente ale numitei persoane publice, Cojocaru Gheorghe, în data de 14.06.2016, aproximativ la ora 16.00, s-a produs ruperea arborelui menționat, iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX, mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar. Urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016. Instanța de apel a precizat că organul de urmărire penală a încadrat acțiunile inculpatului Cojocaru Gheorghe în baza art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal - îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de ele, ce a cauzat daune intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care au provocat decesul unei persoane. În continuare, instanța de apel luând în considerare că inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea faptei impuate a notat că partea acuzării a prezentat primei instanțe spre cercetare următoarele probe care precum că ar confirma faptele și vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu: - declarațiile succesorului părții vătămate Buzu Anna din prima instanță, verificate prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 125, vol. II); - declarațiile verificate prin citire în instanța de apel din prima instanță a martorilor Chirilescu Daria (f.d. 126-127, vol. II), Grubîi Ghenadie (f.d. 128-129, vol. II), Triboi Andrei (f.d. 130-131, vol. II), Luca Artur (f.d. 139-140, vol. II), Roșca Oxana (f.d. 137- 138, vol. II); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.06.2016, planșeta fotografică, din care se reflectă situația de la fața locului și anume locul exact unde a căzut arborele la 14.06.2016 pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, starea acestuia, locul unde se afla pietonul peste care s-a prăbușit arborele (f.d. 22-46, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.06.2016, întocmit cu participarea specialistului Grubîi Ghenadie, prin care se atestă caracteristicile arborelui căzut la 14.06.2016 pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, mai exact starea lui sanitară, amplasamentul cu înclin, putregaiul, lungimea (f.d. 47-49, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016 a cadavrului decedatei Ursachi Ala, prin care s-a constat că moartea lui Ursachi Ala, a survenit în rezultatul șocului traumatic și hemoragic, evoluat pe fondalul traumei asociată a toracelui, abdomenului, coloanei vertebrale. Leziunile corporale depistate la numită, puteau să apară în urma strivirii corpului victimei între două suprafețe contondente, dintre care una fiind mobilă a doua fixă, în timpul și circumstanțele indicate (căderea arborelui peste ea) și în asociere ca periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă (f.d. 59-61, vol. I); 9 - corpul delict arborele secționat care la 14.06.2016 s-a prăbușit în mun. Chișinău, str. Vasile Lupu, 6IA, strivind pietonul Ursachi Ala. Pus spre păstrare în curtea Inspectoratului de poliție Buiucani mun. Chișinău; - corpul delict un CD ridicat la 16.06.2016 de la SRL „Pro Digital” cu înregistrarea video a căderii unui copac la 22.06.2008 pe str. V. Lupu 61 A „care a fost difuzată la știri pe canalul de televiziune Pro Tv, inclusiv martorul pe cauza penală menționată Chirilescu Daria a făcut declarații despre periculozitatea fâșiei de copaci de pe această adresă, prin ce se atestă faptul că Cojocaru Gheorghe în calitatea sa de conducător al sectorului Buiucani mun. Chișinău al IM „AGSV”, a avut punct de pornire de a inspecta anume acel tronson de drum și chiar obligația de serviciu de a o face, dar nu a întreprins nimic pe parcursul a 8 ani și respectiv căderea de arbori în acel loc s-a repetat, soldându-se cu victime omenești (f.d. 97, vol. I). Instanța de apel a specificat că prin înscrisurile expuse supra se confirmă faptul că la 14.06.2016, pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, în urma condițiilor climaterice nefaste — cod portocaliu de vânt și ploi puternice, s-a rupt un copac care a strivit pietonul Ursachi Ala, peste care s-a prăbușit arborele în rezultatul căruia ultima a decedat. Însă nu demonstrează faptul că inculpatul nu și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației. - documentele ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 15.06.2016 de la IM „AGSV” - ordinul de numire în funcția de șef al sectorului Buiucani al ÎM „AGSV” a lui Cojocaru Gheorghe, Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de sector, decizia nr. 20/6 din 13.11.2008 a Consiliului municipal Chișinău, statutul ÎM „AGSV”, organigrama ÎM „AGSV” prin care se atestă că funcția ocupată de către Cojocaru Gheorghe este una de conducere și publică, precum și obligațiunile de serviciu, sarcinile și premisele ce-i reveneau acestuia ca persoană publică (f.d. 81-94, vol. I); - documentul parvenit ca răspuns de la Inspectoratul Ecologic de Stat, cu nr. 1314 din 03.08.2016, prin care se atestă că tăierea arborilor în cazurile de lichidare a avariilor, unor situații ce ar putea avea efecte negative asupra sănătății oamenilor și asupra mediului se realizează imediat, fără coordonare cu agențiile