ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 27.04.2018

1ra-591/2018 — art. 27, 145 alin. 2 lit. g, 157 CP

HOTĂRÂRE

27.04.2018

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 27, 145 alin. 2 lit. g, 157 CP
Temei legal: art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-591/2018 — art. 27, 145 alin. 2 lit. g, 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-591/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Liliana Catan,

Ion Guzun,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul

ordinar, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2017, declarat de avocații Vasile Nicoară și Marian Suduc, în numele

inculpatului

Guțan Iurie XXXXX, născut la

XX XXXXX XXXX, originar și locuitor al mun.

XXXXX, str. XXXXX X, ap. X, cetățean al R.

Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 24.12.2015 – 12.05.2017,

instanța de apel: 07.06.2017 – 28.11.2017,

instanța de recurs: 14.02.2018 – 03.04.2018.

Asupra recursului menționat, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 12 mai 2017, Guțan Iurie a fost

achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 27, 145 alin. (2)

lit. g) Cod penal și art. 157 Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii.

Instanța de fond a constatat că inculpatul Guțan I. este învinuit că la 29

septembrie 2015, în jurul orelor 20.30, fiind în stare de ebrietate, aflându-se pe

teritoriul ACC 54/444, situat în mun. XXXXX, or. XXXXX, str. XXXXX

XX, urmare a unui conflict cu Calincov V., reacționând la pretențiile părții

vătămate Calincov D., după ce a fost îmbrâncit de acesta, din motive de răzbunare,

cu intenția de a-l omorî, a scos arma de model „Margo 22LR” pe care o deținea în

mod legal, aflându-se la distanța de aproximativ 5 m., a îndreptat arma spre partea

vătămată Calincov D. și, fără preîntâmpinare, a efectuat mai multe împușcături în

direcția acestuia însă, din motive independente de voința sa, nu și-a dus intenția

până la capăt, deoarece era în stare de ebrietate avansată, iar partea vătămată a

fugit. În continuare, partea vătămată, sărind poarta de pe teritoriul de acces al ACC

54/444, s-a lovit la mâna stângă, cauzându-și, conform raportului de expertiză nr.

2530/D din 17.10.2015, fractură fără deplasare în loc tipic os radiocarpian stânga,

care se califică ca vătămare medie.

Continuându-și acțiunile ilegale, inculpatul, din motive de răzbunare și, cu

scopul de a-l omorî, a îndreptat arma către partea vătămată Chișca V., care se afla

lângă ușa dreaptă din față a automobilului părții vătămate Calincov D., la o distanță

de 8-10 m. și a efectuat câteva împușcături în direcția acestuia însă, din motive

independente de el, și anume starea de ebrietate și că partea vătămată Chișca V. a

fugit, nu a nimerit ținta, fiind găurită capota automobilului și ușa din față a

pasagerului.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate de organul de urmărire penală în

baza art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal, ca tentativa de omor asupra două

persoane și în baza art. 157 Cod penal, ca vătămarea medie a integrității corporale,

cauzată din imprudență.

Instanța a reținut că în fapta inculpatului lipsește elementul laturii subiective,

și anume intenția de a comite tentativa de omor asupra a două persoane.

Astfel, inculpatul a indicat că a efectuat împușcături în sus cu intenția de a-l

speria pe Calincov D., care îl amenințase anterior, l-a apucat de haină și l-a lovit în

regiunea capului.

Prin urmare, inculpatul, efectuând împușcăturile, a manifestat intenția de a

se apăra.

Declarațiile părții vătămate Calincov D., susținute și de partea vătămată

Chișca V., că doar l-a apucat de haină pe inculpat, îndepărtându-l de la sine și că

nu i-a aplicat careva lovituri sunt irelevante or, potrivit raportului de expertiză

medico-legală nr. 4881 din 01.10.2015 și raportului de expertiză medico-legală nr.

2567/D din 28.10.2015, la Guțan I. se înregistrează traumă cranio-cerebrală

închisă, manifestată prin comoție cerebrală.

Totodată, martorul Iarov A. a comunicat că inculpatul a efectuat împușcături

în urma părții vătămate într-un unghi de 45o, ce nu demonstrează că inculpatul a

țintit în partea vătămată Calincov D., iar ulterior în direcția părții vătămate Chișca

V., iar poziția că inculpatul ar fi țintit în părțile vătămate a fost expusă în ședința de

judecată doar de către ultimii.

Or, nu au fost prezentate probe concrete care să indice la intenția directă a

inculpatului de a comite omorul părților vătămate.

Mai mult, potrivit declarațiilor martorului Iarov A., date în cadrul urmăririi

penale, partea vătămată Calincov D. l-a lovit pe inculpat în regiunea feței, iar

acesta a scos arma doar după ce a fost lovit de Calincov D., adică după ce s-a

înregistrat un pericol real pentru acesta, fiind evidentă intenția inculpatului de a

speria partea vătămată și de a se apăra.

Totodată, inculpatul nu putea efectua împușcături în direcția părții vătămate

Chișca V., distanța fiind prea mare. Mai mult, părțile vătămate au indicat că după

ce inculpatul a efectuat prima împușcătură, partea vătămată Chișca V. a fugit.

Deci, inculpatul nici nu putea să aibă intenția de a efectua careva împușcături în

partea vătămată Chișca V., odată ce acesta deja nu mai era în vizorul său.

Declarațiile părții vătămate Calincov D. că s-a țintit în direcția sa și că ar fi

fost înregistrat un rateu, contravin raportului de expertiză a armei în care se indică

că arma este în stare de funcționare și utilă pentru tragere. Totodată, sunetul pe

care l-ar fi auzit partea vătămată inițial, putea fi de la încărcarea armei, în

dependență de specificul modului de încărcare a acestui tip de armă. Prin urmare,

dubiile ce nu au putut fi elucidate în ședința de judecată, urmează a fi apreciate și

reținute în favoarea inculpatului, prioritate având declarațiile acestuia că sunetul

auzit inițial de partea vătămată și apreciat ca fiind rateu a fost, de fapt, sunet de

încărcare a armei.

În același timp, acuzarea și-a fondat învinuirea pe declarațiile martorului

Iarov A. din cadrul urmăririi penale în care acesta indică că inculpatul a efectuat

împușcături în urma părții vătămate Calincov D. Însă, fiind audiat în ședința de

judecată, martorul a declarat că inculpatul a efectuat împușcături în urma părții

vătămate, dar a specificat că, în unghi de 45o, ceea ce nu implică țintirea persoanei,

ci direcționarea mânii în sus. Țintirea persoanei, implică un unghi de 90o dintre

mâna făptuitorului și corpul acestuia, reținându-se partea de sus a corpului, iar

unghiul de 45o implică o direcționare în sus a mânii care depășește înălțimea unei

persoane, inclusiv și cea a făptuitorului, aceasta reprezentând o poziție în afara

poziției de ochire, țintire a unei persoane, care este jumătate din poziția de 90o

pentru țintire.

Astfel, afirmația martorului Iarov A. că inculpatul împușca în urma părții

vătămate, urmează a fi reținută conform concretizărilor din ședința de judecată și

anume, efectuarea împușcăturii în unghi de 45o, ceea ce nu implică țintirea

persoanei și confirmă declarațiile și intenția inculpatului, doar de a speria partea

vătămată.

Este relevantă poziția inculpatului că, efectuând o împușcătură în sus peste

poartă, nu avea intenția de a săvârși omor, ci de a preveni întoarcerea părților

vătămate.

Totodată, modalitatea de înregistrare a împușcăturilor în automobilul părții

vătămate corespunde declarațiilor inculpatului că după ce partea vătămată a sărit

poarta/gardul, s-a întors și a efectuat împușcături în automobil. Acest fapt a fost

confirmat și prin depozițiile martorului Iarov A., ce nu implică intenția inculpatului

de omor a părților vătămate, ci de a le speria, realizată prin perceperea sunetului

continuu de împușcătură care le-ar fi împiedicat pe acestea să se întoarcă, ce

explică apariția împușcăturilor date în automobil și deteriorarea geamului acestuia

și nu ca urmare a țintirii părții vătămate Chișca V., ceea ce ar fi imposibil dat fiind

distanța dintre automobil și inculpat, starea de ebrietate a acestuia precum și

traiectoria de aflare a automobilului și a inculpatului.

Or, învinuirea este bazată, în mare parte, pe declarațiile martorului Iarov A.

care s-a expus asupra circumstanțele a căror martor a fost și din care lipsește cu

certitudine infracțiunea de tentativă la omor a două persoane. Declarațiile părților

vătămate sunt părtinitoare, Calincov D. având motiv de răzbunare pentru acțiunile

întreprinse de inculpat față de tatăl său, iar partea vătămată Chișca V. este prietenul

acestuia.

Prin urmare, se deduce prezența unei ostilități la acel moment a inculpatului

față de partea vătămată Calincov D., o derutare în situația în care acesta l-a atacat,

lovindu-l în regiunea feței, ce explică și motivează gestul inculpatului de a scoate

arma, dar cu scopul de a se apăra și speria partea vătămată, ca aceasta și Chișca V.

să nu-l atace, ceea ce nu implică intenția de omor.

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Ciocana, Renata Agrici,

a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpatul să fie condamnat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal la 15

ani închisoare și în baza art. 157 Cod penal la 2 ani închisoare, iar potrivit art. 84

alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă de 16 ani închisoare, cu

privarea de dreptul la portarmă pe un termen de 5 ani.

Apelanta a invocat că instanța de fond greșit a apreciat probele acuzării or,

vina inculpatului a fost probată pe deplin prin declarațiile părților vătămate, ale

martorilor, precum și prin procesele-verbale de ridicare.

Astfel, din declarațiile părților vătămate Calincov D. și Chișca V., în

coroborare cu ale martorului Iarov A., rezultă că inculpatul a efectuat câteva

împușcături în urma lui Calincov D.

În cadrul cercetării la fața locului, a fost ridicat și sigilat un tub și o bucată

de metal, asemănătoare cu un glonte, ce a fost extrasă din ușa din față a pasagerului

a automobilului de model „BMW”, iar în cadrul verificării declarațiilor la fața

locului, părțile vătămate au susținut integral declarațiile depuse în cadrul urmăririi

penale, indicând derularea evenimentelor la data comiterii infracțiunilor.

Totodată, instanța de judecată nu a dat nicio apreciere procesului-verbal

privind constatarea stării de ebrietate de grad mediu a inculpatului, la data comiteri

infracțiunii.

3.1. Au declarat apel și părțile vătămate Calincov D. și Chișca V., solicitând

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

condamnat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. g) și 157 Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsă maximă.

Apelanții au indicat că organul de urmărire penală corect a calificat acțiunile

inculpatului în temeiul art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal.

Or, inculpatul este periculos pentru societate, acesta consumă periodic alcool

și devine foarte agresiv, iar acțiunile lui din 29.09.2015 vorbesc de la sine despre

comportamentul deviant al acestuia.

Mai mult, instanța de fond incorect a restituit inculpatului arma de foc,

acesta fiind o persoană neadecvată, care a pus în pericol viața mai multor persoane

aflate în preajmă la data comiterii infracțiunii.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28

noiembrie 2017, ambele apeluri au fost admise, casată sentința și pronunțată o

nouă hotărâre.

Guțan Iurie a fost condamnat în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal la

15 ani închisoare și în baza art. 157 Cod penal la 1 an închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 15

ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere.

Instanța de apel a constatat că la 29 septembrie 2015, aproximativ orele

20.30, inculpatul Guțan I., fiind în stare de ebrietate alcoolică avansată, aflându-se

pe teritoriul Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 54/444 din str. XXXXX

XX, or. XXXXX, mun. XXXXX, pe fundalul unui conflict avut

loc aproximativ la orele 19.30 ale aceleiași zile, între el și Calincov V., reacționând

la pretențiile înaintate de către fiul ultimului, Calincov D., care a venit împreună cu

prietenul său Chișca V., cu automobilul „BMW” seria 7, n.î. XXXXX, să se

clarifice referitor la conflictul avut cu tatăl său, după ce a fost îmbrâncit de către

Calincov D., din motiv de răzbunare, cu intenția de a-l omorî, a scos arma de

model „Margo 22 LR”, pe care o deținea asupra sa în mod legal și aflându-se la o

distanță de aproximativ 5 m., a îndreptat-o spre Calincov D. și, fără

preîntâmpinare, a efectuat mai multe împușcături în direcția acestuia, însă din

motive independente de voința sa, nu și-a dus intenția până la capăt, deoarece era

în stare avansată de ebrietate alcoolică și ultimul, conștientizând pericolul, a fugit

de la fața locului, iar sărind poarta de acces pe teritoriul ACC, s-a lovit la mâna

stângă, cauzându-și, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2530 D din

17.11.2015, fractură fără deplasare în loc tipic os radiocarpian stânga, ce se califică

ca vătămare medie.

Continuându-și acțiunile ilegale, inculpatul Guțan I., din motiv de răzbunare

și cu scopul de a-l omorî, a îndreptat ulterior arma și spre Chișca V., care se afla

lângă ușa dreaptă din față a automobilului părții vătămate Calincov D. la o

distanță de 8-10 m. și a efectuat câteva împușcături în direcția acestuia, însă, din

motive independente de voința sa, deoarece era în stare avansată de ebrietate

alcoolică și pentru că Chișca V., conștientizând pericolul, a fugit de la fața locului,

nu a nimerit ținta aleasă, gloanțele găurind capota și ușa din față a pasagerului.

