1ra-380/2020 — Art.188 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 28 septembrie 2016, Busuioc Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Acțiunile civile au fost admise în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța de judecată în ordinea acțiunii civile.

În sentință, prima instanță a constatat că: Busuioc Andrei, împreună cu Racu Ion, condamnat prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 1 19.07.2016 în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, Grigoraș Dumitru, condamnat prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25.03.2016 în baza art. 186 alin. (5) Cod penal și Pleșca Grigore, la propunerea lui Christianidis Sergios și a lui Smirnov Roman, locuitori a or. xxxx, Republica Cipru și cunoscuți a lui Pleșca Grigore, de a sustrage un safeu în care se afla o sumă impunătoare de bani, la 09.11.2014, folosind Aeroportul Internațional Chișinău s-au deplasat în Republica Cipru, pentru realizarea planului criminal. Ajunși în Cipru, Busuioc Andrei, Racu Ion, Grigoraș Dumitru și Pleșca Grigore, cu ajutorul lui Christianidis Sergios și a lui Smirnov Roman, au studiat până la 19.11.2014, orarul de vizită și deplasări a locatarilor casei situate în or. xxxx, regiunea Mouttagiaca, str. xxx nr. xx, întru stabilirea faptului când proprietarii lipsesc de la domiciliu. De asemenea, Busuioc Andrei și Grigoraș Dumitru, la 17.11.2014, în vederea spargerii safeului care urma să fie sustras, au procurat dintr-un magazin de construcții din aceeași localitate unelte special adaptate în acest sens, cum ar fi un topor, șurubelniță, foarfece pentru metal, o rangă ș.a.. La 19.11.2014, împărțind rolurile între ei, și anume Grigoraș Dumitru urma să stea la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, iar Racu Ion, Busuioc Andrei și Pleșca Grigori să între în domiciliu și să sustragă safeul, aproximativ la orele 08.00 au purces la realizarea intențiilor sale criminale. Dorind să se asigure că nimeni nu este în casa situată în or. Limassol, regiunea Mouttagiaca, str. xxxx nr. xxx Racu Ion, a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Kislyak Nana, Cutsia Ludmila, însă aceasta nu i-a determinat pe Racu Ion, Busuioc Andrei și Pleșca Grigori să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și imobilizând-o printr-o lovitură Racu Ion a creat condiții de pătrundere în casă. Fiind în continuare agresată fizic de către Racu Ion, Cutsia Ludmila și- a pierdut cunoștințele, iar între timp Busuioc Andrei și Pleșca Grigori au depistat safeul. Legând-o pe Cutsia Ludmila de scaun, văzând că aceasta nu da semne de viață, Racu Ion, Busuioc Andrei și Pleșca Grigori au încărcat safeul într-un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au deplasat în afara orașului unde și l-au spart, folosind obiectele procurate, cauzând astfel proprietarului un prejudiciu de 729 200 Euro. Ulterior, Racu Ion din bunurile și banii sustrași din safeu și anume din spusele lui Pleșca Grigore suma de aproximativ 30 000 Euro, a primit 6 000 Euro, 2 cartele bancare pe numele lui Kislyak Nana și un inel din metal prețios. Totodată, suma de 6 000 Euro le-a revenit și celorlalți participanți, inclusiv și lui Busuioc Andrei, în plus fiind procurat la prețul de 6 000 Euro și un automobil de marca „xxx” cu care Racu Ion și Pleșca Grigore au 2 transportat în Republica Moldova bijuteriile și ceasurile sustrase, care până la moment nu au fost depistate.

Sentința a fost atacată cu apel de către inculpat, care a solicitat casarea acesteia, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță. 3.1. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că: - pe parcursul întregului proces a fost apărat de doi avocați prin contract, Igor Topală și Mihail Cucu și unul din oficiu, Natalia Culeac-Reul, însă după întrevederile purtate cu avocații săi și comportamentul lor în ședințele de judecată, a înțeles că activitatea acestora este îndreptată împotriva intereselor sale. În acest sens, la 23.09.2016 a renunțat la apărătorul Igor Topală, la 27.09.2016 la apărătorul Natalia Culeac-xxx și la 28.09.2016 la apărătorul Mihail Cucu. În ședința de judecată din 28.09.2016, a solicitat instanței să-i acorde termen suplimentar pentru a comunica cu noul său avocat, solicitare care însă a fost respinsă, fiindu-i astfel încălcat dreptul la apărare în cadrul procesului penal; - în ședința de judecată din 28.09.2016 a înaintat demers instanței, formulând mai multe cerințe, care însă au fost ignorate motivându-se că etapa cercetării judecătorești a fost depășită, la moment procesul judiciar fiind la etapa dezbaterilor judiciare; - instanța urma să reia cercetarea judecătorească și să cerceteze suplimentar probele în baza declarațiilor, cât și interogarea martorilor sau să se expună prin încheiere asupra admiterii sau respingerii demersului înaintat. În situația respectivă, a declarat recuzare judecătorului, cerere care a fost respinsă de către același judecător; - instanța nu a luat atitudine față de cererea avocatului Cucu Mihail privind examinarea listei probelor din partea apărării depusă prin intermediul cancelariei Judecătoriei Centru, probe care urmau să fie admise și supuse examinării, deoarece acestea ar fi dovedit nevinovăția lui în comiterea infracțiunii incriminate de tâlhărie; - declarațiile lui Grigoraș Dumitru date în cadrul cauzei penale disjungate în privința lui Busuioc Andrei, precum că acesta a intrat cu Racu Ion și Pleșca Grigori în casă și a bătut o femeie, nu pot fi luate drept probă, deoarece Grigoraș Dumitru nu a fost la locul săvârșirii infracțiunii și nici nu a văzut ce s-a întâmplat acolo de fapt; - nu a recunoscut și nici nu recunoaște vinovăția pentru infracțiunea de tâlhărie incriminată lui, considerând că acțiunile sale întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal; - raportul de expertiză genetică nr. 6668-2014 arată că urmele materialului său genetic au fost depistate la fața locului, și anume în zona 3 muntoasă unde ei au aruncat safeul, hainele și uneltele folosite la deschiderea safeului, dar nu în casă de unde s-a sustras safeul.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a casat parțial sentința și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia: Lui Busuioc Andrei, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, a fost stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani, cu ispășirea în penitenciar de tip închis. Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pentru constatarea încălcării dreptului inculpatului, s-a redus pedeapsa numită, fiindu-i stabilit o pedeapsă de 12 (doisprezece) ani și 2 (două) luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. În rest, sentința instanței de fond a fost menținută.

Împotriva deciziei instanței de apel declară recurs ordinar avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel.

Prin Decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03 iulie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului. A fost casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, și s-a dispus rejudecarea cauzei în aceiași instanța de apel, în alt complet de judecată.

