ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 06.03.2020

1ra-572/2020 — art.287 alin. 2 lit. b Cp

HOTĂRÂRE
06.03.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.287 alin. 2 lit. b Cp
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 Cpp
Citează această cauză
1ra-572/2020 — art.287 alin. 2 lit. b Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-572/2020

Curtea Supremă de Justiție

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursurilor ordinare, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din

25 septembrie 2019, declarate de avocata Parpalac Aurelia în numele părții vătămate

Mocanu Sergiu, de avocatul Zaharia Procopie în numele părții vătămate Verebcean

Simion, și de avocatul Dorfman Igor în numele inculpaților

Busuioc Victor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale,

Busuioc Alexandru XXXXX, născut

la XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale,

Termenul de examinare,

instanța de fond: 12.04.2016 - 07.04.2017,

instanța de apel: 02.05.2017 - 15.01.2018,

instanța de recurs: 13.06.2018 - 16.10.2018,

instanța de apel: 06.12.2018 - 25.09.2019,

instanța de recurs: 11.12.2019 - 29.01.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ce constituie 10.000 lei.

Busuioc Alexandru a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, la

amendă în mărime de 500 unități convenționale, ce constituie 10.000 lei.

1

De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Mocanu Sergiu 1000

lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Acțiunea civilă înaintată de Mocanu Sergiu privind încasarea de la inculpați 860

lei prejudiciu material și 10.403 lei cheltuieli de judecată, a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Acțiunea civilă înaintată de Ghilan Tatiana privind încasarea de la inculpați 1845

lei pagubă materială, 25.000 lei prejudiciu moral și 20.000 lei cheltuieli pentru asistenta

juridică, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Acțiunea civilă înaintată de Verebcean Simion privind încasarea de la inculpați a

455 lei pagubă materială, 30.000 lei prejudiciu moral și 10.000 lei cheltuieli de judecată,

a fost respină ca neîntemeiată

De la inculpați s-a în casat în beneficiul statului 1431 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

„Speranța Tudorene”, în urma înțelegerii prealabile și împreună, încălcând grosolan

ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, fără careva

pricini, din intenții huliganice, l-au maltratat pe Mocanu Sergiu, cauzându-i dureri

fizice.

Instanța a reținut că inculpatul Busuioc V. nu a recunoscut vina și a declarat că,

Busuioc A. s-a pornit spre Mocan S., ultimul a sărit în picioare și a alergat în direcția

ușii magazinului. Ajungând la scările magazinului, s-a împiedicat și a căzut, lovindu-se

de ușă, căzând jos, apoi a intrat în magazin. El nu l-a lovit, nici nu s-a apropiat de

Mocanu S.

Inculpatul Busuioc A. nu a recunoscut vina, declarând că, la întrebat pe Mocan S.

de ce l-a numit homosexual. Verebcean S. s-a implicat și a început a filma, iar el cu

Mocanu S. se contrau. Când filma, Verebcean S. i-a spus că acuși va face ceva și locul

lui este la pușcărie. Peste 2-3 minute a venit tatăl său. Mocanu S. a spus că vine

homosexualul cel bătrân. Tatăl i-a spus să se ducă acasă. Mocanu S. continua să se

adreseze cu cuvinte murdare în adresa lui și a tatălui său. El nu a putut răbda și s-a dat

brusc de pe bicicletă. Mocanu S. fugea spre magazin și a întors capul să se uite unde

este el și s-a lovit în ușa care era întredeschisă, cu capul și pieptul. Ușa s-a deschis și

Mocanu S. a intrat în magazin. El a luat bicicleta și a plecat acasă. Cearta dintre el și

Mocanu S. a durat maximum 10 minute. În acest timp, alte persoane nu s-a apropiat. El

nu l-a lovit pe Mocanu S., iar tatăl lui nici nu s-a apropiat de Mocanu S., care avea

leziuni corporale, deoarece a căzut jos.

Partea vătămată Mocanu S. a declarat că, erau în centrul satului cu Verebcean S.,

când de ei s-a apropiat Busuioc A. și a început să-i înjure. Verebcean S. a intrat în

magazin. După aceasta, Busuioc A. având, ceva în mână, l-a lovit și el a căzut fără

cunoștință. Când și-a revenit, deja ambii inculpați au început să-i aplice multiple lovituri

în cap și în spate. De la lovituri a căzut în genunchi. A ncercat să intre în incita

magazinului, însă, ei nu-i dădeau voie. El a pătruns cu greu în magazin, însă nu s-a lovit

cu capul de ușă. În magazin era Verebcean S., care au sunat la poliție. El a fost transportat

la spitalul din Ștefan Vodă.

2

Partea vătămată Verebcean S. a declarat că, era în centru. Stătea la masa din fața

magazinului și discuta cu Mocanu S. A venit Busuioc A. și a început a-i spune lui cuvinte

murdare. Mocanu S. i-a făcut observație. Busuioc A. a început a-l numi și pe Mocanu S.

cu cuvinte murdare. În timpul acesta înspre ei venea Busuioc V. El s-a ridicat de pe scaun

și s-a îndreptat spre magazin. În timpul când a tras de ușă s-a uitat în urmă și a văzut că

Busuioc A. l-a lovit pe Mocanu S., Busuioc A. avea ceva în mână. După lovitura lui

Busuioc A., Mocanu S. a căzut. În timpul când se ridica, ambii inculpați s-au năpustit

cu lovituri asupra lui. Ambii îl loveau pe Mocanu S., acesta s-a eliberat de sub ei și s-a

îndreptat spre magazin, deși inculpații țineau ușa, în acest moment el era în tamburul

magazinului. În timpul acesta se apropia Ghilan T., ceva mai târziu Ghilan V., cineva a

sunat la ambulanță.

Conform raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. XXXXX din

26.11.2015 - a. În baza datelor documentelor medicale prezentate, pe numele cer.

Mocanu S. a.n. 1973, la ultimul s-au constatat următoarele leziuni corporale: b.

echimoză violacee, oval neregulată, 3x1,3cm, în regiunea sprâncene stângi lateral, cu

suprafața excoriată; c. echimoze (2) de culoare violacee, oval neregulate, 3,5x3cm și

3x2cm în regiunea hemitoracelui stâng, pe linia scapulară, în proiecția coastelor V-VI și

VIII-IX; d. echimoză oval neregulată, de culoare violacee cu nuanță verzuie la periferie,

de formă oval neregulată, 3xl,8cm, în regiunea brațului stâng, 1/3 superioară, suprafața

medială;

e. excoriație acoperită cu crustă de culoare brună, 0,8x0,3cm, în regiunea falangei distale

a degetului 1 mâna stângă, suprafața dorsală. Diagnosticul de „traumă cranio-cerebrală,

comoție cerebrală”, consemnat numai în baza datelor subiective, fără confirmarea prin

datele clinice și paraclinice neurologice obiective, se consideră neargumentat, și

conform punctului 17 a Regulamentului în vigoare, nu se supune calificării medico-

legale. Leziunile corporale menționate mai sus (punctele a, b, c, d), au fost cauzate prin

mecanism de lovire cu, sau de un(ii) obiect(e), dur(e), contondent(e), posibil la timpul

și în circumstanțele indicate, în ansamblu, nu a condiționat dereglarea sănătății mai mult

de 6 zile, și în conformitate cu Regulamentul în vigoare se califică ca vătămare corporală

neînsemnată. Reieșind din localizare, caracterul morfologic leziunilor corporale

depistate, formarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea proprie a corpului se exclude,

dar e necesar de remarcat faptul că, unele din ele, cum ar fi [echimoza cu suprafața

excoriată din regiunea sprâncenei stângi (punctul a.), putea să se formeze în rezultatul

lovirii de colțul ușii.

Analiza probelor indicate supra, demonstrează că, este evident neîntemeiat

înaintată învinuirea inculpaților de comiterea acțiunilor huliganice asupra lui Verebcean

S.

Ori, nici din declarațiile părților vătămate, nici din declarațiile inculpaților, nici

din alte probe cercetate, nu urmează că, inculpații l-au maltratat pe Verebcean S.,

cauzându-i dureri fizice, fiind constatat doar că, Busuioc A. s-a exprimat cu cuvinte

injurioase în adresa lui Verebcean S.

Prin urmare, urmează a exclude din învinuirea adusă inculpaților incriminarea

privind maltratarea lui Verebcean S.

Totodată, analiza probelor cercetate, indicate supra demonstrează că, acțiunile

inculpaților sunt corect calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiind veridice

3

declarațiile părților vătămate Verebcean S. și Mocanu S., din care urmează că inculpații

fără niciun motiv au aplicat asupra ultimului mai multe lovituri, astfel maltratându-l.

Aceste declarații sunt confirmate prin raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. XXXXX din 26.11.2015, conform căruia deși, unele vătămări corporale au

fost cauzate părții vătămata posibil în urma lovirii de ușă, majoritatea vătămărilor

corporale au fost cauzate nu în urma căderii, dar în urma lovirii cu obiecte dure,

contondente, fiind exclus posibilitatea formării lor în urma căderii, astfel, fiind posibilă

formarea lor în urma acțiunilor violente a inculpaților.

Cu referire la declarațiile martorilor Barbei O. și Golovcenco V., că nu au văzut

ca Mocanu S. să fie maltratat de inculpații, se reține că, persoanele indicate nu au fost

în apropierea nemijlocită cu locul incidentului, nu au urmărit în detalii conflictul, de

aceea au dat declarații nesigure, subiectivarea care nu dovedesc nevinovăția inculpaților.

Iar declarațiile părții vătămate Popescu E. și a martorului Timoșenco A. nu sunt

pertinente în cauză deoarece se referă la alte acțiuni a inculpatului Busuioc A. și

respectiv, la perioada de după comiterea infracțiunii, acești martori nefiind prezenți la

momentul comiterii de către inculpați a infracțiunii. Aceeași situație, instanța da

judecată a constatat-o și cu referire la procesul-verbal al ședinței consiliului local

Tudora, care atestă doar prezența inculpatului Busuioc V. la ședința consiliului și nu se

referă la acțiunile comise de el și de inculpatul Busuioc A. până la această ședință.

Declarațiile inculpaților date în ședința de judecată, confirmate de inculpatul

Busuioc V. și în cadrul verificării declarațiilor la fața locului, sunt neveridice, fiind date

cu scopul de a se apăra și a evita răspunderea penală pentru fapta comisă.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești a fost demonstrată pe deplin vina

inculpaților, prin totalitatea probelor administrate în faza de urmărire penala și cercetate

în cadrul cercetării judecătorești.

Deci, este dovedit, în afara oricărui dubiu rezonabil că, Busuioc V. și Busuioc A.,

la 06.07.2015, în jurul orei 1750, aflându-se în centrul s. Tudora, r-nul Ștefan Vodă, în

apropierea ÎI „SPERANȚA UDORENE”, în urma înțelegerii prealabile și împreună,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, fără careva pricini, din intenții huliganice, l-au maltratat pe Mocanu S.,

cauzându-i dureri fizice.

Acțiunile lor urmează a fi încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, ca

huliganism, acțiuni intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, comisă de mai multe persoane.

La stabilirea pedepsei instanța a reținut dispozițiile art.7, 75 Cod penal, că

circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost stabilite, temeiuri pentru liberare de

răspundere penală prevăzute de art. 53 Cod penal, nu au fost reținute, inculpații anterior

au fost judecați, însă antecedentele penale sunt stinse, nu se află la evidența medicului

psihiatru sau narcolog, la locul de trai se caracterizează pozitiv, sancțiunea art. 287 alin.

(2) Cod penal (redacția Legii la momentul comiterii infracțiunii) prevedea pedeapsă sub

formă de amendă în mărime de la 400 la 1000 unități convenționale sau închisoare de

până la 5 ani, a concluzionând că, este echitabil și necesar de a aplica inculpaților o

amendă în mărimea limitelor prevăzute de sancțiune.

Instnața a conchis că, deoarece în ședința de judecată s-a constatat cu certitudine

că, acțiunile inculpaților, îndreptate asupra părții vătămate Verebcean S. nu constituie o

4

infracțiune, acțiunea civilă înaintată de el urmează a fi respinsă, deoarece nu s-a

constatat că prejudiciul pretins i-a fost cauzat prin acțiunile interzise de legea penală,

așa cum stipulează art. 219 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală.

Totodată, este neîntemeiată solicitarea părții vătămate Mocanu S. de a fi încasate

de la inculpați prejudiciul material în sumă de 10.000 lei, ulterior micșorat până la 860

lei, cât și cheltuielile de judecată în sumă de 10.403 lei, costul deplasărilor, deoarece

acesta nu a prezentat nicio probă, în vederea confirmării pretențiilor înaintate.

Astfel, deși partea vătămată Mocanu S. a probat costul unui km de deplasare, care

potrivit certificatului ÎS ”Gările și Stațiile Auto” este de 0,48 lei, nu au fost prezentate

probe, care ar atesta domiciliul părții vătămate în afara R. Moldova, nefiind probată nici

distanța parcursă de el, pentru a fi prezent în or. Stefan Vodă, unde s-a examinat cauza.

Mocanu S. nu a probat nici existența prejudiciului material în sumă de 860 lei.

Prin urmare, urmează a fi respinse cerințele părții civile privind încasarea a 860 lei, cu

titlu de prejudiciu material, cât și cheltuielile de judecată în sumă de 10.403 lei, costul

deplasărilor.

Pe lângă aceasta, existența prejudiciului moral este constatat, fiind echitabilă

suma de 1000 lei, ori, suma de 30.000 lei fiind una exagerat de mare.

În conformitate cu art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului.

Astfel, urmează să se încaseze de la inculpați în beneficiul statului, în mod solidar,

cheltuielile de judecată în sumă de 1431 lei.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Busuioc

în penitenciar de tip semiînchis, cu admiterea integrală a acțiunilor civile înaintate.

Apelanții au invocat că, pedeapsa numită inculpaților este nejustificată și

insuficientă pentru ași atinge scopul.

Ambii inculpați nu sunt pentru prima dată pe scaunul acuzaților, iar Busuioc A.

în genere prezintă pericol social sporit pentru comunitate, nici unul din ei nu recunosc

vina și nu s-au căit de cele comise, se caracterizează mai puțin satisfăcător, pedepsele

penale anterior aplicate acestora n-au adus la corectarea acestora, ci dimpotrivă ultimii

se consideră invulnerabili și continuă cu obrăznicie să terorizeze comunitatea,

circumstanțe atenuante în cauză nu au fost identificate, astfel, aplicarea pedepsei sub

formă de amendă acestora este nejustificată și inechitabilă în raport cu crima comisă,

personalitățile părților vătămate și datele ce caracterizează inculpații.

Instanța de fond nu și-a motivat soluția, iar pedeapsa numită inculpaților este

nejustificat blândă, echitabilă fiind în circumstanțele cauzei doar izolarea acestora de

societate.

În cadrul examinării cauzei a fost stabilit cu certitudine că prin acțiunile ilegale

ale inculpaților cât și în legătură cu aceste acțiuni interzise de legea penală părților

vătămate Mocanu S., Verebcean S. le-au fost cauzate prejudicii materiale și morale.

În cadrul examinării cauzei a fost constatat cu certitudine că cheltuielile judiciare

suportate de către părțile vătămate constau din cheltuielile legate de deplasarea acestora

la organele de anchetă și la instanța de judecată, cheltuielile suportate de acestea pentru

5

asistența juridică în instanța de judecată cât și cheltuielile de tratament suportate de către

Mocan S.

Astfel, potrivit materialelor cauzei Verebcean S. a suportat cheltuieli pentru

deplasarea de la domiciliu (s. Tudora r-nul Stefan Vodă) la ancheta penală (or. Stefan

Vodă) de două ori și 10 ori la instanța de judecată, în total 12 deplasări tur - retur cu

costul tichetului pentru deplasare într-o direcție de 17,3 lei, în total în sumă de 415 lei

20 bani.

Mocanu S. s-a deplasat la anchetă de 9 ori și la instanța de judecată de 9 ori, în

total de 18 ori, și reieșind din deplasarea s. Tudora la or. Ștefan Vodă, cheltuielile

suportate constituie suma de 619,2 lei, iar potrivit bonurilor de plată anexate la acțiunea

civilă ultimul a mai suportat și cheltuieli legate de tratament în sumă de 860,66 lei

Astfel, instanța de fond fără nici un suport legal a respins aceste pretenții.

Nejustificat au fost respinse respectiv și pretențiile privitor la repararea

prejudiciului moral în privința părților vătămate Verebcean S., iar privitor la Mocanu

S., suma de 1000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral este nejustificat mică, nu este

echitabilă și nu are caracter compensatoriu.

La fel, este stabilit cu certitudine că în instanța de judecată părțile vătămate Mocan

judecată, a întocmit acțiunile civile, și care a fost remunerat pentru munca depusă cu

10.000 lei. Cheltuielile nominalizate sunt reale, necesare și rezonabile, motiv pentru care

instanța de fond fără nici un temei legal a respins acțiunea și în această parte.

3.1. Partea vătămată Mocanu Sergiu a declarat apel suplimentar, solicitând

casarea parțială a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Busuioc

Alexandru să fie condamnat la 5 ani închisoare, iar Busuioc Victor la 3 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, încasând de la inculpați în mod solidar a

prejudiciului material legat de tratament medical în sumă de 860,66 lei, a cheltuielilor

legate de transport, în sumă de 619,2 lei, a cheltuielilor legate de eliberarea copiilor

documentelor, în sumă de 465 lei, a cheltuielilor legate de asistență juridică, în sumă de

10.000 lei (pentru instanța de fond și instanța de apel) în total suma cheltuielilor de

11.944,86 lei, cât și a prejudiciului moral în sumă de 60.000 lei.

3.2. A declarat apel suplimentar și avocatul Zaharia Procopie, solicitând casarea

parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Busuioc Alexandru să fie

condamnat îla 5 ani închisoare iar Busuioc Victor la 3 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis, cu admiterea acțiunii civile înaintate de către Verebcean

Simion, încasând de la inculpați în mod solidar cheltuielilor legate de transport în sumă

de 455 lei, de asistenta juridică în sumă de 10.000 lei (pentru instanța de fond și instanța

de apel) în total suma de 10.455 lei, cât și a prejudiciului moral în sumă de 30.000 lei.

Apelantul a indicat că sentința în partea vizată este neîntemeiată.

3.3. Inculpații la fel au declarat apel, solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

hotărâri, prin care să fie achitați.

Apelanții au invocat că, probe directe și pertinente, care le-ar dovedi vinovăția în

maltratarea lui Mocanu S. nu au fost acumulate, cu excepția declarațiilor mincinoase ale

lui Mocanu S. și Verebcean S., părți cointeresate, cu care sunt în relații dușmănoase de

mai mult timp. Ori, careva acțiuni huliganice la 06.07.2015, în jurul orei 1750 nu au fost

comise.

6

Mocanu S. a început să fugă spre ușa magazinului, unde pe scări a căzut jos,

lovindu-se cu partea dinainte a corpului de ușa întredeschisă, ulterior intrând în magazin.

Astfel, de către Procuratura r-lui Ștefan Vodă au fost grav încălcate cerințele art.

289 - 291 Cod de procedură penală.

Contrar prevederilor art. 296 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, este întocmit

și rechizitoriul.

Că nu l-au maltratat pe Mocanu S., au fost confirmat de către martorii Golovenco

V., Barbei O. și Mircev T.