Instanța de apel a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că

Calincov V., abordând o problemă mai veche, s-a apropiat, l-a apucat de vestă și l-

a lovit cu capul în regiunea frunții, iar el, în încercarea de a se apăra, i-a aplicat

una-două lovituri cu pumnul în regiunea feței. A intervenit martorul Rusu V., iar ei

s-au calmat și au plecat acasă. Ulterior, a mers la locul incidentului, unde se aflau

Rusu V., Calincov V., Calincov D. și Chișca V., a încercat să le explice că nu el a

inițiat conflictul și dorește să se împace. Împreună cu Calincov D. s-au îndepărtat

puțin de ceilalți pentru a-i explica cele întâmplate și i-a spus că nu-i corect să se

implice în acest conflict și plecând, a auzit că acesta îl amenință. A plecat acasă, iar

peste aproximativ 10 minute, Calincov D. a deschis ușa și l-a chemat afară. Pentru

orice eventualitate, și-a luat din geantă arma, a ieșit afară și se aflau la distanța de

aproximativ 2 m. în fața casei, lângă geam. Calincov D. i-a reproșat faptul că l-a

lovit pe tatăl său și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea capului, iar el a

scos arma de la brâu. În acest timp, partea vătămată s-a întors și a fugit, iar el a

efectuat o împușcătură în sus, apoi s-a apropiat de poarta ACC, unde nu se afla

nimeni și, având emoții, a mai efectuat două împușcături în ușa din partea dreaptă a

automobilului de model „BMW”. S-a apropiat iar de poartă și, constatând că nu

este nimeni, a mai efectuat o împușcătură, apoi s-a întors la automobil și a mai

efectuat două împușcături în capotă. Nu a împușcat în direcția părților vătămate,

efectuând două împușcături în sus, precum și nu erau careva impedimente la

efectuarea împușcăturilor în direcția lui Calincov D., însă nu le-a efectuat,

deoarece nu avea intenția să-l omoare, dorind doar să-l sperie pe acesta, pentru a-l

opri să nu-l atace, iar împușcăturile efectuate în automobil au fost făcute având

emoții , precum și pentru a preveni întoarcerea lui Calincov D. împreună cu alte

persoane. Nu cunoaște de ce martorul Iarov A. a indicat că el a amenințat partea

vătămată cu moartea în timp ce efectua împușcăturile, fiind posibil ca el să fi spus

acest lucru după efectuarea împușcăturilor.

Totodată, vinovăția inculpatul a fost demonstrată prin probele administrate,

apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, partea vătămată Calincov D. a indicat că tatăl său se afla în casă, iar

în camera de baie a observat urme de sânge. Acesta i-a spus că inculpatul l-a lovit

cu o sticlă în cap. I-a acordat tatălui său ajutor, apoi au ieșit împreună afară, unde

se afla prietenul său Chișca V. și vecinul care a stat anterior la masă împreună cu

tatăl său și inculpatul. Ultimul i-a spus că, după ce au stat împreună la masă, a

observat că inculpatul i-a aplicat lui Calincov V. o lovitură cu sticla în regiunea

capului. L-a condus pe tatăl său acasă, apoi împreună cu Chișca V. au decis să

plece. La ieșirea de pe teritoriul ACC, a coborât pentru a deschide poarta, acolo era

paznicul, iar la distanța de aproximativ 10-15 m. se afla inculpatul, apoi împreună

cu paznicul s-au apropiat de inculpat și i-a spus că nu a procedat corect față de tatăl

său, însă nu au ajuns la un consens. Ulterior, inculpatul s-a apropiat pentru a se

clarifica, însă el nu dorit și l-a îndepărtat de la sine. Atunci, inculpatul a scos

pistolul din partea dreaptă a brâului, l-a încărcat și l-a îndreptat în direcția lui, și

anume, în regiunea capului și pieptului, și a efectuat o împușcătură, dar a fost un

rateu, deoarece a fost apăsare pe trăgaci, dar nu a fost foc. Apoi, a încărcat pistolul

încă o dată, moment în care el a făcut 3-4 pași în urmă, depărtându-se la distanța de

aproximativ 5-6 m. Inculpatul a mai efectuat o împușcătură în direcția sa, el a

văzut foc din pistol, s-a întors și a început a fugi strigându-i lui Chișca V. că

inculpatul are armă. În timp ce fugea, partea vătămată a auzit aproximativ 6-8

împușcături și strigătele inculpatului cu conținutul „Calincov, unde fugi? Vino

lașule să ne clarificăm”. Sărind peste un gard cu înălțimea de aproximativ 2,5 m., a

căzut peste mâna stângă, însă a continuat să fugă pe drum, prin pădure, ajungând la

un teren. Era în stare de șoc, teamă și nici nu a simțit că, în timp ce a sărit gardul,

și-a fracturat mâna. A solicitat de la un paznic telefonul mobil și a sunat la poliție,

apoi, împreună cu aceștia au mers la locul incidentului. Acolo a constatat că

automobilul său de model „BMW” avea urme de împușcături în capotă, bara de

protecție, ușa din dreapta de la pasager, ulterior mai depistând o urmă. Apoi, a

venit ambulanța, i-a fost acordat ajutor medical tatălui său și a fost transportat la

Spitalul de Urgență, fiind internat în spital timp de 5-7 zile, unde probabil a fost

efectuată expertiza. El, împreună cu Chișca V., paznicul, vecinul Vladimir și

colaboratorii de poliție au rămas la fața locului. Totodată, în timpul împușcăturilor,

el se afla pe aceeași linie cu inculpatul, iar în spatele său, la o distanță de

aproximativ 7 m. se afla Chișca V., automobilul de model „BMW” aflându-se la

distanța de aproximativ 2 m. în spatele lui Chișca V., la o distanță de aproximativ

10 m. față de el. Nu a văzut momentul împușcăturilor efectuate în direcția

automobilului și confirmă că a văzut o singură împușcătură, un foc de armă și rateu

în direcția sa, restul doar le-a auzit.

