1ra-606/2018 — Art. 165 alin. 2 lit. b, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Art. 165 alin. 2 lit. b, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 4, 8, 12 CPP
1ra-606/2018 — Art. 165 alin. 2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul nr. 1ra-606/2018
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 aprilie 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Burlacu Mihail, Costin Ana,
Duminică Ion, prin care solicită casarea parțială a sentinței Judecătoriei Ungheni
din 24 octombrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13
decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe
Burlacu Mihail XXXXX, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx;
Costin Ana XXXXX, născută la xxxxx, originară și
domiciliată în xxxxx;
Duminică Ion XXXXX, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
21.10.2011 – 24.10.2013 (prima instanță);
20.11.2013 – 13.12.2017 (instanța de apel);
15.02.2018 – 25.04.2018 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie 2013:
Burlacu Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i
stabilită pedeapsa:
În baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – 7 ani închisoare.
În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 ani 6 luni închisoare.
În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al
pedepselor i sa stabilit definitiv 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar
de tip închis.
Costin Ana a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un
termen de 7 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei.
1
Duminică Ion a fost achitat în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe
motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei
infracțiuni, fiind considerat reabilitat.
Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Moraru Igor, în privința
căruia hotărârea în prezent nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Burlacu Mihail la
începutul lunii februarie 2010, urmărind scopul exploatării persoanelor prin muncă,
prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea de câștig iminent, urmare angajării
la un lucru bine plătit și prin abuz de poziție de vulnerabilitate, manifestată prin
situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, în participație cu
Costin Ana, i-au recrutat și le-au organizat plecarea în Federația Rusă, regiunea
Voronej și Belgorod a lui XXXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,
XXXXX, XXXXX, toți originari al raionului Ungheni, cărora din cont propriu le-
au fost perfectate pașapoartele naționale și care odată fiind transportați în regiunile
nominalizate ale Federației Ruse pe parcursul perioadei lunilor februarie 2010 –
ianuarie 2011 au fost implicați la lucrările agricole, unde sub pretextul punerii la
evidența, asigurării restituirii cheltuielilor suportate și pentru perfectarea
documentelor, le-au confiscat pașapoartele personale, lipsindu-i astfel, de
posibilitatea de a întrerupe lucrul la propria dorința și de a reveni în țară. Ca urma
a muncii efectuate, Burlacu Mihail și Costin Ana au obținut un profit de peste 50
000 lei manifestat prin reținerea plăților care se cuveneau lui XXXXXX, XXXXX,
XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX.
Acțiunile inculpaților Costin Ana și Burlacu Mihail au fost încadrate
conform art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal cu calificativele ”recrutarea și
transportarea ființelor umane prin înșelăciune în scop de exploatare prin muncă și
cu confiscarea documentelor, de două sau mai multe persoane și asupra două sau
mai multe persoane”.
La fel, Burlacu Mihail a fost condamnat și pentru, că în seara de 21.11.2011,
în jurul orelor 21:10, deplasându-se cu automobilul de model „Vaz 2112” iar
Moraru Igor cu automobilul de model „Wolkswagen Golf” cu n/î XXXXX, pe o
stradă din localitatea XXXXX, fiind în stare de ebrietate, au reacționat agresiv la
faptul că, Lăpteanu Oleg și Lăpteanu Serghei mergeau prin mijlocul drumului, din
care motiv ieșind din autoturisme, Burlacu Mihail i-a aplicat lui Lăpteanu Oleg o
lovitură în regiunea feței, motiv pentru care Lăpteanu Serghei implicându-se în
apărarea fiului său, a fost lovit de către Moraru Igor în regiunea feței, iar Lăpteanu
Oleg intervenit în conflict în apărarea tatălui său, a fost izbit la pământ de către
Burlacu Mihail, care i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite regiuni
ale corpului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 281 din
22.12.2011 leziuni corporale ușoare cu dereglarea sănătății de scurtă durată sub
formă de echimoze în regiunea ambilor ochi, excoriații în regiunea zigomatică pe
dreapta, plagă în regiunea degetului mic, iar lui Lăpteanu Serghei potrivit
raportului de expertiză medico-legală nr. 280 din 22.12.2011, leziuni corporale
2
ușoare sub formă de echimoză în regiunea ochiului stâng, plagă contuză în
regiunea articulației genunchiul stâng, după care necătând la faptul, că Țugui
Eugeniu, Creț Angela și Mihailov Andrei au încercat să-i curme lui Burlacu Mihail
acțiunile ilegale prin opunerea rezistenței, el și-a continuat activitatea criminală
lovindu-l pe Mihailov Andrei cu pumnul în regiunea feței, ambii plecând de la
locul incidentului doar la intervenirea mai multor persoane.
