1ra-606/2018 — Art. 165 alin. 2 lit. b, d CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie 2013: Burlacu Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d), 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa: În baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal – 7 ani închisoare. În baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 ani 6 luni închisoare. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor i sa stabilit definitiv 7 ani 6 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis. Costin Ana a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei. 1 Duminică Ion a fost achitat în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni, fiind considerat reabilitat. Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Moraru Igor, în privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Burlacu Mihail la începutul lunii februarie 2010, urmărind scopul exploatării persoanelor prin muncă, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea de câștig iminent, urmare angajării la un lucru bine plătit și prin abuz de poziție de vulnerabilitate, manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, în participație cu Costin Ana, i-au recrutat și le-au organizat plecarea în Federația Rusă, regiunea Voronej și Belgorod a lui XXXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, toți originari al raionului Ungheni, cărora din cont propriu le- au fost perfectate pașapoartele naționale și care odată fiind transportați în regiunile nominalizate ale Federației Ruse pe parcursul perioadei lunilor februarie 2010 – ianuarie 2011 au fost implicați la lucrările agricole, unde sub pretextul punerii la evidența, asigurării restituirii cheltuielilor suportate și pentru perfectarea documentelor, le-au confiscat pașapoartele personale, lipsindu-i astfel, de posibilitatea de a întrerupe lucrul la propria dorința și de a reveni în țară. Ca urma a muncii efectuate, Burlacu Mihail și Costin Ana au obținut un profit de peste 50 000 lei manifestat prin reținerea plăților care se cuveneau lui XXXXXX, XXXXX,

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 3.1 Procurorul în Procuratura Ungheni, Grițunic Marcel, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în privința inculpaților Duminică Ion și Moraru Igor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - inculpatului Duminică Ion să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 10 ani; - inculpatului Moraru Igor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 800 u.c. În susținerea apelului, procurorul a invocat că prima instanță eronat și neglijent a apreciat baza probatorie acumulată la caz, ce în viziunea sa denotă complicitatea lui Ion Duminică alături de Burlacu Mihail și Costin Ana la traficul de ființe, reieșind inclusiv din depozițiile victimei Ursul Mihail ce înaintează pretenții de ordin material față de acesta. În partea calificării infracțiunii în privința lui Duminică Ion, prima instanță a pronunțat o soluție ilegală, fără a lua în considerație circumstanțele cauzei, prezența elementelor infracțiunii de trafic de persoane, gradul prejudiciabil al infracțiunii și consecințele survenite. 3.2 Inculpata Costin Ana, prin care a solicitat să fie achitată de sub învinuirea ei adusă pe art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, pe motivul unei aprecieri neobiective de către instanță a probatoriului prezentat de acuzare, ce în opinia sa o dezvinovățește, neînțelegerile apărute cu pretinsele victime rezultând din refuzul lor de a efectua lucrările contractate cu autoritatea locală, fiind remunerați nu în măsura în care se așteptau, ceea ce i-a determinat să se adreseze autorităților competente, confirmând deplasarea peste hotarele țării la muncă împreună cu concubinul său și XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, cei din urmă nefiind forțați să plece și să muncească, precum nici duși în eroare referitor la condițiile de trai pe care le-au acceptat, în privința lor nefiind aplicată forța fizică, actele de identitate păstrându-se la administrația gospodăriei agricole la care munceau cu toții, neprivându-i de posibilitatea de a se deplasa liber, iar în absența 3 sa și a lui Burlacu pe timp ce revenise - ră în țară la sărbătorile de iarnă, puteau să- și ridice actele personale și să plece de la lucru, ceea ce nu au făcut-o, iar în situația în care totuși se pretinde ilegalitatea acțiunilor lor, la adoptarea soluției pe caz, instanța urma să țină cont de recomandările expuse în pct. 15/2 din Hotărârea Plenului CSJ din 22.11.2004 nr. 37 Cu privire la practica aplicării legislației în cauzele despre traficul de ființe umane și traficul de copii, aplicabil prin analogie la practicarea cerșetoriei sau ca în situația din speță la pretinsa efectuare de munci forțate, potrivit căror traficul de persoane în alte scopuri josnice, prevăzute la art. 165 și 206 Cod penal, esențial se deosebește de organizarea cerșetoriei sau după caz muncă forțată prevăzută de art. 168 Cod penal, criteriul de diferențiere constituind existența sau absența elementului de viciere prin constrângere, fapt ce nu avuse loc la cazul din speță, or aceasta potrivit explicațiilor de la lit. d) pct. 15/1 a hotărârii menționate, apare sub diferite aspecte și în diverse