1ra-658/18 — 329 alin. 2 lit. a Cod penal

1ra-658/18 — 329 alin. 2 lit. a Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-658/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 iunie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Țurcan Anatolie, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana, prin care

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie

2017, în cauza penală privindu-l pe

Cojocaru Gheorghe XXX, născut la XXX, originar și

domiciliat în mun. XXX, str. XXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Cojocaru Gheorghe a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

329 alin. (2) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 5 ani. Întemeiul art. 90 Cod penal,

a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe o perioadă

de probațiune de 1 an și 6 luni.

De asemenea, a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Buzu Ana, fiindu

dispusă încasarea în beneficiul acesteia din contul lui Cojocaru Gheorghe 50000 lei cu

titlu de prejudiciu moral, în rest cerințele reclamantei au fost respinse.

Totodată, s-a respins ca neîntemeiată cererea înaintată de procuror, prin care a

solicitat încasarea a sumei de 560 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din contul lui

Cojocaru Gheorghe în contul statului.

Corpurile delicte atașate la cauza penală: arborele defrișat, s-a dispus a se păstra la

locul depozitat (curtea IP Buiucani al DP mun. Chișinău) până la intrarea în vigoare a

sentinței, după care s-a dispus a fi transmis la IM „AGSEV” pentru utilizare, CD-urile

anexate s-a dispus a se păstra la materialele cauzei, pe tot termenul de păstrare a

dosarului penal.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cojocaru Gheorghe,

activând în funcția de șef al Sectorului Buiucani, mun. Chișinău, al întreprinderii

1

Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind angajat al întreprinderii

municipale în baza ordinului nr. 31 din 18.05.1994, ca șef al întreprinderii Municipale

„Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind în sensul art. 123 alin.(2) Cod penal,

persoană publică, în virtutea obligațiunilor de serviciu, fiind responsabil de asigurarea

gospodăririi spațiilor verzi pe teritoriul sectorului Buiucani, mun. Chișinău, ca exponent

al administrației publice locale în sensul expus în art. 5 Cod silvic: „Vegetația forestieră

din afara fondului forestier. (1) fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de

protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele forestiere de

protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe

terenurile fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile

verzi ale localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza

plantațiilor menționate la alin. (1) lit. a) și c) ale prezentului articol se reglementează de

prezentul cod și constituie cadrul de competență al autorităților administrației publice

locale,…”, precum și în statutul întreprinderii, aprobat în baza Deciziei Consiliului

municipal Chișinău nr. 20/6 din 13.11.2007, înregistrat la Camera înregistrării de Stat, la

16.02.2009, conform căruia: „1. întreprinderea municipală „Asociația de gospodărie a

spațiilor verzi este agentul economic cu personalitate juridică, constituită în exclusivitate

pe baza proprietății municipale, care, prin utilizarea ei judicioasă, execută lucrări de

păstrare și extindere a spațiilor verzi municipale în interes public... 3. Scopul

întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform normativelor tehnologice și

agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și ale altor organe publice,

întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul urban și prestează diverse

servicii, și anume: ...curățirea și defrișarea arborilor avariați, uscați și bolnavi... „ având

obligații conform fișei postului orientate spre realizarea premiselor expuse supra,

denumită: - „Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de sector”, aprobată de către

Șeful „Asociației Gospodăririi Spațiilor Verzi”: „să asigure îndeplinirea planului de

lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea lucrărilor calitative, manifestarea

inițiativei în introducerea metodelor contemporane de muncă, să cunoască teritoriul

sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a acestuia, să întocmească proiectele

de organizare a muncii, să asigure sectorul cu numărul necesar de materiale,

mecanisme, inventar, să țină evidența lucrărilor și să întocmească acte tehnice, să

coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații antrenate în procesul de muncă,

să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat, manifestarea inițiativei în

introducerea metodelor contemporane de lucru”, la fel fiind obligat să asigure

respectarea Constituției, legilor și a altor acte normative, să execute ordinele și

dispozițiile departamentale, să îndeplinească instrucțiunile de serviciu, să respecte

regulamentele și alte acte normative, nu a ținut cont de obiectivele impuse prin Legea nr.

591 din 23.09.1999 „cu privire la spațiile verzi”, mai exact, art. 23. îngrijirea spațiilor

verzi: „(1) îngrijirea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și gestionarii

acestora, conform tehnologiei și agrotehnicii stabilite. (2) Proprietarii și gestionarii de

terenuri cu spații verzi sunt obligați să asigure îngrijirea la timp și păstrarea acestora în

2

limitele hotarelor lor. (3) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu formațiuni silvice

(păduri-parc, parcuri etc.) sunt obligați să realizeze măsurile de menținere și îngrijire a

arboreturilor în conformitate cu normele tehnice și cerințele de îmbunătățire a

compoziției lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare și de reconstrucție”, în

perioada anul 2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu,

în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe

teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității

defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației.

Astfel, el Cojocaru Gheorghe, activând în funcția de conducere menționată, în

perioada 22.06.2008 - 14.06.2016, nu a intervenit conform obligațiunilor sale de serviciu,

nu a inspectat personal teritoriul deservit în modul corespunzător și nici nu a dat

indicațiile de rigoare subalternilor, pentru inspectare, nu a identificat că anume pe str.

Vasile Lupu 61 A, mun. Chișinău, era amplasat cel puțin un copac masiv, de specia

glădiță (denumirea populară salcâm boieresc), cu o înălțime de aproximativ 20 m și o

greutate de 1900 kg, cu rădăcinile în stare avansată de putrefacție (grad avansat de

putregăire, mai mare de 50 procente), cu scorbură în regiunea cioatei afectate de ciuperca

de putregai, cu semne de uscare parțială a lujerilor (ramurilor), cu înclin spre stradă sub

un unghi de 40 grade, în lipsa unui spațiu de dezvoltare a rădăcinilor din cauza locului

limitat, amplasat într-o fîșie de pământ de aproximativ 1 metru între gard și asfalt,

circumstanțe care în cumul scad excesiv din longevitatea arborelui și care reflectau

pericolul iminent de rupere și cădere a acestuia, deși a fost obligat să intervină anume pe

acest segment din teritoriul deservit, așa cum, la 22.06.2008, în acel loc, s-a produs

ruperea și căderea unui arbore, soldată cu deteriorarea de bunuri materiale ale persoanelor

fizice, iar lui în calitate de persoană împuternicită cu drepturi și obligațiuni de a asigura și

gestiona gospodărirea spațiilor verzi pe teritoriul s. Buiucani, mun. Chișinău, primordial

îi revenea sarcina de asigurare a efectuării inspectării locului faptei, stabilirea situației de

fapt, evaluarea riscurilor și planificarea acțiunilor ce se impuneau a fi întreprinse din

punct de vedere al excluderii pericolului pentru securitatea populației.

În rezultatul acțiunilor imprudente ale numitei persoane publice, Cojocaru

Gheorghe, în data de 14.06.2016, aproximativ la ora 16:00, s-a produs ruperea arborelui

menționat, iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX,

mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar.

Urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 329 alin. (2) lit. a) Cod

penal - îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei

atitudini neglijente față de ele, ce a cauzat daune intereselor publice, drepturilor și

intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care au provocat decesul

unei persoane.

