1ra-1228/2014 — Art. 287 al. 2 lit. b, 187 al. 2 lit. b, e, j CP

Prin sentința Judecătoriei Buiucani din 20 decembrie 2013, au fost recunoscuți vinoveți: Moscalu Nicolae Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. a),b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani . Conform art. 84 Cod penal, lui Moscalu Nicolae, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 2 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani; Moscalu Ion Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. a),b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. 1 - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal, lui Moscalu Ion, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 2 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani; Tofan Serghei în comiterea infracțiunii prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal, lui Tofan Serghei, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 ani și 1 luni închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 2 ani; Acțiunea civilă a fost admisă parțial: S-a încasat din contul inculpaților Tofan Serghei, Moscalu Nicolae și Moscalu Ion în mod solidar în beneficiul lui Bagrii Mihail prejudiciul material în valoare de 16 720 lei, prejudiciul moral în valoare de 15000 lei și celuieli de asistență judiciară în valoare de 3000 lei.

În fapt, prima instanță a reținut, că la 07 mai 2011, aproximativ la orele 23:30, Serghei Tofan, aflându-se în spatele școlii profesionale nr. 6 amplasată în mun. Chișinău str. Alba Iulia nr. 75/5, împreună cu frații Moscalu Ion și Moscalu Nicolae, prin participație simplă, fiind în stare de ebrietate alcoolică, având intenția și urmărind scopul comiterii unui act de huliganism, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, fără careva motive, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței asupra persoanelor și cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, care s-au exprimat prin folosirea cuvintelor necenzurate, prin strigăte și amenințări față de Bagrii Mihail, s-au apropiat de acesta și intenționat, folosind expresii injurioase, l-au doborât la pământ și, denotând un comportament batjocoritor față de acesta, i-au aplicat împreună cu Moscalu Ion și Moscalu Nicolae, multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste tot corpul. Tot ei, la 07 mai 2011, aproximativ la orele 2330, aflîndu-se în spatele școlii profesionale nr. 6 amplasată în mun. Chișinău str. Alba Iulia nr. 75/5, aplicând violența nepericuloasă asupra lui Bagrii Mihail urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, doborîndu-1 la pământ și aplicându-i lovituri cu mâinile și picioarele, au sustras de la acesta în mod deschis un telefon mobil de model „Samsung SGH D 900i” la prețul de 1200 lei, portmoneu din piele la prețul de 300 de lei în care se aflau bani în sumă de 1280 lei și acte de identitate, totodată smulgându-i de la mână brățara confecționată din aur la prețul total de 34000 ruble rusești (echivalentul conform ratei oficiale a BNM din 07 mai 2011 o rublă rusească 2 - 0,41 lei), după care cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Bagrii Mihail un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 16 720 de lei.

Sentința nominalizată a fost atacată cu apel de către acuzatorul de stat, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care la toți trei inculpați să fie stabilită pedeapsa cu închisoare fără amendă cu executarea în penitenciar, invocând : - ilegalitatea și netemeinicia sentinței sub aspectul blândeții pedepsei, considerând-o că nu corespunde personalității celor vinovați, - instanța de judecată nu a luat în considerație prevederile art. 5 și art. 75 CP și anume: gravitatea infracțiunii comise, motivul și scopul comiterii acesteia, persoana celor vinovați, de faptul că inculpații Moscalu Ion și Moscalu Nicolae au fost anterior condamnați pentru infracțiuni similare de huliganism, ceea ce-i caracterizează negativ și prin urmare, neîntemeiat a aplicat în privința inculpaților prevederile art. 90 CP, aceasta fiind o pedeapsă nemotivat de blândă, în raport cu pericolul social al infracțiunii comise, la stabilirea pedepsei instanța de judecată nu a ținut cont și de faptul, că inculpații au comis infracțiunea dând dovadă de un cinism deosebit, cauzându-i pătimitului vătămările corporale și sustragerea bunurilor lui în timp ce ultimul se deplasa pe drum, fără nici o intenție de agresiune, pe neașteptate, prin urmare pedeapsa aplicată nu este proporțională în raport cu fapta comisă de către inculpați, în special prin prisma gradului