2ra-1916/18 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, constatarea incalcarii dreptului la o instanta constituita în baza legii si repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste incalcari

2ra-1916/18 — constatarea incalcarii dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, constatarea incalcarii dreptului la o instanta constituita în baza legii si repararea prejudiciului moral cauzat prin aceste incalcari (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-1916/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: R.Pascari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L.Bulgac, S.Gîrbu, G.Dașchevici)

DECIZIE

21 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

având în componența sa:

Președintele ședinței, judecător: Iulia Sîrcu

judecători: Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

examinând recursul declarat de către Igor Mocan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor

Mocan și Iurii Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire

la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o

instanță constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin

aceste încălcări,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, admis apelul

declarat de către Guvernul Republicii Moldova, casată hotărârea din 17

februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre

nouă, de respingere ca neîntemeiată a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 27 septembrie 2016, reclamanții Igor Mocan și Iurii Cvilencov au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6

al Convenției Europene a Drepturilor Omului (în continuare CEDO),

constatarea încălcării dreptului la o instanță constituită în baza legii și repararea

prejudiciului moral cauzat prin aceste încălcări.

În motivarea acestei acțiuni, reclamanții au indicat că la 29 iulie 2016, au

depus în adresa Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău plângere în temeiul art. 313

Cod de procedură penală, cu privire la obligarea Procuraturii Generale de a

înregistra plângerea din 26 iulie 2016 privind tragerea la răspundere penală a

1

unui șir de persoane pentru pretinsele acțiuni ilegale legate de manipularea pe

piața valorilor mobiliare.

Reclamanții au pretins că au aflat de pe pagina web a instanței că la 1

august 2016 plângerea lor a fost înregistrată și repartizată judecătorului de

instrucție a Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău, ședința de judecată fiind fixată

pentru 24 august 2016, dată la care instanța judecătorească a dispus amânarea

deliberării și pronunțării încheierii pentru 29 august 2016, ora 16:30, însă

deoarece ziua de 29 august 2016 a fost declarată zi liberă, s-a dispus amânarea

ședinței de judecată, inclusiv a deliberării și pronunțării încheierii pentru 6

septembrie 2016, ora 14:30, însă pe situ-l oficial al Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău încheierea în cauză nu a fost publicată.

În continuare, Igor Mocan și Iurii Cvilencov au susținut că examinarea

plângerii acestora în ordinea art. 313 Cod de procedură penală a fost examinată

în absența lor, care nu s-au prezentat în ședințele de judecată din motive ce nu le

pot fi imputate și, anume pentru că nu au fost legal citați despre data, ora și

locul ședințelor de judecată, cu atât mai mult că, instanța de judecată care a

examinat plângerea respectivă nu a fost constituită în conformitate cu Legea,

prin care fapt le-a fost lezat dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv,

or, dânșii au fost privați de posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi

poziția procesuală în cadrul procesului de judecată, motiv pentru care au depus

prezenta acțiune.

Reclamanții Igor Mocan și Iurii Cvilencov au solicitat inclusiv în urma

concretizării acțiunii constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6 al CEDO, constatarea încălcării dreptului la o instanță

constituită în baza Legii și încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul

fiecăruia a câte 20000 unități convenționale (în continuare u.c.) cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin aceste încălcări.

Prin hotărârea din 17 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii

Cvilencov a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului

reclamanților Igor Mocan și Iurii Cvilencov la un proces public, garantat de art.

6 al CEDO și dispusă încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul lui Igor

Mocan și Iurii Cvilencov a câte 1000 lei pentru fiecare cu titlu de prejudiciu

moral, cauzat prin aceste încălcări. În rest, pretențiile reclamanților Igor Mocan

și Iurii Cvilencov au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că examinarea plângerii

depusă de către petiționarii Igor Mocan și Iurii Cvilencov în ordinea art. 313

Cod de procedură penală, a fost examintă în lipsa acestora, motiv pentru care

dânșii au dreptul la repararea prejudiciului moral prin prisma Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea cauzei în termen rezonabil. Or, potrivit jurisprudenței CEDO,

caracterul rezonabil al duratei procedurilor judiciare trebuie apreciat în funcție

de circumstanțele cauzei și prin prisma a trei criterii: complexitatea cauzei;

conduita reclamantului; respectiv conduita autorităților judecătorești.

