1re-59/2019 — art. 313 CPP

1re-59/2019 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1re-59/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

14 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători –Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului în anulare

declarat de către petiționarul Mocan Igor împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie 2019, în cauza penală

intentată la plângerea petiționarului

Mocan Igor, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 30.08.2017 – 23.07.2018

instanța de recurs: 07.08.2018 – 19.03.2019

instanța de recurs în anulare:02.05.2019 – 14.08.2019

A C O N S T A T A T :

2018, a fost respinsă, ca fiind nefondată plângerea petiționarilor Mocan

Igor și XXXXX XXXXX cu privire la anularea ordonanței procurorului

adjunct al procurorului-șef al Procurorului mun. Chișinău, șef al Oficiului

Centru – Roman Eremciuc din 22.08.2017 prin care a fost respinsă

plângerea depusă de către Mocanu Igor și XXXXX Iurie.

petiționarii Mocan Igor și XXXXX XXXXX care au solicitat admiterea

recursului cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

2.1. În motivare a menționat faptul că:

- au fost încălcate semnificativ drepturile și libertățile petiționarilor

prevăzute la art. 6, 13 și 14 CEDO, de Constituția Republicii Moldova și

legile naționale;

- cauza a fost examinată de o instanță ce nu a fost formată conform

legii, ședința de judecată în lipsa temeiurilor prevăzute de lege a fost

închisă, pronunțarea încheierii de judecată din 23.07.2018 a avut loc în

absența interpretului deși participarea acestuia a fost obligatorie;

- pe situl oficial al Judecătoriei Chișinău cu numărul menționat

1

figurează două cauze, la doi judecători diferiți, și cu participanți diferiți,

circumstanțe ce dau naștere unor suspiciuni rezonabile cu privire la

manipularea înregistrării și distribuirii aliatorii a cauzelor;

- împuternicirile judecătorilor XXXXX și XXXXX, sunt confirmate prin

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 27.12.2016 nr.

932/38 privind numirea judecătorilor pentru exercitarea atribuțiilor

judecătorilor de instrucție în instanța nou creată pentru perioada

01.01.2017- 31.12.2017, iar împuternicirile judecătorului XXXXX nu au fost

confirmate prin aceiași hotărâre;

- judecătorului Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) XXXXX, căreia i-a

fost repartizată cauza după admiterea recuzării judecătorului XXXXX, nu

se regăsește în anexa la Hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii din 27.12.2016 nr. 932/38 privind numirea judecătorilor

pentru exercitarea atribuțiilor judecătorilor de instrucție perioada

01.01.2017- 31.12.2017;

- instanța a fost creată cu încălcarea legii și judecătorul XXXXX nu este

numită judecător pentru executarea atribuțiilor judecătorului de instrucție;

- Judecătoria Centru nu a asigurat examinarea plângerii în termenul de

10 zile prevăzut de lege art. 313 alin. (4) Cod procedură penală, fiind astfel

încălcate drepturile petiționarilor la examinarea plângerilor în termen

rezonabil;

- plângerea în cauză nu se încadrează în criteriile stabilite la art. 6 par.

1, CEDO, în coroborare cu prevederile art. 18 alin. (2) din Cod de

procedură penală, potrivit cărora, accesul în sala de ședință poate fi interzis

presei sau publicului, prin încheiere motivată, pe parcursul întregului

proces sau al unei părți din proces, în interesul respectării moralității,

ordinii publice sau securității naționale, când interesele minorilor sau

protecția vieții private a părților în proces o cer, sau în măsura considerată

strict necesară de către instanță când, datorită unor împrejurări speciale,

publicitatea ar putea să prejudicieze interesele justiției;

- părțile interesate nu au participat la examinarea plângerii acesta fiind

examinată în corespundere cu art. 313 alin. (4) Cod procedură penală, în

absența acestora cu participarea reprezentantului lui XXXXX;

- ordonanța procurorului XXXXX din 20.07.2017, privind refuzul în

începerea urmăririi penale și care a fost menținută prin Ordonanța din

08.02.2017 a procurorului ierarhic superior XXXXX, este bazată exclusiv pe

explicații date ofițerului superior de urmărire penală din cadrul

Inspectoratului de Poliție sect. Centrul mun. Chișinău XXXXX, de către

2

XXXXX în calitate de jurist al SA „FinComBank” care are statutul de

martor;