forme, constituind un element obligatoriu, astfel, că spre deosebire de traficul de persoane, celelalte componențe ale infracțiunilor exclude prezența factorului violenței, constituind o activitate îndreptată spre atragerea benevolă, prin diverse metode și mijloace, a unei persoane sau a unui grup de persoane la practicarea cerșetoriei sau altor lucrări în scop de a obține pentru sine sau pentru alții foloase materiale, latura obiectivă a infracțiunii de muncă forțată exprimându-se prin fapta prejudiciabilă manifestată prin forțarea unei persoane să presteze o muncă împotriva dorinței sale; ținerea persoanei în servitute pentru achitarea unei datorii și obținerea muncii sau serviciilor prin înșelăciune, violență sau amenințare cu violența, fiind consumată din momentul în care victima a fost lipsită de libertatea muncii; 3.3 Inculpatul Burlacu Mihail ce în esență, pe marginea condamnării pe art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, a făcut aceeași motivare ca și inculpata Costin Ana, suplimentar invocând că nu a comis huliganismul calificat la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de fond statuând la baza sentinței de condamnare în exclusivitate depozițiile părților vătămate XXXXX și XXXXX ce au și inițiat conflictul din 21.11.2011 fiind foarte agitate, fără o apreciere obiectivă a depozițiile martorilor oculari, unica lovitură aplicată de el fiind îndreptată spre aplanarea conflictului, respectivele acțiuni ne având grad prejudiciabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, apelurile declarate de către inculpații Burlacu Mihail și Costin Ana au fost respinse ca nefondate. Apelul procurorului a fost admis, inclusiv din alte motive, casată integral sentința inclusiv din oficiu și pronunțată o nouă hotărâre prin care: Procesul penal în privința lui Burlacu Mihail pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal a fost încetat cu eliberarea lui de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Burlacu Mihail a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea în penitenciar de tip închis. 4 Costin Ana a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. Duminică Ion a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea în penitenciar de tip închis. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, Duminică Ion urmărind scopul exploatării persoanelor prin muncă, prin înșelăciune manifestată de promisiunea unui câștig iminent urmare angajării la un lucru bine plătit de circa 200 dolari SUA lunar și prin abuz de poziție de vulnerabilitate manifestată prin situația precară din punct de vedere al supraviețuirii sociale, la începutul lunii februarie 2010, în participație cu Burlacu Mihail și Costin Ana, au recrutat și au organizat plecarea în F.Rusă, reg. Voronej și Belgorod a: XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX; XXXXX, XXXXX, cărora din cont propriu le-au fost perfectate pașapoartele naționale și care odată fiind transportați în regiunile nominalizate, pe parcursul perioadei lunilor februarie 2010 – ianuarie 2011 au fost implicate la lucrări agricole, unde sub pretextul punerii la evidență, asigurării restituirii cheltuielilor suportate și pentru perfectarea documentelor, le-au confiscate pașapoartele persoanelor nominalizate, astfel, lipsindu-i în acest mod de posibilitatea de a întrerupe lucru la propria dorință și de a reveni în țară, după care urmare a muncii efectuate, inculpații Duminică I., Burlacu M. și Costin A. au obținut un profit de peste 50 000 lei prin reținerea parțială a plăților care se cuveneau victimelor, respectivele acțiuni încadrându-se la componența la art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal cu calificativele ”recrutarea și transportarea prin înșelăciune a ființelor umane în scop de exploatare prin muncă și cu confiscarea documentelor, după indicii: de două persoane și asupra mai multor persoane”. Astfel, instanța de apel a considerat că prima instanță incorect a dispus achitarea lui Dumincă Ion de sub învinuirea lui formulată pe art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, privind participarea în traficul de ființe umane de rând ce din declarațiile părților vătămate, inclusiv XXXXX și XXXXX, care în cea mai mare parte face referință la modalitatea recrutării lui de către acesta, rezultă, că acționând în comun cu Burlacu M. și Costin A., precum și în absența lor, le prelua așa-zisele ”atribuții” de supraveghere, prin forțarea contra voinței la exercitarea muncilor, lipsindu-i de posibilitatea revenirii în țară în lipsa documentelor de identitate, confiscate de la ei prin înșelăciune sub diferite pretexte, beneficiind de rezultatele muncii lor. Instanța de apel a indicat că obiectul material al infracțiunii reținute în acțiunile inculpaților îl reprezintă corpul victimelor ce au fost supuse prin constrângere să presteze muncile forțate impuse împotriva voinței lor, precum și cel imaterial cum ar fi documentele de identitate – pașapoartele naționale pe care li-au perfectat din cont propriu și care li-au fost confiscate, lipsindu-i de posibilitatea întreruperii lucrului la propria dorință și revenirii în țară, obținând 5 profit din exploatarea lor prin muncă, prin reținerea parțială a plăților ce li se cuveneau; latura obiectivă exprimându-se