Prin urmare, odată ce dreptul reclamanților la un proces echitabil, a fost

încălcat prin neasigurarea prezenței acestora la examinarea plângerii din motive

2

ce nu le pot fi imputate și anume pentru că nu au fost legal citați despre data, ora

și locul examinării acesteia, instanța de fond a considerat că prejudiciul cauzat

prin această încălcare urmează a fi stabilit a câte 1 000 lei pentru fiecare.

Totodată, prima instanță a reținut că sumele pretinse de reclamanți în cuantum

de 20000 u.c., pentru fiecare sunt exagerate și nu corespund caracterului

rezonabil al duratei procedurilor judiciare (f.d.77-82).

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov, admis apelul declarat de

către Guvernul Republicii Moldova, casată hotărârea din 17 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și pronunțată o hotărâre nouă, prin care

cerere de chemare în judecată înaintată de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La adoptarea acestei decizii, instanța de apel a constatat că Igor Mocan și

Iurii Cvilencov pretind constatarea încălcării dreptului acestora la judecarea

cauzei sale în mod public și de către o instanță instituită de Lege.

Cu referire la acest aspect, instanța de apel a menționat că Judecătoria

Rîșcani mun. Chișinău a fost constituită în conformitate cu Legea privind

organizarea judecătorească și astfel, aceasta este instituită conform Legii.

Tot aici, instanța de apel a respins argumentele reclamanților referitoare la

faptul că repartizarea plângerii lor nu a fost realizată în termenul legal. Or,

plângerea enunțată a fost depusă în instanța de judecată la 29 iulie 2016, aceasta

fiind repartizată la 1 august 2016, din considerentul că ziua de 29 iulie 2016 era

zi de vineri, iar zilele de 30-31 iulie 2016 erau zile nelucrătoare.

Prin urmare, ziua repartizării plângerii a fost următoarea zi lucrătoare după

depunerea plângerii, motiv ce a impus să se ajungă la concluzia că aceasta a fost

repartizată în corespundere cu exigențele legale, inclusiv cu cele specificate de

art. 344 Cod de procedură penală, or, ziua de 29 iulie 2016 nu urmează a fi luată

în calcul la determinarea perioadei în care plângerea a fost repartizată cu

atribuirea numărului dosarului, deoarece în cazul dat operațiunile indicate au

avut loc în următoarea zi lucrătoare.

În consecință, instanța de apel a conchis că pretențiile reclamanților privind

repararea prejudiciului material pe motivul neasigurării judecării cauzei sale de

către o instanță instituită de Lege sunt nefondate, deoarece plângerea acestora a

fost realizată anume de către o instanță instituită de Lege și în termenul stabilit

de legislație.

Cu referire la pretențiile reclamanților invocate în acțiune privind

constatarea încălcării dreptului acestora la judecarea cauzei sale în mod public,

instanța de apel a menționat că întradevăr potrivit jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, examinarea cauzei în absența justițiabilului și

în lipsa citării acestuia este apreciată ca fiind o încălcare a caracterului public al

judecării cauzei (cauza Petrenco c. Moldovei), însă această circumstanță nu

poate constitui drept temei pentru admiterea acțiunii, or, constatarea încălcării

dreptului reclamanților la un proces public, prin examinarea ilicită a cauzei în

absența acestora și lipsa probelor privind citarea legală a lui Igor Mocan și Iurii

Cvilencov a fost constatată prin decizia din 1 decembrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, astfel încât solicitarea înaintată instanței civile în vederea reconstatării

3

aceluiași aspect este înaintată greșit, inclusiv în contextul în care constatarea

respectivă poate fi realizată doar de către instanța ierarhic superioară în cadrului

dosarului penal.

Din aceste motive, instanța de apel a respins pretențiile reclamanților

privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei sale în mod public.

Cu referire la pretențiile reclamanților invocate în acțiune privind

compensarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea drepturilor indicate,

instanța de apel a constatat că aceste încălcări au fost înlăturate prin remiterea

de către instanța ierarhic superioară a cauzei la rejudecare.

