1ra-380/2020 — art.188 alin.5 CP

1ra-380/2020 — art.188 alin.5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-380/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Craiu Nicolae,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13

decembrie 2018, în cauza penală în privința lui

Busuioc Andrei xxxxx, născut la xxx,

originar și domiciliat în mun. xxx, str. xxxx,

ap. xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.05.2016 – 28.09.2016;

Instanța de apel: 14.12.2016 – 03.05.2017;

13.09.2018 – 13.12.2018;

Instanța de recurs: 18.05.2018 – 03.07.2018;

29.10.2019 – 14.05.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2016, Busuioc Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

188 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip închis.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Acțiunile civile au fost admise în principiu, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite să se pronunțe instanța de judecată în

ordinea acțiunii civile.

cu Racu Ion, condamnat prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din

1

19.07.2016 în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, Grigoraș Dumitru,

condamnat prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 25.03.2016

în baza art. 186 alin. (5) Cod penal și Pleșca Grigore, la propunerea lui

Christianidis Sergios și a lui Smirnov Roman, locuitori a or. xxxx, Republica

Cipru și cunoscuți a lui Pleșca Grigore, de a sustrage un safeu în care se afla

o sumă impunătoare de bani, la 09.11.2014, folosind Aeroportul

Internațional Chișinău s-au deplasat în Republica Cipru, pentru realizarea

planului criminal. Ajunși în Cipru, Busuioc Andrei, Racu Ion, Grigoraș

Dumitru și Pleșca Grigore, cu ajutorul lui Christianidis Sergios și a lui

Smirnov Roman, au studiat până la 19.11.2014, orarul de vizită și deplasări a

locatarilor casei situate în or. xxxx, regiunea Mouttagiaca, str. xxx nr. xx,

întru stabilirea faptului când proprietarii lipsesc de la domiciliu. De

asemenea, Busuioc Andrei și Grigoraș Dumitru, la 17.11.2014, în vederea

spargerii safeului care urma să fie sustras, au procurat dintr-un magazin de

construcții din aceeași localitate unelte special adaptate în acest sens, cum ar

fi un topor, șurubelniță, foarfece pentru metal, o rangă ș.a..

La 19.11.2014, împărțind rolurile între ei, și anume Grigoraș Dumitru

urma să stea la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, iar

Racu Ion, Busuioc Andrei și Pleșca Grigori să între în domiciliu și să

sustragă safeul, aproximativ la orele 08.00 au purces la realizarea intențiilor

sale criminale. Dorind să se asigure că nimeni nu este în casa situată în or.

Limassol, regiunea Mouttagiaca, str. xxxx nr. xxx Racu Ion, a înscenat rolul

de poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la

ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Kislyak Nana, Cutsia

Ludmila, însă aceasta nu i-a determinat pe Racu Ion, Busuioc Andrei și

Pleșca Grigori să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și

imobilizând-o printr-o lovitură Racu Ion a creat condiții de pătrundere în

casă. Fiind în continuare agresată fizic de către Racu Ion, Cutsia Ludmila și-

a pierdut cunoștințele, iar între timp Busuioc Andrei și Pleșca Grigori au

depistat safeul. Legând-o pe Cutsia Ludmila de scaun, văzând că aceasta nu

da semne de viață, Racu Ion, Busuioc Andrei și Pleșca Grigori au încărcat

safeul într-un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au deplasat în

afara orașului unde și l-au spart, folosind obiectele procurate, cauzând astfel

proprietarului un prejudiciu de 729 200 Euro.

Ulterior, Racu Ion din bunurile și banii sustrași din safeu și anume din

spusele lui Pleșca Grigore suma de aproximativ 30 000 Euro, a primit 6 000

Euro, 2 cartele bancare pe numele lui Kislyak Nana și un inel din metal

prețios. Totodată, suma de 6 000 Euro le-a revenit și celorlalți participanți,

inclusiv și lui Busuioc Andrei, în plus fiind procurat la prețul de 6 000 Euro

și un automobil de marca „xxx” cu care Racu Ion și Pleșca Grigore au

2

transportat în Republica Moldova bijuteriile și ceasurile sustrase, care până

la moment nu au fost depistate.

casarea acesteia, cu trimiterea cauzei penale la rejudecare în prima instanță.

3.1. În motivarea cererii de apel, inculpatul a menționat că:

- pe parcursul întregului proces a fost apărat de doi avocați prin

contract, Igor Topală și Mihail Cucu și unul din oficiu, Natalia Culeac-Reul,

însă după întrevederile purtate cu avocații săi și comportamentul lor în

ședințele de judecată, a înțeles că activitatea acestora este îndreptată

împotriva intereselor sale. În acest sens, la 23.09.2016 a renunțat la

apărătorul Igor Topală, la 27.09.2016 la apărătorul Natalia Culeac-xxx și la

28.09.2016 la apărătorul Mihail Cucu. În ședința de judecată din 28.09.2016,

a solicitat instanței să-i acorde termen suplimentar pentru a comunica cu

noul său avocat, solicitare care însă a fost respinsă, fiindu-i astfel încălcat

dreptul la apărare în cadrul procesului penal;

- în ședința de judecată din 28.09.2016 a înaintat demers instanței,

formulând mai multe cerințe, care însă au fost ignorate motivându-se că

etapa cercetării judecătorești a fost depășită, la moment procesul judiciar

fiind la etapa dezbaterilor judiciare;

- instanța urma să reia cercetarea judecătorească și să cerceteze

suplimentar probele în baza declarațiilor, cât și interogarea martorilor sau

să se expună prin încheiere asupra admiterii sau respingerii demersului

înaintat. În situația respectivă, a declarat recuzare judecătorului, cerere care

a fost respinsă de către același judecător;

- instanța nu a luat atitudine față de cererea avocatului Cucu Mihail

privind examinarea listei probelor din partea apărării depusă prin

intermediul cancelariei Judecătoriei Centru, probe care urmau să fie admise

și supuse examinării, deoarece acestea ar fi dovedit nevinovăția lui în

comiterea infracțiunii incriminate de tâlhărie;

- declarațiile lui Grigoraș Dumitru date în cadrul cauzei penale

disjungate în privința lui Busuioc Andrei, precum că acesta a intrat cu Racu

Ion și Pleșca Grigori în casă și a bătut o femeie, nu pot fi luate drept probă,

deoarece Grigoraș Dumitru nu a fost la locul săvârșirii infracțiunii și nici nu

a văzut ce s-a întâmplat acolo de fapt;

- nu a recunoscut și nici nu recunoaște vinovăția pentru infracțiunea

de tâlhărie incriminată lui, considerând că acțiunile sale întrunesc

elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 Cod penal;

- raportul de expertiză genetică nr. 6668-2014 arată că urmele

materialului său genetic au fost depistate la fața locului, și anume în zona

3

muntoasă unde ei au aruncat safeul, hainele și uneltele folosite la

deschiderea safeului, dar nu în casă de unde s-a sustras safeul.

2017, s-a admis apelul declarat de inculpat, s-a casat parțial sentința și s-a

pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

potrivit căreia: Lui Busuioc Andrei, recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, a fost stabilită o

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani, cu

ispășirea în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pentru constatarea

încălcării dreptului inculpatului, s-a redus pedeapsa numită, fiindu-i stabilit

o pedeapsă de 12 (doisprezece) ani și 2 (două) luni închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

În rest, sentința instanței de fond a fost menținută.

Canțer Serghei în numele inculpatului, care invocând prevederile art. 427

alin. (1) pct. 4), 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia și

trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel.

03 iulie 2018, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Canțer

Serghei în numele inculpatului. A fost casată total decizia Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2017, și s-a dispus rejudecarea cauzei

în aceiași instanța de apel, în alt complet de judecată.

Chișinău din 13 decembrie 2018, a fost admis apelul declarat de inculpat.

Casată integral sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10

octombrie 2016, și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit,

pentru primă instanță:

Busuioc Andrei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal și s-a pedepsit cu închisoare la 12

(douăsprezece) ani în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei stabilit inculpatului Busuioc Andrei a

fost calculat din 13 decembrie 2018, cu includerea timpului reținerii și

arestării preventive: din 29 septembrie 2015 până la data pronunțării

deciziei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra

cuantumului despăgubirilor cuvenite părții vătămate, să se pronunțe

instanța civilă.

4

7.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a constatat că,

Busuioc Andrei, împreună cu Racu Ion Dumitru, condamnat prin sentința

Judecătoriei Grigoriopol din 19.07.2016 în baza articolului 188 alin. (5) Cod

penal, Dumitru Grigoraș condamnat prin sentința Judecătorie Centru,

municipiul Chișinău din 25 martie 2016 în baza articolului 186 alin. (5) Cod

penal, și Grigore Pleșca, la propunerea lui Sergios Christianidis și a lui

Roman Smirnov, locuitori a or. xxxxx, Republica Cipru și cunoscuți a lui

Grigore Pleșca, de a sustrage un safeu în care se afla o sumă impunătoare de

bani, la 09 noiembrie 2014, folosind aeroportul internațional Chișinău s-au

deplasat în Republica Cipru, pentru realizarea planului criminal.

Ajunși în Cipru, Andrei Busuioc, Ion Racu, Dumitru Grigoraș și Grigore

Pleșca, cu ajutorul lui Sergios Christianidis și a lui Roman Smirnov, au

studiat până la 19.11.2014, orarul de vizită și deplasări a locatarilor casei

situate în orașul Limassol, regiunea Mouttagiaca, strada xxx nr. xxx, întru

stabilirea faptului când proprietarii lipsesc de la domiciliu.

De asemenea, Andrei Busuioc și Dumitru Grigoraș la 17 noiembrie

2014, în vederea spargerii safeului care urma să fie sustras, au procurat

dintr-un magazin de construcții din aceeași localitate unelte special

adaptate în acest sens, cum ar fi un topor, șurubelniță, foarfece pentru

metal, o rangă ș.a.

La 19 noiembrie 2014, împărțind rolurile între ei și anume Dumitru

Grigoraș urmă să stea la pândă în automobil la intrarea în regiunea

Mouttagiaca, iar Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să între în

domiciliu și să sustragă safeul, aproximativ la 08:00 min au purces la

realizarea intențiilor sale criminale.

Dorind să se asigure că nimeni nu este în casa situată în or. Limassol,

reg. xxxx, strada xxxxx nr. xxx, Ion Racu, a înscenat rolul de poștaș, care

urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit

că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă

aceasta nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să

se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și imobilizând-o printr-o

lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă. Fiind în continuare

agresată fizic de către Ion Racu, Ludmila Cutsia și-a pierdut cunoștințele,

iar între timp Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul.

Legând-o pe Ludmila Cutsia de scaun, văzând că aceasta nu da semne

de viață, Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au încărcat safeul într-

un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au deplasat în afara orașului

unde și l-au spart, folosind obiectele procurate, cauzând astfel

proprietarului un prejudiciu de 729.200 euro.

5

Ulterior, Ion Racu din bunurile și banii sustrași din safeu și anume din

spusele lui Grigore Pleșca suma de aproximativ 30 mii euro, a primit 6 mii

euro, 2 cartele bancare pe numele lui Nana Kislyak și un inel din metal

prețios. Totodată, suma de 6 mii euro le-a revenit și celorlalți participanți,

inclusiv și lui Busuioc Andrei, în plus fiind procurat la prețul de 6 000 euro

și un automobil de marca Opel Corsa cu care Ion Racu și Grigore Pleșca au

transportat în Republica Moldova bijuteriile și ceasurile sustrase, care până

la moment nu au fost depistate.

Instanța de apel a constatat că fapta se califică în baza articolului 188

alin. (5) Cod penal, prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de

inculpat și semnele componenței infracțiunii menționate: tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit

de violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate,

săvârșit de un grup criminal organizat, de o persoană mascată, prin

pătrunderea în încăpere, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, prin schingiuire, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de

mari.

Instanța de apel a notat că, subiectul infracțiunii este inculpatul

Busuioc Andrei care întrunește condițiile prevăzute la articolul 21 alin. (2)

Cod penal.

Obiectul juridic principal al infracțiunii de tâlhărie îl constituie

relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, iar obiectul

juridic secundar îl formează relațiile sociale cu privire la sănătatea

persoanei sau libertatea psihică a persoanei.

Latura obiectivă a infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă alcătuită

din următoarele două acțiuni: 1) acțiunea principală, care se exprimă în

sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă; 2) acțiunea

adiacentă, care constă în atacul săvârșit asupra unei persoane, care este

însoțit în mod alternativ de: a) violența periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate; b) amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe.

Prin atac se înțelege acțiunea agresivă a făptuitorului, surprinzătoare

pentru victimă, care este însoțită de violența periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe.

Prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei

agresate trebuie de înțeles violența soldată cu vătămarea ușoară ori medie

a integrității corporale sau a sănătății, ori care, deși nu a cauzat asemenea

6

urmări, comportă la momentul aplicării sale datorită metodei de operare,

un pericol real pentru viața sau sănătatea victimei.

Prin amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate se înțelege săvârșirea asupra victimei a unui

act de natură să-i inspire temerea că va fi supusă, în mod real și imediat,

violenței periculoase pentru viața sau sănătatea ei, act care o pune în

situația de a nu mai avea resurse psihice necesare pentru a rezista

constrângerii.

Amenințarea, expusă într-o formă evident clară victimei, să fie

percepută ide aceasta ca fiind reală și imediată. In virtutea acestui fapt,

amenințarea trebuie sa creeze convingerea că, în caz dacă făptuitorul, în

timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire din partea victimei,

amenințarea va fi realizată de îndată.

Infracțiunea de tâlhărie este o infracțiune formală si se consideră

consumată din momentul săvârșirii atacului asupra victimei, dacă acesta

este însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cil aplicarea unei asemenea violențe.

Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin vinovăție sub

formă de intenție directă, scopul special fiind cel de sustragere și care se

exprimă prin cupiditate.

Instanța de apel a menționat că, infracțiunea de furt constă în fapta

prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită, urmările

prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv și legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, modul

ascuns.

Inculpatul a pledat nevinovat, declarând că nu a participat la

săvârșirea infracțiunii imputate și, totodată, la judecarea cauzei în prima

instanța au fost admise erori judiciare.

Pe de altă parte, instanța de apel a verificat probele acumulate pe

cauză, și anume:

- declarațiile părții vătămate Kislyak Nana;

- declarațiile părții vătămate Cutsia Ludmila (Vol. I, f. d. 20-22);

- procesul - verbal privind ridicarea obiectelor din 10 septembrie 2015

cu foto tabelul, prin care a fost ridicată examinarea medicală Ludmilei

Cutsia, 2 fotografii format A4, ce îi atestă leziunile corporale, lista bunurilor

sustrase, certificatul eliberat de magazinul de bijuterii și fotografiile anexă

(vol. I, f. d. 24-40);

- procesul - verbal de recunoaștere a obiectului din 15 decembrie 2015,

prin care partea vătămată Nana Kislyak, a recunoscut un inel de culoare

7

galbenă, în centru și lateral cu pietre și inscripția literei „G” (ridicat de la

domiciliul lui Ion Racu), care îi aparține (vol. I, f. d. 48-49);

- procesul - verbal de recunoașterea obiectului din 15 decembrie 2015,

prin care partea vătămată Nana Kislyak, a recunoscut o cruce de lemn de

culoare cafenie, cu figura lui Isus Hristos (ridicată de la domiciliul lui

Dumitru Grigoraș), care aparține părții vătămate Nana Kislyak (vol. I, f. d.

50-51);

- procesul - verbal de percheziție din 23 octombrie 2015 din care

urmează că a fost efectuată percheziția în apartamentul nr. xx, strada xxxxx

nr. xxx, mun. Chișinău, adresa de domiciliu a inculpatului Busuioc A., în

cadrul căreia au fost depistate acte ce atestă legătura ultimului cu Racu I.

(vol. I, f. d. 56-58);

- procesul - verbal de examinare din 02 decembrie 2015 din care

urmează că au fost examinate documentele ridicate în cadrul percheziției

efectuate la domiciliul lui Busuioc A., în cadrul căreia au fost depistate acte

ce atestă legătura acestuia cu Racu I. (vol. I, f. d. 59-60);

- ordonanța privind recunoașterea documentelor ridicate drept

corpuri delicte din 02 decembrie 2015, prin care a fost stabilită legătura între

Busuioc A. și Racu I. (vol. I, f. d. 61);

- procesul - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din

01 decembrie 2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr.

2 a IGP al MAI, prin care se atestă participarea ultimului la infracțiunea

incriminată (vol. I, f. d. 72-91);

- procesul - verbal de confruntare între Busuioc A. și Dumitru G., prin

care s-a constatat că ultimul a făcut cunoștință cu Busuioc A., prin

intermediul lui Pleșca G., plecând împreună în Cipru (vol. I, f. d. 116-117);

- procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul

percheziției din 17 decembrie 2015, la locul de trai a lui Racu I., situat în

municipiul Chișinău, strada xxxx nr. xx, apartamentul nr. xxx, prin care se

atestă participarea ultimului la atacul tâlhăresc, fiind au fost examinate

bunurile personale ale părții vătămate Nana Kislyak (vol. I, f. d. 125-126);

- ordonanța privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din

17 decembrie 2015 din care rezultă că a fost recunoscut în calitate de corp

delict 2 cartele pe numele lui Nana Kislyak, un inel de culoare aurie pe

inscripția pe el a literei „G” pe fond negru (vol. I, f. d. 127);

- procesul - verbal de percheziție din 29 septembrie 2015, din care

urmează efectuarea percheziției la domiciliul lui Grigoraș D., unde au fost

8

depistate și ridicate o cruciuliță și un ceas, care din cuvintele acestuia au fost

sustrase de la domiciliul Cutsia L. (vol. I, f. d. 153-155);

- ordonanța de recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 15

decembrie 2015 din care rezultă că bunurile: ceas de model „Radol” și o

cruciuliță de lemn - au fost recunoscute ca corpuri delicte (vol. I, f. d. 157);

- procesul - verbal de examinare din 11 ianuarie 2016 din care rezultă

că s-au examinat extrasele despre trecerea frontierei de stat de către

Grigoraș D., Busuioc A., Racu I. și Pleșca G., prin care s-a constatat că

ultimii împreună au plecat în Cipru (vol. I, f. d. 241-242);

- raportul de expertiză genetică nr. 6668 - 2014, conform căruia la fața

locului a fost depistat material genetic identic cu materialul genetic a lui

Busuioc Andrei (vol. III, f. d. 113-152);

- raportul de expertiză - mărturie a ofițerului de politie 4045, conform

căruia la fața locului a fost efectuată fotografierea. Fiind fotografiate

uneltele cu care s-a comis infracțiunea, locul procurării acestor unelte, locul

unde a fost depistat safeul (vol. III, f. d. 197-219).

Instanța de apel a menționat că declarațiile părților vătămate au fost

apreciate precum că ele reflectă situația veridică privind atacul tâlhăresc

comis asupra acesteia, inclusiv și de inculpatul Busuioc Andrei, coroborează

cu ansamblul de probe prezentate în sprijinul învinuirii și anume:

- procesul - verbal privind ridicarea obiectelor din 10 septembrie 2015

cu foto tabelul;

- procesul - verbal de recunoaștere a obiectului din 15 decembrie 2015;

- procesul - verbal de recunoașterea obiectului din 15 decembrie 2015;

- - procesul - verbal de percheziție din 23 octombrie 2015;

- procesul - verbal de examinare din 02 decembrie 2015;

- ordonanța privind recunoașterea documentelor ridicate drept corpuri

delicte din 02 decembrie 2015;

- procesul - verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01

decembrie 2015;

- procesul - verbal de confruntare între Busuioc A. și Dumitru G.;

procesul - verbal de examinare a obiectelor ridicate în cadrul percheziției

din 17 decembrie 2015;

- ordonanța privind recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din

17 decembrie 2015;

- procesul - verbal de percheziție din 29 septembrie 2015;

9

- ordonanța de recunoașterea obiectelor drept corpuri delicte din 15

decembrie 2015;

- procesul - verbal de examinare din 11 ianuarie 2016;

- raportul de expertiză genetică nr. 6668 – 2014;

- raportul de expertiză - mărturie a ofițerului de poliție 4045.

Instanța de apel a constatat că probatoriul administrat în cauză

confirmă existența infracțiunii constatate, identificarea subiectului

infracțiunii și, respectiv, vinovăția inculpatului, precum și celelalte

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.

Analizând probele pe prezenta cauză penală, instanța de apel a

considerat că se confirmă că inculpatul Busuioc Andrei împreună cu Racu

Ion și Grigori Pleșca prin acțiunile lor intenționate au săvârșit atacul asupra

părții vătămate Ludmila Cutsia, în scopul sustragerii safeului în care

cunoșteau că se aflau bunuri și mijloace bănești impunătoare, acțiuni care

au fost însoțite cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, de un grup criminal organizat, de o persoană mascată,

prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de

armă, prin schingiuire.

Instanța de apel a conchis că, la data de 19.11.2014 rolurile au fost

împărțite între Dumitru Grigoraș, Busuioc Andrei, Racu Ion și Grigori

Pleșca, astfel încât, Dumitru Grigoraș a stat la pândă în automobil la

intrarea în regiunea xxxx, iar Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au

intrat în domiciliu să sustragă safeul.

Instanța de apel a constatat că Ion Racu a înscenat rolul de poștaș, care

urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit

că în casă se afla mama proprietarei Nina Kislyak, Ludmila Cutsia, însă

acest fapt nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să

se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciabile și imobilizând-o printr-o

lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă.

Instanța de apel a reiterat că, partea vătămată Ludmila Cutsia fiind în

continuare agresată fizic de către Ion Racu, și-a pierdut cunoștința, iar între

timp inculpatul Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul, care

ulterior a fost încărcat într-un automobil anterior închiriat de ei cu care s-au

deplasat în afara orașului unde și l-au spart, folosind obiectele procurate,

cauzând astfel părții vătămate un prejudiciu în proporții deosebit de mari în

sumă de 729 200 Euro.

Instanța de apel a notat că din declarațiile inculpatului Busuioc

Andrei consemnate în cererea de apel, precum și din declarațiile date în

10

cadrul ședinței de judecată rezultă că ultimul neagă faptul că a pătruns în

casă și afirmă că de fapt el se afla în automobil și de acolo a văzut ce s-a

întâmplat, respectiv, dânsul a participat la comiterea furtului safeului și nu

a fost implicat în atacul tâlhăresc.

Cu toate acestea, instanța de apel a constatat că afirmațiile invocate de

către inculpatul Busuioc Andrei nu au nici un suport probatoriu pertinent și

concludent, fiind apreciate ca fiind declarative, urmărind scopul de a își

ameliora situația penală, declarații care sunt combătute în totalitate de

probele administrate de acuzatorul de stat.

Instanța de apel a notat că din conținutul raportului de expertiză

genetică nr. 6668-2014 rezultă că la fața locului, or. Limassol, regiunea

Mouttagiaca, strxxx, nrxxxx a fost depistat material genetic identic cu

materialul genetic a lui Andrei Busuioc.

Concluziile stabilite în conținutul raportului coroborează cu

conținutul procesului-verbal de interceptare și înregistrare a comunicărilor

din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a

IGP al MAI, prin care se atestă participarea ultimului la infracțiunea

incriminată, respectarea cerințelor legale la efectuarea măsurilor speciale de

investigații fiind constatată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 03 decembrie 2015 (f.d. 92-93, vol. I).

Instanța de apel a menționat că din conținutul procesului - verbal de

interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc

Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 a IGP al MAI, rezultă că

Busuioc Andrei a declarat că Racu Ion s-a mascat în poștaș, moment în care

el împreună cu Grigore Pleșca se aflau în spatele cauzei și după ce a văzut

că Racu Ion a intrat în casă, dânșii au pătruns în casă, concretizând în acest

sens că el împreună cu Grigore Pleșca au început să caute safeul, iar Racu

Ion se „ocupa” de femeia din casă, indicând că Racu Ion a lovit-o pe femeie.

Din declarațiile părții vătămate Ludmila Cutsia consemnate prin

procesul - verbal de audiere a părții vătămate din 10.09.2015 instanța de

apel a reținut că ultima a declarat că la data de 19.11.2014 la ușa casei a

sunat un poștaș care avea o scrisoare pentru fiica ei. Poștașul a cerut o cană

de apă, iar la un moment dat a fost lovită cu ceva din spate. Când s-a trezit

era legată și avea dureri de cap. Din casă a fost sustras safeul în care erau

bani și bunuri personale în valoare de 800 000 Euro.

Din declarațiile părții vătămate Kislyak Nana date în cadrul ședinței

de judecată în instanța de fond rezultă că prin luna noiembrie 2014 într-o

11

dimineață a sunat-o mama ei și i-a comunicat că nimic nu vede și nu

înțelege ce s-a întâmplat cu ea. Peste ceva timp, întorcându-se fiica de la

școală a depistat-o pe bunica inconștientă și plină de sânge, comunicându-i

totodată că din casă a dispărut safeul, în care se aflau toate bunurile și banii

indicați în acțiunea civilă.

Instanța de apel a notat că potrivit dispoziției art. 188 Cod Penal,

atacul asupra victimei este săvârșit în scopul sustragerii. Astfel, odată cu

săvârșirea atacului, începe și realizarea scopului de sustragere, scopul dat

nefiind realizabil decât prin luarea ilegală și gratuită a bunurilor mobile din

posesia altuia,

Instanța de apel a reiterat că pentru ca acțiunile inculpatului Busuioc

Andrei să fie calificate în baza art. 188 Cod Penal, este suficient ca acesta în

urma atacului efectuat asupra părții vătămate să înceapă executarea

sustragerii bunurilor, indiferent de consumarea acestor acțiuni, reieșind din

componenta infracțiunii de tâlhărie care este una formală și care se

consideră consumată din momentul săvârșirii atacului asupra victimei,

acesta fiind însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei agresate.

Instanța de apel a constatat că după atacul părții vătămate Ludmila

Cutsia, comis nemijlocit de către Racu Ion, care s-a prezentat ca fiind poștaș

și a imobilizat victima, inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca au

pătruns în casă urmărind realizarea în continuare a acțiunilor infracționale

privind sustragerea safeului.

Instanța de apel a apreciat că Racu Ion prin atacul efectuat asupra

părții vătămate Ludmila Cutsia a creat o premisă favorabilă și necesară ca

inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să pătrundă în casă, pentru a

găsi safeul și a-l sustrage, respectiv, inculpatul Busuioc Andrei, văzând că

partea vătămată a fost lovită și că Racu Ion a pătruns în casă, deci victima a

fost imobilizată și ultima nu mai constituie un obstacol în vederea realizării

scopului urmărit, a pătruns împreună cu Grigore Pleșca în casă, au căutat și

au depistat safeul în care cunoșteau în prealabil că se afla o sumă

impunătoare de bani, iar ulterior au încărcat safeul într-un automobil

anterior închiriat de ei și s-au deplasat în afara orașului unde și l-au spart,

fiind însușite obiectele și banii aflați în safeu, prin ce părții vătămate Nana

Kislyak au fost cauzate daune în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Busuioc Andrei

nu pot fi calificate în baza componenței de infracțiune de furt, deoarece în

speță nu se atestă participarea inculpatului la luarea ilegală și gratuită a

12

bunurilor mobile din posesia victimei, ce a cauzat un prejudiciu patrimonial

efectiv și săvârșit în scop de cupiditate, ci la caz s-a constatat că infracțiunea

de tâlhărie a fost comisă de trei persoane Busuioc Andrei, Racu Ion și

Grigore Pleșca care au acționat în comun, în calitate de coautori, toți trei au

contribuit la realizarea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie, or, instanța

de apel a evidențiat faptul că inculpatul Busuioc Andrei, aflându-se în

spatele casei și urmărind acțiunile lui Racu Ion și văzând că victima este

atacată și deci ultima nu prezintă un impediment pentru realizarea în

continuare a acțiunilor infracționale, deci ultimul a consimțit la realizarea

acțiunii adiacente a faptei prejudiciabile care s-a materializat prin atacul

săvârșit asupra victimei, acțiunea care a fost însoțită de aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea victimei, acțiuni care au fost în vizorul

deplin al inculpatului Busuioc Andrei, iar ca urmare a fost creată situația

favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca să

pătrundă în casă, să caute și în cele din urmă să sustragă safeul.

Instanța de apel a respins declarațiile inculpatului Busuioc Andrei

precum că în timpul comiterii infracțiunii, el nu a pătruns în casă, ci se afla

în automobil, respectiv, dânsul a avut rolul de șofer și văzând că Pleșca

Grigore iese din casă cu safeul, el a ieșit din mașină și i-a ajutat să încarce

safeul în automobil, deoarece acestea nu au un suport probatoriu pertinent

și concludent și care au fost combătute prin probele administrate de către

acuzatorul de stat, și anume procesul-verbal de interceptare și înregistrare a

comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc Andrei și lucrătorul operativ al

Direcției nr. 2 a IGP al MAI, prin care se atestă că Busuioc Andrei a pătruns

în casa victimei împreună cu Grigore Pleșca, raportul de expertiză genetică

nr. 6668-2014 conform căruia la față locului a fost depistat material genetic

identic cu materialul genetic a lui Andrei Busuioc, precum și prin procesul-

verbal de audiere a părții vătămate Ludmila Cutsia din 10.09.2015,

declarațiile părții vătămate Nana Kislyak.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei

precum că faptul că dânsul se afla în automobil și nu a pătruns în casa din

care a fost sustras safeul se confirmă prin declarațiile lui Racu Ion date în

cadrul cauzei penale disjungate în privința acestuia și stabilită prin sentința

în privința acestuia din 19 iulie 2016 emisă de Judecătoria Grigoriopol, or,

prin sentința nominalizată, instanța de judecată a stabilit fapta infracțională

în privința lui Racu Ion și anume că „Ion Racu a înscenat rolul de poștaș,

care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei. Sunând la ușă s-a

stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia,

însă aceasta nu i-a determinat pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca

să se dezică de continuarea acțiunilor prejudiciale și imobilizând-o printr-o

13

lovitură Ion Racu a creat condiții de pătrundere în casă. Fiind în continuare

agresată fizic de către Ion Racu, Ludmila Cutsia și-a pierdut cunoștința, iar

între timp Andrei Busuioc și Grigori Pleșca au depistat safeul, ceea ce

demonstrează implicarea inculpatului Andrei Busuioc în comiterea

infracțiunii de tâlhărie.

Instanța de apel a menționat că, inculpatul Busuioc Andrei invocă că

declarațiile lui Grigoraș Dumitru date în cadrul cauzei penale disjungate în

privința lui precum că el ar fi intrat cu Racu Ion și Pleșca Grigorii în casă și a

bătut o femeie nu poate fi luată drept probă, deoarece acesta nu a fost la

locul săvârșirii infracțiunii și nici nu a văzut ce s-a întâmplat acolo de fapt,

respectiv, nici nu are de unde să știe cele întâmplate, însă instanța de apel

reieșind din faptul că infracțiunea imputată inculpaților a fost comisă de

către mai multe persoane, prin sentința de condamnare în privința lui

Grigoraș Dumitru, a constatat că Dumitru Grigoraș a rămas să stea la pândă

în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, iar cele 3 persoane în

privința cărora urmărirea penală a fost disjungată într-o cauză penală

separată au intrat în domiciliu și au sustras safeul.

A fost stabilit că una din aceste trei persoane a înscenat rolul de

poștaș, care urma să transmită o scrisoare proprietarului casei, sunând la

ușă s-a stabilit că în casă se afla mama proprietarei Nana Kislyak, Ludmila

Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat pe cele 3 persoane să se dezică de

continuarea acțiunilor prejudiciabile și o persoană imobilizând-o printr-o

lovitură a creat condiții de pătrundere în casă, iar în acest timp 2 persoane

au depistat safeul.

Prin urmare, instanța de apel a constatat în prezenta cauză penală că

afirmațiile inculpatului Busuioc Andrei precum că dânsul a rămas în

mașină și nu a pătruns în casă, nu sunt susținute prin careva probe

pertinente și concludente.

Instanța de apel a notat că inculpatul Busuioc Andrei în susținerea

poziției de nevinovăție invocă că aceasta se probează prin înregistrările

comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a

INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei, precum și înregistrările comunicărilor

între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al

MAI și Grigoraș Dumitru Dumitru, indicând în acest sens că aceste măsuri

au fost efectuate ilegal.

Cu referire la acest subiect, instanța de apel prin încheierea

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03 decembrie 2015 a constatat faptul

că la efectuarea măsurii speciale de investigație: interceptarea și

înregistrarea comunicărilor și anume a înregistrării comunicărilor între

ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a INI al IGP al MAI și

14

Busuioc Andrei Ghennadi, a.n. xxx, de către organul de urmărire penală au

fost respectate cerințele legale prevăzute de Cod de procedură penală (f. d.

92-93, vol. I).

Instanța de apel a menționat că, încheierea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău din 03 decembrie 2015 (prin care a fost examinat demersul

procurorului privind confirmarea respectării cerințelor legale la efectuarea

interceptării și înregistrării comunicărilor și anume a înregistrării

comunicărilor între ofițerii de investigație ai Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a

INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei xxxx) a fost contestată cu recurs de

către avocatul Igor Topală în numele și interesul inculpatului Busuioc

Andrei, iar prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

23.03.2016 s-a scos de pe rol recursul declarat de către avocatul Igor Topală

în interesele inculpatului Busuioc Andrei și s-a remis cauza completului de

judecată, care examinează cauza penală de învinuire a lui Busuioc Andrei în

baza art. 188 alin. (5) CP, pentru soluționarea circumstanțelor invocate în

recurs (f. d. 27-28).

Instanța de apel a apreciat în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod

procedură penală pertinența și concludenta procesului-verbal de

interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc

Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI la stabilirea

vinovăției inculpatului Busuioc Andrei în comiterea infracțiunii incriminate,

inculpatul declarând că Racu Ion s-a mascat în poștaș și a sunat la ușa casei,

în acel moment el (Busuioc Andrei) împreună cu Grigore Pleșca se aflau în

spatele casei și după ce a văzut că Racu Ion a intrat în casă, dânșii au

pătruns în casă, concretizând în acest sens că el împreună cu Grigore Pleșca

au început să caute safeul, iar Racu Ion se „ocupa” de femeia din casă,

indicând că Racu Ion a lovit-o pe femeie.

Instanța de apel cu referire la conținutul procesului-verbal de

interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Grigoraș

Dumitru și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI, a menționat că

această probă nu demonstrează nevinovăția inculpatului Busuioc Andrei în

comiterea infracțiunii lui incriminate, reieșind din rolul pe care l-a avut

Grigoraș Dumitru la comiterea infracțiunii, or, dânsul a stat la pândă în

automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, respectiv, acesta nu a văzut

nemijlocit momentul în care Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion și Pleșca

Grigore au pătruns în casa victimei, însă a indicat că el a rămas la pândă, iar

ceilalți trei (Busuioc Andrei, Racu Ion, Pleșca Grigore) au mers spre casa

15

victimei pentru a realiza în continuare planul de a sustrage safeul din casa

vizată.

Referitor la pretinsele ilegalități privind măsurile speciale de

investigații - interceptarea și înregistrarea comunicărilor dintre Busuioc A.

și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI și dintre Grigoraș D. și

lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI, nu poate fi reținută ca

fiind pertinentă, deoarece acesta se combate prin încheierile Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 03.12.2015 prin care s-a constatat că la

efectuarea măsurii speciale de investigații: interceptarea și înregistrarea

comunicărilor au fost respectate cerințele legale prevăzute de Codul de

procedură penală.

Instanța de apel a notat că remarca inculpatului Busuioc Andrei

precum că despre faptul ilegalități acțiunilor procesuale comise a fost

informată instanța de judecată prin cererea de recurs înregistrată la

Judecătoria Centru la 19.02.2016 sub nr. 05-3-5997 care fiind examinată de

Curtea de Apel Chișinău a indicat că legalitatea acțiunilor întreprinse

urmează a fi examinată de instanța de fond, iar Judecătoria Centru la

pronunțarea sentinței nu a reacționat în nici un fel la indicațiile Curții de

Apel Chișinău de a examina ilegalitățile descrise în recurs, instanța de apel

o apreciat ca fiind nefondată.

Or, prin încheierea Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din

23.03.2016 s-a scos de pe rol recursul declarat de către avocatul Topală Igor

în interesele inculpatului Busuioc Andrei și s-a remis cauza completului de

judecată, care examinează cauza penală de învinuire a lui Busuioc Andrei

în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, pe motivul că cererile și plângerile,

inclusiv și recursul declarat de avocat urmează să fie examinate de către

instanța de judecată ce are în procedură cauza penală spre examinare în

fond, iar la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a stabilit comiterea

de către organul de urmărire penală a careva ilegalități la efectuarea

măsurilor speciale de investigație. Mai mult, conținutul procesului - verbal

de interceptare și înregistrare a comunicărilor din 01.12.2015 între Busuioc

Andrei și lucrătorul operativ al Direcției nr. 2 IGP al MAI a fost reținut de

către prima instanța la stabilirea vinovăției inculpatului Busuioc Andrei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod Penal.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele

inculpatului Busuioc Andrei precum că în stenograma înregistrărilor

comunicărilor între ofițerul de investigație a Secției nr. 1 a Direcției nr. 2 a

16

INI al IGP al MAI și Busuioc Andrei, o parte a convorbirilor este în limba

română, iar altă parte în limba rusă, devreme ce Busuioc Andrei, nu este

vorbitor al limbii de stat, ci vorbitor de limbă rusă, deoarece aceste

circumstanțe nu influențează asupra pertinenței și concludenții acestui

mijloc de probă și nici nu constituie un temei de nulitate a acesteia, în

contextul în care respectarea cerințelor legale prevăzute de Codul de

procedură penală la efectuarea acestei măsuri speciale de investigație a fost

constatată prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 03

decembrie 2015.

Instanța de apel cu referire la conținutul procesului-verbal de

confruntare din 15.12.2015 efectuat între Busuioc Andrei și Grigoraș

Dumitru, nu a stabilit careva încălcări a normelor procesual - penale ce

vizează procedură de efectuare a confruntării, or, acțiunea procesuală a fost

dispusă în conformitate cu art. 113 Cod procedură penală în vederea

înlăturării divergențelor dintre declarațiile învinuiților, la această acțiune a

participat apărătorul învinuitului Busuioc Andrei, avocatul Topală Igor, iar

ca urmare a faptului că în cursul efectuării acestei acțiuni, învinuitul

Busuioc Andrei a refuzat de a participa în continuare la această acțiune

procesuală, organul de urmărire penală în conformitate cu art. 66 Cod

procedură penală a dispus finisarea efectuării confruntării pe motiv că

învinuitul Busuioc Andrei a refuzat să participe la confruntare.

Instanța de apel nu a stabilit careva încălcări a drepturilor

inculpatului Busuioc Andrei la efectuarea confruntării cu învinuitul

Grigoraș Dumitru, or, după înaintarea cererii de către Busuioc Andrei

referitor la refuzul de a participa la această acțiune, confruntarea a fost

finalizată.

Instanța de apel a reținut din conținutul procesului-verbal de

confruntare din 15.12.2015 efectuat între Busuioc Andrei și Grigoraș

Dumitru că ultimul a declarat că a făcut cunoștință cu Andrei Busuioc prin

intermediul lui Grigore Pleșca, plecând împreună în Cipru, circumstanțe

care nu au fost negate de către Busuioc Andrei.