prejudiciabil al acțiunilor lor. 3.1. În apelul declarat de către avocatul părții vătămate Vasile Țurcan s-a solicitat casarea sentinței în latura civilă, în partea ce se referă la cuantumul prejudiciului moral, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cerința în speță a lui Bagrii Mihail să fie admisă integral, invocând motivele: - sentința în partea referitoare la prejudiciul moral este neîntemeiată și pasibilă de a fi anulată din motivele că suma de 15000 de lei acordată cu titlu de prejudiciu moral, este disproporțională cu afecțiunile și suferințele pe care le-a suportat Bagrii Mihail, - suma dispusă spre încasare este disproporțională și neuniformă în raport cu jurisprudența națională și în deosebi cu jurisprudența CEDO; - nesatisfacția lui Bagrii Mihail este cauzată și de faptul că inculpații, îndeosebi Moscalu Ion și Moscalu Nicolae, pe tot parcursul procesului nu au manifestat nici urmă de regret, nemaivorbind de căința sinceră și scuze, mai mult ca atât, după comiterea infracțiunii și pe parcursul procesului penal, frații Moscalu și părinții acestora, au dat dovadă de o comportare impertinentă și chiar ofensatoare în raport cu partea vătămată, anume din aceste considerente Bagrii Mihail a solicitat încasarea prejudiciilor numai de frații Moscalu, nu și de la inculpatul Tofan Serghei. 3.2. În apelul declarat de către avocatul Popa Grigore în numele inculpatului Tofan Serghei s-a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Tofan Serghei să fie achitat pe art. 287 alin. (2) lit. a), b) și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) cu respingerea acțiunii civile înaintată de partea vătămată, invocând motivele: - netemeinicia sentinței deoarece faptele incriminate nu au fost comise de inculpatul Tofan Serghei; 3 - în lista probelor care stau la baza concluziilor instanței de recunoaștere a culpei inculpatului, lipsește procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie; - urmează a fi apreciate critic declarațiile părții vătămate date în cadrul cercetări - instanța de judecată la stabilirea vinovăției inculpatului Tofan Serghei nu a ținut cont de circumstanțele cauzei, de lipsa probelor concludente și veridice care ar demonstra vinovăția inculpatului, cu atât mai mult,că inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, niciodată nu a fost tras la răspundere penală și nu a fost în vizorul organelor de drept. 3.3. În apelul declarat de către, avocatul Ion Matușenco s-a solicitat casarea integrală a sentinței în privința lui Moscalu Ion și Moscalu Nicolae cu pronunțarea unei noi hotărâri de încetare a urmăririi penale pe capătul acuzării legat de săvîrșirea actului de huliganism pe motivul, că fapta constituie o contravenție administrativă, iar pe faptul jafului, inculpații să fie achitați, deoarece în acțiunile ultimilor nu a existat intenția la săvârșirea actului infracțional, invocând motivele: - instanța de fond în mod eronat a interpretat circumstanțele de fapt și incorect a aplicat normele de drept, fapt prin care se concluzionează că sentința de condamnare este neîntemeiată și ilegală, probele administrate atât la faza urmăririi penale cât și la judecarea cauzei complet au combătut actul de acuzare, iar intenția inculpaților Ion și Nicolae Moscalu nu a fost probată în capetele de acuzare; - astfel, instanța de fond la pronunțarea sentinței de condamnare s-a axat doar pe declarațiile părții vătămate, care complet au fost combătute prin materialele cauzei penale și nici de cum nu a dat o apreciere justă a declarațiilor depuse de către inculpați în ședința de judecată și a martorilor pe cauza penală; - sub prisma probelor pe care s-a întemeiat condamnarea lui Ion și Nicolae Moscalu, instanța de fond nici de cum nu a probat intenția ambilor inculpați la săvârșirea sustragerii deschise a bunurilor părții vătămate și nici de cum nu s-a probat faptul unui huliganism de ordin penal; - în esența actului de acuzare a fost invocat faptul, că inculpații au comis actele infracționale în participație simplă ne invocând rolul fiecăruia în aceste acte infracționale, ori la încadrarea acțiunilor inculpaților ca fiind în participație simplă instanța de judecată urma cu certitudine să descrie acțiunile fiecărui complice în parte, pe când partea vătămată prin toate declarațiile date nu a elucidat cu certitudine cine anume aplica lovituri, cine anume a scos scurta și prin urmare dacă a văzut însăși faptul sustragerii comise, însă cu certitudine a specificat că era un conflict și o bătaie dintre părțile date, printre care erau și inculpații Moscalu Ion și