3

2.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Guzic Vlad, care a solicitat: casarea

sentinței în partea ce ține de stabilirea pedepsei definitive și asupra acțiunii civile, și a

cererii de încasare a cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care Cojocaru Gheorghe să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a)

Codul penal cu stabilirea pedepsei de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții pe un termen de 5 ani, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate și

dispunerea încasării de la Cojocaru Gheorghe sub formă de cheltuieli judiciare a sumei de

560 lei, taxa convențională stabilită pentru expertiza medico-legală efectuată.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că:

- în privința inculpatului sentința este blândă. Instanța nu a racordat echitabil

circumstanțele de fapt și de drept stabilite, și nu a ținut cont de faptul că s-au produs

consecințe irecuperabile, decesul unei persoane și rămânerea fără îngrijitor al altei

persoane (mama decedatei care de fapt a și fost recunoscută în calitate de parte vătămată

pe dosar), inculpatul categoric nu a întreprins careva acțiuni orientate spre recuperarea a

careva prejudicii;

- infracțiunea imputată prevede o pedeapsă cu închisoare de la 2 la 6 ani, iar

probele acumulate cert și pe deplin dovedesc vina inculpatului în comiterea infracțiunii,

careva circumstanțe atenuante ce ar fi justificat aplicarea prevederilor art. 90 Codul

penal, nu sunt. Or, acele circumstanțe invocate de către instanță la motivarea deciziei de

suspendare a executării pedepsei cu închisoarea, instanța era în drept să le invoce la

stabilirea termenului de închisoare, anume 3 ani din maximul de 6 prevăzut de norma

penală;

- prima instanță urma să ia în calcul și atitudinea inculpatului manifestată pe

parcursul urmăririi penale, în sensul încercării prin declarațiile sale să inducă în eroare

organul de urmărire penală;

- partea acuzării consideră că instanța nemotivat a admis doar parțial acțiunea

civilă înaintată, așa cum, din circumstanțele expuse în acțiune, pretinsa mărime a acțiunii

civile înaintată este una motivată;

- este motivată și cererea de încasare în beneficiul statului din contul lui Cojocaru

Gheorghe a sumei de 560 lei, a prejudiciului sub formă de cheltuieli de judecată, aceasta

constituind prețul legal stabilit al expertizei medico-legale efectuate, nu alte cheltuieli

interpretate eronat, iar cu recunoașterea acestuia vinovat de comiterea infracțiunii

imputate apare și premisa legală de a solicita încasarea din contul lui a acestei sume.

2.2. Avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana,

care a solicitat casarea parțială a sentinței atacate, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de Buzu Ana, cu

încasarea de la pârâtul Cojocaru Gheorghe în beneficiul lui Buzu Ana a prejudiciului

moral în mărime de 200 000 lei.

4

2.3. Avocatul Televca Oleg în interesele inculpatului Cojocaru Gheorghe, care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri conform modului stabilit pentru

prima instanță, de achitare a lui Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea imputată.

În motivarea apelului, avocatul inculpatului a indicat că:

- prima instanță nu a negat influența asupra căderii copacului în data de

14.06.2016, inclusiv și a condițiilor climaterice dure din acea dată, manifestate prin codul

portocaliu de vijelii, furtuni, vânt puternic și ploaie abundentă, dar totodată indică că

anume toate condițiile de creștere a acestui copac impuneau defrișarea lui sau alte lucrări

serioase de curățare, scurtare etc, pentru a nu admite această influență. De altfel, din

concluziile tuturor specialiștilor atrași în studiul asupra cazului dat, s-a concluzionat

influența nefastă a factorilor înconjurători asupra longitivității copacului, iar inculpatul

Cojocaru Gheorghe XXX a comunicat că susține aceste ipoteze, dar la toate întrebările

adresate precum și la libera expunere a poziției sale în cadrul audierii, nici un specialist

nu au adus argumente plauzibile, care ar fi fost impedimentele de a stabili aceste

circumstanțe în ultimii 8 ani de activitate;

- prin audierea martorului Chirilescu Daria s-a stabilit cu certitudine că temelia

gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40 ani,

drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este

fixat acest copac și este evident că are deja înclin;

- CD-ul ridicat cu imaginile video, datate cu 22.06.2008, la fel permit a vizualiza

acest copac și anume se observă cum acesta este alipit de temelia gardului și este în

înclin. Înregistrări făcute de un post public de televiziune în legătură cu incidentul de

cădere a unui copac alăturat. Incident în legătură cu care șeful s. Buiucani al IM AGSV,

era pur și simplu obligat să inițieze un studiu anume pe acel tronson, pentru a evita alte

căderi pe viitor și a exclude riscul expunerii la pericol a trecătorilor și bunurilor lor

materiale, inculpatul Cojocaru Gheorghe, însă a invocat că nu a primit cereri de la

Chirilescu Daria pentru a defrișa acel copac, sau de la IMGFL, sau de la alți cetățeni și

organizații, dar a explicat că a cunoscut despre incident de la un vice-pretor și asta în

situația în care el însăși a declarat că în fiecare zi este în teren și inspectează teritoriul, dă

indicații la subalterni și îi orientează cum să activeze corect. Pe de altă parte subalternul

său Roșca Oxana, a declarat că ea personal inspecta tronsonul menționat de drum doar în

scopul identificării copacilor uscați de tot, identificarea copacilor verzi care ar fi putut

prezenta pericol de cădere nu intra în competența ei (și asta este și corect din punct de

vedere al acuzării, așa cum numita nu avea o experiență avansată în profesie);

- prin declarațiile specialistului Luca Artur, audiat ca martor al apărării, la fel s-a

constatat că copacii verzi în anumite situații pot prezenta pericol de cădere, iar aprecierea

acestui pericol sau risc o poate da un specialist. Respectiv în situația de fapt stabilită,

adică căderea anterior a unui copac în imediata apropiere, condițiile nefaste de dezvoltare

a acestui copac care a căzut la 14.06.2016 și a produs tragedia, îl obliga pe Cojocaru

Gheorghe în calitatea sa de șef de sector, să intervină în mod special, în nenumăratele

5

inspectări efectuate de-a lungul anilor pe acest tronson, după cum declară chiar el, nu a

sesizat situația de pericol;

- în acțiunile inculpatului Cojocaru Gheorghe nu sunt prezente elementele

infracțiunii, și anume latura obiectivă, or acesta a acționat conform legislației în vigoare,

ce se confirmă prin ordinul nr. 1/10 din 01 martie 2010, procesele-verbale de cercetare a

arborilor în stare gravă, rapoartele de activitate a ÎM Asociația de gospodărie a Spațiilor

Verzi sect. Buiucani pe anii 2011-2016, prin care se atestă curățarea arborilor, defrișarea

lor, etc.;

- atitudinea conștiincioasă a inculpatului față de atribuțiile de serviciu se confirmă

prin faptul că pe parcursul anilor 1994-2016, nu a fost sancționat niciodată;

- latura subiectivă a infracțiunii nu a fost demonstrată în speță și a fost infirmată

prin declarațiile inculpatului, or acesta invocă că și-a îndeplinit cu responsabilitate

atribuțiile sale;

- prima instanță nu a motivat prezența elementelor infracțiunii incriminate

inculpatului, iar prăbușirea copacului a avut loc din cauza unor factor independenți de

acțiunile inculpatului.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de procuror și de avocatul Răileanu Petru

în numele succesorului părții vătămate, și a fost admis apelul declarat de avocatul

Televca Oleg în numele inculpatului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cojocaru Mihail a fost achitat de

sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal,

pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

De asemenea, s-a indicat că în baza art. 387 Cod de procedură penală, instanța nu

se va pronunța asupra acțiunii civile lăsând-o fără examinare.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la pronunțarea sentinței,

prima instanță a stabilit eronat circumstanțele de fapt și de drept, situația de fapt reținută

de prima instanță nu corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate incorect, și

eronat l-a recunoscut vinovat pe Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a menționat că concluziile primei instanțe contravin

prevederilor art. 101 alin.(l) Cod de procedură penală, deoarece probele nu au primit o

apreciere la justa lor valoare, iar concluziile făcute de instanța de fond sunt premature și

în acest caz, într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la

proces, dar și de a expune esența acestora, și legătura lor cu conținutul altor probe, care în

ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele

probe sunt admise, iar altele respinse și prin urmare, modalitatea de motivare a soluției

denotă că prima instanță nu a apreciat probele menționate în ansamblu, din punct de

vedere al coroborării lor.

De asemenea, instanța de apel a reținut că prin probele prezentate de procuror și

cercetate de instanța de apel, nu a fost dovedită vinovăția inculpatului în comiterea

6

infracțiunii incriminate, împrejurări ce în opinia instanței de apel au determinat achitarea

inculpatului Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea imputată.

