URFA c. TÜRKİYE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
URFA c. TÜRKİYE (CtEDO, 2023)
Publicat la 27 februarie 2023 A DOUA RĂSPUNSURI NR 14788/22 Șeriful Özgür URFA împotriva Türkiye introdusă la 4 martie 2022, comunicată la 10 februarie 2023 DE L Această manifestare a constat într-un grup de peste 100 de avocați care au avut loc la 11 iunie 2013 la prânz, în fața intrării clădirii Palatului Justiției d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În iunie 2013, s-a constatat că au fost constatate leziuni pe corpul său, printr-o decizie din 24 aprilie 2018, procurorul Republicii Istanbul, R.I., a emis o decizie de nejudiciare a acuzațiilor reclamantului întemeiate pe articolele 3 și 11 din convenție. Această decizie a fost confirmată de instanța de corecție din 11 iunie 2018. În octombrie 2021, Curtea Constituțională, compusă din cinci judecători, dintre care F.F., a constatat o neîncălcare a componentelor substanțiale și procedurale ale articolului 3. Reclamantul susține că a fost supus violenței din partea forțelor de ordine care l-au înfundat cu scuturile și care l-au lovit cu piciorul. Raportul medical întocmit în această privință indică faptul că are leziuni pe picior. Acesta susține, de asemenea, că ancheta efectuată nu a fost efectivă sau promptă în măsura în care elementele de probă materiale nu au fost reunite și că, la cinci ani de la depunerea plângerii sale, ancheta nu a fost încheiată printr-o hotărâre de refuz al urmăririi penale. Reclamantul susține, de asemenea, din perspectiva articolului 11 din convenție, o încălcare a dreptului său la libertatea de întrunire pașnică din cauza participării sale la demonstrația care are loc la 11 iunie 2013 în fața intrării în clădirea Palatului Justiției din Istanbul. Reclamantul susține, de asemenea, că cauza sa nu a fost examinată în mod echitabil de către o instanță independentă, în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție, deoarece formarea Curții Constituționale care a examinat acțiunea sa individuală a fost compusă din cinci judecători ai căror judecători au fost judecați de către instanța judecătorească.F. El susține că judecătorul În noiembrie 2020, la data de 24 aprilie 2018, când s-a pronunțat hotărârea de nesoluționare a procedurii, a fost numit procuror general al Curții Constituționale la 22 ianuarie 2021. Întrebările adresate părților a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din convenție, unor tratamente inumane sau degradante? În special, având în vedere raportul medical din 13 iunie 2013 emis de institutul medico-legal, ancheta efectuată de procurorul districtual al Republicii Republica Moldova a oferit o explicație plauzibilă, și anume că tratamentul denunțat era necesar pentru comportamentul reclamantului (Buyid c. Belgia [GC], n 23380/09, § 101, CEDH 2015, Kop c. Turcia, 12728/05, § 39-41, 20 octombrie 2009 și Mete și alții c. Turcia, n 294/08, § 106, 4 octombrie 2011), în sensul articolului 3 din convenție, având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (Labita c. Italia [GC], n 26772/95, § 131, CEDH 2000-IV și Bouyid , citată anterior, §§ 114-123), ancheta efectuată în speță de către autoritățile interne competente a îndeplinit cerințele prevăzute la art. 3 din Convenție S-a încălcat dreptul reclamantului la libertatea de întrunire pașnică, în sensul articolului 11 din Convenție, având în vedere participarea sa la evenimentul care are loc la 11 iunie 2013 în fața intrării în clădirea Palatului de Justiție al statului de pavilion (comparament Kemal zeretin c. Turcia, nr. 3704/13, §§ 40-56, 26 mai 2020 și Varo 368/lu Atik și alții c. Turcia, n 76061/14, § 27-41, 14 ianuarie 2020) Curtea Constituțională care a cunoscut cauza reclamantului era o instanță imparțială, așa cum se prevede la art. 6 alin. (1) din Convenție, din cauza prezenței judecătorului F.F. având în vedere funcția de procuror general din Jurisdicția de către F.A., înainte de numirea sa în calitate de judecător la Curtea Constituțională și în vederea componenței sale, aceaceasta a fost o instanță imparțială ( MOrice c. Franța [GC], n 29369/10, § 76-78, CEDH 2015), în conformitate cu art. 6 alineatul (1) din convenție pe durata exercitării funciei sale de procuror general al statului de drept, a luat judecătorul .F. decizii sau acte cu ocazia examinării plângerii penale depuse de reclamant în fața procurorului Republicii ś ś ś înainte de a se afla în fața Curții Constituționale de natură să pună în discuție imparțialitatea obiectivă a Curții Constituționale ( Morel c. Franța, nr. 34130/96, § 45, CEDO 2000-VI și Toziczka c. Polonia, n 29995/08, § 36, 24 iulie 2012) Regulamentul intern al Curții Constituționale prevede că un judecător de care se poate teme în mod legitim o lipsă de imparțialitate din cauza funcțiilor sale anterioare exercitate în cadrul unei cauze pe care a trebuit deja să o cunoască (compararea Micallef c. Malta [GC], n 17056/06, §§ 98-99, CEDO 2009 și Scerri c. Malta, n 36318/18, § 78-79, 7 iulie 2020), în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție