2r-151/19 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2r-151/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – V. Muntean

Instanța de recurs: CA Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

ÎNCHEIERE

27 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Igor Mocan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Mocan,

Iurii Cvilencov împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului

material și moral,

împotriva încheierii din data de 20 decembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de către Igor Mocan și Iurii

Cvilencov ,

constată:

La 27 decembrie 2016 Igor Mocan și Iurii Cvilencov au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, prin care au solicitat

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei,

repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din data de 27 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată

înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov. ( f.d. 52,56-61)

Împotriva hotărârii instanței de fond Igor Mocan și Iurii Cvilencov au depus

cerere de apel nemotivată și redactată în limba rusă. ( f.d. 63)

Prin încheierea din data de 06 februarie 2018 Curtea de Apel Chișinău nu a

dat curs cererii de apel depuse de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, a acordat

apelanților termen pentru prezentarea apelului motivat în conformitate cu

prevederile legale. ( f.d. 72-73)

La 03 aprilie 2018 Igor Mocan și Iurii Cvilencov au prezentat apelul motivat

redactat în limba rusă. ( f.d. 81-88)

Prin încheierea din data de 03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a lăsat

fără curs cererea de apel depusă de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, s-a

prelungit termenul pentru lichidarea neajunsurilor și prezentarea apelului motivat

în limba de stat. ( f.d. 93-95)

1

La data de 06 iunie 2018 Igor Mocan a depus cerere de recurs împotriva

încheierii Curții de Apel Chișinău din data de 03 aprilie 2018, invocând că aceasta

conține elemente de discriminare pe criterii de limbă. (f.d. 137)

Prin decizia din data de 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a

respins recursul declarat de către Igor Mocan, s-a menținut încheierea din data de

03 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău. ( f.d. 180-184)

Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 20 decembrie 2018 a

restituit apelul declarat de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov pe motiv că

apelanții nu au înlăturat neajunsurile cererii de apel stabilire prin încheierea din

data de 03 aprilie 2018 și anume nu au prezentat apelul în limba de stat.( f.d. 190-

192)

Nefiind de acord cu încheierea instanței de apel, la data de 15 ianuarie 2019

Igor Mocan a depus cerere de recurs. (f.d.197-199)

Examinând recursul declarat Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a-l restitui din

considerentele ce prced.

În conformitate cu art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de procedură civilă

instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs nu corespunde prevederilor art. 437, alin.(1).

Conform art. 437, alin. (1) al Codului de procedură civilă cererea de recurs

trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă: a) denumirea instanței la care

se depune recursul; b) numele, denumirea, calitatea procesuală a recurentului sau

a persoanei ale cărei interese le reprezintă, adresa lor; c) numele sau denumirea,

adresa intimatului; e) denumirea instanței care a emis decizia în apel, data

pronunțării și dispozitivul deciziei, argumentele admiterii sau respingerii apelului;

f) esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate,

solicitările recurentului, propunerile respective; g) data declarării recursului și

semnătura recurentului.

La caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că Igor Mocan a depus cererea de recurs împotriva

încheierii din data de 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care este

redactată într-o altă limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără

a anexa traducerea acesteia în limba de stat.

Instanța de recurs remarcă că prin Hotărârea nr. 17 din 04 iunie 2018 a Curții

Constituționale a Republicii Moldova a fost constatată desuetudinea Legii nr.

3465 din data de 01 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe

teritoriul Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.

Curtea a notat că potrivit art. 74, alin. (1) al Legii nr. 100 din data de 22

decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii

unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul

abrogării ei.

În conformitate cu art. 13, alin.(1) al Constituției Republicii Moldova limba

de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza

grafiei latine.

2

Prin prisma, art. 118, alin. (1) al Constituției Republicii Moldova și art. 9,

alin. (1) al Legii cu privire la organizarea judecătorească procedura judiciară se

desfășoară în limba moldovenească.

Colegiul reține că prevederi similare celor constituționale precizate se conțin

și în art. 24, alin. (1) al Codului de procedură civilă, conform căreia judecarea

cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Astfel, sensul autentic al normelor citate supra evocă principiul utilizării

limbii oficiale, care impune o condiție ca judecarea cauzelor să aibă loc în limba

oficială a statului.

Din cele menționate rezultă că documentele procesuale judiciare se

întocmesc în mod obligatoriu și în limba moldovenească. Cetățenii care nu posedă

sau nu vorbesc limba de stat au dreptul să se exprime în limba maternă în cadrul

procedurilor judiciare, chiar și în ipoteza în care cunosc limba de stat, fiind un

beneficiu legal acordat acestora. Totodată, dreptul de a se exprima în limba

maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței judecătorești,

include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură sau alte

cereri în această limbă, însă aceasta trebuie să fie însoțită de o traducere în limba

de stat.

Instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea cererilor înaintate

instanței (de chemare în judecată, apel sau recurs) dintr-o altă limbă în limba de

stat din simplul considerent că această pretinsă obligație depășește cadrul

împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și echidistant. Obligația

instanței de judecată este de a asigura participanții la proces să ia cunoștință de

actele, de lucrările dosarului și să vorbească în judecată prin interpret, în cazul

când nu cunosc limba de stat.

Prin urmare, cererea de recurs redactată într-o altă limbă decât limba oficială

a procesului trebuie însoțită de traducere acesteia, realizată de către un translator

autorizat. Sarcina traducerii cererii formulate într-o altă limbă decât limba oficială

a statului aparține celui care o prezintă, nu instanței de judecată.

Colegiul reține jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor

Omului și anume cauza Ivanov versus Finlanda din 29 mai 2002, în care Curtea a

constatat în cazul unei doamne cetățean rus, care invocase refuzul accesului la un

tribunal pentru că își formulase cererea în limba rusă și nu în limbile oficiale din

Finlanda – finlandeza și suedeza – că reclamanta fusese liberă să introducă o nouă

acțiune, atât timp cât aceasta era formulată în una din limbile oficiale din

Finlanda. Curtea Europeană a notat că, deși reclamanta nu beneficia de un drept

absolut la gratuitatea asistenței juridice, ea putea solicita subvenționarea

asistenței, precum și numirea unui avocat din oficiu care cunoștea una din limbile

oficiale. Curtea Europeană nu a considerat că reclamantei i s-a îngrădit accesul la

un tribunal, în vederea intentării procedurilor civile.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că cererea de recurs

depusă de Igor Mocan împotriva încheierii din data de 20 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău este redactată într-o altă limbă decât limba oficială a procesului

și nu este însoțită de traducere, în conformitate cu prevederile art. 4261, alin. (1),

lit. (b1) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a restitui

3

recursul declarat de către Igor Mocan, deoarece nu corespunde prevederilor art.

437, alin. (1) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 4261, alin. (1), lit. (b1) al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se restituie recursul declarat de către Igor Mocan împotriva încheierii din

data de 20 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

4