Nicolae; - în acest context instanța de fond nu a dat apreciere acestor declarații și cu atât mai mult în mod eronat a interpretat intenția de a săvârși actul de jaf, dat fiind faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii și nici persoanele care au sustras; - la faza judecării cauzei penale partea apărării a efectuat analiza declarațiilor în ansamblu pe care instanța de judecată le-a negat în totalitate și nu a dat apreciere acestor declarații; - din declarațiile însăși a părții vătămate pe cauza penală și a inculpaților complici, la care partea acuzării nu a determinat cu certitudine forma de participație, rezultă că Ion și Nicolae Moscalu nu a avut o astfel de intenție, iar tot probatoriul pe 4 care s-a axat instanța de fond la pronunțarea sentinței de condamnare a probat doar existența conflictului dintre inculpați și partea vătămată; - instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare concluziile expertizei medico-legale prin care s-a constatat, că la partea vătămată Mihail Bagrii au fost determinate vătămări corporale ușoare, însă nu a dat apreciere faptului că inculpatul Ion Moscalu ca consecința altercațiilor cu partea vătămată s-a ales cu vătămări corporale medii; - în final se conchide că acuzarea nu a prezentat nici o probă în vederea confirmării actului de acuzare în privința lui Nicolae și Ion Moscalu în săvârșirea actelor de care fapt a fost condamnat și în special că a avut intenția de a sustrage în mod deschis bunurile părții vătămate și că a săvârșit un act huliganic.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2014 au fost: admise apelurile procurorului în procuratura sect. Buiucani, mun. Chișinău Radion Bordian a avocatului Ion Matușenco în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, a avocatului Popa Grigore în numele inculpatului Tofan Serghei și a avocatului Vasile Țurcan în numele părții vătămate Bagrii Mihail, casată sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2013, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, au fost recunoscuți vinovați inculpații Moscalu Ion Ion , Moscalu Nicolae Ion și Tofan Serghei Gheorghi în temeiul art. 287 alin. 2 lit. b), art. 187 alin. 2 lit. b), e), f) Cod penal. Moscalu Nicolae Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. a),b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni. Conform art. 84 Cod penal, lui Moscalu Nicolae, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare fără amendă. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani; Moscalu Ion Ion în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. a),b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 6 luni. Conform art. 84 Cod penal, lui Moscalu Nicolae, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 4 ani închisoare fără amendă. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani; Tofan Serghei Gheorghi în comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani. 5 - art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal stabilindu-i-se o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal, lui Moscalu Nicolae, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 aniși 2 luni închisoare fără amendă. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani; A fost admisă parțial acțiunea civilă și s-a încasat din contul inculpaților Moscalu Ion Ion și Moscalu Nicolae Ion în mod solidar în beneficiul lui Bagrii Mihail prejudiciul material în valoare de 11146,66 lei și cheltuieli de asistență juridică în valoare de 3000 lei. S-a încasat din contul inculpaților Moscalu Ion Ion și Moscalu Nicolae Ion în beneficiul lui Bagrii Mihail prejudiciul moral în valoare a câte 7500 lei de la fiecare. În rest apelurile au fost respinse ca nefondate. 4.1. Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a reținut, că conținutul părții descriptive a sentinței nu corespunde prevederilor art. 394 Cod de procedură penală, deoarece nu este expusă clar starea de fapt constatată la judecarea cauzei, nu este data o analiză distinctă semnelor calificative ale infracțiunilor pentru care inculpații au fost condamnați și nu este motivată condamnarea inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion pe art. 287 alin.2 lit. a) CP ca persoane, care anterior au săvârșit acte de huliganism, ori antecedentele ambilor inculpați sunt stinse. În sentință de mai multe ori și în contradictoriu a fost expusă fapta comisă de inculpați. - „instanța de fond a constatat, că inculpații se învinuiesc în comiterea infracțiunilor imputate în învinuire și respectiv se descrie parțial acuzarea indicată