2018, apelul inculpaților și suplimentar al avocatului Zaharia Procopie au fost respinse,

ca fiind depuse peste termen.

A fost admis apelul declarat de părțile vătămate Mocanu Sergiu și Verebcean

Simion, precum și apelul suplimentar declarat de partea vătămată Mocanu Sergiu, casată

parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Cheltuielile de judecată în sumă de 1431 lei au fost trecute în contul statului.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a statuat că, prima instanță eronat a dispus încasarea de la

inculpați în contul statului a suma de 1431 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, ori, acestea

urmează a fi trecute în contul statului.

recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii în partea ce ține de soluționarea

chestiunii privind cheltuielile judiciare, cu menținerea sentinței.

Recurentul a invocat că, în situația când art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

stipulează direct că inculpatul suportă cheltuielile judiciare, soluția instanței de a

respinge încasarea acestor cheltuieli este ilegală.

5.1. A declarat recurs ordinar și avocata Parpalac Aurelia, solicitând casarea

deciziei instanței de apel în partea ce ține de respingerea apelului declarat de către partea

vătămată Mocan Sergiu, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurenta a invocat că, decizia nominalizată este una nefondată și ilegală.

5.2. Avocatul Zaharia Procopie, la fel a declarat recurs, solicitând casarea deciziei

instanței de apel în partea ce ține de respingerea apelului suplimentar declarat în numele

părții vătămate Verebcean S., cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că, decizia nominalizată este una nefondată și ilegală.

5.3. Au declarat recurs și inculpați, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței

de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri, prin care să fie achitați.

Recurenții au invocat că, ziua de 24.04.2017 a fost zi de odihnă - paștele blajinilor,

sărbătoare oficială în RM care este și ziuă de odihnă, ori este indicată zi cu culoare roșie

în calendar. Respectiv, conform legislației procesual penale dacă ultima zi pentru

declararea apelului cade într-o zi de odihnă, termenul pentru declararea apelului se

prelungește automat până la următoarea zi lucrătoare. De aceia instanța de apel ilegal a

respins apelurile declarate ca fiind depuse peste termen, ori, cererile de apel au fost

înaintate la 25.04.2017, care legitim și se consideră ca ultima zi pentru depunerea cererii

de apel, cerință respectată de recurenți cu depunerea apelurilor în termenul legal de 15

zile.

7

Careva probe directe și pertinente, care ar dovedi vinovăția în maltratarea lui

Mocanu S., atât în cadrul anchetei preliminare, precum și în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost acumulate, cu excepția declarațiilor mincinoase ale lui Mocanu

timp.

octombrie 2018, recursurile au fost admise, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, instanță de apel pripit a statuat că termenul de

declarare a apelului a expirat la 24.04.2017, iar inculpații au declarat apel la 25.04.2017,

adică după expirarea termenului legal.

Ori, data de 24.04.2017, la care instanță de apel s-a referit ca fiind ultima zi de

declarare a apelului, de fapt era zi de sărbătoare nelucrătoare - Paștele Blajinilor,

conform art. 111 alin. (1) lit. e) din Codul muncii.

În acest sens, sunt aplicabile prevederile art. 231 alin. (5) Cod de procedură

penală, care stabilesc că dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare,

termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. La caz, prima zi

lucrătoare era 25.04.2017, dată la care inculpații legal și în termen au declarat apel.

Astfel, cauza urmând a fi examinată în fond de către instanța de apel, în scopul

respectării drepturilor participanților la proces și examinării tuturor argumentelor

invocate în cererile de apel.

2019, apelul inculpaților a fost respins ca nefondat, iar apelul avocatului Zaharia

Procopie respins ca inadmisibil, admise apelurile părții vătămate Mocanu Sergiu, casată

sentința în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri.

De la Busuioc Alexandru și Busuioc Victor s-a încasat în beneficiul părții

vătămate Mocanu Sergiu, în mod solidar, cheltuielile de transport în sumă de 2519,20

lei, de asistență juridică în valoare de 10.000 lei, legate de eliberarea copiilor

documentelor în sumă de 465,00 lei, pentru efectuarea tratamentului în sumă de 860,66

lei și cu titlu de prejudiciu moral a câte 3.000 lei de la fiecare.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

Instanța de apel a statuat că, instanță de fond just a constatat că nici din declarațiile

părților vătămate și nici din declarațiile inculpaților, nici din alte probe cercetate nu

urmează că inculpații l-au maltratat pe Verebcean S., cauzându-i dureri fizice, fiind

constatat doar că Busuioc A. s-a exprimat cu cuvinte injurioase în adresa lui Verebcean

privind maltratarea lui Verebcean S.

În conformitate cu art. 415 alin. (1) pct. 1) lit. b) Cod procedură penală, urmează

a fi declarat inadmisibil apelul suplimentar declarat de avocatul Zaharia Procopie în

interesele părții vătămate Verebcean S., deoarece prin sentință, din învinuirea adusă

inculpaților au fost excluse acțiunile privind maltratarea lui Verebcean S.

Din cele relatate mai sus, instanța de apel a considerat că, apelurile declarate de

avocatul Zaharia Procopie în numele părții vătămate Verebcean S. împotriva sentinței

Judecătoriei Căușeni din 07.04.2017, sunt inadmisibile și nu pot fi supus examinării.

8

Referitor la argumentele avocatului Zaharia P. și Verebcean S. expuse în cererile

de apel, instanță de apel nu s-a expus asupra lor, odată ce apelurile au fost declarate

inadmisibile.

Instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților,

cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale.

Astfel, vina inculpaților a fost dovedită prin probele administrate în faza de

urmărire penală și admise în cadrul cercetării judecătorești și verificate în cadrul

instanței de apel.

Instanța a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpaților încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate, care încalcă grosolan ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, comisă de mai multe persoane.

Ori, potrivit declarațiilor părții vătămate Mocanu S., acesta a recunoscut

inculpații, ca persoane care l-au agresat în acea zi fizic, menționând că, Busuioc A. avea

ceva în mână și l-a lovit pe el. El a căzut fără cunoștință, cu mâinile pe masă. Nu știe cu

ce a fost lovit. Ambii inculpații au început să-i aplice multiple lovituri în cap și în spate.

De la lovituri a căzut în genunchi. După ce a fost maltratat de ei, el s-a eliberat și a vrut

să intre în incinta magazinului, însă ei nu-i dădeau voie.

