ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 23.05.2018

1ra-900/2018 — art. 287 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
23.05.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 287 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-900/2018 — art. 287 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-900/2018

Curtea Supremă de Justiție

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte: Nadejda Toma,

Judecătorii: Elena Cobzac și Victor Boico,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 ianuarie

2018, în cauza penală în privința lui

Busuioc Nicolae xxxxx, născut la xxxxx,

originar xxxxx și domiciliat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.08.2017 – 28.09.2017;

Instanța de apel: 23.11.2017 – 17.01.2018;

Instanța de recurs: 05.04.2018 – 23.05.2018.

temeiul prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, Busuioc Nicolae a fost recunoscut vinovat

și condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa sub formă de amendă

în mărime de 400 (patru sute) unități convenționale, echivalentul a 8000 (opt mii)

lei.

Cheltuielile judiciare în mărime de 977,51 lei au fost trecute în contul

statului.

Busuioc Nicolae, la 28 august 2016, în intervalul de timp 04:20-04:30, fiind în stare

de ebrietate alcoolică, pe str. B. Glavan din or. Sângerei și ulterior pe scările de

intrare în incinta cafenelei-bar „Manhattan” a SRL „Ianis Grup” din or. Sângerei

str. B. Glavan, 2b, care se atribuie la locuri publice, deoarece prin natura lor sunt

întotdeauna accesibile publicului, în prezența mai multor persoane, încălcând

grosolan ordinea publică care s-a manifestat prin neglijarea normelor de drept și

morale de comportare în societate ce garantează securitatea publică și personală

a cetățenilor, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, intenționat,

demonstrativ și prin neobrăzare, considerând nemotivat ca ilegale acțiunile

agenților de pază ai SRL „Bercut Grup”, Babără Ion și Ojerelcov Andrei, care

executau obligațiile de pază și protecție a cafenelei-bar „Manhattan”, s-a exprimat

cu cuvinte injurioase în adresa lor, i-a amenințat cu aplicarea violenței și moartea,

1

a încercat a-l lovi pe Ojerelcov Andrei cu pumnul, dar a fost împiedicat de rudele

sale.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 287 alin. (1) Cod penal,

după indicii calificativi: huliganism, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra

persoanelor.

casarea parțială a acesteia în latura civilă, în privința soluționării cerinței cu

privire la încasarea cheltuielilor de judecată, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie obligat

să achite suma de 977,51 lei.

În motivarea apelului a invocat ilegalitatea sentinței în partea ce ține de

trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, considerând că instanța de

judecată greșit a motivat soluția sa precum că cheltuielile legate de efectuarea

acțiunilor procesuale în prezenta cauză ce cuprind prețul consumabilelor și a plății

muncii ofițerului de urmărire penală și a procurorului nu se încadrează în lista

celor enumerate exhaustiv de art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală.

Cu referire la prevederile art. 227 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

apelantul a indicat, că prețul consumabilelor și a plății muncii ofițerului de

urmărire penală și a procurorului se atribuie la cheltuieli în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală. Pentru a trece cheltuielile în contul statului

urmează să fie întrunite condițiile prevăzute de art. 229 alin. (3) Cod de procedură

penală.

Potrivit opiniei acuzatorului de stat, Busuioc Nicolae este angajat și are

venitul de 6000 lei, respectiv obligarea inculpatului de a le achita nu va influența

negativ asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lui și

instanța de judecată nu putea, în lipsa condițiilor prevăzute de art. 229 alin. (3)

Cod de procedură penală, să treacă cheltuielile judiciare în contul statului.

apelul a fost respins ca nefondat cu menținerea sentinței.

În argumentarea soluției pronunțate instanța de apel a statuat, că nu pot fi

reținute argumentele ce țin de încasarea sumei de 977,51 lei, ca cheltuieli legate

de efectuarea acțiunilor procesuale, deoarece suma pretinsă de apelant nu este

inclusă în lista cheltuielilor judiciare prevăzute la art. 227 Cod de procedură

penală, în sensul dat cerințele fiind neîntemeiate.

Mai mult, instanța de apel a reiterat că, suportarea cheltuielilor respective

de către Stat, constituie o obligație pozitivă a acestuia, în sensul prevederilor

CEDO.

contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu

remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

În argumentarea recursului invocă dezacordul cu soluția instanței de apel,

în partea excluderii încasării de la Busuioc Nicolae în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 977,51 lei, considerând că instanțele de judecată

au interpretat eronat prevederile art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală,

2

conform cărora cheltuielile judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii

pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Având în susținere prevederile art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

acuzatorul de stat menționează, că instanța de judecată îl poate obliga pe

Busuioc Nicolae să recupereze cheltuielile judiciare, având în vedere și faptul că

acesta are un salariu de 6000 lei lunar și posibilitatea reală de a achita această

sumă.

cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă ca temei pentru recurs pct. 6) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur

considerent, și anume că, în viziunea sa, instanța de apel greșit a respins solicitarea

sa din cererea de apel cu privire la încasarea din contul inculpatului a sumei de

977,51 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la

concluzia de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul

inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 977,51 lei,

legate de efectuarea acțiunilor procesuale în prezenta cauză penală și anume

prețul consumabilelor și a plății muncii ofițerului de urmărire penală și a

procurorului.

Astfel, art. 227 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților,

3

traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea,

transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru

acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin. (3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se

plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art. 228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele

cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă,

asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții

legali ai părții vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de

urmărire penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate

să păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul,

specialistul, expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului

de urmărire penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă

pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi

recuperate la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire

penală sau a instanței în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că

instanța de apel întemeiat a reținut, că solicitarea procurorului cu privire la

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată

în sumă de 977,51 lei, legate de efectuarea acțiunilor procesuale în prezenta cauză

penală și anume prețul consumabilelor și a plății muncii ofițerului de urmărire

penală și a procurorului este neîntemeiată, or, suma pretinsă de recurent nu este

inclusă în lista cheltuielilor judiciare prevăzute la art. 227 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art. art.

414-419 Cod de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent

prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată

4

la examinarea recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată,

iar recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 17 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Busuioc Nicolae

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 mai 2018.

Președinte Nadejda Toma

Judecătorii Elena Cobzac

Victor Boico

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2017-06-28
0,93
1ra-904/2017 — art. 151 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-904/2017 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 iunie 2017 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: președinte – Petru Ursache, judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev, examinând admisibilitatea în
CSJ 2018-05-11
0,93
1ra-659/2018 — art. 287 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-659/2018 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 aprilie 2018 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Nadejda Toma, Judecători – Anatolie Ţurcan și Elena Cobzac, examinând a
CSJ 2020-03-06
0,93
1ra-572/2020 — art.287 alin. 2 lit. b Cp
Dosarul nr. 1ra-572/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 29 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, a examinat, în camer
CSJ 2018-11-29
0,93
1ra-1395/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1395/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Ţurcan, Elen
CSJ 2020-06-29
0,93
1ra-380/2020 — art.188 alin.5 CP
Dosarul nr. 1ra-380/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan An
Sursă