Subsidiar, instanța de apel a notat că inculpatul Cojocaru Gheorghe pe tot

parcursul procesului penal, inclusiv în ședința de judecată în instanța de apel a respins

învinuirea adusă, motivând că nu a săvârșit infracțiunea imputată, arborele cu pricina s-a

prăbușit în urma unor calamități naturale, acest arbore nu prezenta semnalmente precum

că ar fi afectat de îmbolnăvire, iar careva sesizări în privința acestuia nu au parvenit.

Versiunea inculpatului nu a fost combătută de partea acuzării prin probele prezentate în

sprijinul învinuirii și nici nu au fost prezentate probe pertinente, concludente, utile și

veridice care în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ar dovedi vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate și probe care ar putea fi puse la baza unei

decizii de condamnare a inculpatului.

Instanța de apel a reținut că potrivit rechizitoriului, Cojocaru Gheorghe se

învinuiește că activând în funcția de șef al Sectorului Buiucani, mun. Chișinău, al

întreprinderii Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind angajat al

întreprinderii municipale în baza ordinului nr. 31 din 18.05.1994, ca șef al întreprinderii

Municipale „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, fiind în sensul art. 123 alin. (2)

Cod penal, persoană publică, în virtutea obligațiunilor de serviciu, fiind responsabil de

asigurarea gospodăririi spațiilor verzi pe teritoriul sectorului Buiucani, mun. Chișinău, ca

exponent al administrației publice care în sensul expus în art. 5 Cod silvic: „Vegetația

forestieră din afara fondului forestier. (1) fondul forestier nu include: a) perdelele

forestiere de protecție amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele

forestiere de protecție și plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de

comunicație și pe terenurile fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și

zoologice, spațiile verzi ale localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea,

folosirea și paza plantațiilor menționate la alin. (1) lit. a) și c) ale prezentului articol se

reglementează de prezentul cod și constituie cadrul de competență al autorităților

administrației publice locale…”, precum și în statutul întreprinderii, aprobat în baza

Deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 20/6 din 13.11.2007, înregistrat la Camera

înregistrării de Stat, la 16.02.2009, conform căruia: „1. Întreprinderea municipală

„Asociația de gospodărie a spațiilor verzi este agentul economic cu personalitate

juridică, constituită în exclusivitate pe baza proprietății municipale, care, prin utilizarea

ei judicioasă, execută lucrări de păstrare și extindere a spațiilor verzi municipale în

interes public... 3. Scopul întreprinderii este de a îngriji plantațiile verzi, conform

normativelor tehnologice și agrotehnice, la indicațiile Consiliului municipal Chișinău și

ale altor organe publice, întru asigurarea condițiilor de creștere a plantelor în mediul

urban și prestează diverse servicii, și anume: ...curățirea și defrișarea arborilor avariați,

uscați și bolnavi...”, având obligații conform fișei postului orientate spre realizarea

premiselor expuse supra, denumită: - „Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de

sector”, aprobată de către Șeful „Asociației Gospodăririi Spațiilor Verzi”: „să asigure

îndeplinirea planului de lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea

7

lucrărilor calitative, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de

muncă, să cunoască teritoriul sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a

acestuia, să întocmească proiectele de organizare a muncii, să asigure sectorul cu

numărul necesar de materiale, mecanisme, inventar, să țină evidența lucrărilor și să

întocmească acte tehnice, să coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații

antrenate în procesul de muncă, să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat,

manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de lucru"”, la fel fiind

obligat să asigure respectarea Constituției, legilor și a altor acte normative, să execute

ordinele și dispozițiile departamentale, să îndeplinească instrucțiunile de serviciu, se

respecte regulamentele și alte acte normative, nu a ținut cont de obiectivele impuse prin

Legea nr. 591 din 23.09.1999 „cu privire la spațiile verzi”, mai exact, art. 23. îngrijirea

spațiilor verzi: „(1) îngrijirea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și

gestionarii acestora, conform tehnologiei și agrotehnicii stabilite. (2) Proprietarii și

gestionarii de terenuri cu spații verzi sunt obligați să asigure îngrijirea la timp și

păstrarea acestora în limitele hotarelor lor. (3) Proprietarii și gestionarii de terenuri cu

formațiuni silvice (păduri-parc, parcuri etc.) sunt obligați să realizeze măsurile de

menținere și îngrijire a arboreturilor în conformitate cu normele tehnice și cerințele de

îmbunătățire a compoziției lor, de efectuare la timp a lucrărilor sanitare și de

reconstrucție”, în perioada anul 2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător

obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a

arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire

sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața

și sănătatea populației.

Astfel, Cojocaru Gheorghe, activând în funcția de conducere menționată, în

perioada 22.06.2008 - 14.06.2016, nu a intervenit conform obligațiunilor sale de serviciu,

nu a inspectat personal teritoriul deservit în modul corespunzător și nici nu a dat

indicațiile de rigoare subalternilor, pentru inspectare, nu a identificat că anume pe str.

Vasile Lupu 61 A, mun. Chișinău, era amplasat cel puțin un copac masiv, de specia

glădiță (denumirea populară salcâm boieresc), cu o înălțime de aproximativ 20 m și o

greutate de 1900 kg, cu rădăcinile în stare avansată de putrefacție (grad avansat de

putregăire, mai mare de 50 procente), cu scorbură în regiunea cioatei afectate de ciuperca

de putregai, cu semne de uscare parțială a lujerilor (ramurilor), cu înclin spre stradă sub

un unghi de 40 grade, în lipsa unui spațiu de dezvoltare a rădăcinilor din cauza locului

limitat, amplasat într-o fîșie de pământ de aproximativ 1 metru între gard și asfalt,

circumstanțe care în cumul scad excesiv din longevitatea arborelui și care reflectau

pericolul iminent de rupere și cădere a acestuia, deși a fost obligat să intervină anume pe

acest segment din teritoriul deservit, așa cum, la 22.06.2008, în acel loc, s-a produs

ruperea și căderea unui arbore, soldată cu deteriorarea de bunuri materiale ale persoanelor

fizice, iar lui în calitate de persoană împuternicită cu drepturi și obligațiuni de a asigura și

gestiona gospodărirea spațiilor verzi pe teritoriul s. Buiucani, mun. Chișinău, primordial

îi revenea sarcina de asigurare a efectuării inspectării locului faptei, stabilirea situației de

8

fapt, evaluarea riscurilor și planificarea acțiunilor ce se impuneau a fi întreprinse din

punct de vedere al excluderii pericolului pentru securitatea populației.

În rezultatul acțiunilor imprudente ale numitei persoane publice, Cojocaru

Gheorghe, în data de 14.06.2016, aproximativ la ora 16.00, s-a produs ruperea arborelui

menționat, iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX,

mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar.

Urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016.

Instanța de apel a precizat că organul de urmărire penală a încadrat acțiunile

inculpatului Cojocaru Gheorghe în baza art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal - îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente față de

ele, ce a cauzat daune intereselor publice, drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, care au provocat decesul unei persoane.

În continuare, instanța de apel luând în considerare că inculpatul nu și-a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei impuate a notat că partea acuzării a prezentat

primei instanțe spre cercetare următoarele probe care precum că ar confirma faptele și

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu:

- declarațiile succesorului părții vătămate Buzu Anna din prima instanță, verificate

prin citire în ședința instanței de apel (f.d. 125, vol. II);

- declarațiile verificate prin citire în instanța de apel din prima instanță a martorilor

Chirilescu Daria (f.d. 126-127, vol. II), Grubîi Ghenadie (f.d. 128-129, vol. II), Triboi

Andrei (f.d. 130-131, vol. II), Luca Artur (f.d. 139-140, vol. II), Roșca Oxana (f.d. 137-

138, vol. II);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14.06.2016, planșeta fotografică,

din care se reflectă situația de la fața locului și anume locul exact unde a căzut arborele la