Rejudecând cauza prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2018, a fost admis apelul declarat de inculpat. Casată integral sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 octombrie 2016, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru primă instanță: Busuioc Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal și s-a pedepsit cu închisoare la 12 (douăsprezece) ani în penitenciar de tip închis. Termenul executării pedepsei stabilit inculpatului Busuioc Andrei a fost calculat din 13 decembrie 2018, cu includerea timpului reținerii și arestării preventive: din 29 septembrie 2015 până la data pronunțării deciziei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. A fost admisă în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite părții vătămate, să se pronunțe instanța civilă. 4 7.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că, Busuioc Andrei, împreună cu Racu Ion Dumitru, condamnat prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 19.07.2016 în baza articolului 188 alin. (5) Cod penal, Dumitru Grigoraș condamnat prin sentința Judecătorie Centru, municipiul Chișinău din 25 martie 2016 în baza articolului 186 alin. (5) Cod penal, și Grigore Pleșca, la propunerea lui Sergios Christianidis și a lui Roman Smirnov, locuitori a or. xxxxx, Republica Cipru și cunoscuți a lui Grigore Pleșca, de a sustrage un safeu în care se afla o sumă impunătoare de bani, la 09 noiembrie 2014, folosind aeroportul internațional Chișinău s-au deplasat în Republica Cipru, pentru realizarea planului criminal. Ajunși în Cipru, Andrei Busuioc, Ion Racu, Dumitru Grigoraș și Grigore Pleșca, cu ajutorul lui Sergios Christianidis și a lui Roman Smirnov, au studiat până la 19.11.2014, orarul de vizită și deplasări a locatarilor casei situate în orașul Limassol, regiunea Mouttagiaca, strada xxx nr. xxx, întru stabilirea faptului când proprietarii lipsesc de la domiciliu. De asemenea, Andrei Busuioc și Dumitru Grigoraș la 17 noiembrie 2014, în vederea spargerii safeului care urma să fie sustras, au procurat dintr-un magazin de construcții din aceeași localitate unelte special adaptate în acest sens, cum ar fi un topor, șurubelniță, foarfece pentru metal, o rangă ș.a. La 19 noiembrie 2014, împărțind rolurile între ei și anume Dumitru Grigoraș urmă să stea la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, iar Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să între în domiciliu și să sustragă safeul, aproximativ la 08:00 min au purces la realizarea intențiilor sale criminale. Dorind să se asigure că nimeni nu este în casa situată în or. Limassol, reg. xxxx, strada xxxxx nr. xxx, Ion Racu, a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și imobilizând-o printr-o lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă. Fiind în continuare agresată fizic de către Ion Racu, Ludmila Cutsia și-a pierdut cunoștințele, iar între timp Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul. Legând-o pe Ludmila Cutsia de scaun, văzând că aceasta nu da semne de viață, Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au încărcat safeul într- un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au deplasat în afara orașului unde și l-au spart, folosind obiectele procurate, cauzând astfel proprietarului un prejudiciu de 729.200 euro. 5 Ulterior, Ion Racu din bunurile și banii sustrași din safeu și anume din spusele lui Grigore Pleșca suma de aproximativ 30 mii euro, a primit 6 mii euro, 2 cartele bancare pe numele lui Nana Kislyak și un inel din metal prețios. Totodată, suma de 6 mii euro le-a revenit și celorlalți participanți, inclusiv și lui Busuioc Andrei, în plus fiind procurat la prețul de 6 000 euro și un automobil de marca Opel Corsa cu care Ion Racu și Grigore Pleșca au transportat în Republica Moldova bijuteriile și ceasurile sustrase, care până la moment nu au fost depistate. Instanța de apel a constatat că fapta se califică în baza articolului 188 alin. (5) Cod penal, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței infracțiunii menționate: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de un grup criminal organizat, de o persoană mascată, prin pătrunderea în încăpere, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, prin schingiuire, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a notat că, subiectul infracțiunii este inculpatul Busuioc Andrei care întrunește condițiile prevăzute la articolul 21 alin. (2) Cod penal. Obiectul juridic principal al infracțiunii de tâlhărie îl constituie relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, iar obiectul juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei sau libertatea psihică a persoanei. Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă alcătuită din următoarele două acțiuni: 1) acțiunea principală, care se exprimă în sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă; 2) acțiunea adiacentă, care constă în atacul săvârșit asupra unei persoane, care este însoțit în mod alternativ de: a) violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate; b) amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin atac se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. Prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate trebuie de înțeles violența soldată cu vătămarea ușoară ori medie a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat asemenea 6 urmări, comportă la momentul aplicării sale datorită metodei de operare, un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei. Prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui act de natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat, violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei, act care o pune în situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista constrângerii. Amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie percepută ide aceasta ca fiind reală și imediată. In virtutea acestui fapt, amenințarea trebuie sa creeze convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată. Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală si se consideră consumată din momentul săvârșirii atacului asupra victimei, dacă acesta este însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cil aplicarea unei asemenea violențe. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub formă de intenție directă, scopul special fiind cel de sustragere și care se exprimă prin cupiditate. Instanța de apel a menționat că, infracțiunea de furt constă în fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită, urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv și legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, modul ascuns. Inculpatul a pledat nevinovat, declarând că nu a participat la săvârșirea infracțiunii imputate și, totodată, la judecarea cauzei în prima instanța au fost admise erori judiciare. Pe de altă parte, instanța de apel a verificat probele acumulate pe cauză, și anume: - declarațiile părții vătămate Kislyak Nana; - declarațiile părții vătămate Cutsia Ludmila (Vol. I, f. d. 20-22); - procesul - verbal privind ridicarea obiectelor din 10 septembrie 2015 cu foto tabelul, prin care a fost ridicată examinarea medicală Ludmilei Cutsia, 2 fotografii format A4, ce îi atestă leziunile corporale, lista bunurilor sustrase, certificatul eliberat de magazinul de bijuterii și fotografiile anexă (vol. I, f. d. 24-40); - procesul - verbal de recunoaștere a obiectului din 15 decembrie 2015, prin care partea vătămată Nana Kislyak, a recunoscut un inel de culoare 7 galbenă, în centru și lateral cu pietre și inscripția literei „G” (ridicat de la domiciliul lui Ion Racu), care îi aparține (vol. I, f. d. 48-49); - procesul - verbal de recunoașterea obiectului din 15 decembrie 2015, prin care partea vătămată Nana Kislyak, a recunoscut o cruce de lemn de culoare cafenie, cu figura lui Isus Hristos (ridicată de la domiciliul lui Dumitru Grigoraș), care aparține părții