ecologice (f.d. 106-107, vol. I); Instanța de apel a reținut că prin cercetarea probelor scrise prezentate de către procuror nu se confirmă faptul că arborele în cauză de specie glădiță care s-a rupt, necesita să fie tăiat, defrișat sau că ar fi avut careva efecte negative asupra sănătății oamenilor. - documentul parvenit prin scrisoarea de însoțire din 04.10.2016 cu nr. 38/11-213 de la institutul Grădina Botanică a Academiei de Științe, raportul tehnico-științific privind studiul cauzelor și condițiilor prăbușirii a doi arbori la 14.06.2016 în mun. Chișinău bd. Decebal 70 și str. Vasile Lupu 61A, prin care s-a constatat - date cu caracter 10 științific general: specia arborelui este Gleditsihina triacanthos - Glădiță. Reprezintă un arbore de circa 20-35 m înălțime, cu tulpină erectă, originar din America de Nord. Date de fapt: În rezultatul procesului cercetării arborelui la locul incidentului în data de 16.06.2016 și a fragmentelor arborelui în data de 06.07.2016 pe teritoriul IP Buiucani mun. Chișinău, a analizei materialelor fotografice prezentate, a stării sanitare a arborelui căzut, a datelor meteo din data respectivă, s-a constat: 1. Diametrul arborelui avea 70 cm, vârsta circa 70 ani, înălțimea aproximativ 20 m., volumul arborelui (fus + crengi) - 3,81 m/3, o greutate de circa 1900 kg. 2. Vizual coronamentul arborelui avea o stare satisfăcătoare, cu semne de uscare parțială a lejerilor (ramurilor), ca rezultat al secetelor din ultimul deceniu, și fără semne de fitopatologice (necroze, viruși). 3. La coletul arborelui a fost amplasat un gard cil fundație de beton, care a favorizat dezvoltarea neuniformă a sistemului radicular al arborelui. Construcția de beton a favorizat creșterea înclinată (oblică) a arborelui, sub un unghi de circa 40 grade.

În regiunea cioatei arborelui a fost constatată prezența unei scorburi afectate de ciuperca de putregai. Răspândirea ciupercii este mult mai favorizată de prezența cioatei. În concluzie, starea nesatisfăcătoare a sistemului radicular (grad de putregăire), plasarea construcției de beton, care a favorizat creșterea înclinată și dezvoltarea neuniformă a rădăcinii arborelui, condiții meteorologice nefavorabile (ploi abundente, vânturi puternice) au cauzat prăbușirea arborelui Gleditsihina triacanthos - Glădiță (f.d. 75-78, vol. I); - corpul delict: un CD ridicat la 16.06.2016 de la SRL „Pro Digital” cu înregistrarea video a căderii unui copac la 22.06.2008 pe str. V. Lupu 61 A, care a fost difuzată la știri pe canalul de televiziune Pro Tv, inclusiv martorul pe cauza penală menționată Chirilescu Daria a făcut declarații despre periculozitatea fâșiei de copaci de pe această adresă, prin ce se atestă faptul că Cojocaru Gheorghe în calitatea sa de conducător al sectorului Buiucani mun. Chișinău al IM „AGSV", a avut punct de pornire de a inspecta anume acel tronson de drum și chiar obligația de serviciu de a o face, dar nu a întreprins nimic pe parcursul a 8 ani și respectiv căderea de arbori în acel loc s-a repetat, soldându-se cu victime omenești. Instanța de apel a menționat că judecând apelurile în contextul verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate, a conchis că vinovăția inculpatului Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demonstrată, probele prezentate, analizate prin prisma veridicității, pertinenței, utilității și concludentei lor nu demonstrează vina inculpatului în cele incriminate, ci, dimpotrivă, dovedesc că între îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către Cojocaru Gheorghe și survenirea daunelor nu există legătură cauză- efect. Instanța de apel a considerat că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele infracțiunii imputate și acesta urmează a fi achitat. De asemenea, instanța de apel a reținut că prin ordinul nr. 31 din 18.05.1994 ÎM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Cojocaru Gheorghe a fost numit șef al 11 sectorului Buiucani (f.d. 81, vol. I), în conformitate cu Răspunderile și obligațiile de funcție a șefilor de sector, aprobat de șeful ÎM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Haruța Eleferii (f.d. 82-83, voi. I), Capitolului II întitulat obligațiile șefului de sector - prevede că principalele obligații ale șefului de sector sunt „să asigure îndeplinirea planului de lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea lucrărilor calitative, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de muncă; să cunoască teritoriul sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a acestuia, să întocmească și să participe la proiectele de organizare a muncii, planurile anuale, semestriale și lunare; să asigure sectorul cu numărul necesar de lucrători calificați și de specialități corespunzătoare; să asigure păstrarea și depozitarea materialelor, mecanismelor și inventarului; să țină evidența lucrărilor și să întocmească acte tehnice (procese-verbale de recepție a lucrărilor executate, acte de primire- predare); să coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații antrenate în procesul de muncă, să nu admită