Instanța de apel a notat că atât în cererea de apel, cât și în cadrul

ședinței de judecată în instanța de apel inculpatul Busuioc Andrei și

avocatul acestuia Canțer Serghei au invocat necesitatea audierii martorilor

Grigoraș Dumitru și Racu Ion, dat fiind faptul existenței divergențelor între

declarațiile persoanelor deja condamnate, care au participat la săvârșirea

17

infracțiunii referitor la rolul și participarea lui Busuioc Andrei la

infracțiunea incriminată.

Instanța de apel a respins demersul apărării privind audierea în

calitate de martori a lui Grigoraș Dumitru și Racu Ion, din motivul

inoportunității audierii acestora, deoarece în privința lor au fost pronunțate

sentințe de condamnare și care au fost anexate la cauza penală, cauzele

penale fiind examinate în procedură simplificată în baza art. 3641 Cod

procedură penală.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prin sentința Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău din 25 martie 2016, Grigoraș Dumitru a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (5)

Cod Penal și cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală i s-a

stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, iar

în temeiul art. 90 Cod Penal pedeapsa stabilită s-a suspendat condiționat pe

un termen de probă de 3 (trei) ani (vol. VI, f. d. 49-53).

Prin sentința Judecătoriei Grigoriopol din 19 iulie 2016, Racu Ion

Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod Penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 9 ani

închisoare și în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4), lit. b)

Cod Penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în

domeniul ce este legat cu circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe

un termen de 2 (doi) ani și cu aplicarea art. 84 și art. 85 Cod Penal i s-a

stabilit pedeapsa definitivă sub formă de 9 ani și 2 luni închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a

ocupa anumite funcții sau de a exercita activități în domeniul ce este legat

cu circulația substanțelor narcotice și psihotrope pe un termen de 2 ani (vol.

VI, f. d. 54-60).

Cu referire la invocările inculpatului Busuioc Andrei precum că în

instanța de fond a fost solicitat de a fi obligat acuzatorul de stat de a

prezenta sentința de condamnare a celuilalt complice Pleșca Grigore de

către instanțele judecătorești din Republica Cipru, sentința de condamnare

fiind necesară pentru a analiza încadrarea juridică a infracțiuni de către

instanțele de judecată din Republica Cipru asupra infracțiuni comise,

instanța de apel a menționat precum că cauza penală în privința

inculpatului Busuioc Andrei a fost disjungată într-o cauză penală separată,

stabilirea vinovăției acestuia a fost stabilită de către prima instanța în baza

18

tuturor probelor care au fost administrate în prezenta cauză penală, la a

căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură, iar lipsa la

materialele cauzei penale a sentinței în privința celuilalt complice Pleșca

Grigore nu constituie temei de achitare a inculpatului, or, faptele referitoare

la existenta elementelor infracțiuni trebuie să se dovedească în cadrul

judecării cauzei penale diferite justiției prin procedee probatorii prevăzute

de Codul de procedură penală.

Critica inculpatului Busuioc Andrei precum că raportul de expertiză

genetică nr. 6668-2014 din contra arată că urmele materialului său genetic

au fost depistate la fața locului, și anume nu în casă, ci în zona muntoasă

unde ei au aruncat safeul, hainele și uneltele folosite la deschiderea safeului,

nu poate fi reținută de către instanța de apel, or, din conținutul raportului

de expertiză nominalizat rezultă că în cadrul cercetării la fața locului de

unde au fost preluate probe (amprente) care au fost transmis ofițerului

pentru expertizare și pe ele a fost depistat material genetic identic cu

materialul genetic al cet. Andrei Busuioc.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei

precum că prima instanță a stabilit că Busuioc Andrei împreună cu Racu Ion

a lovit partea vătămată chiar dacă aceasta era inconștientă, însă la

materialele cauzei nu este nici o declarație din partea nimănui privind

participarea sa la aplicarea forței, violenței față de victimă, nici chiar din

partea ultimei, precum și nu sunt careva înregistrări video la acest capitol,

deoarece instanța de fond a stabilit că Ion Racu a imobilizat-o pe victimă,

ceea ce a creat condiții de pătrundere în casă a lui Andrei Busuioc și a lui

Grigore Pleșca și fiind în continuare agresată fizic de către Ion Racu, între

timp inculpatul Busuioc Andrei și Grigore Pleșca au depistat safeul, după

care l-au încărcat în automobil.

În acest sens, instanța de apel a apreciat că acțiunile infracționale ale

inculpatului Busuioc Andrei cuprind elementele constitutive ale infracțiuni

de tâlhărie, chiar dacă ultimul nu a aplicat nemijlocit violența periculoasă

asupra victimei Ludmila Cutsia, or, infracțiunea de tâlhărie a fost comisă

de trei persoane Busuioc Andrei, Racu Ion și Grigore Pleșca care au

acționat în comun, în calitate de coautori, toți trei au contribuit la realizarea

laturii obiective a infracțiuni de tâlhărie, astfel s-a constatat că inculpatul

Busuioc Andrei, aflându-se în spatele casei și urmărind acțiunile lui Racu

Ion și văzând că victima este atacată și deci ultima nu prezintă un

impediment pentru realizarea în continuare a acțiunilor infracționale, deci

ultimul a consimțit la realizarea acțiunii adiacente a faptei prejudiciabile

19

care s-a materializat prin atacul săvârșit asupra victimei, acțiune care a fost

însoțită de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea victimei,

acțiuni care au fost în vizorul deplin al inculpatului Busuioc Andrei, iar ca

urmare a fost creată situația favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei

și Grigore Pleșca să pătrundă în casă, să caute și în cele din urmă să

sustragă safeul.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei

precum că instanța de judecată urma să denote faptul că Busuioc Andrei și

alte trei persoane s-au înțeles să comită o sustragere pe ascuns a unui safeu

în care se afla o sumă impunătoare de bani, deoarece din materialele cauzei

penale s-a constatat că inculpatul Busuioc Andrei împreună cu celelalte trei

persoane Racu Ion, Grigoraș Dumitru și Grigore Pleșca, inițial, au urmărit

scopul de a sustrage safeul din casa victimei, fapt pentru care toți s-au

deplasat în Cipru (fapt confirmat prin procesul- verbal de examinare din

11.01.2016 prin care s-a examinat extrasele despre trecerea frontierei de stat

de către Dumitru Grigoraș, Andrei Busuioc, Ion Racu, Grigore Pleșca, prin

care s-a constatat că ultimii împreună au plecat în Cipru), ultimii au

urmărit timp de câteva zile orarul de vizită și deplasări a locatarilor casei

situate în or. Limassol, regiunea Mouttagiaca, strxxxxx nr. xxx și au

procurat în prealabil instrumente pentru a descuia ușa (fapt care a fost

recunoscut de către inculpatul Busuioc Andrei în instanța de apel).

Instanța de apel a reținut că în vederea executării planului criminal pus

la cale de către cei patru și dorind să se asigure că nimeni nu este în casa

Ion Racu a înscenat rolul de poștaș, care urma să transmită o scrisoare

proprietarului casei, sunând la ușă s-a stabilit că în casă se afla mama

proprietarei Nana Kislyak, Ludmila Cutsia, însă aceasta nu i-a determinat

pe Ion Racu, Andrei Busuioc și Grigori Pleșca să se dezică de continuarea

acțiunilor prejudiciabile, iar în contextul dat instanța de apel stabilește că

acțiunea principală, de sustragere în formă consumată a bunurilor victimei

a fost însoțită de acțiunea adiacentă, care s-a materializat în atacul săvârșit

asupra victimei, care a fost însoțit de violența periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate, context în care inculpatul Busuioc Andrei

împreună cu Racu Ion și Grigore Pleșca și-a realizat până la capăt scopul

infracțional, iar acțiunile infracționale ale inculpatului Busuioc Andrei se

califică în baza infracțiuni de tâlhărie.

