1ra-836/18 — Art. 217 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 07 noiembrie 2017, cauza fiind examinată în baza art. 3641 Cod de procedură penală, Conopschii Alexandru și Andrieș Anatolie au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsa câte 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității. S-a respins ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea în beneficiul statului de la inculpații Conopschii Alexandru și Andrieș Anatolie a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Conopschii Alexandru, acționând în mod intenționat și urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor, fără scop de înstrăinare, într-o zi nestabilită a anului 2017, fiind împreună cu Andrieș Anatolie, a dobândit o cantitate nedeterminată de droguri, sub formă de marihuană, pe care o păstra la domiciliul său pentru întrebuințare personală. 1 La 13.04.2017, aproximativ pe la orele 12.15, a fost efectuată o percheziție în apartamentul pe care-1 închiria, împreună cu Andrieș Anatolie, amplasat în xxxxx, întrucât erau suspectați în întrebuințarea de droguri, unde s-au ridicat 2 gărăfi din plastic cu depuneri de culoare cafenie pe pereții interiori, 2 țigări Winston, fără tutun în ele și 27 pastile de origine necunoscută de culoare albă cu inscripția „ZXM”, care conform raportului de expertiză nr.34/I2/2-R-525 din 12 mai 2017, pe pereții interiori a gărăfii lor s-a constatat MDMB (N) -2 2 01 în cantitate de 0.023 gr., care conform scrisorii instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul al Ministerului sănătății cu nr.01-12/632 din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA- CHM, fiind în proporții mari. Conform procesului-verbal nr. 355 din 13.04.2017 al examinării medicale de constatare a faptului de consum de alcool, stării de ebrietate și naturii ei, Conopschii Alexandru a fost identificat cu consum de marihuană. AB-PINACA-CHM, este inclusă în Tabelă Nr. 1 „Substanțele narcotice, substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea Cuvernului nr.1088 din 05.10.2004. Inculpatul Andrieș Anatolie, acționând în mod intenționat și urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor, fără scop de înstrăinare, într-o zi nestabilită a anului 2017 fiind împreună cu Conopschii Alexandru, a dobândit o cantitate nedeterminată de droguri, sub formă de marihuana, pe care o păstra la domiciliul său pentru întrebuințare personală. La 13.04.2017, aproximativ pe la orele 12.15, a fost efectuată o percheziție în apartamentul pe care-1 închiria, împreună eu Conopschii Alexandru, amplasat în xxxxx, întrucât erau suspectați în întrebuințarea de droguri, unde s-au ridicat 2 gărăfi din plastic cu depuneri de culoare cafenie pe pereții interior, 2 țigări Winston, fără tutun în ele și 27 pastile de origine necunoscută de culoare albă cu inscripția „ZXM” care conform raportului de expertiză nr.3412 2-R-525 din 12 mai 2017, pe pereții interiori a gărăfii lor s-a constatat MDMB (N)-220i în cantitate de 0.023 gr., care conform scrisorii Instituției Medico-Sanitare Publice, Dispensarul al Ministerului Sănătății cu nr.01-12/632 din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței stupefianante AB- PINACA-CHM, fiind în proporții mari. Conform procesului-verbal nr. 353 din 13.04.2017 al examinării medicale de constatare a faptului de consum de alcool, stării de ebrietate și naturii ei, Andrieș Anatolie a fost identificat cu consum de marihuană AB-PINACA-CHM, este inclusă în Tabelă Nr. 1 „Substanțele narcotice, substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale” aprobată prin Hotărârea Cuvernului nr.1088 din 05.10.2004. Acțiunile inculpaților au fost încadrate în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, circulația ilegală a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, cu următorul semn calificativ: procurarea și păstrarea ilegală a analogilor drogurilor, săvârșite în proporții mari fără scop de înstrăinare. 2

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea parțială a acesteia, cu încasarea în beneficiul statului de la inculpați a sumei de 2836 lei, în rest sentința să fie menținută fără modificări. Procurorul a considerat sentința în latura neîncasării cheltuielilor de judecată în sumă de 2836 lei drept ilegală și pasibilă anulării, or cheltuielile respective au fost suportate pentru efectuarea expertizei și examinării medicale de constatare a consumului de droguri. Legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă instanța de judecată a respins acest lucru. Consideră, că instanța în sentință, neîntemeiat a ajuns la concluzia de a respinge solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2018, s-a respins apelul declarat ca nefondat. 