1ra-1502/2014 — Art. 201/1 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 25 februarie 2014 Popescu Nicolae Ion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de 1 (un) an închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

În fapt, pe baza probelor administrate instanța de fond a constatat că, la data de 16.05.2013, aproximativ la ora 2000 , inculpatul Popescu Nicolae, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aflîndu-se la domiciliul său din r-nul Ialoveni, s. Răzeni, avînd scopul comiterii violenței în familie, manifestată fizic și verbal, a inițiat o ceartă cu soția sa Beregoi Nadejda, cu care locuiește într-o gospodărie, dar se află în divorț, numind-o cu cuvinte necenzurate, a agresat-o, i-a aplicat 1 intenționat lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului, soldată cu suferință fizică și psihică.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, împotriva acesteia a declarat apel acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Popescu Nicolae să fie recunoscut de comiterea infracțiunii prevăzute la 2011 alin. (1) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În susținerea apelului procurorul a indicat că, pedeapsa numită inculpatului de către instanța de fond este una excesiv de blîndă, deoarece la individualizarea pedepsei instanța de fond nu a luat în considerație faptul că inculpatul se caracterizează negativ la locul de trai, anterior a mai fost condamnat, vina și-a recunoscut-o parțial, în ședințele de judecată nu s-a prezentat, fiind dispusă de către instanța de judecată anunțarea în căutare a acestuia. Toate aceste circumstanțe, certifică în mod evident că comportamentul inculpatului nu se va corija fără izolarea acestuia de societate, cu atît mai mult, nu va fi apt de a conștientiza gravitatea faptelor comise.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2014 a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărîri în acea parte prin care, Popescu Nicolae a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute la 2011 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a conchis că instanța de fond la numirea felului și măsurii de pedeapsă stabilită inculpatului, nu a ținut cont de circumstanțele reale ale faptei, cu precădere, instanța de apel a reținut faptul că anterior inculpatul s-a mai aflat în conflict cu legea, fapt pentru care a fost tras la răspundere penală. În pofida faptului că antecedentele penale pentru condamnarea precedentă au fost stinse, instanța de apel a subliniat că totuși, inculpatul nu a tras concluziile respective, nu s-a corectat și reeducat și din nou a pășit pe calea infracționalității: a comis fapte prevăzute de legea penală, nu a demonstrat că regretă de cele comise, ci dimpotrivă, s-a sustras de la judecarea cauzei penale în ședințele de judecată, fiind anunțat în căutare, de asemenea s-a eschivat de a se prezenta și în instanța de apel, deși avea această obligațiune.

La data de 18 iulie 2014 a declarat recurs ordinar avocatul Bulbul Boris în numele inculpatului, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În susținerea poziție expuse în recurs, recurentul a indicat că instanța a omis să rețină la cauză asemenea circumstanțe atenuante precum: recunoașterea vinei, lipsa antecedentelor penale și întreținerea unui copil minor. Mai afirmă recurentul că incidentul sa iscat din cauză că inculpatul se află în divorț cu victima, ceea ce a și determinat relațiile ostile dintre aceștia. La fel, în viziunea recurentului, sunt prezente toate temeiurile de fapt și de drept care ar permite instanței de judecată de a aplica în privința inculpatului 2 prevederile art. 90 Cod penal, în vederea corectării și corijării comportamentului celui din urmă. 5.1. La data de 10 septembrie 2014 a declarat recurs suplimentar avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Popescu Nicolae, care invocînd temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. În textul recursului declarat, recurentul a invocat faptul că instanța samovolnic, depășind limitele învinuirii a individualizat pedeapsa inculpatului, punînd la baza ei circumstanțe agravante care nu sunt prevăzute la art. 77 Cod penal și care nici nu au fost reținute în rechizitoriu.

Verificînd argumentele invocate în recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente. Referitor la recursul declarat de avocatul Bulbuc Boris, Colegiul penal statuează că, executarea pedepsei prin prisma aplicării sau revocării prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului, ține strict de intima convingere a instanței de judecată, care în urma unei analize ample de date și circumstanțe referitoare la consumarea faptei, personalitatea infractorului, conduita sa postinfracțională, poate ajunge la convingerea că corectarea inculpatului este posibilă fără izolarea acestuia de societate. Din lecturarea textului deciziei instanței de apel, Colegiul penal găsește argumentată sub toate aspectele soluția adoptată, fiind elucidate circumstanțele care au determinat instanța de apel de a-i numi inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În context, este plauzibilă mențiunea instanței de apel referitor la constatarea lipsei antecedentelor penale, însă cu reținerea în acest sens, a faptului că totuși inculpatul s-a aflat în conflict cu legea, iar comiterea unei noi abateri legale de către cel din urmă a pus în gardă încrederea instanței de judecată în privința tendinței de corectare și reeducare a comportamentului inculpatului fără dispunerea privațiunii de liberate. La fel, instanțele de fond la individualizarea pedepsei au luat în considerație toate circumstanțele atenuante ale cauzei, numind inculpatului o pedeapsă redusă cu ½ din maximul prevăzut de lege, iar în asemenea situație instanța de judecată nu este în drept să pună la baza aplicării prevederilor art. 90 Cod penal aceleași circumstanțe atenuante care deja au fost reținute la individualizarea pedepsei, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept i se acordă o dublă valență juridică. Reieșind din cele expuse mai sus, Colegiul penal ajunge la concluzia de a declarat inadmisibil recursul avocatului Bulbuc Boris, ca fiind vădit neîntemeiat. Referitor la recursul suplimentar din data de 10 septembrie 2014 declarat de către avocatul Conteșcu Mihail, Colegiul penal menționează că în conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (modificat în redacția Legii nr. 66 din 05.04.2012, care a intrat în vigoare la 27.10.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, decizia motivată a fost pronunțată la data de 24 iunie 2014, iar recursul suplimentar declarat de către avocatul Mihail Conțescu a 3 fost depus la data de 10 septembrie 2014, adică după 48 de zile de la expirarea termenului legal de 30 de zile pentru declararea recursului ordinar. Astfel, termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. Prin urmare, din cele consemnate mai sus, instanța de recurs ajunge la concluzia că recursul declarat de avocatul Mihail Conțescu urmează a fi declarat inadmisibil, pe motiv că este declarat peste termen.

În corespundere cu prevederile pct. 2), 4) alin. (2) art. 432 Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Boris Bulbuc și avocatul Mihail Conțescu în numele inculpatului Popescu Nicolae împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2014 în cauza penală în privința lui Popescu Nicolae Ion, recursul avocatului Boris Bulbuc ca fiind vădit neîntemeiat, iar recursul avocatului Mihail Conțescu ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 05 noiembrie 2014. Președinte Judecător Judecător Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Nadejda Toma 4