14.06.2016 pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, starea acestuia, locul unde se

afla pietonul peste care s-a prăbușit arborele (f.d. 22-46, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.06.2016, întocmit cu

participarea specialistului Grubîi Ghenadie, prin care se atestă caracteristicile arborelui

căzut la 14.06.2016 pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, mai exact starea lui

sanitară, amplasamentul cu înclin, putregaiul, lungimea (f.d. 47-49, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016 a cadavrului

decedatei Ursachi Ala, prin care s-a constat că moartea lui Ursachi Ala, a survenit în

rezultatul șocului traumatic și hemoragic, evoluat pe fondalul traumei asociată a

toracelui, abdomenului, coloanei vertebrale. Leziunile corporale depistate la numită,

puteau să apară în urma strivirii corpului victimei între două suprafețe contondente, dintre

care una fiind mobilă a doua fixă, în timpul și circumstanțele indicate (căderea arborelui

peste ea) și în asociere ca periculoase pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă

(f.d. 59-61, vol. I);

9

- corpul delict arborele secționat care la 14.06.2016 s-a prăbușit în mun. Chișinău,

str. Vasile Lupu, 6IA, strivind pietonul Ursachi Ala. Pus spre păstrare în curtea

Inspectoratului de poliție Buiucani mun. Chișinău;

- corpul delict un CD ridicat la 16.06.2016 de la SRL „Pro Digital” cu

înregistrarea video a căderii unui copac la 22.06.2008 pe str. V. Lupu 61 A „care a fost

difuzată la știri pe canalul de televiziune Pro Tv, inclusiv martorul pe cauza penală

menționată Chirilescu Daria a făcut declarații despre periculozitatea fâșiei de copaci de

pe această adresă, prin ce se atestă faptul că Cojocaru Gheorghe în calitatea sa de

conducător al sectorului Buiucani mun. Chișinău al IM „AGSV”, a avut punct de pornire

de a inspecta anume acel tronson de drum și chiar obligația de serviciu de a o face, dar nu

a întreprins nimic pe parcursul a 8 ani și respectiv căderea de arbori în acel loc s-a

repetat, soldându-se cu victime omenești (f.d. 97, vol. I).

Instanța de apel a specificat că prin înscrisurile expuse supra se confirmă faptul că

la 14.06.2016, pe str. Vasile Lupu, 61A din mun. Chișinău, în urma condițiilor

climaterice nefaste — cod portocaliu de vânt și ploi puternice, s-a rupt un copac care a

strivit pietonul Ursachi Ala, peste care s-a prăbușit arborele în rezultatul căruia ultima a

decedat. Însă nu demonstrează faptul că inculpatul nu și-a îndeplinit necorespunzător

obligațiunile de serviciu, în special, nu a organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a

arborilor amplasați pe teritoriul deservit din punct de vedere a pericolului de prăbușire

sau rupere și a necesității defrișării sau curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața

și sănătatea populației.

- documentele ridicate prin procesul-verbal de ridicare din 15.06.2016 de la IM

„AGSV” - ordinul de numire în funcția de șef al sectorului Buiucani al ÎM „AGSV” a lui

Cojocaru Gheorghe, Răspunderile și obligațiile de funcție a șefului de sector, decizia nr.

20/6 din 13.11.2008 a Consiliului municipal Chișinău, statutul ÎM „AGSV”, organigrama

ÎM „AGSV” prin care se atestă că funcția ocupată de către Cojocaru Gheorghe este una

de conducere și publică, precum și obligațiunile de serviciu, sarcinile și premisele ce-i

reveneau acestuia ca persoană publică (f.d. 81-94, vol. I);

- documentul parvenit ca răspuns de la Inspectoratul Ecologic de Stat, cu nr. 1314

din 03.08.2016, prin care se atestă că tăierea arborilor în cazurile de lichidare a avariilor,

unor situații ce ar putea avea efecte negative asupra sănătății oamenilor și asupra

mediului se realizează imediat, fără coordonare cu agențiile ecologice (f.d. 106-107, vol.

I);

Instanța de apel a reținut că prin cercetarea probelor scrise prezentate de către

procuror nu se confirmă faptul că arborele în cauză de specie glădiță care s-a rupt,

necesita să fie tăiat, defrișat sau că ar fi avut careva efecte negative asupra sănătății

oamenilor.

- documentul parvenit prin scrisoarea de însoțire din 04.10.2016 cu nr. 38/11-213

de la institutul Grădina Botanică a Academiei de Științe, raportul tehnico-științific

privind studiul cauzelor și condițiilor prăbușirii a doi arbori la 14.06.2016 în mun.

Chișinău bd. Decebal 70 și str. Vasile Lupu 61A, prin care s-a constatat - date cu caracter

10

științific general: specia arborelui este Gleditsihina triacanthos - Glădiță. Reprezintă un

arbore de circa 20-35 m înălțime, cu tulpină erectă, originar din America de Nord. Date

de fapt: În rezultatul procesului cercetării arborelui la locul incidentului în data de

16.06.2016 și a fragmentelor arborelui în data de 06.07.2016 pe teritoriul IP Buiucani

mun. Chișinău, a analizei materialelor fotografice prezentate, a stării sanitare a arborelui

căzut, a datelor meteo din data respectivă, s-a constat:

m., volumul arborelui (fus + crengi) - 3,81 m/3, o greutate de circa 1900 kg.

parțială a lejerilor (ramurilor), ca rezultat al secetelor din ultimul deceniu, și fără semne

de fitopatologice (necroze, viruși).

favorizat dezvoltarea neuniformă a sistemului radicular al arborelui. Construcția de beton

a favorizat creșterea înclinată (oblică) a arborelui, sub un unghi de circa 40 grade.

ciuperca de putregai. Răspândirea ciupercii este mult mai favorizată de prezența cioatei.

În concluzie, starea nesatisfăcătoare a sistemului radicular (grad de putregăire),

plasarea construcției de beton, care a favorizat creșterea înclinată și dezvoltarea

neuniformă a rădăcinii arborelui, condiții meteorologice nefavorabile (ploi abundente,

vânturi puternice) au cauzat prăbușirea arborelui Gleditsihina triacanthos - Glădiță (f.d.

75-78, vol. I);

- corpul delict: un CD ridicat la 16.06.2016 de la SRL „Pro Digital” cu

înregistrarea video a căderii unui copac la 22.06.2008 pe str. V. Lupu 61 A, care a fost

difuzată la știri pe canalul de televiziune Pro Tv, inclusiv martorul pe cauza penală

menționată Chirilescu Daria a făcut declarații despre periculozitatea fâșiei de copaci de

pe această adresă, prin ce se atestă faptul că Cojocaru Gheorghe în calitatea sa de

conducător al sectorului Buiucani mun. Chișinău al IM „AGSV", a avut punct de pornire

de a inspecta anume acel tronson de drum și chiar obligația de serviciu de a o face, dar nu

a întreprins nimic pe parcursul a 8 ani și respectiv căderea de arbori în acel loc s-a

repetat, soldându-se cu victime omenești.

Instanța de apel a menționat că judecând apelurile în contextul verificării legalității

și temeiniciei hotărârii atacate, a conchis că vinovăția inculpatului Cojocaru Gheorghe în

comiterea infracțiunii incriminate nu a fost demonstrată, probele prezentate, analizate

prin prisma veridicității, pertinenței, utilității și concludentei lor nu demonstrează vina

inculpatului în cele incriminate, ci, dimpotrivă, dovedesc că între îndeplinirea obligațiilor

de serviciu de către Cojocaru Gheorghe și survenirea daunelor nu există legătură cauză-

efect.

Instanța de apel a considerat că în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele

infracțiunii imputate și acesta urmează a fi achitat.

De asemenea, instanța de apel a reținut că prin ordinul nr. 31 din 18.05.1994 ÎM

Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Cojocaru Gheorghe a fost numit șef al

11

sectorului Buiucani (f.d. 81, vol. I), în conformitate cu Răspunderile și obligațiile de

funcție a șefilor de sector, aprobat de șeful ÎM Asociația de Gospodărire a Spațiilor

Verzi, Haruța Eleferii (f.d. 82-83, voi. I), Capitolului II întitulat obligațiile șefului de

sector - prevede că principalele obligații ale șefului de sector sunt „să asigure

îndeplinirea planului de lucru, respectarea tehnologiei de producție, efectuarea

lucrărilor calitative, manifestarea inițiativei în introducerea metodelor contemporane de

muncă; să cunoască teritoriul sectorului gestionat și perspectivele de dezvoltare a

acestuia, să întocmească și să participe la proiectele de organizare a muncii, planurile

anuale, semestriale și lunare; să asigure sectorul cu numărul necesar de lucrători

calificați și de specialități corespunzătoare; să asigure păstrarea și depozitarea

materialelor, mecanismelor și inventarului; să țină evidența lucrărilor și să întocmească

acte tehnice (procese-verbale de recepție a lucrărilor executate, acte de primire-

predare); să coordoneze munca tuturor brigăzilor și altor organizații antrenate în

procesul de muncă, să nu admită întreruperi în muncă și încălcarea regulilor

disciplinare; să organizeze în corespundere cu tehnica securității, măsuri necesare

pentru tehnica securității și protecției muncii, să instructeze maiștri și lucrătorii despre

metodele nepericuloase de lucru și să asigure rspectarea regulilor antiincendiare”.