întreruperi în muncă și încălcarea regulilor disciplinare; să organizeze în corespundere cu tehnica securității, măsuri necesare pentru tehnica securității și protecției muncii, să instructeze maiștri și lucrătorii despre metodele nepericuloase de lucru și să asigure rspectarea regulilor antiincendiare”. Instanța de apel a reținut că aceste Răspunderi și obligații de funcție a șefilor de sector, aprobat de șeful IM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Haruța Eleferii (f.d. 82-83, voi. I), nu au fost aduse la cunoștință lui Cojocaru Gheorghe, șef al sectorului Buiucani, sub semnătură, această fișă de post nu este semnată de către inculpat. Astfel, s-a notat că lui Cojocaru Gheorghe i se incriminează că în perioada anului 2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației. S-a atestat că partea acuzării nu a prezentat instanței nici o probă care ar confirma că Cojocaru Gheorghe în perioada anilor 2008 - 14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit, nu au fost prezentate nici o probă că pe parcursul a 8 ani de activitate inculpatul ar fi fost atras la răspundere disciplinară pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu. Acuzarea nu a indicat care anume obligații de serviciu inculpatul le-a îndeplinit necorespunzător din obligațiunile de serviciu specificate în Răspunderi și obligații de funcție a șefilor de sector, aprobat de șeful IM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Haruța Eleferii (f.d. 82-83, vol. I), (care de fapt nu sunt semnate de către inculpat), obligațiile care îi reveneau lui, sarcinile concrete pe care urma să le îndeplinească acesta, iar instanța de apel a menționat că în niciun caz nu pot fi considerate suficiente afirmațiile abstracte privind o oarecare neexecutare de către inculpat a obligațiilor de serviciu, privind lipsa unui control adecvat din partea acestuia asupra comportamentului altor persoane, privind 12 lipsa de atenție, diligență, prudență, vigilență etc., din partea inculpatului. În ce constă îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu ale inculpatului. Instanța de apel a precizat că partea acuzării nu a indicat în ce mod urma inculpatul să verifice și să identifice că arborele este afectat de ciuperca de putregai, odată ce s-a stabilit incontestabil că arborele era verde, iar rădăcinile și cioata copacului care erau afectate de ciupercă se aflau sub temelia de beton a gardului, vizual nu se vedea, totoadată la acel moment altă modalitate de inspectare decât vizuală nu exista, nu erau înzestrați cu aparate în acest sens, iar din ansamblul probatoriu prezentat de partea acuzării nu se atestă că inculpatul și-ar fi îndeplinit necorespunzător obligațiile de serviciu. Astfel, instanța de apel a constatat că la data de 14.06.2016, aproximativ la ora 16:00, s-a produs ruperea arborelui de specia glădiță (denumirea populară salcîm boieresc), iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX, mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar. Drept urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016. Totodată, instanța de apel a atestat că prima instanță a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorului Chirilescu Daria, indicând că aceasta a declarat că temelia gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40 ani, drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este fixat acest copac și este evident că era deja înclinat. În acest sens, instanța de apel a reținut că prin declarațiile martorului Chirilescu Daria nu se confirmă vinovăția lui Cojocaru Gheorghe, cu atât mai mult că însăși martorul declară că copacul era verde, vizual nu se vedea că era afectat de putregai, nu s- a adresat în scris cu cerere de a fi defrișat copacul, iar nenorocirea s-a întâmplat în ziua când era vînt puternic și ploua. Astfel, instanța de apel a conchis că martorul Chirilescu Daria confirmă de fapt declarațiile inculpatului, care a comunicat că în privința acestui arbore nu a parvenit nici o plângere, nici la întreprinderea Municipală Spații Verzi, nici la pretură și că în urma inspectării vizuale copacul era verde nu avea semne vizuale că este afectat de ciuperca de putregai la cioată și rădăcini. Instanța de apel a mai indicat că martorul Grubîi Ghenadie a precizat că cauzele de cădere ar putea fi multe, prima ar fi condițiile climaterice de cod portocaliu în acea zi de furtuni, vijelii, vântul puternic și ploaia. Aceeași poziție este exprimată de martorul Triboi Andrei, care a relatat că: „...În luna iunie 2016, în jurul orei 14:00, ploua tare și vântul de asemenea era puternic. La un moment dat, vântul a devenit și mai puternic, iar copacul a căzut și s-a întâmplat tragedia. Copacul care a căzut era verde, iar din punctul său de vedere, copacul înainte de a cădea nu prezenta nici un pericol. După părerea lui, copacul era în stare normală, nu este expert și nu poate comunica dacă prezenta pericol, vizual era într-o stare normală… ”. 