vătămate Nana Kislyak (vol. I, f. d. 50-51); - procesul - verbal de percheziție din 23 octombrie 2015 din care urmează că a fost efectuată percheziția în apartamentul nr. xx, strada xxxxx nr. xxx, mun. Chișinău, adresa de domiciliu a inculpatului Busuioc A., în cadrul căreia au fost depistate acte ce atestă legătura ultimului cu Racu I. (vol. I, f. d. 56-58); - procesul - verbal de examinare din 02 decembrie 2015 din care urmează că au fost examinate documentele ridicate în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Busuioc A., în cadrul căreia au fost depistate acte ce atestă legătura acestuia cu Racu I. (vol. I, f. d. 59-60); - ordonanța privind recunoașterea documentelor ridicate drept corpuri delicte din 02 decembrie 2015, prin care a fost stabilită legătura între Busuioc A. și Racu I. (vol. I, f. d. 61); - procesul - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01 decembrie 2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a IGP al MAI, prin care se atestă participarea ultimului la infracțiunea incriminată (vol. I, f. d. 72-91); - procesul - verbal de confruntare între Busuioc A. și Dumitru G., prin care s-a constatat că ultimul a făcut cunoștință cu Busuioc A., prin intermediul lui Pleșca G., plecând împreună în Cipru (vol. I, f. d. 116-117); - procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției din 17 decembrie 2015, la locul de trai a lui Racu I., situat în municipiul Chișinău, strada xxxx nr. xx, apartamentul nr. xxx, prin care se atestă participarea ultimului la atacul tâlhăresc, fiind au fost examinate bunurile personale ale părții vătămate Nana Kislyak (vol. I, f. d. 125-126); - ordonanța privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 17 decembrie 2015 din care rezultă că a fost recunoscut în calitate de corp delict 2 cartele pe numele lui Nana Kislyak, un inel de culoare aurie pe inscripția pe el a literei „G” pe fond negru (vol. I, f. d. 127); - procesul - verbal de percheziție din 29 septembrie 2015, din care urmează efectuarea percheziției la domiciliul lui Grigoraș D., unde au fost 8 depistate și ridicate o cruciuliță și un ceas, care din cuvintele acestuia au fost sustrase de la domiciliul Cutsia L. (vol. I, f. d. 153-155); - ordonanța de recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 15 decembrie 2015 din care rezultă că bunurile: ceas de model „Radol” și o cruciuliță de lemn - au fost recunoscute ca corpuri delicte (vol. I, f. d. 157); - procesul - verbal de examinare din 11 ianuarie 2016 din care rezultă că s-au examinat extrasele despre trecerea frontierei de stat de către Grigoraș D., Busuioc A., Racu I. și Pleșca G., prin care s-a constatat că ultimii împreună au plecat în Cipru (vol. I, f. d. 241-242); - raportul de expertiză genetică nr. 6668 - 2014, conform căruia la fața locului a fost depistat material genetic identic cu materialul genetic a lui Busuioc Andrei (vol. III, f. d. 113-152); - raportul de expertiză - mărturie a ofițerului de politie 4045, conform căruia la fața locului a fost efectuată fotografierea. Fiind fotografiate uneltele cu care s-a comis infracțiunea, locul procurării acestor unelte, locul unde a fost depistat safeul (vol. III, f. d. 197-219). Instanța de apel a menționat că declarațiile părților vătămate au fost apreciate precum că ele reflectă situația veridică privind atacul tâlhăresc comis asupra acesteia, inclusiv și de inculpatul Busuioc Andrei, coroborează cu ansamblul de probe prezentate în sprijinul învinuirii și anume: - procesul - verbal privind ridicarea obiectelor din 10 septembrie 2015 cu foto tabelul; - procesul - verbal de recunoaștere a obiectului din 15 decembrie 2015; - procesul - verbal de recunoașterea obiectului din 15 decembrie 2015; - - procesul - verbal de percheziție din 23 octombrie 2015; - procesul - verbal de examinare din 02 decembrie 2015; - ordonanța privind recunoașterea documentelor ridicate drept corpuri delicte din 02 decembrie 2015; - procesul - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01 decembrie 2015; - procesul - verbal de confruntare între Busuioc A. și Dumitru G.; procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției din 17 decembrie 2015; - ordonanța privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 17 decembrie 2015; - procesul - verbal de percheziție din 29 septembrie 2015; 9 - ordonanța de recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 15 decembrie 2015; - procesul - verbal de examinare din 11 ianuarie 2016; - raportul de expertiză genetică nr. 6668 – 2014; - raportul de expertiză - mărturie a ofițerului de poliție 4045. Instanța de apel a constatat că probatoriul administrat în cauză confirmă existența infracțiunii constatate, identificarea subiectului infracțiunii și, respectiv, vinovăția inculpatului, precum și celelalte împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Analizând probele pe prezenta cauză penală, instanța de apel a considerat că se confirmă că inculpatul Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion și Grigori Pleșca prin acțiunile lor intenționate au săvârșit atacul asupra părții vătămate Ludmila Cutsia, în scopul sustragerii safeului în care cunoșteau că se aflau bunuri și mijloace bănești impunătoare, acțiuni care au fost însoțite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, de un grup criminal organizat, de o persoană mascată, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, prin schingiuire. Instanța de apel a conchis că, la data de 19.11.2014 rolurile au fost împărțite între Dumitru Grigoraș, Busuioc Andrei, Racu Ion și Grigori Pleșca, astfel încât, Dumitru Grigoraș a stat la pândă în automobil la intrarea în regiunea xxxx, iar Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au intrat în domiciliu să sustragă safeul. Instanța de apel a constatat că Ion Racu a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nina Kislyak, Ludmila Cutsia, însă acest fapt nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și imobilizând-o printr-o lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă. Instanța de apel a reiterat că, partea vătămată Ludmila Cutsia fiind în continuare agresată fizic de către Ion Racu, și-a pierdut cunoștința, iar între timp inculpatul Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul, care ulterior a fost încărcat într-un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au deplasat în afara orașului unde și l-au spart, folosind obiectele procurate, cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu în proporții deosebit de mari în sumă de 729 200 Euro. Instanța de apel a notat că din declarațiile inculpatului Busuioc Andrei consemnate în cererea de apel, precum și din declarațiile date în 10 cadrul ședinței de judecată rezultă că ultimul neagă faptul că a pătruns în casă și afirmă că de fapt el se afla în automobil și de acolo a văzut ce s-a întâmplat, respectiv, dânsul a participat la comiterea furtului safeului și nu a fost implicat în atacul tâlhăresc. Cu toate acestea, instanța de apel a constatat că afirmațiile invocate de către inculpatul Busuioc Andrei nu au nici un suport probatoriu pertinent și concludent, fiind apreciate ca fiind declarative, urmărind scopul de a își ameliora situația penală, declarații care sunt combătute în totalitate de probele administrate de acuzatorul de stat. Instanța de apel a notat că din conținutul raportului de expertiză genetică nr. 6668-2014 rezultă că la fața locului, or. Limassol, regiunea Mouttagiaca, strxxx, nrxxxx a fost depistat material genetic identic cu materialul genetic a lui Andrei Busuioc. Concluziile stabilite în conținutul raportului coroborează cu conținutul procesului-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a IGP al MAI, prin care se atestă participarea ultimului la infracțiunea incriminată, respectarea cerințelor legale la efectuarea măsurilor speciale de investigații fiind constatată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015 (f.d. 92-93, vol. I). Instanța de apel a menționat că din conținutul procesului - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a IGP al MAI, rezultă că Busuioc Andrei a declarat că Racu Ion s-a mascat în poștaș, moment în care el împreună cu Grigore Pleșca se aflau în spatele cauzei și după ce a văzut că Racu Ion a intrat în casă, dânșii au pătruns în casă, concretizând în acest sens că el împreună cu Grigore Pleșca au început să caute safeul, iar Racu Ion se „ocupa” de femeia din casă, indicând că Racu Ion a lovit-o pe femeie. Din declarațiile părții vătămate Ludmila Cutsia consemnate prin procesul - verbal de audiere a părții vătămate din 10.09.2015 instanța de apel a reținut că ultima a declarat că la data de 19.11.2014 la ușa casei a sunat un poștaș care avea o scrisoare pentru fiica ei. Poștașul a cerut o cană de apă, iar la un moment dat a fost lovită cu ceva din spate. Când s-a trezit era legată și avea dureri de cap. Din casă a fost sustras safeul în care erau bani și bunuri personale în valoare de 800 000 Euro. Din declarațiile părții vătămate Kislyak Nana date în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond rezultă că prin luna noiembrie 2014 într-o 11 dimineață a sunat-o mama ei și i-a comunicat că nimic nu vede și nu înțelege ce s-a întâmplat cu ea. Peste ceva timp, întorcându-se fiica de la școală a depistat-o pe bunica inconștientă și plină de sânge, comunicându-i totodată că din casă a dispărut safeul, în care se aflau toate bunurile și banii indicați în acțiunea civilă. Instanța de apel a notat că potrivit dispoziției art. 188 Cod Penal, atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii. Astfel, odată cu săvârșirea atacului, începe și realizarea scopului de sustragere, scopul dat nefiind realizabil decât prin luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din posesia altuia, Instanța de apel a reiterat că pentru ca acțiunile inculpatului Busuioc Andrei să fie calificate în baza art. 188 Cod Penal, este suficient ca acesta în urma atacului efectuat asupra părții vătămate să înceapă executarea sustragerii bunurilor, indiferent de consumarea acestor acțiuni, reieșind din componenta infracțiunii de tâlhărie care este una formală și care se consideră consumată din momentul săvârșirii atacului asupra victimei, acesta fiind însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate. Instanța de apel a constatat că după atacul părții vătămate Ludmila Cutsia, comis nemijlocit de către Racu Ion, care s-a prezentat ca fiind poștaș și a imobilizat victima, inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca au pătruns în casă urmărind realizarea în continuare a acțiunilor infracționale privind sustragerea safeului. Instanța de apel a apreciat că Racu Ion prin atacul efectuat asupra părții vătămate Ludmila Cutsia a creat o premisă favorabilă și necesară ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să pătrundă în casă, pentru a găsi safeul și a-l sustrage, respectiv, inculpatul Busuioc Andrei, văzând că partea vătămată a fost lovită și că Racu Ion a pătruns în casă, deci victima a fost imobilizată și ultima nu mai constituie un obstacol în vederea realizării scopului urmărit, a pătruns împreună cu Grigore Pleșca în casă, au căutat și au depistat safeul în care cunoșteau în prealabil că se afla o sumă impunătoare de bani, iar ulterior au încărcat safeul într-un automobil anterior închiriat de ei și s-au deplasat în afara orașului unde și l-au spart, fiind însușite obiectele și banii aflați în safeu, prin ce părții vătămate Nana Kislyak au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Busuioc Andrei nu pot fi calificate în baza componenței de infracțiune de furt, deoarece în speță nu se atestă participarea inculpatului la luarea ilegală și gratuită a 12 bunurilor mobile din posesia victimei, ce a cauzat un prejudiciu patrimonial efectiv și săvârșit în scop de cupiditate, ci la caz s-a constatat că infracțiunea de tâlhărie a fost comisă de trei persoane Busuioc Andrei, Racu Ion și Grigore Pleșca care au acționat în comun, în calitate de coautori, toți trei au contribuit la realizarea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, or, instanța de apel a evidențiat faptul că inculpatul Busuioc Andrei, aflându-se în spatele casei și urmărind acțiunile lui Racu Ion și văzând că victima este atacată și deci ultima nu prezintă un impediment pentru realizarea în continuare a acțiunilor infracționale, deci ultimul a consimțit la realizarea acțiunii adiacente a faptei prejudiciabile care s-a materializat prin atacul săvârșit asupra victimei, acțiunea care a fost însoțită de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei, acțiuni care au fost în vizorul deplin al inculpatului Busuioc Andrei, iar ca urmare a fost creată situația favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să pătrundă în casă, să caute și în cele din urmă să sustragă safeul. Instanța de apel a respins declarațiile inculpatului Busuioc Andrei precum că în timpul comiterii infracțiunii, el nu a pătruns în casă, ci se afla în automobil, respectiv, dânsul a avut rolul de șofer și văzând că Pleșca Grigore iese din casă cu safeul, el a ieșit din mașină și i-a ajutat să încarce safeul în automobil, deoarece acestea nu au un suport probatoriu pertinent și concludent și care au fost combătute prin probele administrate de către acuzatorul de stat, și anume procesul-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a IGP al MAI, prin care se atestă că Busuioc Andrei a pătruns în casa victimei împreună cu Grigore Pleșca, raportul de expertiză genetică nr. 6668-2014 conform căruia la față locului a fost depistat material genetic identic cu materialul genetic a lui Andrei Busuioc, precum și prin procesul- verbal de audiere a părții vătămate Ludmila Cutsia din 10.09.2015, declarațiile părții vătămate Nana Kislyak. Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că faptul că dânsul se afla în automobil și nu a pătruns în casa din care a fost sustras safeul se confirmă prin declarațiile lui Racu Ion date în cadrul cauzei penale disjungate în privința acestuia și stabilită prin sentința în privința acestuia din 19 iulie 2016 emisă de Judecătoria Grigoriopol, or, prin sentința nominalizată, instanța de judecată a stabilit fapta infracțională în privința lui Racu Ion și anume că „Ion Racu a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei. Sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciale și imobilizând-o printr-o 13 lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă. Fiind în continuare agresată fizic de către Ion Racu, Ludmila Cutsia și-a pierdut cunoștința, iar între timp Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul, ceea ce demonstrează implicarea inculpatului Andrei Busuioc în comiterea infracțiunii de tâlhărie. Instanța de apel a menționat că, inculpatul Busuioc Andrei invocă că declarațiile lui Grigoraș Dumitru date în cadrul cauzei penale disjungate în privința lui precum că el ar fi intrat cu Racu Ion și Pleșca Grigorii în casă și a bătut o femeie nu poate fi luată drept probă, deoarece acesta nu a fost la locul săvârșirii infracțiunii și nici nu a văzut ce s-a întâmplat acolo de fapt, respectiv, nici nu are de unde să știe cele întâmplate, însă instanța de apel reieșind din faptul că infracțiunea imputată inculpaților a fost comisă de către mai multe persoane, prin sentința de condamnare în privința lui Grigoraș Dumitru, a constatat că Dumitru Grigoraș a rămas să stea la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, iar cele 3 persoane în privința cărora urmărirea penală a fost disjungată într-o cauză penală separată au intrat în domiciliu și au sustras safeul. A fost stabilit că una din aceste trei persoane a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat pe cele 3 persoane să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și o persoană imobilizând-o printr-o lovitură a creat condiții de