în fapta prejudiciabilă ce cuprinde două acțiuni cu caracter alternativ, cea principală manifestată prin recrutarea și transportarea victimelor peste hotarele țării și cea adiacentă exprimată prin înșelăciune ce se află într-o legătură de cauzalitate, recrutarea victimelor prin selecționare într-o anumită activitate determinată de scopul final de exploatare prin muncă manifestându-se prin selectarea lor din categoria persoanelor social vulnerabile, cu resurse financiare minime, ușor determinabile spre acceptarea propunerii cu inducerea lor în eroare referitor la condițiile reale de muncă și tăinuirea unor aspecte de care acestea urmau să cunoască, la rândul său, transportarea victimelor manifestându-se prin procurarea din contul lui Burlacu Mihail a biletelor de călătorie spre Voronej și Belgorod, cu deplasarea lor împreună cu Costin Ana la locul destinației. La fel, instanța de apel a mai indicat că inculpații au abuzat de respectiva situație, identificând și recrutând anume acele persoane, a căror situație financiară, și poziție socială era destul de precară, folosindu-se de vulnerabilitatea lor prin care și-a ușurat propria situație prin dobândirea venitului în rezultatul exploatării muncii lor; înșelăciunea fiind manifestată prin prezentarea vădit falsă a realității, cu trecerea sub tăcere prin ascundere la momentul racolării și transportării victimelor, despre faptele și circumstanțele ce pentru ei ar fi fost semnificative referindu-se la împrejurări concrete, ele fiind induse în eroare în legătură cu anumite împrejurări de fapt legate de natura muncii sau a serviciilor ce urmau a le presta pe teritoriul Federației Ruse, condițiile de muncă, dependența de făptuitor prin imposibilitatea părăsirii locului șederii și din punct de vedere material. Instanța de apel a reținut că prezența în acțiunile inculpaților M. Burlacu, A. Costin și I. Duminică a elementelor traficului de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, manifestat prin identificarea persoanelor cu poziții de vulnerabilitate, fapt confirmat prin certificatele liberate de primăria unde își au domiciliu, inculpații fiind din aceiași localitate cu victimele, cunoscând starea financiară precară a acestora, folosindu-se în favoarea sa de vulnerabilitatea lor, determinarea lor prin înșelăciune referitor la condițiile de muncă și trai, cu perfectarea pașaportului pentru XXXXX, cu achitarea serviciilor de transportare peste hotarele țării, ridicarea actelor de identitate, forțarea contra voința la prestarea muncilor, a căror remunerare nu se făcea regulat, restanțele la achitări fiind în sumele nominalizate de către părțile vătămate, cu retragerea pașapoartelor pentru crearea impedimentelor de deplasare liberă, inclusiv revenirea în țară. Cât ține de argumentele apărării, instanța de apel a menționat faptul că acordul părților vătămate în prezența elementelor traficului de ființe, pentru a fi trecute peste hotarele țării la muncă, în situația în care reieșind din poziția lor de vulnerabilitate au fost înșelate referitor la adevăratele condiții în care vor munci, nu are relevanță pentru caz și alăturat de celelalte elemente distincte cum sunt 6 confiscarea actelor de identitate cu limitarea posibilității de deplasare, forțarea la executarea contra voinței a anumitor munci și însușirea rezultatelor ei, nu se încadrează nici la componența de ”escrocherie” și nici la cea de ”muncă forțată” pretinsă de apărare, a căror obiect generic și cel material este cu totul altul, diferite manifestându-se și acțiunile caracteristice laturii obiective, respingând în acest sens solicitarea privind recalificarea faptelor inculpaților de la art. 165 alin. (2) lit. b), d) la art. 168 Cod penal. În ce privește fapta de huliganism reținută, instanța de apel a constatat că infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin prisma art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave, pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa maximă cu închisoare de până la cinci ani inclusiv și reieșind din data comiterii ei – 21.11.2011, instanța de apel a conchis aplicabilitatea în această latură a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, dispunând încetarea procesului penal în privința lui Moraru Igor și Burlacu Mihail pe art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal în legătură cu prescripția tragerii la răspunderea penală, fiind respinsă în acest sens solicitarea avocatului Croitoru Mihail de aplicare a dispozițiilor legii amnistiei nr. 210 din 29.07.2016.