Instanța de apel a reținut că aceste Răspunderi și obligații de funcție a șefilor de

sector, aprobat de șeful IM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Haruța Eleferii

(f.d. 82-83, voi. I), nu au fost aduse la cunoștință lui Cojocaru Gheorghe, șef al sectorului

Buiucani, sub semnătură, această fișă de post nu este semnată de către inculpat.

Astfel, s-a notat că lui Cojocaru Gheorghe i se incriminează că în perioada anului

2008-14.06.2016 și-a îndeplinit necorespunzător obligațiunile de serviciu, în special, nu a

organizat și nu a asigurat o verificare eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit

din punct de vedere a pericolului de prăbușire sau rupere și a necesității defrișării sau

curățirii acestora, pentru a nu pune în pericol viața și sănătatea populației.

S-a atestat că partea acuzării nu a prezentat instanței nici o probă care ar confirma

că Cojocaru Gheorghe în perioada anilor 2008 - 14.06.2016 și-a îndeplinit

necorespunzător obligațiunile de serviciu, nu a organizat și nu a asigurat o verificare

eficientă a arborilor amplasați pe teritoriul deservit, nu au fost prezentate nici o probă că

pe parcursul a 8 ani de activitate inculpatul ar fi fost atras la răspundere disciplinară

pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiunilor de serviciu. Acuzarea nu a indicat

care anume obligații de serviciu inculpatul le-a îndeplinit necorespunzător din

obligațiunile de serviciu specificate în Răspunderi și obligații de funcție a șefilor de

sector, aprobat de șeful IM Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi, Haruța Eleferii

(f.d. 82-83, vol. I), (care de fapt nu sunt semnate de către inculpat), obligațiile care îi

reveneau lui, sarcinile concrete pe care urma să le îndeplinească acesta, iar instanța de

apel a menționat că în niciun caz nu pot fi considerate suficiente afirmațiile abstracte

privind o oarecare neexecutare de către inculpat a obligațiilor de serviciu, privind lipsa

unui control adecvat din partea acestuia asupra comportamentului altor persoane, privind

12

lipsa de atenție, diligență, prudență, vigilență etc., din partea inculpatului. În ce constă

îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu ale inculpatului.

Instanța de apel a precizat că partea acuzării nu a indicat în ce mod urma

inculpatul să verifice și să identifice că arborele este afectat de ciuperca de putregai,

odată ce s-a stabilit incontestabil că arborele era verde, iar rădăcinile și cioata copacului

care erau afectate de ciupercă se aflau sub temelia de beton a gardului, vizual nu se

vedea, totoadată la acel moment altă modalitate de inspectare decât vizuală nu exista, nu

erau înzestrați cu aparate în acest sens, iar din ansamblul probatoriu prezentat de partea

acuzării nu se atestă că inculpatul și-ar fi îndeplinit necorespunzător obligațiile de

serviciu.

Astfel, instanța de apel a constatat că la data de 14.06.2016, aproximativ la ora

16:00, s-a produs ruperea arborelui de specia glădiță (denumirea populară salcîm

boieresc), iar în rezultatul ruperii, arborele a căzut orientat spre imobilul din str. XXX,

mun. Chișinău, strivind pietonul Ursachi Ala, care în acel moment se deplasa pe trotuar.

Drept urmare a traumelor suportate, pietonul nominalizat a decedat la fața locului, fapt

confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 99D/1236 din 03.08.2016.

Totodată, instanța de apel a atestat că prima instanță a pus la baza sentinței de

condamnare declarațiile martorului Chirilescu Daria, indicând că aceasta a declarat că

temelia gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40

ani, drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este

fixat acest copac și este evident că era deja înclinat.

În acest sens, instanța de apel a reținut că prin declarațiile martorului Chirilescu

Daria nu se confirmă vinovăția lui Cojocaru Gheorghe, cu atât mai mult că însăși

martorul declară că copacul era verde, vizual nu se vedea că era afectat de putregai, nu s-

a adresat în scris cu cerere de a fi defrișat copacul, iar nenorocirea s-a întâmplat în ziua

când era vînt puternic și ploua.

Astfel, instanța de apel a conchis că martorul Chirilescu Daria confirmă de fapt

declarațiile inculpatului, care a comunicat că în privința acestui arbore nu a parvenit nici

o plângere, nici la întreprinderea Municipală Spații Verzi, nici la pretură și că în urma

inspectării vizuale copacul era verde nu avea semne vizuale că este afectat de ciuperca de

putregai la cioată și rădăcini.

Instanța de apel a mai indicat că martorul Grubîi Ghenadie a precizat că cauzele de

cădere ar putea fi multe, prima ar fi condițiile climaterice de cod portocaliu în acea zi de

furtuni, vijelii, vântul puternic și ploaia.

Aceeași poziție este exprimată de martorul Triboi Andrei, care a relatat că: „...În

luna iunie 2016, în jurul orei 14:00, ploua tare și vântul de asemenea era puternic. La un

moment dat, vântul a devenit și mai puternic, iar copacul a căzut și s-a întâmplat

tragedia. Copacul care a căzut era verde, iar din punctul său de vedere, copacul înainte

de a cădea nu prezenta nici un pericol. După părerea lui, copacul era în stare normală,

nu este expert și nu poate comunica dacă prezenta pericol, vizual era într-o stare

normală....”.

13

Instanța de apel a notat că în ședința de judecată s-a constatat incontestabil că

Cojocaru Gheorghe ca șef de sector nu dispunea de aparate speciale scanare, retghen

pentru a putea verifica și depista în interiorul copacului referitor la faptul dacă copacul

era afectat de ciuperca de putregai, decât verificarea vizuală, iar vizual nu se vedea ca

arborele să fie afectat de putregai, fapte confirmate și de către martorii nominlizați supra,

care locuiesc acolo și vedeau copacul în fiecare zi și de câteva ori pe zi.

Mai mult, instanța de apel a precizat în acest sens că răspunsul Serviciului

Hidrometeorologic de Stat nr. 08/546 din 16.06.2016, care a emis cod galben de averse

puternice pe teritoriul țării, între orele 13,37-17,42 s-a semnalat cod oranj (furtuni,

vijelie), la fel cantitatea de precipitații căzute pe 14 iunie 2016 în zona Î.M.”Parcul

Dendrariu” a constituit 15,1 (21% din norma lunară), astfel fiind confirmate condițiile

climaterice nefavorabile din data de 14.06.2016 (f.d. 110, vol. I).