pătrundere în casă, iar în acest timp 2 persoane au depistat safeul. Prin urmare, instanța de apel a constatat în prezenta cauză penală că afirmațiile inculpatului Busuioc Andrei precum că dânsul a rămas în mașină și nu a pătruns în casă, nu sunt susținute prin careva probe pertinente și concludente. Instanța de apel a notat că inculpatul Busuioc Andrei în susținerea poziției de nevinovăție invocă că aceasta se probează prin înregistrările comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei, precum și înregistrările comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al MAI și Grigoraș Dumitru Dumitru, indicând în acest sens că aceste măsuri au fost efectuate ilegal. Cu referire la acest subiect, instanța de apel prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015 a constatat faptul că la efectuarea măsurii speciale de investigație: interceptarea și înregistrarea comunicărilor și anume a înregistrării comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al MAI și 14 Busuioc Andrei Ghennadi, a.n. xxx, de către organul de urmărire penală au fost respectate cerințele legale prevăzute de Cod de procedură penală (f. d. 92-93, vol. I). Instanța de apel a menționat că, încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015 (prin care a fost examinat demersul procurorului privind confirmarea respectării cerințelor legale la efectuarea interceptării și înregistrării comunicărilor și anume a înregistrării comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei xxxx) a fost contestată cu recurs de către avocatul Igor Topală în numele și interesul inculpatului Busuioc Andrei, iar prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23.03.2016 s-a scos de pe rol recursul declarat de către avocatul Igor Topală în interesele inculpatului Busuioc Andrei și s-a remis cauza completului de judecată, care examinează cauza penală de învinuire a lui Busuioc Andrei în baza art. 188 alin. (5) CP, pentru soluționarea circumstanțelor invocate în recurs (f. d. 27-28). Instanța de apel a apreciat în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod procedură penală pertinența și concludenta procesului-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI la stabilirea vinovăției inculpatului Busuioc Andrei în comiterea infracțiunii incriminate, inculpatul declarând că Racu Ion s-a mascat în poștaș și a sunat la ușa casei, în acel moment el (Busuioc Andrei) împreună cu Grigore Pleșca se aflau în spatele casei și după ce a văzut că Racu Ion a intrat în casă, dânșii au pătruns în casă, concretizând în acest sens că el împreună cu Grigore Pleșca au început să caute safeul, iar Racu Ion se „ocupa” de femeia din casă, indicând că Racu Ion a lovit-o pe femeie. Instanța de apel cu referire la conținutul procesului-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Grigoraș Dumitru și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI, a menționat că această probă nu demonstrează nevinovăția inculpatului Busuioc Andrei în comiterea infracțiunii lui incriminate, reieșind din rolul pe care l-a avut Grigoraș Dumitru la comiterea infracțiunii, or, dânsul a stat la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, respectiv, acesta nu a văzut nemijlocit momentul în care Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion și Pleșca Grigore au pătruns în casa victimei, însă a indicat că el a rămas la pândă, iar ceilalți trei (Busuioc Andrei, Racu Ion, Pleșca Grigore) au mers spre casa 15 victimei pentru a realiza în continuare planul de a sustrage safeul din casa vizată. Referitor la pretinsele ilegalități privind măsurile speciale de investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre Busuioc A. și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI și dintre Grigoraș D. și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI, nu poate fi reținută ca fiind pertinentă, deoarece acesta se combate prin încheierile Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03.12.2015 prin care s-a constatat că la efectuarea măsurii speciale de investigații: interceptarea și înregistrarea comunicărilor au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de procedură penală. Instanța de apel a notat că remarca inculpatului Busuioc Andrei precum că despre faptul ilegalități acțiunilor procesuale comise a fost informată instanța de judecată prin cererea de recurs înregistrată la Judecătoria Centru la 19.02.2016 sub nr. 05-3-5997 care fiind examinată de Curtea de Apel Chișinău a indicat că legalitatea acțiunilor întreprinse urmează a fi examinată de instanța de fond, iar Judecătoria Centru la pronunțarea sentinței nu a reacționat în nici un fel la indicațiile Curții de Apel Chișinău de a examina ilegalitățile descrise în recurs, instanța de apel o apreciat ca fiind nefondată. Or, prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 23.03.2016 s-a scos de pe rol recursul declarat de către avocatul Topală Igor în interesele inculpatului Busuioc Andrei și s-a remis cauza completului de judecată, care examinează cauza penală de învinuire a lui Busuioc Andrei în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, pe motivul că cererile și plângerile, inclusiv și recursul declarat de avocat urmează să fie examinate de către instanța de judecată ce are în procedură cauza penală spre examinare în fond, iar la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a stabilit comiterea de către organul de urmărire penală a careva ilegalități la efectuarea măsurilor speciale de investigație. Mai mult, conținutul procesului - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI a fost reținut de către prima instanța la stabilirea vinovăției inculpatului Busuioc Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod Penal. Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că în stenograma înregistrărilor comunicărilor între ofițerul de investigație a Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a 16 INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei, o parte a convorbirilor este în limba română, iar altă parte în limba rusă, devreme ce Busuioc Andrei, nu este vorbitor al limbii de stat, ci vorbitor de limbă rusă, deoarece aceste circumstanțe nu influențează asupra pertinenței și concludenții acestui mijloc de probă și nici nu constituie un temei de nulitate a acesteia, în contextul în care respectarea cerințelor legale prevăzute de Codul de procedură penală la efectuarea acestei măsuri speciale de investigație a fost constatată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015. Instanța de apel cu referire la conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.12.2015 efectuat între Busuioc Andrei și Grigoraș Dumitru, nu a stabilit careva încălcări a normelor procesual - penale ce vizează procedură de efectuare a confruntării, or, acțiunea procesuală a fost dispusă în conformitate cu art. 113 Cod procedură penală în vederea înlăturării divergențelor dintre declarațiile învinuiților, la această acțiune a participat apărătorul învinuitului Busuioc Andrei, avocatul Topală Igor, iar ca urmare a faptului că în cursul efectuării acestei acțiuni, învinuitul Busuioc Andrei a refuzat de a participa în continuare la această acțiune procesuală, organul de urmărire penală în conformitate cu art. 66 Cod procedură penală a dispus finisarea efectuării confruntării pe motiv că învinuitul Busuioc Andrei a refuzat să participe la confruntare. Instanța de apel nu a stabilit careva încălcări a drepturilor inculpatului Busuioc Andrei la efectuarea confruntării cu învinuitul Grigoraș Dumitru, or, după înaintarea cererii de către Busuioc Andrei referitor la refuzul de a participa la această acțiune, confruntarea a fost finalizată. Instanța de apel a reținut din conținutul procesului-verbal de confruntare din 15.12.2015 efectuat între Busuioc Andrei și Grigoraș Dumitru că ultimul a declarat că a făcut cunoștință cu Andrei Busuioc prin intermediul lui Grigore Pleșca, plecând împreună în