Aceste declarații au fost confirmate și de declarațiile lui Verebcean S., care a

declarat că, în timpul când a tras de ușă s-a uitat în urmă și a văzut că Busuioc A. l-a

lovit pe Mocanu S., Alexandru avea ceva în mână. În timpul când se ridica, ambii

inculpați s-au năpustit cu lovituri asupra lui. Ambii îl loveau pe Mocanu S., dânsul s-a

eliberat de sub ei și s-a îndreptat spre magazin, deși inculpații țineau ușa.

Totodată, nu poate fi reținută poziția apărării precum că declarațiile părților

vătămate nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece sunt contradictorii or,

declarațiile părții vătămate sunt consecvente pe tot parcursul examinării cauze și acestea

sunt în coroborare cu declarațiile martorului Mirceva T., care a menționat că Mocanu S.

a intrat în magazin și se ținea de cap. El a spus că a fost lovit în cap de către Busuioc A.,

cu un obiect.

Versiunea expusă de părțile vătămate se confirmă și prin, raportul de expertiză

medico-legală în comisie nr. XXXXX din 26.11.2015 potrivit căruia: în baza datelor

documentelor medicale prezentate, pe numele cet. Mocanu S. a.n. 1973, la ultimul s-a

depistat vătămare corporală neînsemnată.

Nu poate fi reținută versiunea inculpaților precum că leziunile depistate la partea

vătămată au fost provocate în urma loviturii acestuia de ușa magazinului or, potrivit

raportului nominalizat supra doar unele leziuni, cum ar fi echimoza cu suprafața

excoriată din regiunea sprâncenei stângi (punctul a) putea să se formeze în rezultatul

lovirii de colțul ușii.

De asemenea, vinovăția inculpaților este confirmată prin procesul-verbal de

confruntare între Mocanu S. și Busuioc A., procesul-verbal de confruntare între

Verebcean S. și Busuioc A., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 15.09.2015,

procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 16.09.2015 cu

participarea lui Mocan S. și procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 16.09.2015 cu participarea lui Verebcean S., prin care se confirmă

declarațiile consecvente ale părții vătămate Mocanu S. pe tot parcursul examinării

9

cauzei și care a descris cu lux de, amănunte circumstanțele în care a fost maltratat de

către inculpați, fapt confirmat și de către Verebcean S.

Astfel, argumentele invocate de către inculpați în ceea ce privește că cele invocate

de procuror nu corespund stării de fapt, și organul de cercetare penală a ignorat

prevederile legale obligatorii prin faptul că nu au fost prezentate probe concludente și

pertinente în vederea demonstrării vinovăției inculpaților, nu sunt plauzibile și poartă

caracter declarativ, urmând a fi respinse.

De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile inculpaților că pe parcursul

desfășurării urmăririi penale nu au fost administrate careva probe ce ar demonstra

vinovăția inculpaților a fost confirmat de însăși OUP a SUP a IP Ștefan Vodă, Grigoriev

A., care prin raportul pe cauza penală din 28.12.2015, a înaintat Procurorului r-lui Ștefan

Vodă propunerea de a-1 scoate de sub urmărire penală pe Busuioc A. din motivul că

acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal, ci se conțin elementele contravenției, prevăzute de art. 354 Cod

contravențional, precum și de a-l scoate de sub urmărire penală pe Busuioc V. din

motivul că acțiunile acestuia nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, cu clasarea cauzei penale.

Ori, după întocmirea și prezentarea raportului, procurorul, conform art. 290 alin.

(1) Cod de procedură penală, în termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis

de organul de urmărire penală, verifică materialele dosarului și acțiunile procesuale

efectuate, pronunțându-se asupra acestora, iar conform art. 291 Cod de procedură

penală, dacă procurorul constată că au fost respectate dispozițiile prezentului cod privind

urmărirea penală, că urmărirea penală este completă, că există probe suficiente și legal

administrate, el dispune una din următoarele soluții: 1) atunci când din materialele

cauzei rezultă că fapta există, că a fost constatat făptuitorul și că acesta poartă

răspundere penală: a) pune sub învinuire făptuitorul conform prevederilor art. 281 și

282, dacă acesta nu a fost pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, apoi întocmește

rechizitoriul prin care dispune trimiterea cauzei în judecată; b) dacă făptuitorul a fost

pus sub învinuire în cursul urmăririi penale, întocmește rechizitoriul prin care dispune

trimiterea cauzei în judecată. Astfel, prin raportul întocmit nu se confirmă nevinovăția

inculpaților, iar acuzatorul de stat, în urma verificării raportului prezentat, în baza

materialelor cauzei și probelor prezentate legal a întocmit rechizitoriul, considerând vina

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin dovedită.

De asemenea, nu pot fi reținute alegațiile inculpaților că, procurorul Durguz S.

(dânsul cunoscând faptul că în timpul apropiat se va concedia din organele procuraturii)

i-a înșelat pe ambii precum că cauza penală merge spre încetare și că nu va fi înaintată

în judecată și sub acest pretext la 29.01.2016 (în realitate a fost la începutul lunii aprilie

2016) acesta le-a înaintat ambilor procesele-verbale de informare de terminarea

urmăririi penale și despre prezentarea materialelor de urmărire penală, care au avut loc

și în absența apărătorului, ori S. Durguz încă anterior, la 20.10.2015 și la 09.11.2015, de

asemenea sub pretextul că dosarul penal merge spre încetare, i-a impus să renunțe la

apărător, fapt pe care ei și l-au acceptat, fiind mințiți. Ambii au semnat procesele-verbale

nominalizate, care nu conțineau text. Inculpatul Busuioc Victor a semnat aceste procese-

verbale aflându-se în or. Chișinău, unde procurorul a venit și i le-a înmânat spre semnare

nu pe 29.01.2016, cum este indicat, ci în luna aprilie 2016. Busuioc A. a semnat

10

procesele-verbale necompletate aflându-se în or. Ștefan Vodă la piață, unde a și fost

găsit prin telefon de către S. Durguz tot în luna aprilie 2016 și nicidecum la 29.01.2016,

cum este indicat în procesele-verbale, cu atât mai mult fiind și modificată data întocmirii

lor (f.d. 194).

Ori, procesele verbale de informare despre terminarea urmăririi penale au un

format tipizat, dactilografiat, iar semnătura inculpaților este pusă anume la rubrica

indicată, nefiind posibilă prezentarea unei foi albe și adăugarea ulterioară a textului. Mai

mult, din conținutul proceselor-verbale nominalizate reiese că, inculpaților le-au fost

explicate drepturile sale și posibilitatea formulării cererilor noi în legătură cu urmărirea

penală. De asemenea, în partea ce ține de rectificarea datei la care a fost întocmit

procesul-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale, Colegiul penal reține

că aceasta reprezintă o eroare materială, ținând cont de faptul că, procesele-verbale de

informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a materialelor de urmărire

penală sunt datate cu 29.01.2016, fiind întocmite în aceeași zi, totodată, în cadrul urmării

penale, cît și în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva încălcări

procedurale în procesul obținerii acestor probe, mai mult aceste probe nu au fost

contestate de către partea apărării conform prevederilor legislației.

