1re-49/2018 — art. 313 CPP

Dosarul nr. 1re-49/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

petiționarii Mocan Igor și Cvilencov Iurii, prin care se solicită casarea încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 03 octombrie 2017 și decizia Colegiului

penal la Curții de Apel Chișinău din 16 ianuarie 2018,

Termenul examinării cauzei:

Instanța de recurs în anulare de la 19.03.2018 până la 25.04.2018.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului în anulare în cauză

în baza actelor din dosar,

c o n s t a t ă :

plîngerea lui Mocan Igor și Cvilencov Iurii, prin care au solicitat pornirea urmăririi

penale în privința următoarelor persoane:

 angajatului Ministerului Justiției Olari Sorin în baza art. 310 alin. (1) Cod

penal al RM, pentru falsificarea probelor în cauza civilă intentată de către Mocan Igor

și Cvilencov Iurie împotriva Ministerului Justiției privind constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil;

 șefei Direcției sistematizare, generalizare a practicii judiciare și relații cu

publicul al Curții de Apel Chișinău Adelina Roșea în baza art.328 alin. (1) Cod penal

al RM, pentru întocmirea intenționat falsă a raportului motivat privind respectarea

termenului rezonabil de examinare în ordine de apel a cauzei civile intentate la

cererea de chemare în judecată a lui Mocan Igor și Cvilencov Iurie împotriva

Ministerului Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil;

 vice-ministrului Justiției Nicolae Eșanu în baza art. 328 alin. (1) Cod penal

al RM, pentru refuzul de a încheia contract de tranzacție în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Mocan Igor și Cvilencov Iurie împotriva Ministerului

Justiției privind constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului cauzat prin acesta încălcare.

Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani Mihail Proca, înregistrat cu nr.27-

465/17-6095, prin care s-a comunicat despre faptul examinării petiției sale, cu

constatarea lipsei temeiurilor de intervenție cu acte de reacționare din partea

procuraturii.

Iurie, au depus o plîngere către procurorul ierarhic superior.

Procuraturii mun. Chișinău, șef-interimar al Oficiului Buiucani, Popov Oleg nr.04-

1

7117 din 18 august 2017, plîngerea lui Mocan Igor și Cvilencov Iurie a fost respinsă

ca fiind neîntemeiată.

contestat răspunsurile vizate în ordinea art. 313 Cod de procedură penală al RM,

judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău.

2017, a fost respinsă ca neîntemeiată plîngerea depusă de către petiționarii Mocan

Igor și Cvilencov Iurii, împotriva ordonanței procurorului adjunct-interimar al

procurorului șef al Procuraturii mun. Chișinău, șef al oficiului Buiucani, Popov Oleg

din 18 august 2017, privind refuzul în pornirea urmăririi penale în cadrul materialului

nr. 465pet/17 și obligarea procurorului de a porni urmărirea penală, dar și

recunoașterea lui Mocan Igor și Cvilencov Iurii în calitate de părți vătămate și părți

civile.

Igor și Cvilencov Iurii, care au solicitat casarea încheierii și admiterea plîngerii

depuse la data de 06 septembrie 2017, menționînd întru susținerea cerințelor înaintate

faptul că instanța de fond a examinat cauza cu participarea procurorului, care nu era

în mantia pentru procuror. Consideră că i-au fost încălcate drepturile procesuale

prevăzute atît de Codul de procedură penală al RM, Constituția RM, dar și art. 6 și

art. 13 din CEDO. Nu s-a luat în considerație că plîngerea din 27 iunie 2017, a fost

depusă de către petiționari în conformitate cu prevederile art. 262 - 263 Cod de

procedură penală al RM, la fel plîngerea din data de 03 august 2017 a fost depusă

către procurorul ierarhic superior în conformitate cu prevederile art. 298 - art. 2991

Cod de procedură penală al RM, astfel consideră că urma a fi emise ordonanțe în

acest sens.

2018, a fost respins ca nefondat recursul declarat de către petiționarii Mocan Igor și

Cvilencov Iurii, cu menținerea fără modificări a încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani din 03 octombrie 2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată

plîngerea depusă de către petiționarii Mocan Igor și Cvilencov Iurii, împotriva

ordonanței procurorului adjunct-interimar al procurorului șef al Procuraturii mun.

Chișinău, șef al oficiului Buiucani, Popov Oleg din 18 august 2017, privind refuzul în

pornirea urmăririi penale în cadrul materialului nr. 465pet/17 și obligarea

procurorului de a pomi urmărirea penală, dar și recunoașterea lui Mocan Igor și

Cvilencov Iurii în calitate de părți vătămate și părți civile.

8.1. Pentru a se pronunța, instanța de recurs a menționat că, instanța de fond,

dispunînd respingerea plîngerii depuse de către petiționarii Mocan Igor și Cvilencov

Iurii, a dat o apreciere corectă, obiectivă și multilaterală, tuturor acțiunilor efectuate

la caz, or, în opinia instanței de recurs încheierea recurată are un caracter complet,

motivat și argumentat.

Petiționarii Mocan Igor și Cvilencov Iurii manifestă dezacordul nemijlocit cu

analiza circumstanțelor invocate în plîngere, aceștia nu sunt de acord cu aprecierea

stării de fapt, însă în cazul dat, instanța de recurs nu poate obliga procurorul, de a

dispune pornirea urmăririi penale, doar axîndu-se pe dezacordul reclamantului, mai

mult ca atît că aprecierea făcută de procuror a situației de fapt este corespunzătoare și

corectă.