Cipru, circumstanțe care nu au fost negate de către Busuioc Andrei. Instanța de apel a notat că atât în cererea de apel, cât și în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Busuioc Andrei și avocatul acestuia Canțer Serghei au invocat necesitatea audierii martorilor Grigoraș Dumitru și Racu Ion, dat fiind faptul existenței divergențelor între declarațiile persoanelor deja condamnate, care au participat la săvârșirea 17 infracțiunii referitor la rolul și participarea lui Busuioc Andrei la infracțiunea incriminată. Instanța de apel a respins demersul apărării privind audierea în calitate de martori a lui Grigoraș Dumitru și Racu Ion, din motivul inoportunității audierii acestora, deoarece în privința lor au fost pronunțate sentințe de condamnare și care au fost anexate la cauza penală, cauzele penale fiind examinate în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod procedură penală. În acest sens, instanța de apel a menționat că prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25 martie 2016, Grigoraș Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod Penal și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, iar în temeiul art. 90 Cod Penal pedeapsa stabilită s-a suspendat condiționat pe un termen de probă de 3 (trei) ani (vol. VI, f. d. 49-53). Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 19 iulie 2016, Racu Ion Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod Penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 9 ani închisoare și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b) Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în domeniul ce este legat cu circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 2 (doi) ani și cu aplicarea art. 84 și art. 85 Cod Penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 9 ani și 2 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în domeniul ce este legat cu circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 2 ani (vol. VI, f. d. 54-60). Cu referire la invocările inculpatului Busuioc Andrei precum că în instanța de fond a fost solicitat de a fi obligat acuzatorul de stat de a prezenta sentința de condamnare a celuilalt complice Pleșca Grigore de către instanțele judecătorești din Republica Cipru, sentința de condamnare fiind necesară pentru a analiza încadrarea juridică a infracțiuni de către instanțele de judecată din Republica Cipru asupra infracțiuni comise, instanța de apel a menționat precum că cauza penală în privința inculpatului Busuioc Andrei a fost disjungată într-o cauză penală separată, stabilirea vinovăției acestuia a fost stabilită de către prima instanța în baza 18 tuturor probelor care au fost administrate în prezenta cauză penală, la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură, iar lipsa la materialele cauzei penale a sentinței în privința celuilalt complice Pleșca Grigore nu constituie temei de achitare a inculpatului, or, faptele referitoare la existenta elementelor infracțiuni trebuie să se dovedească în cadrul judecării cauzei penale diferite justiției prin procedee probatorii prevăzute de Codul de procedură penală. Critica inculpatului Busuioc Andrei precum că raportul de expertiză genetică nr. 6668-2014 din contra arată că urmele materialului său genetic au fost depistate la fața locului, și anume nu în casă, ci în zona muntoasă unde ei au aruncat safeul, hainele și uneltele folosite la deschiderea safeului, nu poate fi reținută de către instanța de apel, or, din conținutul raportului de expertiză nominalizat rezultă că în cadrul cercetării la fața locului de unde au fost preluate probe (amprente) care au fost transmis ofițerului pentru expertizare și pe ele a fost depistat material genetic identic cu materialul genetic al cet. Andrei Busuioc. Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că prima instanță a stabilit că Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion a lovit partea vătămată chiar dacă aceasta era inconștientă, însă la materialele cauzei nu este nici o declarație din partea nimănui privind participarea sa la aplicarea forței, violenței față de victimă, nici chiar din partea ultimei, precum și nu sunt careva înregistrări video la acest capitol, deoarece instanța de fond a stabilit că Ion Racu a imobilizat-o pe victimă, ceea ce a creat condiții de pătrundere în casă a lui Andrei Busuioc și a lui Grigore Pleșca și fiind în continuare agresată fizic de către Ion Racu, între timp inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca au depistat safeul, după care l-au încărcat în automobil. În acest sens, instanța de apel a apreciat că acțiunile infracționale ale inculpatului Busuioc Andrei cuprind elementele constitutive ale infracțiuni de tâlhărie, chiar dacă ultimul nu a aplicat nemijlocit violența periculoasă asupra victimei Ludmila Cutsia, or, infracțiunea de tâlhărie a fost comisă de trei persoane Busuioc Andrei, Racu Ion și Grigore Pleșca care au acționat în comun, în calitate de coautori, toți trei au contribuit la realizarea laturii obiective a infracțiuni de tâlhărie, astfel s-a constatat că inculpatul Busuioc Andrei, aflându-se în spatele casei și urmărind acțiunile lui Racu Ion și văzând că victima este atacată și deci ultima nu prezintă un impediment pentru realizarea în continuare a acțiunilor infracționale, deci ultimul a consimțit la realizarea acțiunii adiacente a faptei prejudiciabile 19 care s-a materializat prin atacul săvârșit asupra victimei, acțiune care a fost însoțită de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei, acțiuni care au fost în vizorul deplin al inculpatului Busuioc Andrei, iar ca urmare a fost creată situația favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să pătrundă în casă, să caute și în cele din urmă să sustragă safeul. Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că instanța de judecată urma să denote faptul că Busuioc Andrei și alte trei persoane s-au înțeles să comită o sustragere pe ascuns a unui safeu în care se afla o sumă impunătoare de bani, deoarece din materialele cauzei penale s-a constatat că inculpatul Busuioc Andrei împreună cu celelalte trei persoane Racu Ion, Grigoraș Dumitru și Grigore Pleșca, inițial, au urmărit scopul de a sustrage safeul din casa victimei, fapt pentru care toți s-au deplasat în Cipru (fapt confirmat prin procesul- verbal de examinare din 11.01.2016 prin care s-a examinat extrasele despre trecerea frontierei de stat de către Dumitru Grigoraș, Andrei Busuioc, Ion Racu, Grigore Pleșca, prin care s-a constatat că ultimii împreună au plecat în Cipru), ultimii au urmărit timp de câteva zile orarul de vizită și deplasări a locatarilor casei situate în or. Limassol, regiunea Mouttagiaca, strxxxxx nr. xxx și au procurat în prealabil instrumente pentru a descuia ușa (fapt care a fost recunoscut de către inculpatul Busuioc Andrei în instanța de apel). Instanța de apel a reținut că în vederea executării planului criminal pus la cale de către cei patru și dorind să se asigure că nimeni nu este în casa Ion Racu a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile, iar în contextul dat instanța de apel stabilește că acțiunea principală, de sustragere în formă consumată a bunurilor victimei a fost însoțită de acțiunea adiacentă, care s-a materializat în atacul săvârșit asupra victimei, care a fost însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, context în care inculpatul Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion și Grigore Pleșca și-a realizat până la capăt scopul infracțional, iar acțiunile infracționale ale inculpatului Busuioc Andrei se califică în baza infracțiuni de tâlhărie. Instanța de apel nu a reținut că în speță a existat exces de autor după cum invocă inculpatul Busuioc Andrei, or, în conformitate cu art. 48 Cod 20 Penal, se consideră exces de autor săvârșirea de către autor a unor acțiuni infracționale care nu au fost cuprinse de intenția celorlalți participanți. Instanța