Mai mult, instanța a respins argumentul inculpaților precum că, prima instanță a

admis că inculpaților nu le-a fost înmânat rechizitoriul la finalizarea urmăririi penale,

din acest motiv inculpaților le-a fost înmânat actul în cauză în ședința de judecată, astfel

instanța recunoscând și faptul că inculpații au fost privați de dreptul de a face cunoștință

cu materialele dosarului penal și, respectiv, au fost au fost recunoscute ilegalitățile

comise în privința inculpaților de către Procuratura Ștefan Vodă. Or, potrivit recipisei,

Busuioc V. și Busuioc A. au primit copia rechizitoriului și au declarat că nu au careva

obiecții, fapt pentru care au și semnat, iar în cadru examinării cauzei în instanța de fond

nu s-a constatat faptul privării inculpaților de dreptul de a face cunoștință cu materialele

cauzei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, inculpații, considerându-se afectați într-

un drept prevăzut de lege, nu au contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici

de către de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege. Mai mult,

nu au putut fi reținute alegațiile cu privire la încălcarea dreptului la apărare, dat fiind

faptul că inculpații în cadrul urmăririi penale au înaintat cereri prin care au invocat că

nu doresc să fie asistați de un avocat, solicitând să-și apere singuri interesele, totodată

nu au fost înainte careva plângeri în vederea confirmării poziției inculpaților precum că

au fost impuși de a refuza serviciile unui apărător, și au avut posibilitatea de a prezenta

probe ce ar confirma nevinovăția acestora.

Sunt nefondate argumentele inculpaților referitor la faptul că învinuirea adusă

inculpaților nu este clară și întemeiată. Or, instanța de apel a reținut că atât, ordonanța

de învinuire cât și rechizitoriul corespunde prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură

penală și art. 6 din CoEDO, care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are

ca minimum dreptul să fie informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege

și de o manieră detaliată asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. în acest context,

instanța de apel a subliniat că actul de învinuire cît și de sesizare a instanței corespund

rigurozității dispozițiilor legale ce impun ca învinuirea să fie clară, concretă și

previzibilă.

11

Totodată, sunt combătute argumentele invocate de apelanți că învinuirea adusă

inculpaților nu și-a găsit confirmarea, ori, de către instanța de fond au fost apreciate

toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar versiunea apărării nu și-a găsit confirmare.

Prin urmare, argumentul că instanța de fond neîntemeiat nu a luat în considerare

declarațiile inculpaților și a martorilor apărării Golovcenco V. și Barbei O. privind lipsa

vinovăției sale și a bazat sentința numai pe declarațiile părților vătămate, martorilor

acuzării care sunt contradictorii și nu coroborează cu alte probe, instanța de apel nu le-

a reținut deoarece având în vedere starea de fapt reținută pe baza declarațiilor părții

vătămate, martorilor acuzării, cercetate în instanța de fond și verificate în ședința

instanței de apel, s-a constatat că fapta incriminată inculpatului a fost săvârșită de acesta.

Mai mult, potrivit art. 24 Cod de procedură penală, părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza

sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură.

Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine

stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată

acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru

administrarea probelor necesare.

Alegațiile apelanților că instanța de judecată urma să aprecieze critic declarațiile

însăși ale părților vătămate, care sunt contradictorii și dubioase, și nu declarațiile

inculpaților care au fost întotdeauna veridice și stabile nu pot fi reținute de instanța de

apel or poziția inculpaților care pledează nevinovați are un caracter declarativ iar

circumstanțele relatate de inculpați nu au fost dovedite prin probe pertinente și

concludente cazului, totodată fiind în contradicție cu rezultatele expertizei medico-

legale.

Astfel, argumentele invocate de inculpați că instanța de judecată urma să dea o

apreciere critică declarațiilor părților vătămate nu au fost reținute de către instanța de

apel, acestea fiind veridice, pertinente și concludente, coroborând între ele și fiind

susținute și confirmate prin declarațiile martorului Mirceva T., declarațiile fiind

consecvente, completându-se reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere

penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de

judecată nu constatat.

Totodată, nu poate fi reținută poziția inculpaților cu referire la aprecierea critică

în mod eronat de către instanța de fond a declarațiilor martorilor apărării ori, instanța de

fond just a apreciat critic declarațiile martorilor Golovcenco V. și Barbei O care nu au

fost la fața locului la momentul petrecerii evenimentelor și nu au urmărit în detaliu

conflictul, nefiind posibilă verificarea acestora. Mai mult, având în vedere starea de fapt

reținută pe baza declarațiilor inculpaților, martorilor, cercetate în instanța de fond și

verificate în ședința instanței de apel, se constată că fapta incriminată inculpaților a fost

săvârșită de aceștia.

În acest sens, nerecunoașterea vinei de către inculpați, se apreciază drept metodă

de apărare, ca încercare de a se eschiva de la răspunderea penală, folosindu-se de dreptul

lor procesual de a nu recunoaște vina.

12

Instanța de apel nu a reținut afirmațiile inculpaților că învinuirea adusă nu și-a

găsit confirmare, deoarece probele cercetare în ședința instanței de fond, recercetate în

ședința instanței de apel au fost analizate în ansamblu prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală din punct de vedere al coroborării lor, iar din conținutul apelurilor

declarate nu se desprinde nici un motiv de natură juridică capabil să influențeze soluția

procesului penal, deoarece nu se referă la cazul în care ar rezulta încălcarea esențială a

legii, soldată cu achitarea inculpaților.

Astfel, sânt pertinente, concludente, utile și veridice probele puse la baza

condamnării inculpaților, cercetate suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a acordat deplină eficiență

prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal.

Inculpații nu au recunoscut vina, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se

află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior au fost judecați, însă antecedentele

penale sunt stinse.

În acest sens, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală

dată în privința inculpaților, poate fi atins prin aplicarea pedepsei penale sub formă de

amendă, apreciind în ansamblu circumstanțele cauzei, și anume faptul că inculpații nu

au antecedente penale și au comis o infracțiune mai puțin gravă.

Deci, pedeapsa aplicată inculpaților este legală și echitabilă în raport cu

circumstanțele cauzei, iar apelul pății vătămate Mocanu S. în acest sens este nefondat și

urmează a fi respins.