13 Instanța de apel a notat că în ședința de judecată s-a constatat incontestabil că Cojocaru Gheorghe ca șef de sector nu dispunea de aparate speciale scanare, retghen pentru a putea verifica și depista în interiorul copacului referitor la faptul dacă copacul era afectat de ciuperca de putregai, decât verificarea vizuală, iar vizual nu se vedea ca arborele să fie afectat de putregai, fapte confirmate și de către martorii nominlizați supra, care locuiesc acolo și vedeau copacul în fiecare zi și de câteva ori pe zi. Mai mult, instanța de apel a precizat în acest sens că răspunsul Serviciului Hidrometeorologic de Stat nr. 08/546 din 16.06.2016, care a emis cod galben de averse puternice pe teritoriul țării, între orele 13,37-17,42 s-a semnalat cod oranj (furtuni, vijelie), la fel cantitatea de precipitații căzute pe 14 iunie 2016 în zona Î.M.”Parcul Dendrariu” a constituit 15,1 (21% din norma lunară), astfel fiind confirmate condițiile climaterice nefavorabile din data de 14.06.2016 (f.d. 110, vol. I). În aceeași ordine de idei, instanța de apel a indicat că martorul Luca Artur a declarat instanței că „... procedura de defrișare a unui copac verde este prevăzută de un act normativ care este regulamentul cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier și vegetația forestieră în afara fondului forestier aprobat prin Hotărâre de Guvern RM, nr. 27 din 19 ianuarie 2004 cât și actele legislative, legea Nr. 591 din 23 septembrie 1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și legea nr. 1515 din 16 iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător. Organul abilitat cu funcția de emitere a actului permisiv care se numește autorizație de tăiere în cazul dat este Inspectoratul Ecologic de Stat, Agențiile și inspecțiile ecologice, adică subdiviziunile acestora teritoriale ținând cont de prevederile actelor legislative și normative sus menționate în ordinea și modul stabilit coordonează și perfectează eliberând astfel autorizații de tăiere privind efectuarea lucrărilor silvo-tehnice pentru vegetația spațiilor verzi cât și vegetația forestieră în afara spațiilor verzi după cum urmează: Beneficiarii terenurilor prezintă organelor de mediu cererile privind autorizarea tăierilor, acordul deținătorului de teren și actul fitosanitar. Acest lucru se referă atât pentru vegetația spațiilor verzi, proprietate municipală cât și pentru vegetația spațiilor verzi de pe terenurile proprietate privată, (sintagma prevăzute de art. 6, 18, 19, 23, legea nr. 591 din 23 septembrie 1999). Cât privește atribuțiile organului de mediu în vederea perfectării și eliberării actului permisiv, aceasta urmărește verificarea corectitudinii îndeplinirii actelor premergătoare prezentate de către beneficiar. Cât privește verificarea corectitudinii actelor premergătoare sus menționate prezentate primordial este faptul cât și la baza emiterii actului permisiv stă actul fitosanitar. Acesta la rândul lui reprezintă un document ce întrunește descrierea stării fitosanitare a arborelui examinat sau a vegetației examinate și propuneri argumentate fitopatologice și critic argumentate privind măsurile ce necesită a fi întreprinse în raport cu starea acestuia. Copacul dacă este sănătos poate să prezinte pericol pentru cetățeni, deoarece există caz real -situația din 22-23 aprilie 2017. Mulți arbori care vizibil nu necesitau conform legii defrișați sau curățați, ei au fost rupți de vânt, zăpezi ș.a.m.d. au avut de suferit în urma calamităților 14 naturale. La vârsta înaintată înclinația, creșterea lui aici trebuie să se expună specialistului fitopatolog...”. Totodată, s-a atestat că din declarațiile martorului Roșca Oxana rezultă că ea a activat în Î.M.AGSV sect. Buiucani din 2014 până în 2016. În procesul activității și anume în anul 2015 a inspectat conform planului de lucru strada Vasile Lupu, fapt confirmat prin procesul verbal nr. 719 din 14.07.2015. Despre copacul în cauză a menționat că era verde, era puțin înclinat și nu prezenta careva pericol. La fel a mai afirmat că interacțiunea pe parcursul activităților de serviciu cu inculpatul Cojocaru Gheorghe era prin intermediul primirii indicațiilor care se făceau în fiecare dimineață, iar seara prezenta darea de seamă despre lucrările efectuate. Dânsa a mai menționat, la fel, că d-ul Cojocaru Gheorghe se afla în fiecare zi în teritoriu. Instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor coroborează cu raportul de constatare tehnico - științific nr.38/11- 159 din 13 iulie 2016, întocmit de Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei, în care se relatează că „Glădița” este un arbore de 20-40 metri înălțime, originar din sud-estul Americii de Nord, are înrădăcinare adâncă, stufoasă, foarte bogată. Specia preferă climă caldă, solul bogat, rezistentă la secetă, dar în același timp suportă soluri compacte, praful și fumul. Longevitatea speciei (durata de viață) ajunge până la 300 ani. Din cele expuse mai sus, din analiza materialelor fotografice prezentate, analiza principalelor proprietăți fizice și morfologice a stării secțiunii din trunchiul doborât, efectuarea săpăturii de profil de la baza arborelui, pentru determinarea stării caracteristicilor