1ra-659/2018 — art. 287 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-659/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Nadejda Toma,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 noiembrie 2017,

declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, în

cauza penală în privința lui

Bzovîi Victor xxxxx, născut la xxxxx, originar din

xxxxx, domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 30.05.2017 - 23.08.2017;

Instanță de apel: 13.10.2017 - 29.11.2017;

Instanță de recurs: 21.02.2018 - 18.04.2018.

A C O N S T A T A T :

probelor administrate în faza de urmărire penală, Victor Bzovîi a fost recunoscut

vinovat și condamnat în baza art.287 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 150 ore muncă neremunerată în folosul

comunității.

Cheltuielile judiciare în sumă de 1 168 lei, au fost trecute în contul statului.

22 noiembrie 2016, aproximativ la ora 20.00, aflându-se în incinta spitalului raional

Sîngerei amplasat pe adresa or. Sîngerei str. N. Testimițeanu 11, care este loc public,

având un comportament manifestat prin încălcarea normelor morale în societate, care

încalcă grosolan ordinea publică, fără careva motive întemeiate a început să amenințe

personalul medical de gardă, cu aplicarea violenței, lovind-o pe infirmiera Viorica

Mereuță cu pumnul în regiunea feței, prin ce i-a cauzat dureri fizice, iar la

intervenirea colaboratorilor de poliție în vederea curmării acțiunilor huliganice, a

opus rezistență violentă acestora.

acesteia, în partea trecerii cheltuielilor în contul statului, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie

obligat la achitarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1 168 lei.

În motivarea apelului, cu trimitere la prevederile art.art.227-229 Cod de

procedură penală, a invocat că, la caz nu au fost prezentate probe care ar dovedi că

1

plata cheltuielilor va influența negativ asupra situației materiale a persoanelor care se

află la întreținerea inculpatului, iar instanța nu putea în lipsa condițiilor prevăzute la

art.217 alin.(3) Cod de procedură penală, să treacă cheltuielile în contul statului.

a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, reieșind din obligația

pozitivă a statului, în sensul art.6 par.2 CțEDO, prin intermediul organului de

urmărire penală de a demonstra în sensul art.art.24, 56 Cod de procedură penală

vinovăția persoanei, fiindu-le atribuită în sensul art.art.96-97 Cod de procedură

penală sarcina probațiunii, persoana acuzată de un delict beneficiază de prezumția

nevinovăției, stipulată la art.8 Cod de procedură penală, fiind liberată de obligația de

a-și demonstra nevinovăția.

Totodată, cu trimitere la prevederile art.143 alin.(1) pct.2), 6), (2) Cod de

procedură penală, art.15 alin (1) a Legii nr.1086 din 23.06.2000 Cu privire la

expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-legale, cu modificările și

completările ulterioare și deoarece rapoartele de expertiză medico-legală nr.236D din

24.11.2016 (f.d.37) și psihiatrico-legală (f.d.109), inclusiv și procesul-verbal nr.461

al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de

ebrietate și naturii ei (f.d.41) au fost utilizate în sensul art.93 alin.(2) Cod de

procedură penală în calitate de probe, fiind puse la baza învinuirii, instanța de apel a

respins solicitarea apelantului referitor la încasarea de la inculpat a cheltuielilor

judiciare în sumă totală de 1 168 lei.

Mai mult, doar în situația prevăzută de art.142 alin.(2) Cod de procedură

penală, în care părțile solicită din propria inițiativă efectuarea expertizei pentru

constatarea circumstanțelor ce ar putea fi utilizate în apărarea sa, vor suporta

cheltuieli din cont propriu, prevederi legale incluse și în conținutul Legii nr.1086 din

23.06.2000 Cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-științifice și medico-

legale, ce nu se referă cazului din speță.

În același context, instanța a indicat că, cheltuielile legate de efectuarea

expertizelor ca un procedeu probatoriu nu pot fi plasate sub incidența celor suportate

în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale, stabilite în conținutul art.227 Cod de

procedură penală la care face referire autorul cererii de apel, raportul de expertiză

fiind proba învinuirii, acumularea cărei pentru a dovedi vinovăția persoanei, după

cum s-a menționat mai sus, este pusă în sarcina părții acuzării ce reprezintă statul, pe

contul cărui și urmează a fi trecute.

contestat cu recurs ordinar decizia, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea

încasării cheltuielilor de judecată, cu încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

de judecată în sumă de 1 168 lei.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, este neargumentată respingerea

încasării de la Victor Bzovîi în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă

de 1 168 lei, or cheltuielile respective au fost suportate de către stat pentru efectuarea

expertizei medico-legale a victimei, inclusiv, la solicitarea avocatului în interesele

inculpatului în cadrul pregătiri poziției de apărare a celui din urmă.

Cu trimitere la prevederile art.art.142 alin.(2), 227, 228 alin.(3), 229 alin.(1)

Cod de procedură penală, acuzarea a indicat că, odată ce inculpatul a fost recunoscut

2

vinovat de comiterea infracțiunii incriminate lui, cheltuielile judiciare suportate

pentru efectuarea expertizei urmează să fie încasate de la acesta.

