1ra-573/18 — Art. 183 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 183 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-573/18 — Art. 183 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-573/2018
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte: Toma Nadejda,
judecători: Țurcan Anatolie și Cobzac Elena
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
Racu Andrei reprezentant prin procură a lui Curea Ștefan și Curea Florica, prin
care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23
noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe
Ursu Dumitru XXXXX, născut la
XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul
XXXXX, domiciliat în mun. XXXXX, str.
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 04.05.2017 – 29.06.2017;
Instanța de apel: 22.08.2017 – 23.11.2017;
Instanța de recurs: 12.02.2018 – 25.04.2018;
A C O N S T A T AT :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central din 29 iunie 2017, în baza
art. 3641 Cod de procedură penală, Ursu Dumitru a fost recunoscut vinovat de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 183 alin. (2) Cod penal și în baza
acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de
2 ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o
anumită activitate.
Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei stabilite inculpatului Ursu
Dumitru a fost suspendată condiționat pe perioada de probațiune de 1 an.
Acțiunea civilă formulată de Curea Florica și Curea Ștefan privitor la
repararea prejudiciului material și moral s-a admis în principiu, urmând ca
asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța de judecată în
ordinea procedurii civile.
A fost ridicat sechestru de pe bunurile „XXXXX” SRL din motiv că acțiunea
civilă urmează a fi examinată în ordinea procedurii civile.
1
S-a încasat de la Ursu Dumitru cheltuieli de judecată în mărime de 785 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut, că Ursu Dumitru,
având calitatea de diriginte de șantier la SRL ”XXXXX” cu sediul mun. Chișinău,
str. XXXXX, nr. XXXXX, fiind o persoană care gestionează o organizație
comercială și fiind responsabil pentru respectarea regulilor de tehnica
securității și sănătății în muncă la SRL ”XXXXX”, ignorând prevederile
art. 10 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b), c), d) al Legii securității și sănătății în
muncă, nr.186-XVI din 10 iulie 2008, pct.4 alin.(12) al Regulamentului privind
modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de muncă
și prevenire a riscurilor profesionale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 95
din 05 februarie 2009, pct.8 și 11 al Instrucțiunii nr. A 024 de securitate și
sănătate în muncă a șefului de brigadă, dirigintelui de șantier, șefului de sector,
aprobate prin Ordinul nr.5 din 02 februarie 2012 al directorului SRL ”XXXXX”,
pct.1.10 al Hărții tehnologice la montarea conductoarelor colectoare de
canalizare, aprobate prin Ordinul nr. 5 din 02 februarie 2012 al Directorului
SRL ”NCCM Grup” și pct.9.6 al Regulilor și normelor de construcție SNiP III-4-
80, la 16 mai 2016, aproximativ la ora 11.00 a dat sarcină de muncă echipelor
de muncitori, în componența căruia intra și Curea Sergiu, să continue lucrările
de canalizare a porțiunii de drum, situată pe str. Tineretului din s. Roșu, r-nul
Cahul, prin pozarea țevilor de canalizare în tranșele săpate, fără a luat în
considerare că tranșeea săpată are solul nisipos și fără a instala planșete de
protecție pentru evitarea surpării malurilor, în urma cărui fapt malurile
tranșeei s-a surpat asupra lui Curea Sergiu, cauzându-i asfixia mecanică prin
comprimarea toracelui și abdomenului cu greutate, hemoragii punctiforme în
sclera ochilor, echimoză pe față din stânga, echimoză pe suprafața anterioară a
hemitoracelui și umărului din stânga, fracturi ale coastelor 1,2,3,4,5,6,7 din
dreapta și coastelor 1,2,3,4 din stânga, cu hemoragii roș-închise în țesuturile
moi adiacente, fractura claviculei drepte, cu hemoragii moi adiacente, care au
fost produse prin compresia cu obiect dur sau semidur, care se califică ca
vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, de la care Curea Sergiu a
decedat.
Acțiunile lui Ursu Dumitru au fost calificate juridic în baza prevederilor
art. 183 alin. (2) Cod penal, ca încălcarea de către o persoană care gestionează o
organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală a tehnicii
securității, dacă această încălcare a provocat din imprudență decesul unei
persoane.
Sentința a fost atacată cu apel de către Curea Ștefan și Curea Florica, prin
care au solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
Ulterior, la data de 05 octombrie 2017 Curea Ștefan și Curea Florica au
depus apel suplimentar, prin care au solicitat admiterea apelului, suspendarea
executării sentinței, casarea sentinței primei instanțe, în partea în care au fost
respinse pretențiile părților vătămate și civile, inclusiv în partea anulării
asigurării acțiunii și ridicării sechestrului, cu pronunțarea unei noi hotărâri
potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
2
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie
2017, a fost respins apelul declarat de către Curea Ștefan și Curea Florica, ca
fiind depus tardiv, cu menținerea sentinței.