4.1. Colegiul a considerat neîntemeiat apelul procurorului, deoarece cheltuielile invocate de acesta au fost suportate pentru efectuarea expertizei în vederea acumulării probelor necesare, ce demonstrează vinovăția și identifică persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni. În acest sens, instanța a reținut obligația pozitivă a statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din contul statului, în cazul dat a cheltuielilor pentru efectuarea expertizei tehnico-științifice. Astfel, Colegiul s-a condus de prevederile art. 227 Cod de procedură penală, care expres stabilește din ce sunt constituite cheltuielile judiciare și în special pct. 4) alin. (2) al respectivului articol cert stabilește, că în cazul efectuării unei expertize pot fi atribuite la cheltuieli judiciare doar sumele cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei și nicidecum însăși cheltuielile suportate integral pentru efectuarea unei expertize când aceasta are statut de probă în procesul penal.

Procurorul, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar prin care solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată. Procurorul consideră neargumentată respingerea încasării de la inculpați în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată de către instanțele de fond, acestea interpretând eronat prevederile art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală conform căruia cheltuieli judiciare sunt cheltuieli suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul reține că procurorul indică ca temei de drept întru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală ce prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului dacă hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Însă, acest temei nu și-a găsit confirmare în urma cercetării materialelor cauzei, cu atât mai mult că recurentul invocă de fapt dezacordul cu soluția instanțelor de fond prin care cheltuielile de judecată în mărime de 2836 lei, pentru efectuarea expertizei și examinării medicale de constatare a consumului de droguri, au fost trecute în contul statului. Instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului și instanța poate elibera de aceste cheltuieli, total sau parțial, condamnatul sau persoana care trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata cheltuielilor judicare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea lor. Potrivit prevederilor art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali. Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. Potrivit art. 228 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile privind efectuarea expertizelor medico-legale și psihiatrico-legală în privința inculpatului și părții vătămate, solicitate de către organul de urmărire penală, nu se includ în categoria cheltuielilor judiciare care urmează a fi achitate de către condamnat. Mai mult, Colegiul indică că, în cazurile când expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea procurorului, plățile necesare pentru efectuarea expertizei în mod obligatoriu, pentru constatarea: gradului de gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, vor fi achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat prin prisma prevederilor art. 158 Cod de procedură penală. Astfel, suma de 2836 lei solicitată de către procuror ca să fie încasată de la inculpat în folosul statului, constituie cheltuieli care au fost suportate pentru efectuarea raportului de expertiză nr. 34/12/2-R-525 din 12.05.2017 (f.d. 34-36) și examinării medicale de constatare a consumului de droguri de către inculpați. 4 Potrivit prevederilor art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu în cazurile când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Dispoziția alin. (2) al aceleiași norme stipulează că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat. Ca urmare, Colegiul penal conchide că, temeiurile indicate de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor adoptate pe caz și potrivit legii, se impune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, astfel, recursul ordinar este unul vădit neîntemeiat. Soluția adoptată de instanța de apel corespundea prevederilor art. 7 alin. (1) Cod de procedură penală, iar modificarea ulterioară a legislației la capitolul cheltuielilor de judecată nu poate servi temei de implicare în decizia definitivă.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 ianuarie 2018, în cauza penală în privința lui Conopschii Alexandru și Andrieș Anatolie, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 aprilie 2018. Președinte: Nicolae Gordilă Judecători: Liliana Catan Ion Guzun 5