morfoziologice, datele meteorologice din perioada dată, s-a constatat științific că: arborele avea o stare luxuriantă (bună) de vegetație fără semne vizuale de uscare; coronamentul era fără semne fitopatologice de necrozare, virusare a ramurilor; la cioată exista o scorbură nevizibilă vizual cu grad începător de putrefacție, din care motiv arborele a fost doborât în urma acțiunii mecanice a vântului; înclinarea oblică și începutul de putrefacție a fost cauzată din motivul amplasării la coletul arborelui din strada Vasile Lupu 61/A a construcției de beton - anume acest fapt a fost unul din catalizatorii prăbușirii arborelui respectiv. În același context, s-a notat că prin actul cu nr. 01-07/281 din 02.08.2016 întocmit de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice se confirmă că arborele respectiv avea o vârstă de circa 87 ani, creștea lipit de gardul din apropiere, ce are la bază un fundament puternic de beton. Deteriorările mecanice ale trunchiului au apărut în rezultatul fricționării arborelui de gardul existent în apropiere, prin clătinarea arborelui în timpul vântului, ceea ce și a servit la contaminarea arborelui cu diferiți agenți patogeni ce a dus la putrefacția trunchiului. Dezvoltarea stadiului de putrefacție (albul-lemnului) a trunchiului (ceea ce vizual nu se vede), a servit drept factor decisiv pentru scăderea rezistenței arborelui la diferiți factori climaterici, cum ar fi vânturile și furtunile. Posibil combinarea factorilor de putrefacție a lemnului și vânturilor puternice au dus la căderea arborelui respectiv . Vizual coronamentul arborelui avea o stare satisfăcătoare, cu semne de uscare parțială a lejerilor (ramurilor), ca rezultat al secetelor din ultimul deceniu, și fără semne de fitopatologice (necroze, viruși). La coletul arborelui a fost amplasat un 15 gard cu fundație de beton, care a favorizat dezvoltarea neuniformă a sistemului radicular al arborelui. Construcția de beton a favorizat creșterea înclinată (oblică) a arborelui, sub un unghi de circa 40 grade. În regiunea cioatei arborelui a fost constatată prezența unei scorburi afectate de ciuperca de putregai. Răspândirea ciupercii este mult mai favorizată de prezența cioatei. In concluzie, starea nesatisfăcătoare a sistemului radicular (grad de putregăire), plasarea construcției de beton, care a favorizat creșterea înclinată și dezvoltarea neuniformă a rădăcinii arborelui, condiții meteorologice nefavorabile (ploi abundente, vînturi puternice) au cauzat prăbușirea arborelui Gleditsihina triacanthos - Glădiță. (f.d. 75-78, vol. I). Instanța de apel a subliniat că potrivit constatării specialistului din cadrul Agenției Relații Funciare și Cadastru a R.M. „GeoCadGrup” S.R.L. din data de 16 februarie 2017, după măsurările în teren a fost comparat amplasamentul real și amplasamentul conform bazei de date grafice a OCT Chișinău segmentului de hotar supus cercetării (str.Vasile Lupu 6IA) și s-a depistat că gardul existent nu corespunde hotarelor juridice. Divergența este de la 0,68 până la 0.87m. În temeiul celor expuse, instanța de apel a concluzionat că învinuirea adusă lui Cojocaru Gheorghe nu își găsește confirmare în materialele cauzei, or, inculpatului i se impută neglijența în serviciu, adică atitudinea neglijentă sau neconștiincioasă față de obligațiile de serviciu ce se exprimă prin indiferență și iresponsabilitate care nu au fost dovedite în ședința de judecată. Astfel, instanța de apel a specificat că în speță, în acțiunile lui Cojocaru Gheorghe nu sunt prezente semnele faptei prejudiciabile descrise în norma incriminată, ci dimpotrivă, dânsul a acționat în strictă conformitate cu legislația în vigoare, cu fișa de post, unde sunt indicate concret atribuțiile sale de serviciu, fapt confirmat prin ordinul cu nr. 1/10 din 01 martie 2010 prin care d-lui Cojocaru Gheorghe i-au fost atribuite noi atribuții de serviciu și anume (de conducător de brigadă), unde în mod obligatoriu se prevede obligația de a inspecta teritoriul atribuit. În ceea ce privește celelalte sectoare, (inclusiv și cel ce cuprinde str. V. Lupu), inspectarea se reduce prin a da indicațiile de rigoare subalternilor săi, prin verificarea lucrărilor efectuate, prin raportarea organelor ierarhic superioare despre starea lucrurilor ceea ce a și făcut. Totodată, s-a indicat că la materialele cauzei sunt anexate multiple rapoarte de activitate a ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” sectorul Buiucani mun. Chișinău și procese - verbale de cercetare a arborilor aflați în stare gravă (nr.134 din 15.02.2012, nr.327 din 21.05.2012, nr.331 din 27.05.2012, nr.149-150 din 25.02.2014, nr.153 din 26.02.2014, nr.77 din 29.01.2016 etc.) (f.d. 2-27, voi. II), prin care se atestă volumul de lucru executat în sectorul Buiucani și ce infirmă incontestabil pe deplin acuzațiile aduse de organul de urmărire penală (cu privire la îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu), care dovedesc că Cojocaru Gheorghe își îndeplinea obligațiile corespunzător fișei de post. Subsidiar, instanța de apel a precizat că