În același timp, cuantumul prejudiciului material compus din: cheltuielile de

transport în sumă de 2519,20 lei, cheltuieli de asistență juridică în valoare de 10.000,00

lei, cheltuieli legate de eliberarea copiilor documentelor în cuantum de 465,00 lei și

cheltuieli pentru efectuarea tratamentului în sumă de 860,66 lei, solicitate de către partea

vătămată este deplin confirmat, ținând cont de faptul că, la materialele cauzei este anexat

ordinul de plată seria YL, nr. 860635 din 16.03.2017, emis de CA „Grigore Dorguz”, cu

privire la prestarea serviciilor juridice în valoare de 10.000 lei. Cu referire la cheltuielile

pentru efectuarea tratamentului în sumă de 860,66 lei, acestea sunt confirmate prin

bonurile anexate. De asemenea, Mocanu S. s-a deplasat la organul de urmărire penală

de 9 ori și la instanța de judecată la fel de 9 ori, în total de 18 ori și reieșind din deplasarea

din s. Tudora în or. Ștefan Vodă, cheltuielile suportate constituie suma de 2519,20 lei,

totodată ținând cont de informația prezentată de ÎS „Gările și Stațiile Auto” Guzun A.

și de la ,,Rompetrol-Moldova”.

Totodată, instanța de apel a reținut argumentele invocate în apelul declarat de

partea vătămată Mocanu S. precum că probele administrate i-ar permite instanței să

stabilească o compensație bănească pentru prejudiciul moral suportat de acesta mai

semnificativă, de la inculpații Busuioc A. și Busuioc V., deoarece suferințele fizice și

psihice prin care a trecut nu sunt echivalente cu suma de 1000,00 lei încasate în mod

solidar de instanță de la aceștia, și această sumă este vădit disproporționată în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept constatate.

Potrivit art. 2037 alin. (1) - (3) Cod civil, mărimea despăgubirii pentru prejudiciu

moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea

prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

13

despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. Caracterul și

gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață

familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. La determinarea

despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte,

are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe

de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

Mărimea prejudiciului moral solicitată de partea vătămată Mocanu S. în cuantum

de 60.000,00 lei de la inculpați este exagerată și nu a fost dovedită în cuantumul cerut,

ținându-se cont de consecințele infracțiunii și anume cele întâmplate după incidentul

dat.

Instanța de apel a considerat că cuantumul prejudiciului moral în mărime de

3000,00 lei pentru partea vătămată Mocanu S. de la fiecare din inculpat, este echitabil

ținând cont de suferințele psihice și fizice care au fost provocate părții vătămate în

rezultatul acțiunilor infracționale ale inculpaților.

instanței de apel în partea respingerii apelurilor declarate de avocatul Procopie Zaharia

și partea vătămată Verebcean Simion ca fiind inadmisibile, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către instanța de apel.

Recurentul a invocat că, sa constatat în afara oricărui dubiu rezonabil că Busuioc

grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, fără

careva pricini din intenții huliganice l-au maltratat pe Mocanu S., cauzându-i prin dureri

fizice, Busuioc A. adresându-se și în privința lui Verbcean S. cu expresii injurioase și

acostatoare, manifestate printr-un cinism și obrăznicie deosebită, încălcând grosolan

ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate .

De către organul de urmărire penală nu a fost corect formulată învinuirea în

privința inculpatului Busuioc A., aceasta urmând a-i fi modificată în sensul agravării pe

epizodul infracțional comis fată de Verebcean S., ori, încălcarea putea fi corectată

ulterior în cadrul ședinței de judecată ia examinarea prezentei cauze penale, procurorul

urmând a solicita modificarea acuzării în ședința de judecată în sensul agravării în

privința lui Busuioc A. vizavi de acțiunile infracționale comise față de Verebcean S. în

temeiul art. 326 din Cod de procedură penală, sau măcar ulterior să manifeste interesul

protejării și apărării intereselor părții vătămate de a contesta cu apel sentință judecătoriei

Ștefan Vodă din 07.04.2017, doar potrivit acesteia sunt aduse acuzații dure în privința

încălcărilor procedural penale admise de către organul de urmărire penală procurii care

au condus urmărirea penală pe caz.

Astfel, vina inculpaților se confirmă prin materialul probator cercetat în cadrul

ședinței de judecată, deși acțiunile lui Busuioc A. urmau a fi încadrate și în temeiul art.

287 alin. (1) Cod penal vizavi de actiniile comise față de Verebcean S .

Tot odată, de către instanțele de fond și de apel sa dat o apreciere incorectă a

criteriilor generale de individualizare a pedepsii față de inculpați prevăzute la art. 75

Cod penal.

La fel, Verebcean S. contestă decizia și în latura civilă, nefiind de acord cu soluția

pronunțată la acest capitol.

14

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 Cod de procedură penală.

8.1. A declarat recurs ordinar și avocatul Dorfman Igor, solicitând casarea

sentinței și deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpații să fie achitați, din motivul că fapta lor nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii incriminate.

Recurentul a invocat că, nu au fost dobândite și administrate careva probe

obiective și pertinente, ce ar permite recunoașterea acestora vinovați de comiterea

infracțiunii de huliganism ce li se incriminează.

Ori, cu excepția declarațiilor părții vătămate Mocanu S., alte careva probe ce ar

indica la comiterea de către inculpați a unor pretinse acțiuni de huliganism nu au fost

dobândite.

Organul de urmărire penală corect a ajuns la concluzia, că în acțiunile lor nu sunt

prezente elementele infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

solicitând scoaterea lor de sub urmărire penală (raportul OUP a SUP IP Ștefan Vodă

Grigoriev A. din 28.12.2015.

Organul de urmărire penală a admis mai multe încălcări ale prevederilor

procesuale penale, ce se referă la termenul prevăzut de art. 290 Cod de procedură penală

(verificarea timp de 15 zile a materialelor dosarului penal remis cu raportul

corespunzător), fiind încălcate prevederile art. 293 Cod de procedură penală (cu referire

la prezentarea materialelor cauzei penale și informarea despre soluția adoptată).

În afară de aceasta, inculpații fac trimitere la raportul de expertiză medico-legală

din 26.11.2015, care ar confirma faptul prezenței la Mocanu S. a vătămările corporale,

care puteau să apăra în rezultatul căderii lui pe scările magazinului sau lovirii de ușă.

Astfel, instanța de fond i-a în considerație faptul, că posibil unele vătămări corporale la

Mocanu S. au fost cauzate ca rezultat a lovirii de ușă.

Vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii ce li se incriminează nu a fost

confirmată prin careva probe convingătoare

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală.

