1ra-904/2017 — art. 151 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 151 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 10 CPP
1ra-904/2017 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-904/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 iunie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Petru Ursache,
judecătorii – Petru Moraru și Ghenadie Nicolaev,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită
casarea sentinței Judecătoriei Briceni din 15 decembrie 2016 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017, declarat de succesorul părții
vătămate Ilnițchii Ivan, în cauza penală în privința lui
Nisfoian Nicolae xxxxxxxxx, născut la
xx xxxxxxxx xxxx, originar și locuitor
xxxxx xxxxxx, x. xxxxxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 26.09. - 15.12.2016;
Instanța de apel: 18.01.- 22.02.2017;
Instanța de recurs: 28.04. - 28.06.2017.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Briceni din 15 decembrie 2016, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, Nisfoian Nicolae a fost recunoscut vinovat
și condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executarea în
penitenciar de tip închis,
A fost admisă acțiunea civilă, fiind încasat de la Nisfoian Nicolae în beneficiul
succesorului părții vătămate Ilnițchii Ivan, suma de 100000 lei, cu titlu de prejudiciu
material.
Cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 4146
lei, a fost respinsă ca nejustificată.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat, în fapt, că Nisfoian Nicolae
la 31 iulie 2016, aproximativ la ora 01:33, fiind în stare de ebrietate alcoolică,
aflându-se în preajma barului ÎI „Anatolie Bîcus”, amplasat pe adresa xxxxx
xxxxxxx, x. xxxxx, în rezultatul unui conflict iscat între acesta și Ilnițchii Cristian, i-a
aplicat ultimului o lovitură cu un cuțit de bucătărie în partea abdomenului, cauzându-i
conform raportului de expertiză medico-legală nr. 181 din 01 august 2016, vătămare
corporală gravă, în rezultatul căreia, la 31 iulie 2016, Ilnițchii Cristian a decedat.
Succesorul părții vătămate Ilnițchii Ivan, a contestat cu apel sentința,
solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită pedeapsa maximă
prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal.
În susținerea cerințelor, apelantul a invocat, că la capitolul individualizării
pedepsei, prima instanță contrar prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și
art. 3641 Cod de procedură penală, a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă prea
blândă, or, inculpatul a săvârșit o infracțiune care potrivit art. 16 Cod penal face parte
1
din categoria infracțiunilor grave, într-un loc public, fiind în stare de ebrietate, iar în
consecință a fost provocat decesul unei persoane.
Prin urmare, în opinia apelantului sentința de condamnare la segmentul
individualizării pedepsei nu cuprinde o motivare suficientă din perspectiva aplicării
unei pedepse mai blânde.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2017, a
fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.
La adoptarea soluției date, instanța de apel a statuat, că la compartimentul
individualizării pedepsei, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor
art. art. 7, 61, 75 Cod penal, precum și art. 3641 Cod de procedură penală, a luat în
considerație gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpat, motivul acesteia,
personalitatea inculpatului care a recunoscut vina, s-a căit de cele săvârșite, la locul
de trai se caracterizează pozitiv, este fără antecedente penale și în final i-a aplicat
inculpatului o pedeapsă echitabilă.
Succesorul părții vătămate Ilnițchii Ivan, fără a invoca temei concret din
cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs
decizia instanței de apel, solicitând casarea acesteia, cu aplicarea în privința
inculpatului a pedepsei maxime prevăzute de sancțiunea art. 151 alin. (4) Cod penal.
În motivarea cerințelor recurentul a invocat motive similare din cererea de apel,
specificând că la capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel nu a acordat
deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, în final fiind aplicată o
pedeapsă prea blândă.
Asupra recursului ordinar declarat a depus referință procurorul, solicitând
dispunerea inadmisibilității acestuia deoarece critica recurentului nu se bazează pe
careva temei concret prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar
instanța de apel la compartimentul individualizării pedepsei a ținut cont de
prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în
cazul în care constată că acesta este vădit neîntemeiat.
Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de
recurent.
Cu toate că succesorul legal al părții vătămate nu a făcut referire la careva temei
concret prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, din conținutul
recursului declarat se constată că critica recurentului a fost invocată sub aspectul
pct. 10) al normei citate supra, care cuprinde cazurile în care s-au aplicat pedepse
individualizate contrar prevederilor legale.
2
Însă, verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal
reține că temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor
cauzei, iar instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea
pedepsei în privința inculpatului și-a motivat just soluția adoptată, ținând cont de
prevederile art. art. 7, 61,75 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Instanța de recurs constată, că prima instanță corect a stabilit în privința
inculpatului pedeapsa penală menținută de către instanța de apel, care este echitabilă,
legală și just individualizată, aplicată în limitele fixate în partea specială a Codului
penal și în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale ale aceluiași Cod,
ținându-se cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de
condițiile de viață ale familiei acestuia.
În aceeași ordine de idei se menționează că, instanța de judecată este singura în
măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru
infractorul care a săvîrșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea
realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de
Codul penal la stabilirea felului, duratei și cuantumului pedepsei.
Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a
tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei
pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia
a fost condamnat inculpatul.
De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere
principalul criteriu – gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după
cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii
alăturate și distincte – persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau
agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format
opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale
săvârșite.
Astfel, instanța de apel corect a menținut sentința primei instanțe prin care
Nisfoian Nicolae a fost condamnat în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, la 8 ani
închisoare, cu admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpat în beneficiul
succesorului legal al părții vătămate Ilnițchii Ivan a sumei de 100000 lei, cu titlu de
prejudiciu material.
La acest capitol, Colegiul penal cu referire la prevederile art. art. 7, 61, 75
Cod penal reiterează, că inculpatul a recunoscut vina pe deplin, solicitând examinarea
cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, se căiește de cele
săvârșite, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este fără antecedente penale, iar
instanța de apel având în vedere circumstanțele descrise corect a concluzionat, că
acestea denotă atitudinea conștiincioasă a inculpatului față de fapta săvârșită și
urmările acesteia.
Prin urmare, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie
legală, întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse
privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a
inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal și care va duce la formarea unei atitudini
3
pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și
principiile morale.
Față de cele ce preced, Colegiul penal amintește că motivele recurentului
enunțate la pct. 5 al prezentei decizii, au format obiect de discuție la judecarea cauzei
în apel și cărora instanța de apel le-a dat o motivare argumentată, soluție pe care
instanța de recurs o însușește pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune.
Din atare considerente, Colegiul penal menționează că, în cauza deferită
judecății, nu au fost admise careva erori de drept de către instanța de apel, iar
alegațiile recurentului în acest aspect sunt vădit nefondate.
În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432
alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de casare a
hotărârilor adoptate în prezenta speță, impunându-se soluția inadmisibilității
recursului ordinar declarat de succesorul legal al părții vătămate, ca fiind vădit
neîntemeiat.
În corespundere cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de succesorul părții vătămate
Ilnițchii Ivan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
22 februarie 2017, în cauza penală în privința lui Nisfoian Nicolae xxxxxxxx, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 iulie 2017.
Președinte Petru Ursache
Judecătorii Petru Moraru
Ghenadie Nicolaev
4