același fapt rezultă din rapoartele de activitate ale Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi sect. Buiucani pe anii 2011- 16 2016, prin care se atestă curățarea arborilor, defrișarea lor etc. La fel, în aceste rapoarte se evidențiază multiplele cereri, plângeri depuse de către locuitorii sectorului, care ulterior au fost examinate, luate măsuri si au fost întocmite procesele verbale privitor la starea arborilor. Totodată, a fost admis argumentul apărării, precum că atitudinea conștiincioasă a lui Cojocaru Gheorghe fată de atribuțiile sale de serviciu se confirmă și prin faptul, că pe parcursul anilor 1994-2016, Cojocaru Gheorghe n-a fost sancționat niciodată, în niciun mod, ba dimpotrivă, a fost stimulat prin acordarea diferitor diplome, premii etc. Un argument în plus care ar confirma cele expuse supra poate servi și acel fapt că anual către Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi sect. Buiucani parvin circa 300 de cereri care sunt la timp examinate și față de care de fiecare dată se ia atitudine. Astfel, nici o plângere în acest context la arborele în cauză nu a parvenit ca să fie învinuit Cojocaru Gheorghe pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu. În continuare, s-a sabilit că în acțiunile lui Cojocaru Gheorghe nu este întrunită latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate, or în acțiunile sale nu sunt prezente elementele faptei prejudiciabile de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, din materialele cauzei rezultând elocvent că Cojocaru Gheorghe efectua periodic inspecții în sectorul nominalizat, copacul cu pricina nu prezenta careva semne că ar fi deteriorat, era viu, verde, careva instrumente, aparate pentru a verifica care este starea interioară a arborelui la acel moment nu erau, iar careva plângeri în privința acestui arbore nu au parvenit ca să nu fie examinate de inculpat. Inculpatul a relatat că abia acum le-au fost prezentate aparate scanner, renghen de inspectare a arborelor după rezultatul condițiilor climaterice din aprilie 2017. De asemenea, s-a conchis că la caz nu este o legătură între acțiunile sau inacțiunile lui Cojocaru Gheorghe și decesul părții vătămate Buzu Ana, or, s-a constatat că arborele creștea deviant din cauza temeliei de beton a gardului construit în apropiere, iar la data de 14.06.2016 a căzut din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, cod portocaliu de vânt, furtuni, vijelii puternice și ploi. În această ordine de idei, s-a respins argumentul acuzării precum că Cojocaru Gheorghe, în virtutea obligațiilor sale de serviciu, urma să defrișeze acel arbore, care era înclinat sub unghiul de 40 grade, deoarece careva reglementări - regulamente, instrucțiuni, care ar indica necesitatea defrișării copacilor înclinați sub unghiul de 40 de grade nu există. Dat fiind faptul că la caz s-a constatat necesitatea achitării inculpatului Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea înaintată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii civile înaintată de partea civilă Buzu Ana și a lăsat acțiunea civilă fară examinare. Totodată, s-a reținut că potrivit apelului declarat de acuzatorul de stat, s-a solicitat și încasarea sumei în mărime de 560 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în contul statului a prejudiciului cauzat în urma efectuării raportului de expertiză medico-legală nr. 99 D/1236 din 03.08.2016, la ce, instanța de apel ținând cont de faptul că legislația procesual penală prevede că „cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat”, iar la caz s-a 17 impus necesitatea achitării lui Cojocaru Gheorghe pe motiv că în acțiunile acestuia nu sunt întrunite elementele infracțiunii, instanța de apel a respins această cerere, ca fiind neîntemeiată. 4. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - instanța de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual -penale precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.20105 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate; - instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc vinovăția lui Cojocaru Gheorghe, greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate; - vinovăția lui Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, se demonstrează prin declarațiile succesorului victimei, a martorilor Chirilescu Daria, Grubîi Ghenadie, Triboi Andrei, Luca Artur, Roșca Oxana, precum și materialele cauzei penale; - prima instanță corect a concluzionat că nu au fost constatate circumstanțe ce ar atrage nulitatea unor probe, adică că acestea au fost legal administrate și pertinente, precum și faptul că din conținutul lor rezultă că fapta infracțională de neglijență în serviciu a fost corect imputată lui Cojocaru Gheorghe, în calitatea sa specială de șef de sector Buiucani din cadrul ÎM „AGSV”; - vinovăția lui Cojocaru Gheorghe XXX, este dovedită prin următoarele circumstanțe, conform art. 5 Cod silvic se prevede că: „Vegetația forestieră din afara fondului forestier. (1) Fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele forestiere de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe terenurile fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile verzi ale localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza plantațiilor menționate la alin.