Făcînd referire la argumentul recurentului precum că ar fi fost admisă o pretinsă

încălcare a drepturilor procesuale, în contextul în care, procurorul recepționînd

2

plîngerea petiționarilor, nu a constatat suficiente temeiuri de fapt și de drept, în

vederea investigării celor deplînse de către petiționari, prin prisma rigorilor art. 274

Cod de procedură penală al RM, or, cele depuse de către Mocan Igor și Cvilencov

Iurii nu atestă comiterea a careva infracțiuni de către persoanele împotriva cărora sunt

îndreptate învinuirile.

De fapt, instanța de recurs a considerat declarative și neconvingătoare alegațiile

petiționarilor Mocan Igor și Cvilencov Iurii, de referință la comiterea de careva

infracțiuni, în contextul în care nici petiționarii nu au arătat prin ce anume s-au

manifestat pretinsele acțiuni ilegale ale angajatului Ministerului Justiției Olari Sorin,

șefului Direcției sistematizare a practicii judiciare și relații cu publicul al Curții de

apel Chișinău, Roșea Adelina, precum și ale vice-ministrului Justiției Esanu Nicolae.

În continuare, instanța de recurs a menționat că petiționarii Mocan Igor și

Cvilencov Iurii nici nu au invocat careva pretinse încălcări ce ar fi fost admise de

către persoanele împotriva cărora s-au adresat cu plîngere, și doar au adus unele

critici și dezacorduri, față de actele întocmite de către aceste persoane în exercițiul

funcției, însă situația dată, dar și verificarea celor deplînse de către petiționari, au

demonstrat contrariul celor menționate, în situația în care îndeplinirea

corespunzătoare de către persoanele în cauză a obligațiunilor de serviciu, și

dezacordul petiționarilor cu aceste acțiuni, nu dau dovada confirmării circumstanțelor

invocate de către.

Tot aici, instanța de recurs a menționat că în recursul declarat, petiționarii

Mocan Igor și Cvilencov Iurii nu au adus careva argumente clare și plauzibile, aceștia

doar criticînd actul de justiție, dar și pretinsele încălcări admise de către instanța de

judecată la examinarea plîngerii, precum și faptul că procurorul nu a fost îmbrăcat în

mantie, de fapt, aceste critici sunt pur subiective și constituie doar o manifestare a

dezacordului, și nu sunt confirmate prin careva date concrete, iar pretinsele încălcări

ale drepturilor petiționarilor, nu și-au găsit confirmare pe parcursul judecării cauzei în

ordine de recurs.

Sub egida acestor împrejurări, instanța de recurs a reținut că, depunerea plîngerii

către organele de resort, nu impune nemijlocit tragerea persoanei asupra căreia sunt

îndreptate învinuirile, la răspundere penală, or, organul de urmărire penală, avînd

drept scop verificarea legalității acțiunilor/inacțiunilor organelor de stat, persoanelor

fizice sau juridice, lucru care în acest caz a și fost efectuat, ca rezultat în acțiunile

angajatului Ministerului Justiției Olari Sorin, constatîndu-se lipsa elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal al RM, și în

acțiunile șefului Direcției sistematizare a practicii judiciare și relații cu publicul al

Curții de apel Chișinău, Roșea Adelina, precum și ale vice-ministrului Justiției Eșanu

Nicolae, s-a constatat lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (1) Cod penal al RM, după cum constată și invocă petiționarul.

În acest context, instanța de recurs a menționat că organul de urmărire penală

corect a constatat lipsa temeiurilor de pomi urmărirea penală în privința persoanelor

indicate de către petiționar, or, acțiunile procurorului au fost îndreptate direct spre

examinarea cerințelor invocate de către petiționar, fiind verificate și stabilite toate

circumstanțele ce ar putea avea importanță pentru soluționarea justă a plîngerii

depuse.

judecătorești au devenit irevocabile.

3

Cvilencov Iurii, fără a invoca temeiul prevăzut în art. 453 Cod de procedură penală,

au declarat recurs în anulare, prin care au solicitat casarea acestora, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în primă instanță. În motivarea recursului în anulare, autorii

acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în recurs și descrise în pct.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct. 2)

și 3) și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la

Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după

epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală

cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu

menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii

atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul

reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu

fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când

Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova

despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal specifică, că noțiunea de „hotărâri judecătorești

irevocabile după epuizarea căilor ordinare de atac”se referă la hotărârile judecătorești

prin care a fost judecată cauza în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de

achitare sau încetare a procesului penal, după epuizarea căilor de atac, reglementate

de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică

calea apelului și recursului ordinar.

În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în

anulare, potrivit modificărilor din Codul de procedură penală din 27 octombrie 2012,

poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de

atac - în apel și în recurs și a devenit irevocabilă.

Astfel, încheierile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât

vinovăția persoanei, în speța dată a fost examinată plângerea persoanei înaintată în

ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură penală, au numai un dublu grad de

jurisdicție, prima instanță și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții

imperative, de la care nu se permite nici o derogare.

Prin urmare, raportând prevederile legale menționate supra la cauza dată,

instanța de recurs constată că recurenții contestă decizia instanței de recurs prin care

s-a soluționat plângerea înaintată în ordinea prevăzută de art. 313 Cod de procedură

penală, iar o atare hotărâre irevocabilă nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea

recursului în anulare, deoarece nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri

irevocabile prevăzute la art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, ce pot fi

contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție.

Așadar, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453 Cod de

procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat de către

4

petiționarii Mocan Igor și Cvilencov Iurii, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de

formă și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de petiționarii Mocan Igor și

Cvilencov Iurii, împotriva deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 16

ianuarie 2018, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 25 aprilie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5