Acțiunile lor fiind încadrate la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal cu
calificativele: ”huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan
ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, comis de două
sau mai multe persoane”.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către:
3.1 Procurorul în Procuratura Ungheni, Grițunic Marcel, prin care a solicitat
casarea parțială a sentinței în privința inculpaților Duminică Ion și Moraru Igor,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care:
- inculpatului Duminică Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, și să-i fie aplicată o
pedeapsă cu închisoare pe un termen de 10 ani;
- inculpatului Moraru Igor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub
formă de amendă în mărime de 800 u.c.
În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță eronat și
neglijent a apreciat baza probatorie acumulată la caz, ce în viziunea sa denotă
complicitatea lui Ion Duminică alături de Burlacu Mihail și Costin Ana la traficul
de ființe, reieșind inclusiv din depozițiile victimei Ursul Mihail ce înaintează
pretenții de ordin material față de acesta.
În partea calificării infracțiunii în privința lui Duminică Ion, prima instanță a
pronunțat o soluție ilegală, fără a lua în considerație circumstanțele cauzei,
prezența elementelor infracțiunii de trafic de persoane, gradul prejudiciabil al
infracțiunii și consecințele survenite.
3.2 Inculpata Costin Ana, prin care a solicitat să fie achitată de sub
învinuirea ei adusă pe art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motivul unei
aprecieri neobiective de către instanță a probatoriului prezentat de acuzare, ce în
opinia sa o dezvinovățește, neînțelegerile apărute cu pretinsele victime rezultând
din refuzul lor de a efectua lucrările contractate cu autoritatea locală, fiind
remunerați nu în măsura în care se așteptau, ceea ce i-a determinat să se adreseze
autorităților competente, confirmând deplasarea peste hotarele țării la muncă
împreună cu concubinul său și XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cei din
urmă nefiind forțați să plece și să muncească, precum nici duși în eroare referitor
la condițiile de trai pe care le-au acceptat, în privința lor nefiind aplicată forța
fizică, actele de identitate păstrându-se la administrația gospodăriei agricole la care
munceau cu toții, neprivându-i de posibilitatea de a se deplasa liber, iar în absența
3
sa și a lui Burlacu pe timp ce revenise - ră în țară la sărbătorile de iarnă, puteau să-
și ridice actele personale și să plece de la lucru, ceea ce nu au făcut-o, iar în
situația în care totuși se pretinde ilegalitatea acțiunilor lor, la adoptarea soluției pe
caz, instanța urma să țină cont de recomandările expuse în pct. 15/2 din Hotărârea
Plenului CSJ din 22.11.2004 nr. 37 Cu privire la practica aplicării legislației în
cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii, aplicabil prin analogie
la practicarea cerșetoriei sau ca în situația din speță la pretinsa efectuare de munci
forțate, potrivit căror traficul de persoane în alte scopuri josnice, prevăzute la art.