Martorul Chișca V. a comunicat că a coborât din automobil și s-a rezemat de

ușa din partea dreaptă a automobilului, Calincov D. și paznicul erau în fața sa, la

distanța de aproximativ 15 m. Calincov D. l-a îmbrâncit pe Guțan I. de lângă sine.

Inculpatul a făcut 2-3 pași în urmă, de la spate, posibil din buzunar, a scos un

pistol, l-a încărcat și a încercat să împuște, îndreptând arma spre Calincov D. S-a

auzit un sunet, specific rateului, iar Calincov D. s-a întors și a început să fugă.

Inculpatul a încărcat din nou arma și a început a împușca în direcția lor, efectuând

aproximativ 4-5 împușcături. El a început să fugă în interiorul cartierului, iar

Calincov D. spre poartă, în acest timp auzind câteva împușcături.

Martorul Iarov A. a relatat că, aflându-se în stradă, la intrare pe teritoriul

ACC 54/444, în jurul orelor 22.00, s-a apropiat un automobil la volanul căruia se

afla Calincov D. Acesta era împreună cu o persoană și a întrebat unde locuiește

inculpatul. I-a arătat casa acestuia și a rămas să discute cu paznicul. A auzit un

sunet de lovitură, însă nu cunoaște cine pe cine a lovit, apoi a văzut că Calincov D.

fugea în direcția porților, iar inculpatul alerga din urmă și împușca, însă nu în

direcția lui Calincov D. sau a persoanei cu care a venit acesta, ci pe o traiectorie

de 45o. Calincov D. a sărit poarta, iar inculpatul s-a întors spre automobilul

acestuia și a efectuat două împușcături în capotă, apoi a plecat acasă. După,

primul sunet de lovitură, a mai auzit 3-4 împușcături, și anume după ce Calincov

D. a sărit poarta, inculpatul a întins mâna peste poartă și a efectuat 2

împușcături în sus. Persoana care a venit cu Calincov D. a fugit, iar în momentul

în care inculpatul a împușcat în automobil, acolo nu era nimeni. Nu cunoaște

cum a fost deteriorată ușa laterală a automobilului.

Vinovăția inculpatului se mai confirmă și prin:

declarațiile martorilor Calincov V., Guțan E., Cotoman A.;

procesul-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a cercetat

autoturismul de model „BMW” și prin care s-au ridicat obiectele în rezultatul

împușcăturilor efectuate, examinarea fiind efectuată cu participarea lui Calincov

D., care a dat permisiunea de a fi cercetat automobilul și au fost constatate

deteriorări ale automobilului în rezultatul împușcăturilor efectuate. A fost stabilit

faptul efectuării mai multor împușcături, fiind constatat: pe capotă în partea

dreaptă o gaură de diametrul de 1,5 cm., în urma automobilului o adâncitură

rotundă cu diametrul de 1,5 cm. și pe bara de protecție din față - o adâncitură de

0,5 cm.;

raportul de expertiză medico-legală nr. 2350/D din 17.11.2015, prin care la

Calincov D. s-au constatat leziunile corporale, care se califică ca vătămări medii

ale integrității corporale;

raportul de expertiză medico-legală nr. 42567/D din 19.11.2015, prin care la

Guțan I. s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă, ce se califică ca vătămare

ușoară, însă luând în considerație lipsa leziunilor corporale vizibile la momentul

examinării medico-legale din 01.10.2015, cât și adresarea târzie la 08.10.2015 la

medicul specialist, nu este posibilă stabilirea legăturii cauzale cu circumstanțele

cazului;

raportul de expertiză nr. 9586/9587/9588 din 06.11.2015 prin care s-a

constatat că din pistolul nr. XXXXX, după ultima curățire și ungere, nu s-au

efectuat împușcături; pe mâinile lui Guțan I. factori suplimentari ai împușcăturii nu

s-au depistat; pistolul nr. XXXXX se referă la categoria armelor de foc legate și

este pistol cu țeava scurtă ghintuită; pistolul este în stare de funcționare și util

pentru trageri; tubul de cartuș prezentat a fost tras cu pistolul „Margo”, nr.

XXXXX.