în rechizitoriu, dar nu se descrie ce vătămări au fost cauzate părții vătămate (f.d. 17 Vol. II)”; - „se expune fapta de huliganism ,dar care nu conține toate semnele calificative indicate în învinuire și pentru care inculpații au fost condamnați prin sentință, însă totodată se indică, că prin acțiunile sale de huliganism inculpații au cauzat prejudiciu lui M. Bagrii în sumă de 16720 lei (f.d. 20 Vol III)” - „ se descrie din nou fapta stabilită de huliganism și jaf, dar de acum nu se indică semnul calificativ indicat în învinuire și pentru care inculpații au fost condamnați prin sentință „huliganismul comis de persoane, care anterior au săvârșit acte de huliganism,, ceia ce contravine dispozitivului sentinței,iar în continuare contrar circumstanțelor indicate la (f.d.20 Vol.III) se constată,că prejudiciu în sumă de 16720 lei a fost cauzat lui M. Bagrii prin acțiunile de jaf (f.d. 23-24 Vol.III). Totodată instanța de apel la judecarea cauzei menționează, că declarațiile părții vătămate privind vinovăția inculpaților au fost consecutive pe parcursul urmăririi penale și a judecării cauzei, au fost confirmate prin declarațiile martorilor Banariuc Veronica Gheorghe , Banariuc Silvia și Vițelar Valeriu Aurel, materialele dosarului,iar veridicitatea acestora nu poate fi pusă sub îndoială. Inculpaților le-a fost incriminat, iar la judecarea cauzei s-a constatat, că infracțiunile imputate dânșilor au fost comise prin participație simplă ,de mai multe 6 persoane, prin acțiuni comune și prin urmare, nu era necesar în mod obligator delimitarea concretă a acțiunilor fiecăruia din coinculpați. Așadar instanța de apel a constatat că, inculpații Moscalu Ion , Moscalu Nicolae și Tofan Serghei au comis infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. 2 lit. b), e), f) Cod penal, fiindcă prin acțiuni intenționate au săvârșit un jaf - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei, ci cauzarea daunei considerabile în sumă de 16720 lei. In acțiunile inculpaților se conțin și elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.2 lit. b) CP, fiindcă toți trei inculpați au comis huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșite de două sau mai multe persoane”. Prin urmare, sunt neîntemeiate argumentele părții apărării referitor la lipsa elementelor infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) CP. Concomitent, Colegiul penal al Curții de Apel a considerat necesar a exclude din învinuirea inculpaților Moscalu Ion și Moscalu Nicolae semnul calificativ ,, huliganismul comis de persoane ,care anterior au săvârșit acte de huliganism,, deoarece antecedentele inculpaților sunt stinse și respectiv nu pot fi incluse în învinuire. La aplicarea pedepsei, Colegiul Penal a ținut cont de principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale prevăzute de art. 7, 61, 75 Cod Penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către partea vătămată Bagrii Mihail prin care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă a subsemnatului să fie admisă integral, invocând următoarele motive: - în ședința de judecată a fost stabilit cu certitudine faptul că prin infracțiunea comisă, părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material de 16720 lei, instanța de apel încasând nemotivat doar suma de 11146,66 lei.; - instanța de apel a diminuat ilegal și neîntemeiat o sumă a prejudiciilor; 5.1 În recursul declarat de avocatul Matușenco Ion în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, indicându-se temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit căruia să se dispună încetarea urmărirei penale pe capătul de acuzare în săvârșirea actului de huliganism pe motiv că fapta constituie o contravenție administrativă, iar pe faptul jafului inculpații să fie achitați, deoarece în acțiunile ultimelor nu a existat intenția la săvârșirea actului infracțional, invocând următoarele motive: - instanța de apel în mod eronat a interpretat intenția de a săvârși actul de jaf, dat fiind faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii și nici persoanele care au sustras bunurile; - decizia instanței de apel s-a bazat pe concluziile expertizei medico - legale prin care s-a constatat, că la partea vătămată Mihail Bagrii au fost determinate vătămări corporale ușoare; 7 - instanța de apel nu s-a expus pe toate faptele cu atât mai mult a poziționat sentința de condamnare pe probe care în întregime au fost combătute în instanța de judecată; - instanța de apel în mod eronat a interpretat probatoriul, ce ne face să concluzionăm că decizia este ilegală nemotivată.