8.2. Avocata Aurelia Parpalac, la fel a declarat recurs, solicitând casarea deciziei

instanței de apel în partea respingerii apelului declarat de către partea vătămată Mocanu

Sergiu, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurenta a invocat că, instanțele au aplicat inculpaților o pedeapsă prea blândă,

au dat o apreciere incorectă a criteriilor generale de individualizare a pedepsii prevăzute

la art.75 Cod penal.

Astfel, pedeapsa cu închisoare ar fi cea proporțională cu gravitatea infracțiunii

comise de către inculpați. Ori, inculpatul Busuioc A. se caracterizează negativ la locul

de trai, anterior a mai comis infracțiuni pentru care a fost condamnat, iar Busuioc V. a

avut intentate mai multe dosare.

La fel, Mocanu S. nu este de acord cu soluția privind încasarea parțială a

prejudiciului moral în sumă de 3000 lei de la fiecare inculpat, acesta urmând a fi admisă

integral prin încasarea în mod solidar de la inculpați a cuantumului prejudiciului moral

în sumă de 60.000 lei, ori însuma de 3000 de lei de la fiecare inculpat, este absolut

inechitabilă în coraport cu suferințele și înjosirea suportată de către pătimit.

15

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod

de procedură penală.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că

acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5)

Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că în recursul avocatului Zaharia Procopie, declarat în

numele părții vătămate Verebcean Simion – episod exclus de către instanța de fond din

învinuirea inculpaților, procurorul necontestând sentința în partea vizată, deci

nesusținând învinuirea în aspectul vizat, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat

niciun temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 8. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că acest recurs nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar al avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica și să se

expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

Prin urmare, odată ce nu îndeplinește cerințele legale de conținut, recursul

avocatului Zaharia Procopie urmează a fi declarat inadmisibil.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 10) Cod de procedură

penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare ale

avocaților Dorfman Igor și Parpalac Aurelia, în care nici nu sunt indicate concrete erori

de drept și clar definite (pct. 8.1.- 8.2. din decizie), se reține că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2. și 7. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat

16

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpaților și

încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestora, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpaților, părții vătămate

Mocanu S. și de Verebcean S., raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.

XXXXX din 26.11.2015, procesul-verbal de confruntare între Mocanu S. și Busuioc A.,

procesul-verbal de confruntare între Verebcean S. și Busuioc A., procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 15.09.2015, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la

locul infracțiunii din 16.09.2015 cu participarea lui Mocan S. și procesul-verbal de

verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 16.09.2015 cu participarea lui

Verebcean S., toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin.

(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile de pe rol, indicând și motivele pentru care

a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând clar și

cert prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

Totodată, soluția instanței de apel coroborează cu prevederile art. 131 lit. a), b),

1347 Cod penal, cât și cu jurisprudența națională, conform căror prin faptă săvărșită în

public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este

întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvîrșirii faptei în acel loc nu

era prezentă nicio persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la

cunoștința publicului, în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvîrșirii

faptei erau de față două sau mai multe persoane. Ordine publică înseamnă o totalitate de

relații sociale ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate

a persoanei. Încălcare grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect

se consideră săvîrșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale

de conviețuire, care sunt încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu

cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, etc. Prin „acțiuni care încalcă

grosolan ordinea publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva

ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni

similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Huliganismul însoțit de aplicarea violenței asupra persoanelor constituie violența fizică,

ce se poate manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma

săvîrșirii unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin

imobilizarea, îmbrîncirea, urmate de vătămarea integrității corporale sau de leziuni

corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății (Hotărîrea Plenului CSJ a RM din

19.06.2006, nr.4 - Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3.).

Prezența împrejurărilor enunțate, în speță și în acțiunile infracționale ale

inculpaților, este demonstrată concludent prin probele administrate pe caz.

Totodată, la stabilirea pedepsei instanțele just și argumentat au ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată

și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpaților,

17

precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lor, cât și a altor

persoane (pct. 1., 2., 7. din decizie).

În același timp, instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind mărimea prejudiciului material și moral cauzat părții vătămate

Mocanu S.

Ori, conform art. 219 alin. (4), 220 alin. (3), 387 alin. (1) Cod de procedură

penală, art. 1423 Cod civil, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale

prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei,

etc. Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului

civil. O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt

dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă,

în tot sau în parte, ori o respinge. Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se

determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului

prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea

suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare

circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum și statutul social al persoanei

vătămate.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare

a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță

(hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CoEDO impune în

special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază

relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CoEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui

răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de

Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și reproduse

în pct. 8.1. și 8.2. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura penală

și civilă, a individualizării pedepsei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor

cauzei în în latura penală și civilă, a individualizării pedepsei, în alt sens decât cel pe

care îl propun avocații este o competentă și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

18

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar la fel este

lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile vizate au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2., 7., 8.1., 8.2. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007,

pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârile

atacate cuprind motivele pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele

infracțiunii, că , și că recursurile ordinare ale avocaților Dorfman Igor și Parpalac

Aurelia sunt vădit neîntemeiate.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce sunt vădit neîntemeiate, recursurile avocaâilor Dorfman

Igor și Parpalac Aurelia urmează a fi declarate inadmisibile.

de procedură penală, Colegiul penal,

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Zaharia Procopie în

numele părții vătămate Verebcean Simion, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții

de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, în privința inculpaților Busuioc Victor

XXXXX și Busuioc Alexandru XXXXX, pe motiv că nu îndeplinește cerințele legale

de conținut.

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Parpalac Aurelia în

numele părții vătămate Mocanu Sergiu și de avocatul Dorfman Igor în numele

inculpaților Busuioc Victor XXXXX și Busuioc Alexandru XXXXX, împotriva deciziei

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2019, pe motiv că sunt vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 06 martie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

19

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-11-29
0,95
1ra-1395/2018 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1395/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 16 octombrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Ţurcan, Elen
CSJ 2020-06-29
0,95
1ra-380/2020 — art.188 alin.5 CP
Dosarul nr. 1ra-380/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 14 mai 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan An
CSJ 2019-06-21
0,94
1ra-1042/2019 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1042/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 mai 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu, Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Dumitru Mardari,
CSJ 2021-07-15
0,94
1ra-993/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-993/2021 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 24 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit în componenţa: preşedinte Nadejda TOMA judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU Ion GUZUN Victor BOICO a jude
CSJ 2020-01-28
0,94
1ra-124/2020 — art. 326 al. 2 lit. c CP
Dosarul nr. 1ra-1727/2019 (1ra-124/2020) Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 28 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun, Liliana
Sursă