Declarațiile inculpatului că nu a comis infracțiunile incriminate, nu

corespund adevărului, fiind făcute cu scopul de a se eschiva de la răspunderea

penală pentru faptele comise, fiind combătute prin probele administrate, apreciate

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală și care demonstrează

integral vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Or, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului, prin care s-a

cercetat autoturismul de model „BMW”, au fost constatate deteriorări ale

automobilului în rezultatul împușcăturilor efectuate și, fiind stabilit faptul

efectuării mai multor împușcături, au fost stabilite pe capotă în partea dreaptă o

gaură de diametrul de 1,5 cm., în urma automobilului o adâncitură rotundă cu

diametrul de 1,5 cm. și pe bara de protecție din față - o adâncitură de 0,5 cm.

Totodată, martorul Iarov A. a declarată că „...Guțan I. alerga din urma lui

Calincov D. cu pistolul, a împușcat o dată în casă, apoi acesta a fugit, iar Guțan

I. alerga din urma lui, ...Calincov D. a sărit peste poartă și a fugit, Guțan I. s-a

întors și a împușcat spre mașină”.

Prin urmare, declarațiile părților vătămate coroborează cu ale martorului

ocular și confirmă că inculpatul a îndreptat focurile de armă în direcția părților

vătămate, având intenția directă de a-i omorî.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de faptul că inculpatul a

comis o infracțiune ușoară și una excepțional de gravă, nu a recunoscut vina și nu a

conștientizat gravitatea faptelor comise.

Avocații Vasile Nicoară și Marian Suduc au declarat recurs ordinar, în

care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței instanței de fond.

Recurenții au invocat că instanța de apel, ca și acuzarea, nu a încadrat juridic

faptele prejudiciabile pretinse a fi constatate, nefiind clar care elemente se referă la

infracțiunea prevăzută la art. 27, 145 alin. (2) lit. g) Cod penal și care la cea

prevăzută de art. 157 Cod penal.

Argumentele instanței de apel, puse la baza soluției de condamnare a

inculpatului, sunt haotice, parțial lipsite de pertinență și sens, ce împiedică

identificarea argumentelor utile, care ar justifica concluziile, unele argumente fiind

de ordin general, sunt invocate în orice decizie, cu orice ocazie.

Totodată, este relevant că inculpatul nu a fost acuzat că ar fi acționat cu

intenție directă sau că starea de ebrietate nu i-ar fi permis să-și continue acțiunile.

În același timp, instanța de apel nu a combătut argumentele instanței de fond

privind situația de fapt a cazului, acestea rămânând a fi fapte stabilite. Acestea nu

au fost examinate în instanța de apel, situația fiind sub incidența § 111, 112, 113 în

coroborare cu § 116, 117 din hotărârea Grădinar contra Moldovei din 08.04.2008.

Instanța de apel nu a comentat constatările instanței de fond și a admis erori

grave de fapt prin stabilirea eronată a faptelor prin denaturarea conținutului

probelor.

Or, procedura în întregime în fața instanței de apel a fost una inechitabilă.

Mai mult, instanța de fond a indicat în sentință că obiecțiile formulate de

apărare privind viciile de procedură, nu vor fi examinate și luate în calcul, pe motiv

că acestea „pot fi luate în considerație și apreciate în cazul stabilirii vinovăției

persoanei... situație care nu se înregistrează la caz, dat fiind soluția asupra speței,

...ceea ce implică inoportunitatea expunerii asupra circumstanțelor date”. Contrar

dispozițiile art. 19 alin. (1), 24 alin. (3), 384 alin. (3) Cod de procedură penală

coroborat cu art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel nu și-a

motivat soluția în raport cu argumentele apărării, acestea fiind tratate ca

inexistente, deoarece nici nu au fost examinate.

Dispozitivul deciziei este bazat pe erori grave de fapt care se datorează

transcrierii excesive a conținutului rechizitoriului.

Astfel, stabilind eronat faptele, prin denaturarea declarațiilor martorului

Iarov A., instanța de apel a condamnat inculpatul indicând drept elemente faptice

unele circumstanțe inventate de acuzare.

În baza acestor constatări, instanța de apel i-a stabilit inculpatului o pedeapsă

prea aspră, reținând în sarcina acestuia elemente faptice constatate eronat.

La judecarea cauzei, instanța de apel a ignorat dispozițiile art. 51, 52, 113

Cod penal în coroborare cu prevederile art. 281 alin. (2), 296 alin. (2) Cod de

procedură penală. Or, în instanța de fond a fost invocat faptul că învinuirea nu

corespunde exigențelor fondate pe dispozițiile art. 6 § 3 CEDO, nefiind indicat în

actul de acuzare caracterul vinei, iar din expunerea elementelor faptice nu rezultă

că inculpatul a fost acuzat pentru comiterea faptei cu intenție directă, după cum nu

rezultă nici din rechizitoriu.