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a indicat că martorul Luca Artur a

declarat instanței că „... procedura de defrișare a unui copac verde este prevăzută de un

act normativ care este regulamentul cu privire la autorizarea tăierilor în fondul forestier

și vegetația forestieră în afara fondului forestier aprobat prin Hotărâre de Guvern RM,

nr. 27 din 19 ianuarie 2004 cât și actele legislative, legea Nr. 591 din 23 septembrie

1999 cu privire la spațiile verzi ale localităților urbane și rurale și legea nr. 1515 din 16

iunie 1993 privind protecția mediului înconjurător. Organul abilitat cu funcția de

emitere a actului permisiv care se numește autorizație de tăiere în cazul dat este

Inspectoratul Ecologic de Stat, Agențiile și inspecțiile ecologice, adică subdiviziunile

acestora teritoriale ținând cont de prevederile actelor legislative și normative sus

menționate în ordinea și modul stabilit coordonează și perfectează eliberând astfel

autorizații de tăiere privind efectuarea lucrărilor silvo-tehnice pentru vegetația spațiilor

verzi cât și vegetația forestieră în afara spațiilor verzi după cum urmează: Beneficiarii

terenurilor prezintă organelor de mediu cererile privind autorizarea tăierilor, acordul

deținătorului de teren și actul fitosanitar. Acest lucru se referă atât pentru vegetația

spațiilor verzi, proprietate municipală cât și pentru vegetația spațiilor verzi de pe

terenurile proprietate privată, (sintagma prevăzute de art. 6, 18, 19, 23, legea nr. 591 din

23 septembrie 1999). Cât privește atribuțiile organului de mediu în vederea perfectării și

eliberării actului permisiv, aceasta urmărește verificarea corectitudinii îndeplinirii

actelor premergătoare prezentate de către beneficiar. Cât privește verificarea

corectitudinii actelor premergătoare sus menționate prezentate primordial este faptul cât

și la baza emiterii actului permisiv stă actul fitosanitar. Acesta la rândul lui reprezintă

un document ce întrunește descrierea stării fitosanitare a arborelui examinat sau a

vegetației examinate și propuneri argumentate fitopatologice și critic argumentate

privind măsurile ce necesită a fi întreprinse în raport cu starea acestuia. Copacul dacă

este sănătos poate să prezinte pericol pentru cetățeni, deoarece există caz real -situația

din 22-23 aprilie 2017. Mulți arbori care vizibil nu necesitau conform legii defrișați sau

curățați, ei au fost rupți de vânt, zăpezi ș.a.m.d. au avut de suferit în urma calamităților

14

naturale. La vârsta înaintată înclinația, creșterea lui aici trebuie să se expună

specialistului fitopatolog...”.

Totodată, s-a atestat că din declarațiile martorului Roșca Oxana rezultă că ea a

activat în Î.M.AGSV sect. Buiucani din 2014 până în 2016. În procesul activității și

anume în anul 2015 a inspectat conform planului de lucru strada Vasile Lupu, fapt

confirmat prin procesul verbal nr. 719 din 14.07.2015. Despre copacul în cauză a

menționat că era verde, era puțin înclinat și nu prezenta careva pericol. La fel a mai

afirmat că interacțiunea pe parcursul activităților de serviciu cu inculpatul Cojocaru

Gheorghe era prin intermediul primirii indicațiilor care se făceau în fiecare dimineață, iar

seara prezenta darea de seamă despre lucrările efectuate. Dânsa a mai menționat, la fel, că

d-ul Cojocaru Gheorghe se afla în fiecare zi în teritoriu.

Instanța de apel a conchis că declarațiile martorilor coroborează cu raportul de

constatare tehnico - științific nr.38/11- 159 din 13 iulie 2016, întocmit de Grădina

Botanică (Institut) a Academiei de Științe a Moldovei, în care se relatează că „Glădița”

este un arbore de 20-40 metri înălțime, originar din sud-estul Americii de Nord, are

înrădăcinare adâncă, stufoasă, foarte bogată. Specia preferă climă caldă, solul bogat,

rezistentă la secetă, dar în același timp suportă soluri compacte, praful și fumul.

Longevitatea speciei (durata de viață) ajunge până la 300 ani. Din cele expuse mai sus,

din analiza materialelor fotografice prezentate, analiza principalelor proprietăți fizice și

morfologice a stării secțiunii din trunchiul doborât, efectuarea săpăturii de profil de la

baza arborelui, pentru determinarea stării caracteristicilor morfoziologice, datele

meteorologice din perioada dată, s-a constatat științific că: arborele avea o stare

luxuriantă (bună) de vegetație fără semne vizuale de uscare; coronamentul era fără semne

fitopatologice de necrozare, virusare a ramurilor; la cioată exista o scorbură nevizibilă

vizual cu grad începător de putrefacție, din care motiv arborele a fost doborât în urma

acțiunii mecanice a vântului; înclinarea oblică și începutul de putrefacție a fost cauzată

din motivul amplasării la coletul arborelui din strada Vasile Lupu 61/A a construcției de

beton - anume acest fapt a fost unul din catalizatorii prăbușirii arborelui respectiv.

În același context, s-a notat că prin actul cu nr. 01-07/281 din 02.08.2016 întocmit

de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice se confirmă că arborele respectiv avea o

vârstă de circa 87 ani, creștea lipit de gardul din apropiere, ce are la bază un fundament

puternic de beton. Deteriorările mecanice ale trunchiului au apărut în rezultatul

fricționării arborelui de gardul existent în apropiere, prin clătinarea arborelui în timpul

vântului, ceea ce și a servit la contaminarea arborelui cu diferiți agenți patogeni ce a dus

la putrefacția trunchiului. Dezvoltarea stadiului de putrefacție (albul-lemnului) a

trunchiului (ceea ce vizual nu se vede), a servit drept factor decisiv pentru scăderea

rezistenței arborelui la diferiți factori climaterici, cum ar fi vânturile și furtunile. Posibil

combinarea factorilor de putrefacție a lemnului și vânturilor puternice au dus la căderea

arborelui respectiv . Vizual coronamentul arborelui avea o stare satisfăcătoare, cu semne

de uscare parțială a lejerilor (ramurilor), ca rezultat al secetelor din ultimul deceniu, și

fără semne de fitopatologice (necroze, viruși). La coletul arborelui a fost amplasat un

15

gard cu fundație de beton, care a favorizat dezvoltarea neuniformă a sistemului radicular

al arborelui. Construcția de beton a favorizat creșterea înclinată (oblică) a arborelui, sub

un unghi de circa 40 grade. În regiunea cioatei arborelui a fost constatată prezența unei

scorburi afectate de ciuperca de putregai. Răspândirea ciupercii este mult mai favorizată

de prezența cioatei. In concluzie, starea nesatisfăcătoare a sistemului radicular (grad de

putregăire), plasarea construcției de beton, care a favorizat creșterea înclinată și

dezvoltarea neuniformă a rădăcinii arborelui, condiții meteorologice nefavorabile (ploi

abundente, vînturi puternice) au cauzat prăbușirea arborelui Gleditsihina triacanthos -

Glădiță. (f.d. 75-78, vol. I).

Instanța de apel a subliniat că potrivit constatării specialistului din cadrul Agenției

Relații Funciare și Cadastru a R.M. „GeoCadGrup” S.R.L. din data de 16 februarie 2017,

după măsurările în teren a fost comparat amplasamentul real și amplasamentul conform

bazei de date grafice a OCT Chișinău segmentului de hotar supus cercetării (str.Vasile

Lupu 6IA) și s-a depistat că gardul existent nu corespunde hotarelor juridice. Divergența

este de la 0,68 până la 0.87m.

În temeiul celor expuse, instanța de apel a concluzionat că învinuirea adusă lui

Cojocaru Gheorghe nu își găsește confirmare în materialele cauzei, or, inculpatului i se

impută neglijența în serviciu, adică atitudinea neglijentă sau neconștiincioasă față de

obligațiile de serviciu ce se exprimă prin indiferență și iresponsabilitate care nu au fost

dovedite în ședința de judecată.

Astfel, instanța de apel a specificat că în speță, în acțiunile lui Cojocaru Gheorghe

nu sunt prezente semnele faptei prejudiciabile descrise în norma incriminată, ci

dimpotrivă, dânsul a acționat în strictă conformitate cu legislația în vigoare, cu fișa de

post, unde sunt indicate concret atribuțiile sale de serviciu, fapt confirmat prin ordinul cu

nr. 1/10 din 01 martie 2010 prin care d-lui Cojocaru Gheorghe i-au fost atribuite noi

atribuții de serviciu și anume (de conducător de brigadă), unde în mod obligatoriu se

prevede obligația de a inspecta teritoriul atribuit. În ceea ce privește celelalte sectoare,

(inclusiv și cel ce cuprinde str. V. Lupu), inspectarea se reduce prin a da indicațiile de

rigoare subalternilor săi, prin verificarea lucrărilor efectuate, prin raportarea organelor

ierarhic superioare despre starea lucrurilor ceea ce a și făcut.