Instanța de apel nu a reținut că în speță a existat exces de autor după

cum invocă inculpatul Busuioc Andrei, or, în conformitate cu art. 48 Cod

20

Penal, se consideră exces de autor săvârșirea de către autor a unor acțiuni

infracționale care nu au fost cuprinse de intenția celorlalți participanți.

Instanța de apel a constatat că de la bun început inculpatul Busuioc

Andrei împreună cu Racu Ion, Pleșca Grigore și Dumitru Grigoraș au

pregătit un plan bine organizat, împărțind în prealabil rolurile în vederea

sustragerii safeului în care cunoșteau că se află o sumă impunătoare de

bani, iar acțiunile lui Racu Ion nu au în afara limitelor înțelegerii prealabile

dintre aceștia, or, inculpatul Busuioc Andrei cunoștea că Racu Ion în

vederea asigurării că nimeni nu este în casă a înscenat rolul de poștaș, în

casă adeverindu-se a fi mama proprietarei Nana Kislyak, însă acest fapt nu

a constituit un impediment pentru ca inculpatul Busuioc cu ceilalți complici

să renunțe la planul lor, în cele din urmă, inculpatul Busuioc Andrei a

consimțit realizarea atacului asupra victimei, a profitat de faptul că victima

a fost imobilizată și ca urmare a acestui circumstanțe a continuat activitatea

sa infracțională.

Instanța de apel a menționat că acțiunile infracționale realizate

nemijlocit de către Racu Ion au fost cuprinse în intenția inculpatului

Busuioc Andrei, care a consimțit comiterea atacului de către Racu Ion

asupra victimei, această acțiune a fost urmărită și a constituit în cele din

urmă o premisă favorabilă pentru ca inculpatul Busuioc Andrei și Grigore

Pleșca să pătrundă în casă și să sustragă safeul.

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului Busuioc Andrei

precum că fiecare din ei patru au participat la săvârșirea infracțiuni a avut

rolul său și instanța de judecată a constatat excesul de autor, demonstrează

și sentința de condamnare anexată la materialele cauzei penale la cererea

acuzatorului de stat în privința lui Grigoraș Dumitru (sentința Judecătoriei

Centru din 25.03.2016) prin care acesta a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (5) Cod Penal. Or, sentința

de condamnare a lui Grigoraș Dumitru în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal

nu demonstrează existenta unui exces de autor în acțiunile lui Busuioc

Andrei. Atât prin sentința Judecătoriei Centru din 25.03.2016 de

condamnare a lui Grigoraș Dumitru, cât și prin fapta stabilită de către

instanța de fond în prezenta cauză penală a constatat că Grigoraș Dumitru a

rămas la pândă în automobil la intrarea în regiunea Mouttagiaca, acțiunile

căruia au fost calificate în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal, fără a stabili în

faptele acestuia excesul de autor, potrivit materialelor cauzei, s-a stabilit că

întru comiterea tâlhăriei, la data de 19.11.2014 Racu Ion, Pleșca Grigore,

21

Grigoraș Dumitru, Busuioc Andrei la propunerea lui Sergios Christianidis și

a lui Roman Smirnov s-au organizat în prealabil pentru săvârșirea actului

de tâlhărie.

Instanța de apel a constatat că vinovăția inculpatului Busuioc Andrei

în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod Penal a fost pe

deplin dovedită prin probele administrate la cauza penală, care au fost

cercetate în instanța de fond și cercetate și verificate în instanța de apel, iar

careva temeiuri de a fi recalificate acțiunile infracționale ale inculpatului

Busuioc Andrei în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal, instanța de apel nu a

stabilit.

Instanța de apel a apreciat că soluția instanței de fond privind

respingerea cererii inculpatului Busuioc Andrei referitor la audierea

martorilor Ion Racu și Grigoraș Dumitru nu a fost de natură să lezeze

dreptul la un proces echitabil al inculpatului, deoarece această cerere a fost

înaintată după finisarea cercetării judecătorești, procesul penal trecând în

faza dezbaterilor judiciare și ultimul cuvânt al inculpatului.

Instanța de apel a reținut ca fiind nefondată remarca inculpatului

Busuioc Andrei precum că instanța de fond urma să dispună reluarea

cercetării judecătorești, deoarece reluarea cercetării judecătorești este o

opțiune a instanței de judecată și nu o obligație, în cazul în care în cursul

deliberării se constată că o anumită circumstanță necesită concretizare

pentru justa soluționare a cauzei.

Instanța de apel a considerat că ne audierea în calitate de martori a

celorlalți doi complici Ion Racu și Grigorița Dumitru nu a constituit o lezare

a dreptului inculpatului la un proces echitabil, deoarece în privința acestora

au fost pronunțate sentințe de condamnare, iar instanța de apel a dat

apreciere acestor fapte, mai mult ca atât în cadrul procesului penal instanța

de fond a acordat posibilitate egală participanților la proces pentru a

administra probe în vederea susținerii pozițiilor lor.

Instanța de apel cu referire la argumentele inculpatului Busuioc

Andrei precum că instanța de fond nu i-a acordat dreptul de a depune

declarații și prin urmare eronat a fost indicat în sentință că inculpatul a

refuzat să depună declarații, a menționat că instanța de fond a acordat

termen inculpatului Busuioc Andrei pentru a se pregăti pentru a da

declarații, în acest sens ședința de judecată a fost amânată pentru data de 27

septembrie 2017, însă inculpatul la această ședință nu s-a prezentat deși era

apt să se prezinte.

22

În opinia instanței de apel, încălcarea invocată de către inculpatul

Busuioc Andrei referitor la audierea acestuia nu constituie un temei de a

remite la rejudecare cauza penală, or, această circumstanță poate fi corectată

în procedura de judecare a apelului, ca urmare a continuității judecării

fondului apelului de către instanța de apel. Astfel, inculpatul Busuioc

Andrei, a fost audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel și a

dat declarații asupra învinuirii incriminate, declarațiile căruia au fost

apreciate de către instanța de apel în coraport cu toate probele administrate

la cauza penală.

Instanța de apel a respins ca nefondat argumentul avocatului Canțer

Serghei referitor la faptul că instanța de fond a încălcat principiul

examinării cauzei penale în termen rezonabil, or, cauza penală s-a aflat în

procedura instanței de fond începând cu data de 17.05.2016 până la data de

28.09.2016, cu aproximație 4 luni, ceea ce nu se consideră a fi un termen

exagerat de mare și care ar fi îngrădit dreptul inculpatului la examinarea

cauzei penale în termen rezonabil.

Instanța de apel a menționat că în ședințele de judecată în primă

instanța, inculpatului Busuioc Andrei i-a fost asigurat dreptul la apărare dat

fiind că interesele acestuia au fost reprezentate de avocații Topală Ion, și

Cucu Mihail, apărători care au prestat servicii în baza contractelor de

asistență juridică și avocatul Culeac - Reul Natalia, avocat solicitat de primă

instanța pentru a acorda asistență juridică garantată de stat.

Conform procesului - verbal al ședinței de judecată din 28 septembrie

2016 rezultă că la etapa dezbaterilor judiciare și ultimului cuvânt,

inculpatul a renunțat la avocatul contractat Cucu Mihail, solicitând

instanței termen pentru a-și angaja un nou avocat, cu încheierea unui

contract de asistență juridică.

Cu referire la argumentul privind încălcarea dreptului la apărare,

Instanța de apel a notat că la judecarea cauzei în primă instanță inculpatului

i-a fost acordat suficient timp pentru a-și alege modul și poziția de apărare,

inclusiv și avocatul, iar refuzul inculpatului la etapa susținerilor verbale de

la apărătorul Cucu Mihail nu a fost admis de instanță, avocatul urmând în

continuare să-și exercite obligațiile de apărare.

S-a menționat că apărătorul fiind prezent în ședința de judecată urma

să pledeze în susținerile verbale, însă ultimul fiind susținut de către

inculpatul a refuzat de la susținerile verbale.

Instanța de apel a menționat că tendință inculpatului Busuioc Andrei

de a-și schimba apărătorul la etapa menționată are ca scop tergiversarea

23

judecării cauzei, precum și urmărirea scopului de a fi eliberat de măsura

preventivă – arestul, care întrunea termenul de 12 luni.