Instanța de apel a încălcat prevederile art. 325 Cod de procedură penală, iar

potrivit hotărârii adoptate, a condamnat inculpatul fără a constata în acțiunile

acestuia prezența laturii subiective manifestată prin intenție directă.

Or, fapta criminală pretinsă a fi constatată, potrivit circumstanțelor stabilite

de instanța de apel, nu a fost comisă cu intenție directă.

Totodată, inculpatul nu a fost audiat în instanța de apel conform principiului

nemijlocirii, ce i-ar fi permis instanței să perceapă direct faptele și împrejurările

relatate de părți, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate, după cum

prevede pct. 10 din Recomandarea CSJ nr. 53 din 12.07.2013, cât și hotărârea în

cauza Dan contra Moldovei și hotărârea din 18.03.2014 în cauza Beraru contra

României.

Potrivit constatărilor expuse în cauza Ștefan contra României, erorile admise

de autoritățile statului nu trebuie remediate din contul persoanei condamnate,

respectiv soluția invocată în recursul ordinar nu poate fi afectată. Ori, prin

comportamentul său și modul de promovare a poziției în proces, procurorul a

renunțat practic la acuzare.

Și declarațiile părților vătămate și ale martorilor au fost administrate în

aceleași condiții, prin încălcarea principiului nemijlocirii în procesul penal, ceea ce

a provocat vicii fundamentale în sensul jurisprudenței CtEDO identificate prin

hotărârile în cauzele Dan contra Moldovei și Popovici contra Moldovei. Or,

transcrierea declarațiilor date în instanța de fond de părțile vătămate și de martori,

denotă că instanța de apel a condamnat inculpatul doar în baza acelor declarații

care au fost suficiente pentru pronunțarea sentinței de achitare, prin ce au fost

încălcate prevederile art. 6 § 1 CEDO.

În același timp, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța

de apel, procurorul a propus pentru cercetare probele administrate în prima

instanță. Astfel, fiind puse în aplicare prevederile art. 413 alin. (3) Cod de

procedură penală, urma să fie emisă o încheiere asupra cererii procurorului de

cercetare suplimentară a probelor administrate de prima instanță, motivându-se

admiterea sau respingerea cererii, în conformitate cu pct. 6 din Recomandarea CSJ

nr. 53 din 12.07.2013. Însă, instanța nu a emis asemenea încheiere, iar procurorul

nu a dat citire înscrisurilor din dosar, acesta citind o listă a înscrisurilor care

trebuiau ulterior cercetate, dar care așa și nu au fost analizate.

Instanța de apel a indicat că „ ... vinovăția inculpatului Guțan Iurie ... se mai

dovedește integral prin următoarele materiale ale cauzei penale: ... raportul de

expertiză medico-legală nr. 2350/d din 17.11.2015 (f.d. 59-60, Vol. I)”, însă la

materialele cauzei, la pagina 58, Vol. I. a fost anexat un alt raport de expertiză -

Raportul de expertiză nr. 2530/D.

Totodată, acuzarea a menționat procesul-verbal de cercetare la fața locului,

instanța de apel indicând în descriptivul deciziei procesul-verbal de la f.d. 7, 30,

Vol. I. or, la pagina 30, Vol. I, este anexată o ordonanță de recunoaștere în calitate

de parte vătămată, situație ce putea fi constatată dacă se asigura cercetarea

nemijlocită a probelor.

La fel, procurorul a propus pentru cercetare f.d. 88-89, Vol. I - raport de

expertiză medico-legală, în decizia instanței de apel fiind indicat raportul de

expertiză nr. 9586/9587/9588 din 06.11.2015 de la f.d. 88-89, Vol. I. Astfel,

procurorul a propus spre cercetare un alt mijloc de probă decât cel reținut în

decizia contestată și în cazul în care procurorul ar fi avut un rol activ și ar fi

asigurat cercetarea nemijlocită a mijloacelor de probă, s-ar fi elucidat că raportul

de expertiză invocat se regăsește în Vol. I, f.d. 83-93.

Or, instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare raportul de

expertiză medico-legală nr. 2350/D, făcând trimitere la f.d. 59-60, Vol. I, care nici

nu este anexat la dosar, cel de la f.d. 58 având nr. 2530/D.

Viciile enunțate nu ar fi fost admise în cazul în care instanța de apel ar fi

asigurat echitatea procedurii, în special, dacă ar fi cercetat nemijlocit probele din

dosar așa după cum impune jurisprudența CtEDO.

În drept, recursul este bazat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și

15) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt

caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care

poate fi reparată și în această cauză.

Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Sub acest aspect, se reține că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. În corespundere

cu art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța

de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Potrivit art. 394 alin. (3) pct. 2)

Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să

cuprindă motivele pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului sentinței, instanța de

fond (pct. 2. din decizie) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu –

din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și

de drept nominalizate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins

probele aduse în sprijinul acuzării.

