2r-287/19 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil
- Temei legal
- temeiurile restituirii recursului
2r-287/19 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2r-287/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (R. Pascari)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( N. Budăi, L. Pruteanu, I. Muruianu)
Î N C H E I E R E
15 mai 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Igor Mocan,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Mocan și Iurii
Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenției Europene
a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o instanță constituită în baza
legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste încălcări,
împotriva încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost restituită cererea de majorare a pretențiilor depusă de Igor Mocanu în procedura
de apel cu toate actele anexate,
c o n s t a t ă :
La 27 septembrie 2016, reclamanții Igor Mocan și Iurii Cvilencov au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire
la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al
Convenției Europene a Drepturilor Omului constatarea încălcării dreptului la o
instanță constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste
încălcări.
Prin hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov a
fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului reclamanților Igor Mocan și
Iurii Cvilencov la un proces public, garantat de art. 6 al CEDO și dispusă încasarea
din contul bugetului de stat în beneficiul lui Igor Mocan și Iurii Cvilencov a câte
1000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin aceste încălcări. În
rest, pretențiile reclamanților Igor Mocan și Iurii Cvilencov au fost respinse ca fiind
neîntemeiate.
La 17 februarie 2017 Igor Mocan și Iurii Cvilencov au declarat apel împotriva
hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin care a
1
solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu emiterrea unei noi hotărârii de admitere
integrală a acțiunii depuse de Igor Mocan și Iurii Cvilencov.
Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, admis apelul declarat de către
Guvernul Republicii Moldova, casată hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de
chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov a fost respinsă
ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de Igor Mocan, s-a casat integral decizia din 31 mai 2018 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Mocan și Iurii Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenției
Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o instanță
constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste încălcări,
cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată.
La 17 ianuarie 2019 Igor Mocan în cadrul ședinței de judecată în instanța de
apel a depus cerere de majorare a pretențiilor prin care a solicitat încasarea
prejudiciului material și moral în mărime de 230 521,70 unități convenționale,
pretenții care nu au fost invocate în fața instanței de fond.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
apelantului Igor Mocanu cererea de majorare a pretențiilor în procedura de apel cu
toate actele anexate, pe motiv că apelantul a înaintat pretenții noi neexaminate în
prima instanță.
La 25 februarie 2019, Igor Mocan a declarat recurs împotriva încheierii din
17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea încheierii instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă cererea de chemare în judecată cu modificarea prejudiciului moral în sumă
de 180 000 unități convenționale.
Examinând recursul, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi restituit, din următoarele
raționamente.
Conform art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs
nu corespunde prevederilor art. 437 alin. (1).
Art. 437 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează elementele pe
care trebuie să le conțină o cerere de recurs.
Instanța de recurs reține că la 27 septembrie 2016, reclamanții Igor Mocan și
Iurii Cvilencov au depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului
Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces
echitabil garantat de art. 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului constatarea
încălcării dreptului la o instanță constituită în baza legii și repararea prejudiciului
moral cauzat prin aceste încălcări (f.d.3-10).
Prin hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov a
2
fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului reclamanților Igor Mocan și
Iurii Cvilencov la un proces public, garantat de art. 6 al CEDO și dispusă încasarea
din contul bugetului de stat în beneficiul lui Igor Mocan și Iurii Cvilencov a câte
1000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin aceste încălcări. În
rest, pretențiile reclamanților Igor Mocan și Iurii Cvilencov au fost respinse ca fiind
neîntemeiate (f.d.77-82).
La 17 februarie 2017 Igor Mocan și Iurii Cvilencov au declarat apel împotriva
hotărârii din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani prin care a
solicitat casarea hotărârii primei instanțe cu emiterrea unei noi hotărârii de admitere
integrală a acțiunii depuse de Igor Mocan și Iurii Cvilencov (f.d.86).
Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, admis apelul declarat de către
Guvernul Republicii Moldova, casată hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre nouă, prin care cererea de
chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov a fost respinsă
ca fiind neîntemeiată (f.d. 139-145).
Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a admis
recursul declarat de Igor Mocan, s-a casat integral decizia din 31 mai 2018 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Mocan și Iurii Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al Convenției
Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o instanță
constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste încălcări,
cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de
judecată (f.d. 168-176).
