ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.07.2019

1ra-863/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP

HOTĂRÂRE
19.07.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 264/1 alin. 4 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-863/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.1ra-863/2019

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Traci Alexandr XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, domiciliat în XXXXX;

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Traci Alexandr a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa sub formă de 150 ore de muncă neremunerată în folosul

comunității.

S-a respins solicitarea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată din contul inculpatului în sumă de 740 lei.

data de 17.06.2018, nedeținând permis de conducere, după ce a consumat băuturi

alcoolice și fiind în stare de ebrietate alcoolică, conștientizând caracterul social

periculos al faptei și consecințele care pot surveni, a urcat la volanul automobilului

de model „Toyota Corolla” cu nr./înm. XXXXX, care îi aparține prietenului său

Vlasenco V., și deplasându-se pe str. Decebal, intersecție cu str. Alexandru cel

Bun, mun. Bălți, aproximativ la ora 05.00, a fost stopat de colaboratorii Serviciului

de patrulare al IP Bălți, deoarece conducea mijlocul de transport neadecvat, având

o traiectorie neuniformă de deplasare, iar în cadrul discuției cu ultimul, fiind

suspectat de întrebuințarea băuturilor alcoolice, deoarece avea semne vizibile de

1

ebrietate alcoolică: din cavitatea bucală se simțea miros puternic de alcool, i s-a

propus de a fi supus testării alcoolscopice cu alcotestul „Drager”. Fiind de acord cu

procedura în cauză, Traci A. a fost supus testării alcoolscopice, stabilindu-se că în

aerul expirat de către el se conține alcool în cantitate de 1,21 mg/l, cantitate, care

conform alin. (3) art. 13412 Cod penal, se atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu

grad avansat. Aflându-se în incinta Dispensarului narcologic al Spitalului

municipal Bălți, conform procesului-verbal nr.728 al examinării medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a

stabilit că Traci A. se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, totodată

de la el au fost recoltate probe biologice de sânge pentru examinare toxicologică, și

conform raportului de expertiză judiciară nr.201806P0417 din 25.06.18, s-a stabilit

că în sângele prelevat de la Traci A. s-a depistat alcool etilic în cantitate de 1,43%

echivalent a 2,35g/l, cantitate, care conform alin. (3) art. 13412 Cod penal, se

atribuie la stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (4) Cod

penal - Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de

droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similare, săvîrșite de către o persoană

care nu deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce

mijloace de transport.

Procuratura mun. Bălți, Muntean Oxana, solicitând casarea parțială a sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de la inculpat să fie încasate în beneficiul

statului cheltuielile de judecată suportate pentru efectuarea raportului de expertiză

judiciară în sumă de 740 lei, invocând că: suportarea cheltuielilor de judecată într-o

cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune

desfășurarea urmăririi penale și judecarea cauzei pentru aplicarea legii penale celui

ce a comis-o. Drept urmare, cheltuielile de judecată sunt imputabile inculpatului

condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa

infracțională, deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi

efectuat. In acest context, a menționat că vinovăția lui Traci A. a fost constatată

prin sentința din 12.11.2018, ceea ce confirmă temeiul juridic specificat supra.

s-a respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, cheltuielile suportate

pentru efectuarea raportului de expertiză nu pot fi încasate de la inculpatul Traci

Alexandr, deoarece sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea

acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

În continuare, instanța de apel a indicat că în esența art. 228 Cod de procedură

penală coroborat la art. 229 Cod de procedură penală, de către condamnat pot fi

compensate cheltuieli judiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea

2

civilă, asistenții procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști,

reprezentanții legali ai părții vătămate, ai părții civile. Celelalte cheltuielile

judiciare se plătesc din sumele alocate de stat.

Mai mult, instanța de apel a reținut că, în cauza dată în cadrul urmăririi penale

a fost efectuat raportul de expertiză judiciară nr.201806P0417 din 25.06.2018,

pentru care statul a suportat cheltuieli în mărime de 740 lei, care a fost ordonat de

către organul de urmărire penală, acestea fiind acțiuni procesuale ce țin de

administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina părții

acuzării.

Totodată, potrivit art. 100 alin. (2) Cod de procedură penală și art. 6 par. 2 a

Convenției, sarcina probațiunii e pusă în seama organului de urmărire penală,

persoana acuzată de un delict beneficiind de "prezumția nevinovăției", stipulată la

art. 8 Cod de procedură penală.