Totodată, s-a indicat că la materialele cauzei sunt anexate multiple rapoarte de

activitate a ÎM „Asociația de gospodărire a spațiilor verzi” sectorul Buiucani mun.

Chișinău și procese - verbale de cercetare a arborilor aflați în stare gravă (nr.134 din

15.02.2012, nr.327 din 21.05.2012, nr.331 din 27.05.2012, nr.149-150 din 25.02.2014,

nr.153 din 26.02.2014, nr.77 din 29.01.2016 etc.) (f.d. 2-27, voi. II), prin care se atestă

volumul de lucru executat în sectorul Buiucani și ce infirmă incontestabil pe deplin

acuzațiile aduse de organul de urmărire penală (cu privire la îndeplinirea

necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu), care dovedesc că Cojocaru Gheorghe își

îndeplinea obligațiile corespunzător fișei de post.

Subsidiar, instanța de apel a precizat că același fapt rezultă din rapoartele de

activitate ale Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi sect. Buiucani pe anii 2011-

16

2016, prin care se atestă curățarea arborilor, defrișarea lor etc. La fel, în aceste rapoarte se

evidențiază multiplele cereri, plângeri depuse de către locuitorii sectorului, care ulterior

au fost examinate, luate măsuri si au fost întocmite procesele verbale privitor la starea

arborilor.

Totodată, a fost admis argumentul apărării, precum că atitudinea conștiincioasă a

lui Cojocaru Gheorghe fată de atribuțiile sale de serviciu se confirmă și prin faptul, că pe

parcursul anilor 1994-2016, Cojocaru Gheorghe n-a fost sancționat niciodată, în niciun

mod, ba dimpotrivă, a fost stimulat prin acordarea diferitor diplome, premii etc. Un

argument în plus care ar confirma cele expuse supra poate servi și acel fapt că anual către

Î.M. Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi sect. Buiucani parvin circa 300 de cereri

care sunt la timp examinate și față de care de fiecare dată se ia atitudine. Astfel, nici o

plângere în acest context la arborele în cauză nu a parvenit ca să fie învinuit Cojocaru

Gheorghe pentru neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor de serviciu.

În continuare, s-a sabilit că în acțiunile lui Cojocaru Gheorghe nu este întrunită

latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii imputate, or în acțiunile sale nu sunt prezente

elementele faptei prejudiciabile de neîndeplinire sau îndeplinire necorespunzătoare a

obligațiilor de serviciu, din materialele cauzei rezultând elocvent că Cojocaru Gheorghe

efectua periodic inspecții în sectorul nominalizat, copacul cu pricina nu prezenta careva

semne că ar fi deteriorat, era viu, verde, careva instrumente, aparate pentru a verifica care

este starea interioară a arborelui la acel moment nu erau, iar careva plângeri în privința

acestui arbore nu au parvenit ca să nu fie examinate de inculpat. Inculpatul a relatat că

abia acum le-au fost prezentate aparate scanner, renghen de inspectare a arborelor după

rezultatul condițiilor climaterice din aprilie 2017.

De asemenea, s-a conchis că la caz nu este o legătură între acțiunile sau inacțiunile

lui Cojocaru Gheorghe și decesul părții vătămate Buzu Ana, or, s-a constatat că arborele

creștea deviant din cauza temeliei de beton a gardului construit în apropiere, iar la data de

14.06.2016 a căzut din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, cod portocaliu de

vânt, furtuni, vijelii puternice și ploi.

În această ordine de idei, s-a respins argumentul acuzării precum că Cojocaru

Gheorghe, în virtutea obligațiilor sale de serviciu, urma să defrișeze acel arbore, care era

înclinat sub unghiul de 40 grade, deoarece careva reglementări - regulamente,

instrucțiuni, care ar indica necesitatea defrișării copacilor înclinați sub unghiul de 40 de

grade nu există.

Dat fiind faptul că la caz s-a constatat necesitatea achitării inculpatului Cojocaru

Gheorghe de sub învinuirea înaintată, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acțiunii

civile înaintată de partea civilă Buzu Ana și a lăsat acțiunea civilă fară examinare.

Totodată, s-a reținut că potrivit apelului declarat de acuzatorul de stat, s-a solicitat

și încasarea sumei în mărime de 560 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în contul statului a

prejudiciului cauzat în urma efectuării raportului de expertiză medico-legală nr. 99

D/1236 din 03.08.2016, la ce, instanța de apel ținând cont de faptul că legislația procesual

penală prevede că „cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat”, iar la caz s-a

17

impus necesitatea achitării lui Cojocaru Gheorghe pe motiv că în acțiunile acestuia nu

sunt întrunite elementele infracțiunii, instanța de apel a respins această cerere, ca fiind

neîntemeiată.

4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care

indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și

solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de instanța de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- instanța de apel, a acționat în derogarea de la prevederile procesual -penale

precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție expuse în

pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.20105 cu privire la practica judecării cauzelor penale

în ordine de apel, conform căreia nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate;

- instanța de apel, nu a ținut cont și nu a apreciat totalitatea probelor ce dovedesc

vinovăția lui Cojocaru Gheorghe, greșit a respins probele administrate de către acuzarea

de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod

superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate;

- vinovăția lui Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 329

alin. (2) lit. a) Cod penal, se demonstrează prin declarațiile succesorului victimei, a

martorilor Chirilescu Daria, Grubîi Ghenadie, Triboi Andrei, Luca Artur, Roșca Oxana,

precum și materialele cauzei penale;

- prima instanță corect a concluzionat că nu au fost constatate circumstanțe ce ar

atrage nulitatea unor probe, adică că acestea au fost legal administrate și pertinente,

precum și faptul că din conținutul lor rezultă că fapta infracțională de neglijență în

serviciu a fost corect imputată lui Cojocaru Gheorghe, în calitatea sa specială de șef de

sector Buiucani din cadrul ÎM „AGSV”;

- vinovăția lui Cojocaru Gheorghe XXX, este dovedită prin următoarele

circumstanțe, conform art. 5 Cod silvic se prevede că: „Vegetația forestieră din afara

fondului forestier. (1) Fondul forestier nu include: a) perdelele forestiere de protecție

amplasate pe terenurile cu destinație agricolă; b) perdelele forestiere de protecție și

plantațiile de arbori și arbuști situate de-a lungul căilor de comunicație și pe terenurile

fondului acvatic; c) grădinile botanice, dendrologice și zoologice, spațiile verzi ale

localităților urbane și rurale. (2) Plantarea, îngrijirea, folosirea și paza plantațiilor

menționate la alin.(1) lit. a) și c) ale prezentului articol se reglementează de prezentul cod

și constituie cadrul de competență al autorităților administrației publice locale....”. Prin

urmare, din cele menționate se dovedește că autoritățile locale, în acest scop au fondat

întreprinderea Municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor Verzi”, iar această

întreprindere, la rândul său, a desemnat pe un teritoriu concret în calitate de funcționar,

18

persoană publică, împuternicit cu drept de gestionare anume pe Cojocaru Gheorghe, care

întrunea condițiile necesare - studii, experiență, competență;

- acuzarea este de acord cu concluzia instanței de fond, conform căreia, nu se

neagă influența asupra căderii copacului în data de 14.06.2016, inclusiv și a condițiilor

climaterice dure din acea dată, manifestate prin ploaie abundentă, însă, de comun cu

aceasta, este de atras atenția că anume toate condițiile de creștere a acestui copac

impuneau defrișarea lui sau alte lucrări seriose de curățare scurtare etc, pentru a nu

admite această influență;

- din concluziile tuturor specialiștilor atrași în studiul asupra cazului dat, s-a

concluzionat influența nefastă a factorilor înconjurători asupra longivității copacului, iar

inculpatul Cojocaru Gheorghe a comunicat că susține aceste ipoteze, dar la toate

întrebările adresate precum și la libera expunere a poziției sale în cadrul audierii, nu a

adus argumente plauzibile, care ar fi fost impedimentele de a stabili aceste circumstanțe

în ultimii 8 ani de activitate;