În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat, că potrivit
materialelor dosarului se atestă că succesorul victimei Curea Ștefan nu a
participat la examinarea cauzei penale a inculpatului Ursu Dumitru, însă au fost
prezenți în ședința de judecată reprezentanții acestora, în baza procurii,
Șerement Vasile și Racu Andrei, cunoscând astfel mersul examinării cauzei
penale, cât și data ședințelor de judecată.
La ședința de judecată din 15 iunie 2017, anterioară celei în cadrul căreia
instanța de judecată a pronunțat sentința judecătorească, a fost prezent
reprezentantul succesorului victimei Curea Ștefan, în baza procurii, Șeremet
Vasile, care a fost înștiințat de instanța de judecată despre faptul că pronunțarea
sentinței va avea loc la 29 iunie 2017, ora 12.00 (f. d. 80 - 81, vol. II).
Neprezentarea atât a reprezentanților succesorului victimei Curea Ștefan,
Șeremet Vasile și Racu Andrei, cât și a succesorului victimei Curea Ștefan, nu
poate fi reținută ca o circumstanță că participantul la proces nu a fost informat
despre adoptarea sentinței.
Potrivit scrisorii de expediere, instanța de judecată a expediat în adresa lui
Curea Ștefan copia de pe sentință la 14 iulie 2017 (f. d. 93, vol. II). Însă,
succesorul victimei Curea Ștefan a depus apel împotriva sentinței primei
instanțe, la 03 august 2017, conform ștampilei de intrare (f. d. 99, vol. II).
Astfel, instanța de apel a reținut că, deși reprezentantul succesorului
victimei Șeremet Vasile a cunoscut despre ședința de judecată în care instanța
de judecată urma să pronunțe sentința integrală, totuși nu s-au conformat
termenului legal pentru a contesta hotărârea judecătorească, or, termenul de
apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale.
A notat instanța de apel că, reprezentantul succesorului victimei Șeremet
Vasile, înștiințat legal despre data la care instanța va pronunța sentința
judecătorească, cât și succesorul victimei Curea Ștefan, nu au întreprins careva
măsuri pentru a se interesa de rezultatul examinării cauzei.
Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită
prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage
decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă apelul a fost declarat
după expirarea termenului el urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu
excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.
Instanța de apel a menționat că, în cererea de apel succesorul victimei
Curea Ștefan și Curea Florica nu a solicitat repunerea în termen, nu a indicat
motive întemeiate ce au determinat această întârziere și nu a invocat
circumstanțe noi care ar da temei de repunere în termen a apelului declarat.
Referințele apelanților Curea Ștefan și Curea Florica în apel la prevederile
art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, sunt neîntemeiate, așa cum aceștia
au fost înștiințați despre aflarea prezentei cauze penale pe rolul instanței de
judecată, cât și despre ședințele de judecată, la dosar fiind anexate avizul de
3
recepție a citației, iar neparticiparea lor personală în ședințele de judecată a fost
acoperită de reprezentanții lor, în baza procurii, Șeremet Vasile și Racu Andrei,
care fiind prezenți în ședință au cunoscut mersul dosarului, respectiv, instanța
de apel presupune că și apelanții erau informați despre lucrările dosarului.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 22 ianuarie 2018, declară recurs
ordinar Racu Andrei reprezentant prin procură a lui Curea Ștefan și Curea
Florica, prin care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei
la rejudecare.
În motivarea recursului, neinvocând nici un temei de drept prevăzut de
art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:
- instanța de apel a interpretat și aplicat eronat prevederile legale;
- sunt neclare și nefondate concluziile instanței de apel precum că,
neprezentarea atât a reprezentanților succesorului victimei Curea Ștefan,
Șeremet Vasile și Racu Andrei, cât și a succesorului victimei Curea Ștefan, nu
poate fi reținută ca o circumstanță că participantul la proces nu a fost informat
despre adoptarea sentinței;
- instanța de apel a menționat că potrivit scrisorii de expediere, instanța de
judecată a expediat în adresa lui Curea Ștefan copia de pe sentință la 14 iulie
2017, or, scrisoarea de expediere, pe de o parte nu face dovada recepționării de
către destinatar a sentinței și la ce dată a ajuns la aceasta, iar pe de altă parte
instanța de apel putea introduce date eronate în cadrul acesteia. Totodată, la
materialele dosarului nu există dovada de recepționare de către recurenți a
sentinței anterior date la care a fost înaintat apel;
- instanța de apel eronat a făcut trimitere și a interpretat prevederile
art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală.
Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului
declarat, pledând pentru declararea inadmisibilității acestuia, deoarece
hotărârea atacată este legală și întemeiată și care cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din
următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de
apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Reieșind din conținutul recursului, recurentul invocă temeiul prevăzut de
art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, indicând că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când hotărârea atacată nu
4
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, considerând că instanța de apel
incorect a ajuns la concluzia că apelul declarat de Curea Ștefan și Curea Florica a
fost depus peste termen.
Examinând argumentele recursului declarat, Colegiul penal constată că
decizia instanței de apel este întemeiată și legală, deoarece la adoptarea deciziei
supuse recursului, instanța de apel a respectat normele legale prescrise în
art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează expres că termenul
declarării apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă
legea nu dispune altfel.
Instanța de recurs reține că, potrivit materialelor cauzei și anume potrivit
procesului-verbal al ședinței de judecată din 15 iunie 2017 (f. d. 79 – 81,
vol. II), la care au participat procurorul Soltan Vasile, apărătorul inculpatului –
Stănilă Elena, inculpatul Ursu Dumitru și reprezentantul succesorului părții
vătămate Curea Ștefan, Șeremet Vasile, președintele ședinței a dispus
pronunțarea sentinței pentru data de 29 iunie 2017 ora 12:00, însă la ședința
dată au fost prezenți doar procurorul Soltan Vasile, apărătorul inculpatului –
Stănilă Elena și inculpatul Ursu Dumitru (f. d. 82, vol. II), astfel sentința a fost
pronunțată în lipsa succesorului părții vătămate Curea Ștefan și a
reprezentanților acestuia – Seremet Vasile și Racu Andrei, legal înștiințați.
La data de 03 august 2017, Curea Ștefan și Curea Florica au declarat apel
nemotivat împotriva sentinței instanței de fond (f. d. 99 – 100, vol. II), iar apel
motivat a fost depus la data de 05 octombrie 2017 (f. d. 127 – 129, vol. II).
La caz, Colegiul penal constată că termenul pentru a depune apel a început
să curgă din data de 30 iunie 2017 și care a expirat la 17 iulie 2017, or, potrivit
art. 319 alin. (2) Cod de procedură penală partea prezentă la un termen de
judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar dacă va lipsi la
vreunul dintre aceste termene, iar potrivit alin. (5) când judecata se desfășoară
în continuare, părțile și ceilalți participanți la proces nu se mai citează.
Astfel, instanța de recurs consideră, că reprezentantul succesorului părții
vătămate Curea Ștefan, Șeremet Vasile a fost înștiințat despre data pronunțării
sentinței, însă nu s-a prezentat la ședința prestabilită. Totodată Colegiul penal
menționează și faptul că, deși ședința din 15 iunie 2017 a fost amânată pentru o
altă dată, instanța de judecată potrivit legislației în vigoare este exonerată de
obligațiunea de a cita părțile pentru ulterioarele termene, prezumându-se că
fiecare participant la proces este de bună credință și se va prezenta la fiecare
ședință, mai mult ca atât, ședința a fost amânată anume pentru pronunțarea
sentinței.
Reieșind din aceste prevederi legale, apelul declarat de către Curea Ștefan
și Curea Florica, a fost declarat peste termen, iar instanța de apel a constatat cu
certitudine că ultimii au omis termenul de declarare a apelului.
În consecință, Colegiul constată că instanța de apel corect a decis
respingerea apelului declarat de către Curea Ștefan și Curea Florica ca fiind
declarat peste termen, deoarece părțile care nu s-au prezentat la pronunțare, se
consideră că au luat cunoștință de conținutul hotărârii motivate la data
5
pronunțării, mai mult ca atât ultimii au fost reprezentați în ședințele de
judecată de către persoane împuternicite în acest sens.
Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent nu și-au
găsit confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori de drept în speța
examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și
întemeiată, iar din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că la
judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale
relevante, de aceea recursul ordinar declarat de către Racu Andrei reprezentant
prin procură a lui Curea Ștefan și Curea Florica, se declară inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de Racu Andrei reprezentant
prin procură a lui Curea Ștefan și Curea Florica, împotriva deciziei Colegiului
judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 noiembrie 2017, în cauza penală în
privința lui Ursu Dumitru XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 mai 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
6