Instanța de apel a menționat că, rejudecând cauza în apel, care de fapt

reprezintă o continuare a judecării fondului cauzei, inculpatului Busuioc

Andrei i-a fost respectat dreptul la apărare, participând astfel avocatul ales,

iar judecarea cauzei penale în ordine de apel s-a efectuat în condițiile legii,

fiindu-i asigurat dreptul la un apărător ales, inclusiv de a face declarații, a

pleda în susținerile verbale și acordându-i ultimul cuvânt.

Instanța de apel a respins argumentul apelantului referitor la faptul,

că de către instanța de fond nu a fost soluționată cererea de recuzare

înaintată de către inculpat, judecătorului Ecaterina Palanciuc. Or, conform

conținutului procesului - verbal al ședinței de judecată din 28 septembrie

2016 nu se atestă înaintarea unei cereri de recuzare judecătorului, respectiv

nu se impunea soluționare acesteia.

Cu referire la cererea de recuzare înaintată de către inculpatul Busuioc

Andrei, instanța de apel a menționat că ședința de judecată la data de 28

septembrie 2016 a fost deschisă la orele 15:00 ulterior cu retragerea

judecătorului pentru deliberare, iar pretinsa cerere de recuzare a fost

înaintată prin intermediul cancelariei la 28 septembrie 2016 orele 15:30 min,

adică după retragerea judecătorului pentru deliberare.

Instanța de apel a menționat că judecătorul nu a avut cunoștință

despre existenta unei asemenea cereri, circumstanță care nu impune

soluționarea cererii de recuzare.

Susținerea, precum că inculpatul nu a participat la tâlhăria imputată

nu constituie temei de a fi absolvit de răspundere penală cuvenită, or

versiunea înaintată în procesul penal nu are acoperire probatorie, ce

combate complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în

cauză.

Nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea inculpatului,

de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și apreciate

în modul cuvenit, demonstrează cu certitudine participarea acestuia la

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

Instanța de apel la stabilirea pedepsei a menționat prevederile art. 7,

61 și 75 Cod penal.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte și acțiunea civilă.

2018, a fost atacată cu recurs ordinar de către:

- avocatul Canțer Serghei în numele inculpatului Busuioc Andrei, prin

care invocând în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 pct.

24

4), 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și deciziei și

rejudecarea cauzei de un alt complet de judecători.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului a menționat că:

- a fost încălcat principiul examinării cauzei în termen rezonabil, și

anume în prezenta cauză penală figurează 2 martori și 1 parte vătămată,

pentru audierea cărora a fost necesar un timp de 2 - 3 luni, dar nu de 7

luni, timp cît a durat examinarea cauzei în prima instanță;

- a fost încălcat termenul de examinare a cauzei penale pe care

inculpatul se află în stare de arest, și anume 6 luni, dar nu 7 luni, timp cât a

durat examinarea prezentului dosar în instanța de fond;

- neprezentarea inculpatului în instanța de judecată a fost motivată pe

motiv de boală, fiind privat de a depune declarații;

- avocatului Cucu Mihail nu i-a fost acordat suficient timp pentru a

face cunoștință cu materialele cauzei penale (5 volume) și pregătirea de

ședință de judecată, deoarece contract de asistență juridică a fost încheiat la

22.09.2016, iar sentința adoptată la 28.09.2016;

- la adoptarea și definitivarea sentinței instanța de fond a ignorat

decizia Curții de Apel Chișinău, și anume nu s-a expus asupra legalității

înregistrărilor audio dintre Busuioc Andrei și colaboratorii operativi ai IGP,

și a acceptat această înregistrare ca probă, care urma a fi exclusă ca probă

din dosar, deoarece a fost efectuată și acumulată cu încălcări procesuale, și

anume fără avocat, fără traducător, și cu niște promisiuni de liberare de

răspundere penală;

-instanța de fond a acceptat în calitate de probă înregistrarea audio

fără ascultarea acesteia în instanța de judecată, fapt care a fost solicitat de

către partea apărării în ședința de judecată, cerere care a fost ignorată;

- sentința de condamnare are la bază proba acumulată în cadrul

măsurilor operative de investigație, și anume convorbirea dintre Busuioc

Andrei și colaboratorii operativi, celelalte probe dovedesc nevinovăția lui

Busuioc Andrei, ceea ce nu a fost luat în considerație la adoptarea sentinței;

- la adoptarea sentinței de condamnare au fost puse la bază ca probe

rezultatele confruntării, efectuate cu încălcarea art. 113 CPP;

- atât inculpatului, cât și apărătorului i-a fost refuzat în citarea și

audierea în instanța de judecată a martorilor, care prin declarațiile lor ar

putea demonstra nevinovăția inculpatului;

- a fost încălcat dreptul de a depune declarații, instanța în timp de 2

zile a trecut și a examinat toate probele, însă în rezultat a adoptat o sentință

de condamnare, fără audierea inculpatului, care nu a refuzat de la darea

declarațiilor;

25

- odată cu necesitatea audierii inculpatului și a martorilor apărării

instanța de fond nu a reluat cercetarea judecătorească, prin ce a încălcat

dreptul la apărare;

- vinovăția lui Busuioc Andrei nu a fost dovedită, acțiunile acestuia

urmau a fi recalificate în baza art. 186 alin. (5) Cod Penal;

- la emiterea deciziei a fost încălcate prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, precum și dreptul la interpret.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi S., prin care a optat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul Serghei Canțer

în numele inculpatului, semnalează faptul că a fost încălcat dreptul la

apărare, instanța de judecată a ignorat faptul neprezentării în ședință de

judecată a inculpatului pe motiv de boală.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze, că asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de

judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât

participarea inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și

libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate

aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la procesul de

înfăptuire a actului de justiție în privința sa.

Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu

excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. (2) Judecarea cauzei în

lipsa inculpatului poate avea loc în cazul:

1) cînd inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

26

2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță

pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau

de administrația locului de detenție a acestuia;

3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare

cînd inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

Prin urmare, instanța a ignorat faptul nereprezentării lui Busuioc

Andrei în ședință de judecată și a purces la examinarea cauzei, finisând

cercetarea judecătorească și trecând la susținerile verbale.

Astfel, Busuioc Andrei a fost privat de dreptul de a depune declarații,

deși a solicitat prin cerere scrisă, inclusiv a solicitat un termen suplimentar

pentru a pregăti apărarea.

Instanța de recurs accentuează, că participarea inculpatului la

judecarea propriei cauze penale, posibilitatea examinării cauzei în lipsa

inculpatului, urmau a fi verificate de către instanță cu o deosebită atenție,

inclusiv prin prisma art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează dreptul

persoanei 6 acuzate de a participa în mod efectiv la procesul său penal.

Acesta include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a

asculta și de a urmări procesul. Acest drept face parte din esența

conceptului procedurii contradictorii și poate fi dedus din garanțiile

prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el însuși”, „să întrebe sau să

solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un interpret,

dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere”.

La fel un aspect important reprezintă acel fapt că apărătorului Cucu

Mihail, nu i-a fost acordat suficient timp pentru a face cunoștință cu

materialele dosarului, dat fiind faptul că contract de asistență juridică a fost

încheiat la 22 septembrie 2016, iar sentința pronunțată la 28 septembrie

2016.

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu și-a

motivat soluția privind înregistrările audio efectuate dintre Busuioc Andrei

și colaboratorii operativi ai IGP, or, deși această înregistrare a fost acceptată

ca mijloc probă, nu a fost ascultată în instanță de judecată, or, această probă

a stat la baza condamnării inculpatului.

De asemenea, lipsite de atenția instanței de apel au fost refuzul atât

inculpatului cît și apărătorului în audierea martorilor, afectând astfel

accesul la justiție precum și dreptul inculpatului la un proces echitabil.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează

că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu

de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței de recurs, să se

27

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii

procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelant în cerere de

apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și ținând

cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Canțer Serghei în

numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Busuioc

Andrei xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Decizia, nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Craiu Nicolae

28