de apel a constatat că de la bun început inculpatul Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion, Pleșca Grigore și Dumitru Grigoraș au pregătit un plan bine organizat, împărțind în prealabil rolurile în vederea sustragerii safeului în care cunoșteau că se află o sumă impunătoare de bani, iar acțiunile lui Racu Ion nu au în afara limitelor înțelegerii prealabile dintre aceștia, or, inculpatul Busuioc Andrei cunoștea că Racu Ion în vederea asigurării că nimeni nu este în casă a înscenat rolul de poștaș, în casă adeverindu-se a fi mama proprietarei Nana Kislyak, însă acest fapt nu a constituit un impediment pentru ca inculpatul Busuioc cu ceilalți complici să renunțe la planul lor, în cele din urmă, inculpatul Busuioc Andrei a consimțit realizarea atacului asupra victimei, a profitat de faptul că victima a fost imobilizată și ca urmare a acestui circumstanțe a continuat activitatea sa infracțională. Instanța de apel a menționat că acțiunile infracționale realizate nemijlocit de către Racu Ion au fost cuprinse în intenția inculpatului Busuioc Andrei, care a consimțit comiterea atacului de către Racu Ion asupra victimei, această acțiune a fost urmărită și a constituit în cele din urmă o premisă favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să pătrundă în casă și să sustragă safeul. Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că fiecare din ei patru au participat la săvârșirea infracțiuni a avut rolul său și instanța de judecată a constatat excesul de autor, demonstrează și sentința de condamnare anexată la materialele cauzei penale la cererea acuzatorului de stat în privința lui Grigoraș Dumitru (sentința Judecătoriei Centru din 25.03.2016) prin care acesta a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod Penal. Or, sentința de condamnare a lui Grigoraș Dumitru în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal nu demonstrează existenta unui exces de autor în acțiunile lui Busuioc Andrei. Atât prin sentința Judecătoriei Centru din 25.03.2016 de condamnare a lui Grigoraș Dumitru, cât și prin fapta stabilită de către instanța de fond în prezenta cauză penală a constatat că Grigoraș Dumitru a rămas la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, acțiunile căruia au fost calificate în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal, fără a stabili în faptele acestuia excesul de autor, potrivit materialelor cauzei, s-a stabilit că întru comiterea tâlhăriei, la data de 19.11.2014 Racu Ion, Pleșca Grigore, 21 Grigoraș Dumitru, Busuioc Andrei la propunerea lui Sergios Christianidis și a lui Roman Smirnov s-au organizat în prealabil pentru săvârșirea actului de tâlhărie. Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Busuioc Andrei în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod Penal a fost pe deplin dovedită prin probele administrate la cauza penală, care au fost cercetate în instanța de fond și cercetate și verificate în instanța de apel, iar careva temeiuri de a fi recalificate acțiunile infracționale ale inculpatului Busuioc Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal, instanța de apel nu a stabilit. Instanța de apel a apreciat că soluția instanței de fond privind respingerea cererii inculpatului Busuioc Andrei referitor la audierea martorilor Ion Racu și Grigoraș Dumitru nu a fost de natură să lezeze dreptul la un proces echitabil al inculpatului, deoarece această cerere a fost înaintată după finisarea cercetării judecătorești, procesul penal trecând în faza dezbaterilor judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului. Instanța de apel a reținut ca fiind nefondată remarca inculpatului Busuioc Andrei precum că instanța de fond urma să dispună reluarea cercetării judecătorești, deoarece reluarea cercetării judecătorești este o opțiune a instanței de judecată și nu o obligație, în cazul în care în cursul deliberării se constată că o anumită circumstanță necesită concretizare pentru justa soluționare a cauzei. Instanța de apel a considerat că ne audierea în calitate de martori a celorlalți doi complici Ion Racu și Grigorița Dumitru nu a constituit o lezare a dreptului inculpatului la un proces echitabil, deoarece în privința acestora au fost pronunțate sentințe de condamnare, iar instanța de apel a dat apreciere acestor fapte, mai mult ca atât în cadrul procesului penal instanța de fond a acordat posibilitate egală participanților la proces pentru a administra probe în vederea susținerii pozițiilor lor. Instanța de apel cu referire la argumentele inculpatului Busuioc Andrei precum că instanța de fond nu i-a acordat dreptul de a depune declarații și prin urmare eronat a fost indicat în sentință că inculpatul a refuzat să depună declarații, a menționat că instanța de fond a acordat termen inculpatului Busuioc Andrei pentru a se pregăti pentru a da declarații, în acest sens ședința de judecată a fost amânată pentru data de 27 septembrie 2017, însă inculpatul la această ședință nu s-a prezentat deși era apt să se prezinte. 22 În opinia instanței de apel, încălcarea invocată de către inculpatul Busuioc Andrei referitor la audierea acestuia nu constituie un temei de a remite la rejudecare cauza penală, or, această circumstanță poate fi corectată în procedura de judecare a apelului, ca urmare a continuității judecării fondului apelului de către instanța de apel. Astfel, inculpatul Busuioc Andrei, a fost audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel și a dat declarații asupra învinuirii incriminate, declarațiile căruia au fost apreciate de către instanța de apel în coraport cu toate probele administrate la cauza penală. Instanța de apel a respins ca nefondat argumentul avocatului Canțer Serghei referitor la faptul că instanța de fond a încălcat principiul examinării cauzei penale în termen rezonabil, or, cauza penală s-a aflat în procedura instanței de fond începând cu data de 17.05.2016 până la data de 28.09.2016, cu aproximație 4 luni, ceea ce nu se consideră a fi un termen exagerat de mare și care ar fi îngrădit dreptul inculpatului la examinarea cauzei penale în termen rezonabil. Instanța de apel a menționat că în ședințele de judecată în primă instanța, inculpatului Busuioc Andrei i-a fost asigurat dreptul la apărare dat fiind că interesele acestuia au fost reprezentate de avocații Topală Ion, și Cucu Mihail, apărători care au prestat servicii în baza contractelor de asistență juridică și avocatul Culeac - Reul Natalia, avocat solicitat de primă instanța pentru a acorda asistență juridică garantată de stat. Conform procesului - verbal al ședinței de judecată din 28 septembrie 2016 rezultă că la etapa dezbaterilor judiciare și ultimului cuvânt, inculpatul a renunțat la avocatul contractat Cucu Mihail, solicitând instanței termen pentru a-și angaja un nou avocat, cu încheierea unui contract de asistență juridică. Cu referire la argumentul privind încălcarea dreptului la apărare, Instanța de apel a notat că la judecarea cauzei în primă instanță inculpatului i-a fost acordat suficient timp pentru a-și alege modul și poziția de apărare, inclusiv și avocatul, iar refuzul inculpatului la etapa susținerilor verbale de la apărătorul Cucu Mihail nu a fost admis de instanță, avocatul urmând în continuare să-și exercite obligațiile de apărare. S-a menționat că apărătorul fiind prezent în ședința de judecată urma să pledeze în susținerile verbale, însă ultimul fiind susținut de către inculpatul a refuzat de la susținerile verbale. Instanța de apel a menționat că tendință inculpatului Busuioc Andrei de a-și schimba apărătorul la etapa menționată are ca scop tergiversarea 23 judecării cauzei, precum și urmărirea scopului de a fi eliberat de măsura preventivă – arestul, care întrunea termenul de 12 luni. Instanța de apel a menționat că, rejudecând cauza în apel, care de fapt reprezintă o continuare a judecării fondului cauzei, inculpatului Busuioc Andrei i-a fost respectat dreptul la apărare, participând