1ra-863/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-863/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr.1ra-863/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
25 iunie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, în
cauza penală privindu-l pe
Traci Alexandr XXXXX, născut la XXXXX, originar
din XXXXX, domiciliat în XXXXX;
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
12.07.2018 – 12.11.2018 (prima instanță);
03.12.2018 – 23.01.2019 (instanța de apel);
19.03.2019 – 25.06.2019 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți /sediul central/ din 12 noiembrie 2018,
cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Traci Alexandr a fost recunoscut
vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i
aplicată pedeapsa sub formă de 150 ore de muncă neremunerată în folosul
comunității.
S-a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de
judecată din contul inculpatului în sumă de 740 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Traci Alexandr, la
data de 17.06.2018, nedeținând permis de conducere, după ce a consumat băuturi
alcoolice și fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul social
periculos al faptei și consecințele care pot surveni, a urcat la volanul automobilului
de model „Toyota Corolla” cu nr./înm. XXXXX, care îi aparține prietenului său
Vlasenco V., și deplasându-se pe str. Decebal, intersecție cu str. Alexandru cel
Bun, mun. Bălți, aproximativ la ora 05.00, a fost stopat de colaboratorii Serviciului
de patrulare al IP Bălți, deoarece conducea mijlocul de transport neadecvat, având
o traiectorie neuniformă de deplasare, iar în cadrul discuției cu ultimul, fiind
suspectat de întrebuințarea băuturilor alcoolice, deoarece avea semne vizibile de
1
ebrietate alcoolică: din cavitatea bucală se simțea miros puternic de alcool, i s-a
propus de a fi supus testării alcoolscopice cu alcotestul „Drager”. Fiind de acord cu
procedura în cauză, Traci A. a fost supus testării alcoolscopice, stabilindu-se că în
aerul expirat de către el se conține alcool în cantitate de 1,21 mg/l, cantitate, care
conform alin. (3) art. 13412 Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu
grad avansat. Aflându-se în incinta Dispensarului narcologic al Spitalului
municipal Bălți, conform procesului-verbal nr.728 al examinării medicale de
constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a
stabilit că Traci A. se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată
de la el au fost recoltate probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică, și
conform raportului de expertiză judiciară nr.201806P0417 din 25.06.18, s-a stabilit
că în sângele prelevat de la Traci A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,43%
echivalent a 2,35g/l, cantitate, care conform alin. (3) art. 13412 Cod penal, se
atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod
penal - Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în
stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de
droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similare, săvîrșite de către o persoană
care nu deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce
mijloace de transport.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în
Procuratura mun. Bălți, Muntean Oxana, solicitând casarea parțială a sentinței, cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la inculpat să fie încasate în beneficiul
statului cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea raportului de expertiză
judiciară în sumă de 740 lei, invocând că: suportarea cheltuielilor de judecată într-o
cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune
desfășurarea urmăririi penale și judecarea cauzei pentru aplicarea legii penale celui
ce a comis-o. Drept urmare, cheltuielile de judecată sunt imputabile inculpatului
condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa
infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi
efectuat. In acest context, a menționat că vinovăția lui Traci A. a fost constatată
prin sentința din 12.11.2018, ceea ce confirmă temeiul juridic specificat supra.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019,
s-a respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.
4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, cheltuielile suportate
pentru efectuarea raportului de expertiză nu pot fi încasate de la inculpatul Traci
Alexandr, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea
acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.
În continuare, instanța de apel a indicat că în esența art. 228 Cod de procedură
penală coroborat la art. 229 Cod de procedură penală, de către condamnat pot fi
compensate cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea
2
civilă, asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști,
reprezentanții legali ai părții vătămate, ai părții civile. Celelalte cheltuielile
judiciare se plătesc din sumele alocate de stat.
Mai mult, instanța de apel a reținut că, în cauza dată în cadrul urmăririi penale
a fost efectuat raportul de expertiză judiciară nr.201806P0417 din 25.06.2018,
pentru care statul a suportat cheltuieli în mărime de 740 lei, care a fost ordonat de
către organul de urmărire penală, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de
administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții
acuzării.
Totodată, potrivit art. 100 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 a
Convenției, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală,
persoana acuzată de un delict beneficiind de "prezumția nevinovăției", stipulată la
art. 8 Cod de procedură penală.
Astfel, ținând cont de faptul, că cheltuielile constatate în cadrul cauzei penale
au fost înfăptuite pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, ce la rândul său
au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea
probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de
apel a considerat neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea
cheltuielilor pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală din contul părții
apărării.
Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către procurorul
în procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, indicând temeiul pentru recurs
prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită,
casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt
complet de judecată, invocând:
- prin legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare de la 09.02.2018, alin. (2) art.
142 Cod de procedură penală – a fost abrogat;
- art. 228 alin. (3) Cod de procedură penală menționează strict și fără loc de
interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate, deci, sumele
plătite experților pentru efectuarea expertizei nu își găsesc reflectare, deci, în
asemenea circumstanțe, instanța de apel urma să dispună încasarea cheltuielilor din
contul inculpatului și nu a statului;
- conform art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de
plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul, dacă plata cheltuielilor
poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la
întreținerea lor;
- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că raportul de expertiză judiciară nr.
201806P0417 a fost întocmit la 25.06.2018, adică după abrogarea art. 142 alin. (2)
Cod de procedură penală;
- instanța de apel dispunând încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului
nu a verificat dacă cheltuielile solicitate ar influența substanțial asupra situației
materiale a persoanelor care se află la întreținerea inculpatului or, acesta este
3
celibatar;
- nu suntem de acord nici cu opinia instanței de apel, că cheltuielile efectuate
în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru
demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate sunt
trecute în contul statului, deoarece nici o normă legală a Codului de procedură
penală nu prevede expres acest fapt.
Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din
următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără
citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată
că recursul este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru
declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în
instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.
Cât ține de argumentele recurentului în susținerea temeiului prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod penal, precum că ”prin legea nr. 316 din 22.12.2017, în
vigoare de la 09.02.2018, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală – a fost
abrogat; instanța de apel nu a ținut cont de faptul că raportul de expertiză judiciară
nr. 201806P0417 a fost întocmit la 25.06.2018, adică după abrogarea art. 142 alin.
(2) Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit conchide că sunt declarative,
or, prin legea nr. 316 din 22.12.2017 în vigoare de la 09.02.2018, art. 142 alin. (2)
Cod de procedură penală, nu a fost abrogat, dar a fost modificat cuprinsul acestui
aliniat, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală(red. 22.12.2017), prevede dreptul
părților la cererea de a efectua expertize pe cont propriu. În speța dată nu au fost
formulate astfel de cereri, de unde rezultă că procurorul a invocat motive
irelevante, inventate, care nu pot fi acceptate.
4
Astfel, Colegiul penal lărgit consinderă că recurentul a indicat greșit art. 142
în loc de art. 143 Cod de procedură penală, însă, art. 24 alin. (2) Cod de procedură
penală, prevede că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se
manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât
interesele legii, astfel, instanța de recurs statuează că nu este în drept să corecteze,
completeze recursul cu circumstanțe care ar agrava situația inculpatului, or,
încălcarea prevederilor art. 24 Codul de procedură penală, lezează dreptul
inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele
contestate. În concluzie recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe
Traci Alexandr XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 19 iulie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
Boico Victor
5