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Burlacu Mihail, indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie 2013 în partea condamnării în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal și parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017 privind condamnarea lui Burlacu Mihail în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, invocând: - inculpații singuri s-au adresat către Burlacu Mihail sau Costin Ana manifestându-și dorința să plece la lucru peste hotarele țării; - învinuirea a fost bazată pe declarațiile părților vătămate care au fost impuse și învățate de către colaboratorii operativi în cadrul urmăririi penale și au fost influențați de acuzatorul de stat să-și susțină declarațiile date la urmărirea penală, fiind amenințați cu pornirea urmăririi penale pentru declarații false; - nu s-a verificat prin intermediul unor Comisii rogatorii circumstanțele aflării părților vătămate și a lui Burlacu Mihail în Federația Rusă, bazându-se doar pe informațiile primite de la poliția de frontieră care confirmă că părțile vătămate au plecat împreună cu Burlacu sau Costin; - consideră că în acțiunile lui Burlacu Mihail și Costin Ana sunt prezente semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal și nicidecum a traficului de persoane, fiindcă lipsește atât latura obiectivă cât și cea subiectivă; 5.2 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatei Costin Ana, indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Ungheni din 24 octombrie 2013 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, 7 invocând argumente similare cu cele invocate în recursul avocatului în numele inculpatului Burlacu Mihail. 5.3 Avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Duminică Ion, indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4), 8) 12) Cod de procedură penală, prin care solicită deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017 privind condamnarea lui Duminică Ion în temeiul art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, cu menținerea sentinței de achitare invocând: - instanța de apel nu a luat în considerație circumstanțele descrise de părțile vătămate și inculpați, bazându-se pe declarațiile contradictorii ale părților vătămate și inculpaților fără a exista careva probe ce ar confirma argumentele părților vătămate; - nu sunt probe ce ar confirma faptul exploatării părților vătămate prin muncă forțată, sclavie sau traficarea lor; - consideră că în acțiunile lui Duminică Ion lipsesc indicii infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

La recursurile ordinare declarate de avocatul Burlacu Mihail în numele inculpaților, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul din Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile înaintate, a solicitat declararea inadmisibilității recursurilor cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt, corect a încadrat acțiunile inculpaților, indicând că recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Burlacu Mihail: 8 La caz, Colegiul penal reține că, recurentul indică ca temeiuri pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 8), 12) Cod de procedură penală, în sensul că judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii” prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal, Colegiul penal verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpații nu au săvârșit infracțiunea imputată, iar probele nu coroborează între ele, consideră că nu sa confirmat în speța dată. Colegiul penal reține, că instanța de apel verificând probele (f. d. 60 – 62 v.V) în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat și corect din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului Burlacu Mihail și referitor la faptul că în acțiunile inculpaților Burlacu Mihail și Costin Ana sunt prezente semnele constitutive al infracțiunii prevăzute de art. 190 Cod penal, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel(f.d.60 – 65 v. V), asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate, examinate și verificate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine corect toate aspectele de fapt și de drept, iar pedeapsa aplicată în baza infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal este în limita minimă a sancțiunii. Cât ține de temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 4) și 12) Cod de procedură penală, în sensul că „judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, cînd participarea lor era obligatorie potrivit legii și faptei săvârșite i sa dat o încadrare 9 juridică greșită”, Colegiul penal menționează că sunt declarative, or, recurentul doar a indicat aceste temeiuri fără a le argumenta. 8.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatei Costin Ana și în numele inculpatului Duminică Ion, în care a indicat temeiuri și argumente similare cu cele descrise în recursul declarat de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatului Burlacu Mihail (pct. 5.2 din prezenta decizie), Colegiul penal, indică că instanța de recurs s-a expus pe aceste argumente în punctul 8.1 a prezentei decizii, care sunt valabile și în privința recursurilor înaintate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpatei Costin Ana și în numele inculpatului Duminică Ion. Referindu-se la motivele că vinovăția inculpatului Duminică Ion este confirmată numai prin declarațiile părții vătămate Grigori Diana și Ursul Mihail, care au declarat că inculpatului Duminică Ion ia recrutat, lipsind alte probe, Colegiul penal invocă că nu sunt motive întemeiate pentru a respinge aceste probe ca inadmisibile, deci ele corect au fost puse la baza condamnării.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Croitoru Mihail în numele inculpaților Burlacu Mihail, Costin Ana, Duminică Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe Burlacu Mihail XXXXX, Costin Ana XXXXX și Duminică Ion XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 mai 2018. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 10