165 și 206 Cod penal, esențial se deosebește de organizarea cerșetoriei sau după
caz muncă forțată prevăzută de art. 168 Cod penal, criteriul de diferențiere
constituind existența sau absența elementului de viciere prin constrângere, fapt ce
nu avuse loc la cazul din speță, or aceasta potrivit explicațiilor de la lit. d) pct. 15/1
a hotărârii menționate, apare sub diferite aspecte și în diverse forme, constituind
un element obligatoriu, astfel, că spre deosebire de traficul de persoane, celelalte
componențe ale infracțiunilor exclude prezența factorului violenței, constituind o
activitate îndreptată spre atragerea benevolă, prin diverse metode și mijloace, a
unei persoane sau a unui grup de persoane la practicarea cerșetoriei sau altor
lucrări în scop de a obține pentru sine sau pentru alții foloase materiale, latura
obiectivă a infracțiunii de muncă forțată exprimându-se prin fapta prejudiciabilă
manifestată prin forțarea unei persoane să presteze o muncă împotriva dorinței
sale; ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii și obținerea muncii
sau serviciilor prin înșelăciune, violență sau amenințare cu violența, fiind
consumată din momentul în care victima a fost lipsită de libertatea muncii;
3.3 Inculpatul Burlacu Mihail ce în esență, pe marginea condamnării pe art.
165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a făcut aceeași motivare ca și inculpata Costin
Ana, suplimentar invocând că nu a comis huliganismul calificat la art. 287 alin. (2)
lit. b) Cod penal, instanța de fond statuând la baza sentinței de condamnare în
exclusivitate depozițiile părților vătămate XXXXX și XXXXX ce au și inițiat
conflictul din 21.11.2011 fiind foarte agitate, fără o apreciere obiectivă a
depozițiile martorilor oculari, unica lovitură aplicată de el fiind îndreptată spre
aplanarea conflictului, respectivele acțiuni ne având grad prejudiciabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie
2017, apelurile declarate de către inculpații Burlacu Mihail și Costin Ana au fost
respinse ca nefondate.
Apelul procurorului a fost admis, inclusiv din alte motive, casată integral
sentința inclusiv din oficiu și pronunțată o nouă hotărâre prin care:
Procesul penal în privința lui Burlacu Mihail pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod
penal a fost încetat cu eliberarea lui de răspundere penală în legătură cu
intervenirea termenului de prescripție.
Burlacu Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe
un termen de 7 ani cu executarea în penitenciar de tip închis.
4
Costin Ana a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe
un termen de 7 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.
Duminică Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute
de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe
un termen de 7 ani cu executarea în penitenciar de tip închis.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, Duminică Ion
urmărind scopul exploatării persoanelor prin muncă, prin înșelăciune manifestată
de promisiunea unui câștig iminent urmare angajării la un lucru bine plătit de circa
200 dolari SUA lunar și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin
situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, la începutul lunii
februarie 2010, în participație cu Burlacu Mihail și Costin Ana, au recrutat și au
organizat plecarea în F.Rusă, reg. Voronej și Belgorod a: XXXXX; XXXXX;
XXXXX; XXXXX; XXXXX, XXXXX, cărora din cont propriu le-au fost
perfectate pașapoartele naționale și care odată fiind transportați în regiunile
nominalizate, pe parcursul perioadei lunilor februarie 2010 – ianuarie 2011 au fost
implicate la lucrări agricole, unde sub pretextul punerii la evidență, asigurării
restituirii cheltuielilor suportate și pentru perfectarea documentelor, le-au
confiscate pașapoartele persoanelor nominalizate, astfel, lipsindu-i în acest mod de
posibilitatea de a întrerupe lucru la propria dorință și de a reveni în țară, după care
urmare a muncii efectuate, inculpații Duminică I., Burlacu M. și Costin A. au
obținut un profit de peste 50 000 lei prin reținerea parțială a plăților care se
cuveneau victimelor, respectivele acțiuni încadrându-se la componența la art. 165
alin. (2) lit. b), d) Cod penal cu calificativele ”recrutarea și transportarea prin
înșelăciune a ființelor umane în scop de exploatare prin muncă și cu confiscarea
documentelor, după indicii: de două persoane și asupra mai multor persoane”.
Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță incorect a dispus
achitarea lui Dumincă Ion de sub învinuirea lui formulată pe art. 165 alin. (2) lit.
b), d) Cod penal, privind participarea în traficul de ființe umane de rând ce din
declarațiile părților vătămate, inclusiv XXXXX și XXXXX, care în cea mai mare
parte face referință la modalitatea recrutării lui de către acesta, rezultă, că
acționând în comun cu Burlacu M. și Costin A., precum și în absența lor, le prelua
așa-zisele ”atribuții” de supraveghere, prin forțarea contra voinței la exercitarea
muncilor, lipsindu-i de posibilitatea revenirii în țară în lipsa documentelor de
identitate, confiscate de la ei prin înșelăciune sub diferite pretexte, beneficiind de
rezultatele muncii lor.
Instanța de apel a indicat că obiectul material al infracțiunii reținute în
acțiunile inculpaților îl reprezintă corpul victimelor ce au fost supuse prin
constrângere să presteze muncile forțate impuse împotriva voinței lor, precum și
cel imaterial cum ar fi documentele de identitate – pașapoartele naționale pe care
li-au perfectat din cont propriu și care li-au fost confiscate, lipsindu-i de
posibilitatea întreruperii lucrului la propria dorință și revenirii în țară, obținând
5
profit din exploatarea lor prin muncă, prin reținerea parțială a plăților ce li se
cuveneau; latura obiectivă exprimându-se în fapta prejudiciabilă ce cuprinde două
acțiuni cu caracter alternativ, cea principală manifestată prin recrutarea și
transportarea victimelor peste hotarele țării și cea adiacentă exprimată prin
înșelăciune ce se află într-o legătură de cauzalitate, recrutarea victimelor prin
selecționare într-o anumită activitate determinată de scopul final de exploatare prin
muncă manifestându-se prin selectarea lor din categoria persoanelor social
vulnerabile, cu resurse financiare minime, ușor determinabile spre acceptarea
propunerii cu inducerea lor în eroare referitor la condițiile reale de muncă și
tăinuirea unor aspecte de care acestea urmau să cunoască, la rândul său,
transportarea victimelor manifestându-se prin procurarea din contul lui Burlacu
Mihail a biletelor de călătorie spre Voronej și Belgorod, cu deplasarea lor
împreună cu Costin Ana la locul destinației.
La fel, instanța de apel a mai indicat că inculpații au abuzat de respectiva
situație, identificând și recrutând anume acele persoane, a căror situație financiară,
și poziție socială era destul de precară, folosindu-se de vulnerabilitatea lor prin
care și-a ușurat propria situație prin dobândirea venitului în rezultatul exploatării
muncii lor; înșelăciunea fiind manifestată prin prezentarea vădit falsă a realității,
cu trecerea sub tăcere prin ascundere la momentul racolării și transportării
victimelor, despre faptele și circumstanțele ce pentru ei ar fi fost semnificative
referindu-se la împrejurări concrete, ele fiind induse în eroare în legătură cu
anumite împrejurări de fapt legate de natura muncii sau a serviciilor ce urmau a le
presta pe teritoriul Federației Ruse, condițiile de muncă, dependența de făptuitor
prin imposibilitatea părăsirii locului șederii și din punct de vedere material.
Instanța de apel a reținut că prezența în acțiunile inculpaților M. Burlacu, A.
Costin și I. Duminică a elementelor traficului de ființe umane în scop de
exploatare prin muncă, manifestat prin identificarea persoanelor cu poziții de
vulnerabilitate, fapt confirmat prin certificatele liberate de primăria unde își au
domiciliu, inculpații fiind din aceiași localitate cu victimele, cunoscând starea
financiară precară a acestora, folosindu-se în favoarea sa de vulnerabilitatea lor,
determinarea lor prin înșelăciune referitor la condițiile de muncă și trai, cu
perfectarea pașaportului pentru XXXXX, cu achitarea serviciilor de transportare
peste hotarele țării, ridicarea actelor de identitate, forțarea contra voința la
prestarea muncilor, a căror remunerare nu se făcea regulat, restanțele la achitări
fiind în sumele nominalizate de către părțile vătămate, cu retragerea pașapoartelor
pentru crearea impedimentelor de deplasare liberă, inclusiv revenirea în țară.