- după cum reiese din dosarul nr. 2308/16 din 29.09.2016, părțile

interesate - XXXXX, nu au făcut explicații în cauză;

- SA „FinComBank” nu are statut de parte interesată în procesul în

cauză, nu este partea vătămată, parte civilă sau parte civilmente

responsabilă;

- în cadrul examinării cauzei le-au fost încălcate drepturile prevăzute

de art. 16 alin. (2) Cod de procedură penală, în coroborare cu prevederile

art. 12 alin. (1) al Legii nr. 328 din 19.07.2001 cu privire la drepturile

persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al

organizațiilor lor.

martie 2019, a fost respins ca nefondat recursul declarat de petiționarii

Mocan Igor și XXXXX XXXXX, cu menținerea încheierii Judecătoriei

Chișinău (sediul Centru) din 23.07.2018 fără modificări.

examinând probele acumulate în cadrul prezentului proces în mod

obiectiv, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, precum și din punct de vedere al coroborării lor, s-a constatat

că, organul de urmărire penală, în cadrul investigației a întreprins toate

măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă

și obiectivă, a circumstanțelor expuse în sesizare fiind, emisă ordonanța

privind refuzul în pornirea urmăririi penale.

Instanța de recurs a menționat faptul că, plângerea declarată este

bazată pe dezacordul petiționarilor față de aprecierea faptei stabilite sub

aspectul probant. În același timp, motivele invocate în acest sens nu sânt

justificate, deoarece nu conduc la concluzia privind necesitatea

reexaminării cauzei din punct de vedere al reaprecierii probelor

administrate de organul de urmărire penală, aprecierea probelor de către

procuror conform propriei convingeri, care în speță nu a coincis cu opinia

recurentului, prin sine, nu poate fi tratată și apreciată drept încălcare a

drepturilor și libertăților petiționarilor și acest lucru nu poate constitui un

viciu fundamental în cadrul procedurii de natură să afecteze hotărârea

pronunțată.

Referitor la criticile formulate de petiționari, instanța de recurs a

specificat faptul că acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei

la judecătorul de instrucție, cărora instanța le-a dat o motivare

3

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă, soluție pe care instanța de

recurs și-o însușit-o pe deplin, și a cărei reluare nu se mai impune, având în

vedere și faptul că verificând hotărârea atacată, nu s-a identificat existența

și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare.

Instanța de recurs a reiterat că, ordonanțele contestate sunt

argumentate și sunt emise fără încălcarea a careva norme care ar face

obiectul lezării a careva drepturi și libertăți ocrotite de legea penală,

procesual penală, sau alte acte normative, iar argumentele invocate de

recurenți nu și-au găsit confirmare în ședința instanței de recurs.

Instanța de recurs a subliniat faptul că în situația în care instanța și-a

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care infirmă

acuzația, permițând părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de apel poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO din 21.01.1999 în

cauza Garda Ruis versus Spania).

Astfel din conținutul materialelor relatate, instanța de recurs a

concluzionat că, judecătorul de instrucție corect a stabilit că organul de

urmărire penală și procurorul au asigurat caracterul complet și obiectiv al

soluționării plângerii înaintate, astfel că concluziile date de procurori sunt

în corespundere cu prevederile art. 19 Cod procedură penală, care prevede

„accesul liber la justiție” și art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art.6

CEDO care prevăd „dreptul persoanei la un proces echitabil”.

Instanța de recurs a apreciat ca fiind nefondate alegațiile petiționarilor

referitor la faptul că plângerea a fost examinată de o instanță cu încălcarea

legii, or, judecătorul XXXXX a fost numită ca judecător pentru executarea

atribuțiilor judecătorului de instrucție în baza hotărârii nr. 407/19,

președintelui Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 20.06.2017,

pe perioada de imposibilitate a exercitării atribuțiilor judecătorului de

instrucție de bază XXXXX, XXXXX, XXXXX desemnați anterior.