(1) lit. a) și c) ale prezentului articol se reglementează de prezentul cod și constituie cadrul de competență al autorităților administrației publice locale… ”. Prin urmare, din cele menționate se dovedește că autoritățile locale, în acest scop au fondat întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, iar această întreprindere, la rândul său, a desemnat pe un teritoriu concret în calitate de funcționar, 18 persoană publică, împuternicit cu drept de gestionare anume pe Cojocaru Gheorghe, care întrunea condițiile necesare - studii, experiență, competență; - acuzarea este de acord cu concluzia instanței de fond, conform căreia, nu se neagă influența asupra căderii copacului în data de 14.06.2016, inclusiv și a condițiilor climaterice dure din acea dată, manifestate prin ploaie abundentă, însă, de comun cu aceasta, este de atras atenția că anume toate condițiile de creștere a acestui copac impuneau defrișarea lui sau alte lucrări seriose de curățare scurtare etc, pentru a nu admite această influență; - din concluziile tuturor specialiștilor atrași în studiul asupra cazului dat, s-a concluzionat influența nefastă a factorilor înconjurători asupra longivității copacului, iar inculpatul Cojocaru Gheorghe a comunicat că susține aceste ipoteze, dar la toate întrebările adresate precum și la libera expunere a poziției sale în cadrul audierii, nu a adus argumente plauzibile, care ar fi fost impedimentele de a stabili aceste circumstanțe în ultimii 8 ani de activitate; - conform declarațiilor martorului Chirilescu Daria, a fost dovedit că temelia gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40 ani, drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este fixat acest copac și este evident că are deja înclin; - conform înregistrărilor conținute pe CD-ul ridicat, datate cu 22.06.2008, fiind vizualizat acest copac s-a observat cum acesta este alipit de temelia gardului și este în înclin, înregistrări făcute de un post public de televiziune în legătură cu incidentul de cădere a unui copac alăturat, incident în legătură cu care șeful s. Buiucani al IM AGSV, era pur și simplu obligat să inițieze un studiu anume pe acel tronson, pentru a evita alte căderi pe viitor și a exclude riscul expunerii la pericol a trecătorilor și bunurilor lor materiale, inculpatul Cojocaru Gheorghe, însă a invocat că nu a primit cereri de la Chirilescu Daria pentru a defrișa acel copac, sau de la ÎMGFL, sau de la alți cetățeni și organizații, dar a explicat că a cunoscut despre incident de la un vice - director și asta în situația în care el însăși a declarat că în fiecare zi este în teren și inspectează teritoriul, dă indicații la subalterni și-i orientează cum să activeze corect; - prima instnață corect a respins și versiunea inculpatului Cojocaru Gheorghe cu privire la finanțarea insuficientă în domeniul gospodăririi spațiilor verzi, or instanța de judecată în cazul cercetat nu a examinat situația creată la general în mun. Chișinău și instanța de apel nu a ținut cont că lui Cojocaru Gheorghe se impută un caz concret, se invocă inacțiuni concrete pe care acesta le-a manifestat; - reieșind din obligațiunile ce-i reveneau, șeful de sector, acesta conform fișei de post era obligat să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de lucru, să țină evidența lucrărilor și să întocmească acte tehnice și în acest sens era pur și simplu obligat să soluționeze acele situații care țin de posibilitățile lui reale și în cazul concret, dacă se impunea atenția dânsului și se aprecia corect situația, reieșind din toate semnalele care au existat, cel puțin 19 s-ar fi marcat într-un fel că acest copac prezintă pericol, ce ar fi atras atenția inclusiv și al trecătorilor; - este de remarcat că după producerea incidentului, inculpatul Cojocaru Gheorghe a considerat de cuviință de a solicita de la specialiștii Agenției Relații Funciare și Cadastru un studiu pentru a verifica dacă hotarul amplasat la imediata apropiere de copacul disputat este corect amplasat, lucru care putea fi efectuat și în cei 8 ani de zile de la prima cădere de copaci la acea adresă; - este evident că din cauza sarcinii masive de obligațiuni ce-i reveneau, în funcția oficială ce o deținea, Cojocaru Gheorghe a considerat că nu este necesar să se implice nemijlocit, sau pe cineva din subalterni, anume pe acel tronson de drum și anume sub aspectul minimalizării riscului de recidivă a căderilor de copaci, limitându-se la posedarea informației ce avea tangență nemijlocită cu obligațiunile sale de serviciu, fără a interveni cu o careva atitudine; - instanța de apel în argumentarea soluției adoptate nu a ținut cont că probele combat versiunea inculpatului și dovedesc eroarea admisă de însăși instanță; - instanța de apel a omis a aprecia și acele prevederi ale „răspunderii și obligaților de funcție a șefului de sector, aprobate de către șeful „Asociației gospodăririi spațiilor verzi”; - afirmația instanței cu privire la faptul că starea copacului căzut nu putea fi constatată vizual, este combătută de asemenea prin aceleași probe administrate de către acuzarea de stat, cum ar fi declarațiile martorului Grubîi Ghenadie, specialistului Luca Artur. 