Cât ține de argumentele apărării, instanța de apel a menționat faptul că
acordul părților vătămate în prezența elementelor traficului de ființe, pentru a fi
trecute peste hotarele țării la muncă, în situația în care reieșind din poziția lor de
vulnerabilitate au fost înșelate referitor la adevăratele condiții în care vor munci,
nu are relevanță pentru caz și alăturat de celelalte elemente distincte cum sunt
6
confiscarea actelor de identitate cu limitarea posibilității de deplasare, forțarea la
executarea contra voinței a anumitor munci și însușirea rezultatelor ei, nu se
încadrează nici la componența de ”escrocherie” și nici la cea de ”muncă forțată”
pretinsă de apărare, a căror obiect generic și cel material este cu totul altul, diferite
manifestându-se și acțiunile caracteristice laturii obiective, respingând în acest
sens solicitarea privind recalificarea faptelor inculpaților de la art. 165 alin. (2) lit.
b), d) la art. 168 Cod penal.
În ce privește fapta de huliganism reținută, instanța de apel a constatat că
infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin prisma art. 16
alin. (3) Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave, pentru care
legiuitorul a prevăzut pedeapsa maximă cu închisoare de până la cinci ani inclusiv
și reieșind din data comiterii ei – 21.11.2011, instanța de apel a conchis
aplicabilitatea în această latură a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal,
dispunând încetarea procesului penal în privința lui Moraru Igor și Burlacu Mihail
pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în legătură cu prescripția tragerii la
răspunderea penală, fiind respinsă în acest sens solicitarea avocatului Croitoru
Mihail de aplicare a dispozițiilor legii amnistiei nr. 210 din 29.07.2016.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către:
5.1 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Burlacu Mihail, indicând
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de procedură
penală, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie
2013 în partea condamnării în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și
parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017
privind condamnarea lui Burlacu Mihail în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod
penal, invocând:
- inculpații singuri s-au adresat către Burlacu Mihail sau Costin Ana
manifestându-și dorința să plece la lucru peste hotarele țării;
- învinuirea a fost bazată pe declarațiile părților vătămate care au fost impuse
și învățate de către colaboratorii operativi în cadrul urmăririi penale și au fost
influențați de acuzatorul de stat să-și susțină declarațiile date la urmărirea penală,
fiind amenințați cu pornirea urmăririi penale pentru declarații false;
- nu s-a verificat prin intermediul unor Comisii rogatorii circumstanțele aflării
părților vătămate și a lui Burlacu Mihail în Federația Rusă, bazându-se doar pe
informațiile primite de la poliția de frontieră care confirmă că părțile vătămate au
plecat împreună cu Burlacu sau Costin;
- consideră că în acțiunile lui Burlacu Mihail și Costin Ana sunt prezente
semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal și nicidecum a
traficului de persoane, fiindcă lipsește atât latura obiectivă cât și cea subiectivă;
5.2 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatei Costin Ana, indicând
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de procedură
penală, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie
2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017,
7
invocând argumente similare cu cele invocate în recursul avocatului în numele
inculpatului Burlacu Mihail.
5.3 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Duminică Ion, indicând
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8) 12) Cod de procedură
penală, prin care solicită deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13
decembrie 2017 privind condamnarea lui Duminică Ion în temeiul art. 165 alin. (2)
lit. b), d) Cod penal, cu menținerea sentinței de achitare invocând:
- instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele descrise de părțile
vătămate și inculpați, bazându-se pe declarațiile contradictorii ale părților vătămate
și inculpaților fără a exista careva probe ce ar confirma argumentele părților
vătămate;
- nu sunt probe ce ar confirma faptul exploatării părților vătămate prin muncă
forțată, sclavie sau traficarea lor;
- consideră că în acțiunile lui Duminică Ion lipsesc indicii infracțiunii
prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.