astfel avocatul ales, iar judecarea cauzei penale în ordine de apel s-a efectuat în condițiile legii, fiindu-i asigurat dreptul la un apărător ales, inclusiv de a face declarații, a pleda în susținerile verbale și acordându-i ultimul cuvânt. Instanța de apel a respins argumentul apelantului referitor la faptul, că de către instanța de fond nu a fost soluționată cererea de recuzare înaintată de către inculpat, judecătorului Ecaterina Palanciuc. Or, conform conținutului procesului - verbal al ședinței de judecată din 28 septembrie 2016 nu se atestă înaintarea unei cereri de recuzare judecătorului, respectiv nu se impunea soluționare acesteia. Cu referire la cererea de recuzare înaintată de către inculpatul Busuioc Andrei, instanța de apel a menționat că ședința de judecată la data de 28 septembrie 2016 a fost deschisă la orele 15:00 ulterior cu retragerea judecătorului pentru deliberare, iar pretinsa cerere de recuzare a fost înaintată prin intermediul cancelariei la 28 septembrie 2016 orele 15:30 min, adică după retragerea judecătorului pentru deliberare. Instanța de apel a menționat că judecătorul nu a avut cunoștință despre existenta unei asemenea cereri, circumstanță care nu impune soluționarea cererii de recuzare. Susținerea, precum că inculpatul nu a participat la tâlhăria imputată nu constituie temei de a fi absolvit de răspundere penală cuvenită, or versiunea înaintată în procesul penal nu are acoperire probatorie, ce combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză. Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine participarea acestuia la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Instanța de apel la stabilirea pedepsei a menționat prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte și acțiunea civilă. 5. Decizia motivată a instanței de apel pronunțată la 13 decembrie 2018, a fost atacată cu recurs ordinar de către: - avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Busuioc Andrei, prin care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 pct. 24 4), 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei și rejudecarea cauzei de un alt complet de judecători. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului a menționat că: - a fost încălcat principiul examinării cauzei în termen rezonabil, și anume în prezenta cauză penală figurează 2 martori și 1 parte vătămată, pentru audierea cărora a fost necesar un timp de 2 - 3 luni, dar nu de 7 luni, timp cît a durat examinarea cauzei în prima instanță; - a fost încălcat termenul de examinare a cauzei penale pe care inculpatul se află în stare de arest, și anume 6 luni, dar nu 7 luni, timp cât a durat examinarea prezentului dosar în instanța de fond; - neprezentarea inculpatului în instanța de judecată a fost motivată pe motiv de boală, fiind privat de a depune declarații; - avocatului Cucu Mihail nu i-a fost acordat suficient timp pentru a face cunoștință cu materialele cauzei penale (5 volume) și pregătirea de ședință de judecată, deoarece contract de asistență juridică a fost încheiat la 22.09.2016, iar sentința adoptată la 28.09.2016; - la adoptarea și definitivarea sentinței instanța de fond a ignorat decizia Curții de Apel Chișinău, și anume nu s-a expus asupra legalității înregistrărilor audio dintre Busuioc Andrei și colaboratorii operativi ai IGP, și a acceptat această înregistrare ca probă, care urma a fi exclusă ca probă din dosar, deoarece a fost efectuată și acumulată cu încălcări procesuale, și anume fără avocat, fără traducător, și cu niște promisiuni de liberare de răspundere penală; -instanța de fond a acceptat în calitate de probă înregistrarea audio fără ascultarea acesteia în instanța de judecată, fapt care a fost solicitat de către partea apărării în ședința de judecată, cerere care a fost ignorată; - sentința de condamnare are la bază proba acumulată în cadrul măsurilor operative de investigație, și anume convorbirea dintre Busuioc Andrei și colaboratorii operativi, celelalte probe dovedesc nevinovăția lui Busuioc Andrei, ceea ce nu a fost luat în considerație la adoptarea sentinței; - la adoptarea sentinței de condamnare au fost puse la bază ca probe rezultatele confruntării, efectuate cu încălcarea art. 113 CPP; - atât inculpatului, cât și apărătorului i-a fost refuzat în citarea și audierea în instanța de judecată a martorilor, care prin declarațiile lor ar putea demonstra nevinovăția inculpatului; - a fost încălcat dreptul de a depune declarații, instanța în timp de 2 zile a trecut și a examinat toate probele, însă în rezultat a adoptat o sentință de condamnare, fără audierea inculpatului, care nu a refuzat de la darea declarațiilor; 25 - odată cu necesitatea audierii inculpatului și a martorilor apărării instanța de fond nu a reluat cercetarea judecătorească, prin ce a încălcat dreptul la apărare; - vinovăția lui Busuioc Andrei nu a fost dovedită, acțiunile acestuia urmau a fi recalificate în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal; - la emiterea deciziei a fost încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, precum și dreptul la interpret. 6. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. 7. Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul Serghei Canțer în numele inculpatului, semnalează faptul că a fost încălcat dreptul la apărare, instanța de judecată a ignorat faptul neprezentării în ședință de judecată a inculpatului pe motiv de boală. La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze, că asigurarea dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât participarea inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la procesul de înfăptuire a actului de justiție în privința sa. Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. (2) Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul: 1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță; 26 2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia; 3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa. Prin urmare, instanța a ignorat faptul nereprezentării lui Busuioc Andrei în ședință de judecată și a purces la examinarea cauzei, finisând cercetarea judecătorească și trecând la susținerile verbale. Astfel, Busuioc Andrei a fost privat de dreptul de a depune declarații, deși a solicitat prin cerere scrisă, inclusiv a solicitat un termen suplimentar pentru a pregăti apărarea. Instanța de recurs accentuează, că participarea inculpatului la judecarea propriei cauze penale, posibilitatea examinării cauzei în lipsa inculpatului, urmau a fi verificate de către instanță cu o deosebită atenție, inclusiv prin prisma art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul persoanei 6 acuzate de a participa în mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte din esența conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere”. La fel un aspect important reprezintă acel fapt că apărătorului Cucu Mihail, nu i-a fost acordat suficient timp pentru a face cunoștință cu materialele dosarului, dat fiind faptul că contract de asistență juridică a fost încheiat la 22 septembrie 2016, iar sentința pronunțată la 28 septembrie 2016. Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu și-a motivat soluția privind înregistrările audio efectuate dintre Busuioc Andrei și colaboratorii operativi ai IGP, or, deși această înregistrare a fost acceptată ca mijloc probă, nu a fost ascultată în instanță de judecată, or, această probă a stat la baza condamnării inculpatului. De asemenea, lipsite de atenția instanței de apel au fost refuzul atât inculpatului cît și apărătorului în audierea martorilor, afectând astfel accesul la justiție precum și dreptul inculpatului la un proces echitabil. Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se 27 pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în cerere de apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Busuioc Andrei xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Craiu Nicolae 28