Or, în partea descriptivă a sentinței nu se regăsește în genere reiterarea și

analiza probelor scrise, în special a proceselor-verbale de verificare a declarațiilor

la locul infracțiunii, cu foto-tabele (v. 1, f.d. 153- 159), cât și a procesului-verbal de

cercetare la fața locului, a automobilului, cu tabelului fotografic (v. 1, f.d. 7- 10), în

care este constatat că: „geamul din față a pasagerului este deteriorat, pe capota

automobilului în partea dreaptă este o gaură cu diametrul de 1,5 cm., în ușa din

față din partea dreaptă este o adâncitură rotundă cu diametrul de 1,5 cm., ce este

amplasată la distanța de 8 cm. de la parbrizul deteriorat, pe bara de protecție din

față se mai observă o adâncitură de 0,5 cm., alte deteriorări automobilul cercetat

nu are”.

Aceste probe nu sunt în niciun fel coroborate cu circumstanțele invocate în

rechizitoriu că inculpatul: „a scos arma de model „Margo 22 LR” și aflându-se la

o distanță de aproximativ 5 m., a îndreptat-o spre Calincov D. și a efectuat mai

multe împușcături în direcția acestuia, ultimul, conștientizând pericolul, a fugit de

la fața locului, iar sărind poarta de acces pe teritoriul ACC, s-a lovit la mâna

stângă, cauzându-și fractură fără deplasare în loc tipic os radiocarpian stânga,

ulterior a îndreptat arma către partea vătămată Chișca V., care se afla lângă ușa

dreaptă din față a automobilului părții vătămate Calincov D., la o distanță de 8-10

m. și a efectuat câteva împușcături în direcția acestuia însă, din motive

independente de el, și anume starea de ebrietate și că partea vătămată Chișca V. a

fugit, nu a nimerit ținta, fiind găurită capota automobilului și ușa din față a

pasagerului”.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea acesteia contrazicând dispozitivul sentinței adoptate.

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (2) și (6) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală, verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță

prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal, și nu este

în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele

nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură

penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor

generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod

corespunzător. Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei

se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Conform art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să

cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Conform jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să

se pronunțe instanța de apel sunt dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se

constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate,

hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei

(Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel).

Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor

art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent,

astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte. Vinovăția persoanei în săvârșirea

faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-

se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele

prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea

inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile

prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

19.06.2006, nr.5 Privind sentința judecătorească, pct. 3, 6).

Însă, instanța de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată și descriptivului deciziei

contestate (v. II, f.d. 220-228, 231-260, pct. 4. din decizie):

a) nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea

cauzelor în primă instanță, or, nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele

concrete de fapt și de drept nominalizate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele

pentru care a respins versiunile și probele apărării.

Mai mult, și-a fondat, în mod divergent și neîntemeiat, soluția de

condamnare a inculpatului pe probele apărării, care îl dezvinovățesc, cum ar fi

declarațiile martorului ocular Iarov A. că: „inculpatul alerga din urmă și împușca,

însă nu în direcția lui Calincov D. sau a persoanei cu care a venit acesta, ci pe o

traiectorie de 45o. Calincov D. a sărit poarta, iar inculpatul s-a întors spre

automobilul acestuia și a efectuat două împușcături în capotă, apoi a plecat

acasă. După, primul sunet de lovitură, a mai auzit 3-4 împușcături, și anume după

ce Calincov D. a sărit poarta, inculpatul a întins mâna peste poartă și a efectuat

2 împușcături în sus. Persoana care a venit cu Calincov D. a fugit, iar în

momentul în care inculpatul a împușcat în automobil, acolo nu era nimeni”.

Or, cele relatate de martorul dat contrazic vădit constatarea instanței că

inculpatul: „a scos arma de model „Margo 22 LR”, a îndreptat-o spre Calincov D.

și a efectuat mai multe împușcături în direcția acestuia..., a îndreptat ulterior arma

și spre Chișca V., care se afla lângă ușa dreaptă din față a automobilului părții

vătămate Calincov D. la o distanță de 8-10 m. și a efectuat câteva împușcături în

direcția acestuia, însă, din motive independente de voința sa, deoarece era în stare

avansată de ebrietate alcoolică și pentru că Chișca V., conștientizând pericolul, a

fugit de la fața locului, nu a nimerit ținta aleasă, gloanțele găurind capota și ușa

din față a pasagerului”;

b) în partea descriptivă a deciziei nu a reiterat și analizat toate probele scrise

ale acuzării, în special a proceselor-verbale de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii, cu foto-tabele (v. 1, f.d. 153- 159), cât și a procesului-verbal de cercetare

la fața locului, a automobilului, cu tabelului fotografic (v. 1, f.d. 7- 10), în care este

constatat că: „geamul din față a pasagerului este deteriorat, pe capota