4.2. Avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate, Buzu Ana, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a sentinței primei instanțe în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cojocaru Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de reclamanta Buzu Ana. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - reclamantei Buzu Ana i-a fost cauzat un prejudiciu moral de 200 000 lei, ce rezultă din suferințele fizice și psihice legate de pierderea fiicei sale Ursachi Ala.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că urmează a fi încetată procedura de recurs în baza recursului ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana în legătură cu retragerea recursului de către recurenți, iar recursul ordinar declarat de către 20 procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin urmează a fi respins ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 5.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana: Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Colegiul penal lărgit constată că, la data de 19 februarie 2018 în cadrul Direcției de evidență și documentare procesuală în cauzele penale al Curții Supreme de Justiție, a fost înregistrat recursul ordinar din partea avocatului Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana (f.d. 66-70, vol. III), depus la poștă pe 17 februarie 2018 (f.d. 91, Vol. III). La data de 04 iunie 2018 sub nr. 301 a fost înregistrată cererea avocatului Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana cu privire la retragerea recursului ordinar declarat la 17 februarie 2018, cererea fiind semnată de către avocat și de către Buzu Ana, fiind aplicată și ștampila avocatului (f.d. 96, vol. III). În conformitate cu prevederile art. 423 Cod de procedură penală, persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură penală pot retrage recursul în condițiile art.407, care se aplică în mod corespunzător. Astfel, procedura de examinare a recursului ordinar declarat de avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 07 iulie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, urmează a fi încetată. Raportând situația dată la prevederile legale ce reglementează cazul în care se poate retrage recursul, Colegiul penal lărgit consideră că urmează a fi admisă cererea de retragere a recursului și încetată procedura de recurs. 5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin: La caz, Colegiul penal lărgit reține că, procurorul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: 21 „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, în instanța de recurs ordinar. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”, Colegiul penal lărgit constată că, nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către procuror, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 3-41, vol. III), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă, în partea achitării inculpatului Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, or în speță nu au fost administrate probe directe și pertinente care ar confirma vinovăția lui Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate, lipsind latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii. La fel, se reține din analiza textului recursului declarat (f.d. 52-65, vol. III) că acesta, primordial, este întemeiat pe dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, precum și recurentul prin motivele invocate face o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de instanța de apel, argumentând că probele administrate de partea acuzării, demonstrează vinovăția inculpatului Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-au identificat. Subsidiar, Colegiul penal lărgit atestă că, în cererea de recurs (f.d. 52-66, vol. III), sunt invocate aspecte care au fost soluționate de către instanța de apel la examinarea prezentei cauze penale (f.d. 3-41, vol. III), aceasta s-a expus detaliat, analizând chestiunile esențiale supuse atenției sale, motivare descrisă și la pct. 3.1 a prezentei decizii, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, prin urmare motivarea instanței de apel în virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de 22 instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursul declarat de procuror urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 434, 407, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : A înceta procedura de recurs în baza recursului ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana în legătură cu retragerea recursului de către recurenți. Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Cojocaru Gheorghe XXX. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin Țurcan Anatolie Boico Victor 23