Astfel, ținând cont de faptul, că cheltuielile constatate în cadrul cauzei penale

au fost înfăptuite pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală, ce la rândul său

au determinat încadrarea juridică a faptei, acțiuni procesuale ce țin de administrarea

probatoriului și formularea învinuirii, pusă în sarcina părții acuzării, instanța de

apel a considerat neîntemeiată solicitarea procurorului cu privire la încasarea

cheltuielilor pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală din contul părții

apărării.

în procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, indicând temeiul pentru recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită,

casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată, invocând:

- prin legea nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare de la 09.02.2018, alin. (2) art.

142 Cod de procedură penală – a fost abrogat;

- art. 228 alin. (3) Cod de procedură penală menționează strict și fără loc de

interpretare, care sunt cheltuielile judiciare care vor fi compensate, deci, sumele

plătite experților pentru efectuarea expertizei nu își găsesc reflectare, deci, în

asemenea circumstanțe, instanța de apel urma să dispună încasarea cheltuielilor din

contul inculpatului și nu a statului;

- conform art. 229 alin. (3) Cod de procedură penală, instanța poate elibera de

plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul, dacă plata cheltuielilor

poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la

întreținerea lor;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul că raportul de expertiză judiciară nr.

201806P0417 a fost întocmit la 25.06.2018, adică după abrogarea art. 142 alin. (2)

Cod de procedură penală;

- instanța de apel dispunând încasarea cheltuielilor judiciare din contul statului

nu a verificat dacă cheltuielile solicitate ar influența substanțial asupra situației

materiale a persoanelor care se află la întreținerea inculpatului or, acesta este

3

celibatar;

- nu suntem de acord nici cu opinia instanței de apel, că cheltuielile efectuate

în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru

demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate sunt

trecute în contul statului, deoarece nici o normă legală a Codului de procedură

penală nu prevede expres acest fapt.

penal lărgit, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără

citarea părților, este în drept să-l respingă ca inadmisibil în cazul în care constată

că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit reține că recurentul indică ca temei pentru

declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurent nu s-a confirmat în

instanța de recurs ordinar, argumentând în acest context următoarele.

Cât ține de argumentele recurentului în susținerea temeiului prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod penal, precum că ”prin legea nr. 316 din 22.12.2017, în

vigoare de la 09.02.2018, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală – a fost

abrogat; instanța de apel nu a ținut cont de faptul că raportul de expertiză judiciară

nr. 201806P0417 a fost întocmit la 25.06.2018, adică după abrogarea art. 142 alin.

(2) Cod de procedură penală”, Colegiul penal lărgit conchide că sunt declarative,

or, prin legea nr. 316 din 22.12.2017 în vigoare de la 09.02.2018, art. 142 alin. (2)

Cod de procedură penală, nu a fost abrogat, dar a fost modificat cuprinsul acestui

aliniat, art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală(red. 22.12.2017), prevede dreptul

părților la cererea de a efectua expertize pe cont propriu. În speța dată nu au fost

formulate astfel de cereri, de unde rezultă că procurorul a invocat motive

irelevante, inventate, care nu pot fi acceptate.

4

Astfel, Colegiul penal lărgit consinderă că recurentul a indicat greșit art. 142

în loc de art. 143 Cod de procedură penală, însă, art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală, prevede că instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii, astfel, instanța de recurs statuează că nu este în drept să corecteze,

completeze recursul cu circumstanțe care ar agrava situația inculpatului, or,

încălcarea prevederilor art. 24 Codul de procedură penală, lezează dreptul

inculpatului la un proces echitabil, drept garantat de art. 6 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele

contestate. În concluzie recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în

procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 23 ianuarie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Traci Alexandr XXXXX, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-06-20
0,95
1ra-807/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-807/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 22 mai 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boico Victo
CSJ 2019-04-11
0,95
1ra-331/2019 — art. 264/1 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-331/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 12 martie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Ţ
CSJ 2020-10-29
0,95
1ra-1938/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
Dosarul nr. 1ra-1938/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 29 septembrie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadej
CSJ 2020-02-20
0,95
1ra-221/2020 — art. 264-1 al.4 CP
Dosarul nr. 1ra-221/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 ianuarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurca
CSJ 2019-02-06
0,95
1ra-298/2019 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP
Dosarul nr. 1ra-298/2019 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 06 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Boico
Sursă