- conform declarațiilor martorului Chirilescu Daria, a fost dovedit că temelia

gardului a fost plasată la rădăcina copacului de mulți ani în urmă, aproximativ 40 ani,

drept dovadă martorul a prezentat și fotografii cu o vechime impunătoare în care este

fixat acest copac și este evident că are deja înclin;

- conform înregistrărilor conținute pe CD-ul ridicat, datate cu 22.06.2008, fiind

vizualizat acest copac s-a observat cum acesta este alipit de temelia gardului și este în

înclin, înregistrări făcute de un post public de televiziune în legătură cu incidentul de

cădere a unui copac alăturat, incident în legătură cu care șeful s. Buiucani al IM AGSV,

era pur și simplu obligat să inițieze un studiu anume pe acel tronson, pentru a evita alte

căderi pe viitor și a exclude riscul expunerii la pericol a trecătorilor și bunurilor lor

materiale, inculpatul Cojocaru Gheorghe, însă a invocat că nu a primit cereri de la

Chirilescu Daria pentru a defrișa acel copac, sau de la ÎMGFL, sau de la alți cetățeni și

organizații, dar a explicat că a cunoscut despre incident de la un vice - director și asta în

situația în care el însăși a declarat că în fiecare zi este în teren și inspectează teritoriul, dă

indicații la subalterni și-i orientează cum să activeze corect;

- prima instnață corect a respins și versiunea inculpatului Cojocaru Gheorghe cu

privire la finanțarea insuficientă în domeniul gospodăririi spațiilor verzi, or instanța de

judecată în cazul cercetat nu a examinat situația creată la general în mun. Chișinău și

instanța de apel nu a ținut cont că lui Cojocaru Gheorghe se impută un caz concret, se

invocă inacțiuni concrete pe care acesta le-a manifestat;

- reieșind din obligațiunile ce-i reveneau, șeful de sector, acesta conform fișei de

post era obligat să studieze și să cunoască teritoriul sectorului gestionat, manifestarea

inițiativei în introducerea metodelor contemporane de lucru, să țină evidența lucrărilor și

să întocmească acte tehnice și în acest sens era pur și simplu obligat să soluționeze acele

situații care țin de posibilitățile lui reale și în cazul concret, dacă se impunea atenția

dânsului și se aprecia corect situația, reieșind din toate semnalele care au existat, cel puțin

19

s-ar fi marcat într-un fel că acest copac prezintă pericol, ce ar fi atras atenția inclusiv și al

trecătorilor;

- este de remarcat că după producerea incidentului, inculpatul Cojocaru Gheorghe

a considerat de cuviință de a solicita de la specialiștii Agenției Relații Funciare și

Cadastru un studiu pentru a verifica dacă hotarul amplasat la imediata apropiere de

copacul disputat este corect amplasat, lucru care putea fi efectuat și în cei 8 ani de zile de

la prima cădere de copaci la acea adresă;

- este evident că din cauza sarcinii masive de obligațiuni ce-i reveneau, în funcția

oficială ce o deținea, Cojocaru Gheorghe a considerat că nu este necesar să se implice

nemijlocit, sau pe cineva din subalterni, anume pe acel tronson de drum și anume sub

aspectul minimalizării riscului de recidivă a căderilor de copaci, limitându-se la

posedarea informației ce avea tangență nemijlocită cu obligațiunile sale de serviciu, fără a

interveni cu o careva atitudine;

- instanța de apel în argumentarea soluției adoptate nu a ținut cont că probele

combat versiunea inculpatului și dovedesc eroarea admisă de însăși instanță;

- instanța de apel a omis a aprecia și acele prevederi ale „răspunderii și obligaților

de funcție a șefului de sector, aprobate de către șeful „Asociației gospodăririi spațiilor

verzi”;

- afirmația instanței cu privire la faptul că starea copacului căzut nu putea fi

constatată vizual, este combătută de asemenea prin aceleași probe administrate de către

acuzarea de stat, cum ar fi declarațiile martorului Grubîi Ghenadie, specialistului Luca

Artur.

4.2. Avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate, Buzu Ana,

care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel și casarea parțială a sentinței

primei instanțe în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care Cojocaru Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de

reclamanta Buzu Ana.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- reclamantei Buzu Ana i-a fost cauzat un prejudiciu moral de 200 000 lei, ce

rezultă din suferințele fizice și psihice legate de pierderea fiicei sale Ursachi Ala.

constată că urmează a fi încetată procedura de recurs în baza recursului ordinar declarat

de către avocatul Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana în

legătură cu retragerea recursului de către recurenți, iar recursul ordinar declarat de către

20

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin urmează a fi

respins ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

5.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Răileanu Petru

în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Colegiul penal lărgit constată că, la data de 19 februarie 2018 în cadrul Direcției

de evidență și documentare procesuală în cauzele penale al Curții Supreme de Justiție, a

fost înregistrat recursul ordinar din partea avocatului Răileanu Petru în numele

succesorului părții vătămate Buzu Ana (f.d. 66-70, vol. III), depus la poștă pe 17

februarie 2018 (f.d. 91, Vol. III).

La data de 04 iunie 2018 sub nr. 301 a fost înregistrată cererea avocatului Răileanu

Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana cu privire la retragerea recursului

ordinar declarat la 17 februarie 2018, cererea fiind semnată de către avocat și de către

Buzu Ana, fiind aplicată și ștampila avocatului (f.d. 96, vol. III).

În conformitate cu prevederile art. 423 Cod de procedură penală, persoanele

menționate în art. 421 Cod de procedură penală pot retrage recursul în condițiile art.407,

care se aplică în mod corespunzător.

Astfel, procedura de examinare a recursului ordinar declarat de avocatul Răileanu

Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana, împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău (sediul Buiucani) din 07 iulie 2017 și a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, urmează a fi încetată.

Raportând situația dată la prevederile legale ce reglementează cazul în care se poate

retrage recursul, Colegiul penal lărgit consideră că urmează a fi admisă cererea de

retragere a recursului și încetată procedura de recurs.

5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către Procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin:

La caz, Colegiul penal lărgit reține că, procurorul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, iar motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că:

21

„hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, în instanța de recurs ordinar.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că: „hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția iar motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii”, Colegiul penal lărgit constată că, nu este incident în speță, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către procuror,

verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 3-41, vol. III), decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă, în partea achitării inculpatului

Cojocaru Gheorghe de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin.

(2) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii,

or în speță nu au fost administrate probe directe și pertinente care ar confirma vinovăția

lui Cojocaru Gheorghe în comiterea infracțiunii imputate, lipsind latura subiectivă și

obiectivă a infracțiunii.

La fel, se reține din analiza textului recursului declarat (f.d. 52-65, vol. III) că

acesta, primordial, este întemeiat pe dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel, precum și recurentul prin motivele invocate face o proprie analiză subiectivă a

probelor apreciate de instanța de apel, argumentând că probele administrate de partea

acuzării, demonstrează vinovăția inculpatului Cojocaru Gheorghe în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (2) lit. a) Cod penal, Colegiul penal lărgit reține că

nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor

de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise

de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă

apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei

instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară,

examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță

și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-au identificat.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit atestă că, în cererea de recurs (f.d. 52-66, vol. III),

sunt invocate aspecte care au fost soluționate de către instanța de apel la examinarea

prezentei cauze penale (f.d. 3-41, vol. III), aceasta s-a expus detaliat, analizând

chestiunile esențiale supuse atenției sale, motivare descrisă și la pct. 3.1 a prezentei

decizii, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei de a interveni în decizia

instanței de apel sub aspectele contestate, prin urmare motivarea instanței de apel în

virtutea corectitudinii ei pentru a evita repetări inutile, se acceptă și se însușește de

22

instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1

din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca

impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută,

iar recursul declarat de procuror urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

A înceta procedura de recurs în baza recursului ordinar declarat de către avocatul

Răileanu Petru în numele succesorului părții vătămate Buzu Ana în legătură cu retragerea

recursului de către recurenți.

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe Cojocaru

Gheorghe XXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

Țurcan Anatolie

Boico Victor

23