Consideră că, instanțele de fond nu au clarificat obiectiv necesitatea încasării

cheltuielilor de judecată, adoptând hotărâri neargumentate în această latură.

Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or,

art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi

atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Colegiul reține că recurentul invocă temeiul pentru recurs prevăzut la pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel în cazul când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

În esență, recurentul critică decizia doar din considerentul că, în viziunea sa,

instanța de apel greșit a respins solicitarea din cererea de apel cu privire la încasarea

din contul inculpatului a sumei de 1 168 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu referire la aceste argumente ale recurentului Colegiul penal conchide, că

instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele

prezentate de părți, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ajungând corect la concluzia

de a respinge solicitarea procurorului cu privire la încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 1 168 lei, suportate pentru

efectuarea expertizei psihiatrico-legale a învinuitului, expertizei medico-legale a

părții vătămate Viorica Mereuță și examenul medical pentru stabilirea stării de

ebrietate.

Astfel, art.227 alin.(2) Cod de procedură penală stipulează, că cheltuielile

judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții

vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și

asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea

corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice

garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau

nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite

în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală.

Totodată, alin.(3) al aceleiași norme prevede, că cheltuielile judiciare se plătesc

3

din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate.

Potrivit art.228 Cod de procedură penală (1) În modul prevăzut de legea

procesuală penală, din sumele alocate de stat vor fi compensate următoarele cheltuieli

judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții

procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții

vătămate, ai părții civile:

1) cheltuielile făcute în legătură cu prezentarea la citare în organul de urmărire

penală și în instanță;

2) cheltuielile de cazare;

3) salariul mediu pentru toată perioada de participare în procesul penal;

4) cheltuielile de reparare, restabilire a obiectelor care au fost deteriorate în

urma utilizării lor în cadrul acțiunilor procesuale la cererea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(2) Organele, întreprinderile, instituțiile și organizațiile de stat sunt obligate să

păstreze salariul mediu pentru toată perioada de timp în care partea vătămată,

reprezentantul ei legal, asistentul procedural, interpretul, traducătorul, specialistul,

expertul, martorul au participat în procesul penal la citarea organului de urmărire

penală sau a instanței.

(3) Expertului și specialistului li se recuperează, de asemenea, costul

materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea însărcinării

respective.

(4) Expertul, specialistul, interpretul, traducătorul au dreptul la recompensă

pentru executarea obligațiilor, afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei

însărcinări de serviciu.

(5) Cheltuielile suportate de persoanele menționate la alin.(1) vor fi recuperate

la cererea acestora în baza unei hotărâri a organului de urmărire penală sau a instanței

în mărimea stabilită de legislația în vigoare.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal conchide, că suma de

1 168 lei a fost necesară pentru efectuarea examenului medical pentru constatarea

faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, procesul-verbal

nr.461 din 22 noiembrie 2016 (f.d.41), expertizei medico-legale nr.236D din 24

noiembrie 2016 a părții vătămate Viorica Mereuță (f.d.65), dispusă prin ordonanța

organului de urmărire penală din 24 noiembrie 2016 (f.d.64) și expertizei psihiatrico-

legale în condiții de ambulatoriu act nr.512a-2016 a învinuitului Victor Bzovîi

(f.d.109-110), dispusă prin ordonanța organului de urmărire penală din 02 decembrie

2016 (f.d.101), or, aceste cheltuieli sunt puse pe seama statului prin intermediul

organelor de resort care pornesc urmărirea penală și se compun din cheltuieli

evidente și necesare în vederea constatării faptei infracționale, însă nu constituie

cheltuieli suplimentare suportate de către organul de urmărire penală sau de către

instanță, în legătură cu efectuarea urmăririi penale sau judecarea cauzei.

Așadar, Colegiul penal atestă, că instanța de apel întemeiat a reținut, că aceste

cheltuielile sunt suportate de către organul de urmărire penală, care și are atribuția de

a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse, însă aceste

cheltuieli nu sunt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare, sau

exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea examinării medicale de constatare a

faptului de consumare alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, expertizei întru

4

stabilirea gradului vătămărilor corporale ale victimei și expertizei pentru a stabili

starea psihică a învinuitului, sunt evidente și necesare pentru a demonstra

existența/lipsa bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunii.

Instanța de recurs respinge ca fiind neîntemeiat argumentul recurentului

privind faptul că, efectuarea expertizei medico-legale a victimei, a fost dispusă

inclusiv, la solicitarea avocatului în interesele inculpatului în cadrul pregătiri poziției

de apărare, deoarece probe în confirmarea acestui fapt la materialele cauzei lipsesc.

Colegiul penal de asemenea menționează, că la examinarea cauzei de către

instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod

de procedură penală, iar eroarea de drept invocată de către recurent prescrisă la

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, nu a fost constatată la examinarea

recursului, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar recursul

urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Andrei Formusatii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 29 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Bzovîi Victor

xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 mai 2018.

Președinte /semnătura/ Nadejda Toma

Judecătorii /semnătura/ Anatolie Țurcan

/semnătura/ Elena Cobzac

Copia corespunde originalului,

Judecător Anatolie Țurcan

5