Verificând argumentele invocate în recursurile declarate în raport cu actele cauzei, Colegiul penal consideră că acestea urmează a fi declarate inadmisibile reieșind din următoarele considerente. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârilor atacate în limitele motivelor invocate de recurent. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului declarat în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Din conținutul recursurilor declarate de către partea vătămată Bagrii Mihail și a avocatului Matușenco Ion în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, rezultă că aceștia critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiurilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, însă Colegiul penal constată că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmarea în instanța de recurs. Pe parcursul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești au fost respectate normele de procedură penală, probele fiind obținute în condițiile legii. 6.1.Referitor la recursul ordinar declarat de partea vătămată. Colegiul penal, în special menționează că, argumentele recurentului, precum că instanța de apel a diminuat ilegal și neîntemeiat suma prejudiciului material, nu poate fi reținut ca întemeiat deoarece instanța de apel corect a exclus suma de 5573,33 lei care urma să fie încasată de la inculpatul Tofan Sergiu fiindcă, în cererea de apel partea vătămată a solicitat încasarea prejudiciului material numai de la inculpații Moscalu Nicolae și Moscalu Ion (f.d. 37 Vol. III), astfel neavând careva pretenții față de inculpatul Tofan Sergiu. Potrivit art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. În acest sens, instanța de apel a evaluat corect dauna morală în sumă de 15000 lei în beneficiul părții vătămate Bagrii Mihail. Concomitent, Colegiul penal menționează, că corect instanța de apel a reținut că instanța de fond a dispus încasarea a doar 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în contul părții vătămate Bagrii Mihail. (f.d. 26 Vol. III) Conform art. 6 din Convenție „Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații penale îndreptate împotriva sa…”. O situație distinctă privitoare la acțiunea în despăgubiri este aceea în care, în cadrul procesului penal, sub o formă sau alta, în funcție de specificitatea normelor procesual penale naționale în materie, acțiunea civilă este 8 alăturată sau trebuie să fie alăturată acțiunii penale; dreptul la despăgubiri se naște din săvârșirea infracțiunii, care este și o faptă cauzatoare de prejudicii. Ca principiu, Curtea a decis că atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri, chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit. De asemenea, deși, în principiu, o procedură în fața jurisdicției respective nu poartă decât supra temeiniciei „acuzației penale”, pentru aplicabilitatea art.6 parag.1 este decisiv dacă, de la data când a fost posibilă constituirea de partea civilă și până la încheierea procedurii penale, latura civilă era strâns legată de derularea procedurii penale, adică în ce măsură aceasta din urmă condiționa latura civilă sau, altfel spus, era determinată pentru posibilitatea obținerii reparării prejudiciului suferit. În concluzie, Colegiul penal constată, că instanța de apel motivat a stabilit cuantumul prejudiciului material și al cheltuielilor de judecată, iar pretinsa încălcare a prevederilor art. 6 CEDO, fiind una declarativă. În concluzie, se impune soluția de a respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de partea vătămată Bagrii Mihail. 6.2. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Matușenco Ion în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion. Drept temeiuri pentru recurs, recurentul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, adică cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța de apel a dat faptei săvârșite o încadrare juridică greșită - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Cu referire la cele invocate de recurent precum că, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal menționează că motivarea hotărârii este un proces de analiza și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de amânunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat. Lecturând recursul apărătorului instanța notează, că criticile aduse de recurent se referă la interpretarea eronată a probatoriului, ori, analiza probelor nu constituie temei pentru recurs în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele complet și obiectiv, făcând o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, just încadrând acțiunile lui Moscalu Nicolae și Moscalu Ion în baza art. art. 187 alin. (2) lit. b),e),f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătatea persoanei și cu cauzarea de daune în proporții considerabile; și art. art. 287 alin. (2) lit. a),b) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor și cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, precum și acțiunile 9 care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane. La fel, Colegiul penal reține, că decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, iar instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția adoptată. În același context, Colegiul evidențiază că argumentul recurentului cu privire la faptul că, instanța de apel în mod eronat a interpretat intenția de a săvârși actul de jaf, dat fiind faptul, că partea vătămată nu a văzut momentul sustragerii și nici persoanele care au sustras bunurile, nu poate fi considerat veridice deoarece vina inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion a fost pe deplin dovedită în instanțele de judecată prin procesele verbale examinate în cadrul ședinței instanței de fond (f.d. 21-23 Vol. III); declarațiile martorilor Tazidinov Ainur Agzem, Guțu Maxim Sergiu, Stîngaci Irina Valerii, Oborocean Viorica Iurie, Banariuc Veronica Gheorghe și Vițelar Valeriu Aurel (f.d. 20 Vol. III). Motivele invocate de recurent, cu referire la vinovăție și calificare au fost verificate minuțios în instanța de apel și actele cauzei dovedesc legalitatea temeiurilor de fapt și de drept, care au dus la calificarea acțiunilor. Careva motive relevante în susținerea argumentelor invocate, recurenții, instanței de recurs nu au prezentat. La stabilirea pedepsei inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, instanța de apel, ținînd cont de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii comise, de persoana inculpaților, de personalitatea părții vătămate, de capacitatea acesteia de a percepe acțiunile inculpaților, just a casat sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, aplicând pedepse echitabile. În acest context, se impune soluția inadmisibilității recursurilor ordinare declarate de către avocatul Matușenco Ion în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Matușenco Ion în numele inculpaților Moscalu Nicolae și Moscalu Ion, de către partea vătămată Bagrii Mihail împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 martie 2014 în cauza penală privindu-i pe Moscalu Nicolae, Moscalu Ion și Tofan Sergiu ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă pronunțată integral la 30 iulie 2014. Președinte Gordilă Nicolae Judecători Guzun Ion Covalenco Elena 10 11