De asemenea instanța de recurs a reținut că respectarea termenilor

procedurali de examinare a plângerilor a depins de mai multe circumstanțe

și anume de complexitate și rezonanța cauzei, de comportamentul

participanților la proces, de volumul cauzelor aflate în procedura

judecătorului, astfel în speță s-a constatat că instanța a întreprins acțiunile

posibile pentru a examina cauza în termeni cât mai restrânși.

Nu a fost reținut de către instanța de recurs nici argumentul referitor

la faptul că petiționarii nu au fost asistați de interpret la ședința din

23.07.2018, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din

4

13.07.2018 la ședință a participat în calitate de interpret Rusu Irina, la

ședința de judecată din 23.07.2018 a fost anunțată aceiași componență, de

asemeni potrivit încheierii Judecătorie Chișinău (sediul Centru) din

23.07.2018 examinarea cauzei a avut loc cu participarea interpretului Rusu

Irina.

Cu referire la alegațiile recurenților că, ședința de judecată în lipsa

temeiurilor prevăzute de lege a fost închisă, instanța recurs a menționat că,

în cauză au fost examinate ordonanțe emise de către procurori în cadrul

efectuării urmăririi penale, și care pot ulterior forma obiect al urmării

penale, respectiv urmând a fi respectat secretul anchetei.

Au fost apreciate ca fiind neplauzibile și alegațiile petiționarilor ce se

referă la faptul că, instanța de recurs le-a afectata dreptul la un proces

transparent, prin ne reflectarea pe pagina web a Curții de Apel Chișinău a

orarului ședințelor de judecată în prezenta cauză, numărul înregistrării

cauzei în PIGD, judecătorul raportor, data locul și ora ședinței de judecată,

procurorul participant la proces, fiind reținut în acest sens că, problema

informației ce este reflectată, sau nu pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău ține de Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

petiționarul Mocan Igor, prin care a solicitat casarea deciziei, cu

transmiterea cauzei la rejudecare, invocând că:

- de către instanța de recurs neîntemeiat a fost examinat recursul în

ședință închisă, în acest sens nu a fost emisă nici o încheiere motivată, fapt

care a generat recuzarea judecătorilor, precum și a dus la încălcarea art. 6

CEDO dreptul la un proces echitabil;

- în cadrul ședinței de judecată nu i s-a asigurat un translator din limba

bulgară deoarece este de naționalitate bulgar, fapt care a dus la încălcarea

art. 4, 7, 20 din Constituția Republicii Moldova, art. 6 paragraf 1 CEDO;

- a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a recursului

împotriva încheierii judecătorului de instrucție;

- la examinarea recursului nu s-a luat în calcul că petiționarul este grav

bolnav, având și o vârstă înaintată;

- nu i-sau pus la dispoziției actele emise de către instanța de recurs în

limba pe care o posedă, fapt care a dus la încălcarea dreptului la apărare;

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, din următoarele considerente.

5

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.

401 alin. (1) pct. 2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau

reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în

anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare

de atac.

În corespundere cu prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de

procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă

motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.

453 și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la dispoziția art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală,

se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare

în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în

cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a

afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor

Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara

recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor

judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică

hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a

procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de

Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală –

adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată,

rezultă că decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 martie

2019, adoptată în ordinea reglementată de art. 449 Cod de procedură

penală, prin care nu a fost judecată cauza în fond, dar s-a examinat recursul

declarat împotriva încheierii primei instanțe prin care au fost respinse ca

nefondate plângerile depuse împotriva ordonanței procurorului adjunct al

procurorului-șef al Procurorului mun. Chișinău, șef al Oficiul Centru –

Eremciuc Roman, nu cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile

prevăzute la alin. (1) art. 452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate

cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul în anulare

declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

19 martie 2019, este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este

susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare.

6

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art.

453 Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

recursului înaintat, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de

conținut.

1), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarul

Mocan Igor împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 19 martie 2019, în cauza penală intentată la plângerea petiționarului

Mocan Igor, în ordinea art. 313 Cod de procedură penală, deoarece

recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute în art.

429 și 430 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

7