La recursurile ordinare declarate de avocatul Burlacu Mihail în numele
inculpaților, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de
procedură penală, a depus referință procurorul din Secția reprezentarea învinuirii în
Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile
înaintate, a solicitat declararea inadmisibilității recursurilor cu menținerea deciziei
instanței de apel, motivând prin faptul că instanța de apel just a constatat
circumstanțele de drept și de fapt, corect a încadrat acțiunile inculpaților, indicând
că recursurile sunt vădit neîntemeiate.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt
inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.
În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat
este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Croitoru
Mihail în numele inculpatului Burlacu Mihail:
8
La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru
declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de
procedură penală, în sensul că judecata a avut loc fără participarea procurorului,
inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd
participarea lor era obligatorie potrivit legii, nu au fost întrunite elementele
infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în
urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.
Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art.
165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul
administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpații nu au
săvârșit infracțiunea imputată, iar probele nu coroborează între ele, consideră că nu
sa confirmat în speța dată.
Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele (f. d. 60 – 62 v.V)
în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei
metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea
elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză,
expunându-se argumentat și corect din care motive a ajuns la concluzia de
vinovăție a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.
b) și d) Cod penal.
Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs,
referitor la nevinovăția inculpatului Burlacu Mihail și referitor la faptul că în
acțiunile inculpaților Burlacu Mihail și Costin Ana sunt prezente semnele
constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, au fost obiect de
dispută în cadrul instanței de apel(f.d.60 – 65 v. V), asupra cărora s-au formulat și
s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului,
pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea
Albert vs România din 16.02.2010.
Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat
concluzia prin cumulul de probe administrate, examinate și verificate în cauză,
cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și
coroborării reciproce, stabilind cu certitudine corect toate aspectele de fapt și de
drept, iar pedeapsa aplicată în baza infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b)
și d) Cod penal este în limita minimă a sancțiunii.
Cât ține de temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4) și 12) Cod de
procedură penală, în sensul că „judecata a avut loc fără participarea procurorului,
inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd
participarea lor era obligatorie potrivit legii și faptei săvârșite i sa dat o încadrare
9
juridică greșită”, Colegiul penal menționează că sunt declarative, or, recurentul
doar a indicat aceste temeiuri fără a le argumenta.
8.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul
Croitoru Mihail în numele inculpatei Costin Ana și în numele inculpatului
Duminică Ion, în care a indicat temeiuri și argumente similare cu cele descrise în
recursul declarat de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Burlacu
Mihail (pct. 5.2 din prezenta decizie), Colegiul penal, indică că instanța de recurs
s-a expus pe aceste argumente în punctul 8.1 a prezentei decizii, care sunt valabile
și în privința recursurilor înaintate de către avocatul Croitoru Mihail în numele
inculpatei Costin Ana și în numele inculpatului Duminică Ion.
Referindu-se la motivele că vinovăția inculpatului Duminică Ion este
confirmată numai prin declarațiile părții vătămate Grigori Diana și Ursul Mihail,
care au declarat că inculpatului Duminică Ion ia recrutat, lipsind alte probe,
Colegiul penal invocă că nu sunt motive întemeiate pentru a respinge aceste probe
ca inadmisibile, deci ele corect au fost puse la baza condamnării.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub
aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală
și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit
neîntemeiate.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitoru
Mihail în numele inculpaților Burlacu Mihail, Costin Ana, Duminică Ion,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017,
în cauza penală privindu-i pe Burlacu Mihail XXXXX, Costin Ana XXXXX și
Duminică Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2018.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
10