La 17 ianuarie 2019 Igor Mocan în cadrul ședinței de judecată în apel a depus
cerere de majorarea a pretențiilor prin care a solicitat încasarea prejudiciului material
și moral în mărime de 230 521, 70 unități convenționale, pretenții care nu au fost
invocate în fața instanței de fond (f.d. 192).
Prin încheierea din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
apelantului Igor mocanu cererea de majorare a pretențiilor în procedura de apel cu
toate actele anexate, fiindcă apelantul a înaintat pretenții noi neexaminate în prima
instanță (f.d. 202-208).
La 25 februarie 2019, Igor Mocan a declarat recurs împotriva încheierii din
17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului,
casarea încheierii instanței de apel cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie
admisă cererea de chemare în judecată cu modificarea prejudiciului moral în sumă
de 180 000 unități convenționale (f.d.224-225).
În context, Colegiul observă că Igor Mocan a depus cererea de recurs într-o altă
limbă decât limba oficială în care se desfășoară procesul, fără a anexa traducerea
cererii de recurs în limba de stat.
Colegiul relevă că prin hotărârea din 04 iunie 2018 a Curții Constituționale, a
fost constatată desuetudinea Legii nr. 3465 din 01 septembrie 1989 cu privire la
funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești.
Curtea a notat că conform art. 74 alin. (1) din Legea nr. 100 din data de
22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, efectul constatării desuetudinii
3
unei legi presupune încetarea acțiunii sale, tot așa cum se întâmplă în cazul abrogării
ei.
În lumina celor indicate, Colegiul menționează că unul dintre principiile
fundamentale ale procesului civil este principiul limbii oficiale de procedură, care
este consacrat în art. 118 din Constituție, art. 24 din Codul de procedură civilă și art.
9 din Legea nr. 514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.
În particular, prevederile art. 118 din Constituție sunt necesare pentru
asigurarea respectări drepturilor și libertăților constituționale ale cetățenilor în
condițiile egalității depline în fața legii. Reglementările invocate au fost reluate și
incluse în textul legilor procedurale, fiind coroborate cu tratatele internaționale, și
anume cu Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului, care nu impun condiții privind limba în care se
desfășoară procesul, prezumând că ședința de judecată se desfășoară în limba
națională a statului.
Conform art. 13 din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba
moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine, care în lumina hotărârii din data
de 05 decembrie 2013 a Curții Constituționale, urmează a fi înțeleasă ca limba
română. Caracterul oficial al limbii instituie obligativitatea utilizării acesteia în
raporturile cetățenilor cu autoritățile statului, în această limbă fiind redactate și aduse
la cunoștința publicului toate actele oficiale ale statului.
Din cele menționate, rezultă că procedura judiciară poate fi efectuată în altă
limbă, însă documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu și în
limba de stat. Astfel, cetățenii care nu cunosc limba de stat au dreptul să se exprime
în limba maternă în cadrul procedurilor judiciare. Totodată, dreptul de a se exprima
în limba maternă în cadrul procedurilor orale desfășurate în fața instanței
judecătorești include și dreptul de a întocmi și înainta în instanță acte de procedură
sau alte cereri în această limbă.
În aceste condiții, Colegiul concluzionează că atunci când cererea de recurs în
Secțiunea 1 este redactată într-o altă limbă decât limba de stat, urmează ca aceasta
să fie însoțită de traducerea în limba de stat, ori în caz contrar este aplicabilă
sancțiunea procedurală sub forma restituirii cererii de recurs.
Mai mult, instanțele de judecată nu se pot preocupa de traducerea în limba de
stat a cererilor înaintate instanței din simplul considerent că această pretinsă
obligație depășește cadrul împuternicirilor de a înfăptui justiția în mod imparțial și
echidistant. Obligația instanței de judecată este de a asigura dreptul participanților
la proces de a lua cunoștință de actele și lucrările dosarului, cât și de a vorbi în
judecată prin interpret, în cazul când aceștia nu cunosc limba de stat.
Astfel, Colegiul ajunge la concluzia de a restitui recursul declarat de Igor
Mocan împotriva încheierii din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 269-270, art. 4261 alin. (1) lit. b1) din Codul de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se restituie recursul declarat de Igor Mocan împotriva încheierii din 17 ianuarie
2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
4
depusă de Igor Mocan și Iurii Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6
al Convenției Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o
instanță constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste
încălcări.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
Judecătorul Tatiana Vieru
judecătorii Maria Ghervas
Nina Vascan
5