Aici, instanța de apel a conchis că la materialele cauzei nu au fost anexate

probe ce s-ar referi la finalitatea procedurii penale vizate în scopul determinării

dacă încălcarea invocată de reclamanți, respectiv neasigurarea posibilității

acestora de a pleda în fața instanței, era de o asemenea gravitate ce ar determina

compensarea pecuniară a prejudiciului moral. Or, este cert că în cazul admiterii

plângerii nominalizate, miza acestora pentru a pleda în fața instanței până la

emiterea încheierii din 6 septembrie 2016 era una considerabilă, iar în cazul în

care plângerea s-ar fi respins irevocabil chiar și în urma participării

reclamanților în ședințele judiciare, miza era una neînsemnată. Deci, soluția

instanței de recurs în cauza penală indicată, înlătură încălcarea comisă în raport

cu drepturile reclamanților, iar determinarea dacă această încălcare este

suficientă pentru compensarea prejudiciului moral cauzat acestora, în baza

materialelor anexate la dosar este imposibilă și respectiv inadmisibilă.

Totodată, instanța de apel a respins și argumentele apelanților – reclamanți

referitoare la faptul că prima instanță a primit și examinat referința și

înscrisurile prezentate de pârât peste termenul oferit de instanță, deoarece o

acțiune contrară ar fi fost disproporțională în condițiile în care după expirarea

acestui termen reclamanților le-a fost permisă prezentarea de noi înscrisuri.

În concluzie, instanța de apel a constatat că la caz nu există careva temeiuri

de admitere parțială a acțiunii, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată (f.d.140-145).

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei și hotărârii sus-enunțate, la

25 iulie 2018, Igor Mocan le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia,

casarea actelor judecătorești contestate ce constituie obiectul prezentului recurs,

cu emiterea unei noi hotărâri, prin care cererea de chemare în judecată înaintată

de către Igor Mocan și Iurii Cvilencov să fie admisă integral și în sensul

declarat.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

în cererea de apel motivată anexată la dosar, suplimentar invocându-se că, la

examinarea cauzei instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, și

anume instanța de apel la examinarea cauzei în ordine de apel a încălcat regulile

privind limba de desfășurare a procesului, neasigurându-l cu interpret.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de admitere parțială și, respectiv de respingere acțiunii (f.d.148-151).

4

Prin urmare, anume aceste circumstanțe impun admiterea recursului,

casarea deciziei și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri sub

aspectele sus – vizate.

La 14 august 2018 în adresa intimatului a fost expediată copia recursului

declarat de Igor Mocan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței

(f.d.165), însă primul nu și-a exercitat dreptul procedural și nu a depus referință

în termenul stabilit de lege, motiv pentru care admisibilitatea recursului s-a

dispus în lipsa acesteia.

Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul înaintat de către Igor Mocan la

25 iulie 2018 (f.d.148) este declarat în termen, având în vedere faptul că decizia

Curții de Apel Chișinău ce se solicită a fi casată și ce constituie obiectul

prezentului recurs a fost adoptată la 31 mai 2018 (f.d.139).

În aceeași ordine de idei, materialele cauzei au confirmat faptul că recursul

nu a fost examinat anterior, fiind respectate, totodată, dispozițiile art. 430 Cod

de procedură civilă. La fel, a fost stabilit că instanța de apel a comis încălcări

procedurale, care se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (3) lit. c)

Cod de procedură civilă.

Prin urmare, prin încheierea din 31 octombrie 2018 a Curții Supreme de

Justiție, recursul declarat de către Igor Mocan a fost considerat admisibil și fără

a prejudicia fondul cauzei a fost dispusă judecarea acestuia de către completul

din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea

hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora ședinței a

fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a

permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele

de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod

adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurentul și intimații

au avut posibilitatea să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile

părții adverse. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen 5 și alții v.

Finlanda, 19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson v. Suedia, 12 aprilie 2012,

parag. 66, 72, Pönkä v. Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

5

Suplimentar, în parag. 26 – 27 din decizia Curții Constituționale nr. 95 din

19 decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444

din Codul de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au

ca obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de

drept, și nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar

dacă instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se

exprime în fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la

justiție.

Verificând decizia contestată în raport cu criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Igor Mocan este întemeiat și urmează a fi

admis, cu dispunerea casării deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău

și trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de

judecători.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar

motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza García

Ruiz vs Spania [Marea Cameră], 21 ianuarie 1999, parag. 26).

În corespundere cu articolul 432 alin. (3) lit. c) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de

desfășurare a procesului.

Din perspectiva acestui temei, recurentul Igor Mocan a invocat în cererea

de recurs că, instanța de apel examinând cauza în ordine de apel prin amânarea

în repetate rânduri a litigiului din cauza lipsei interpretului a manifestat presiuni

psihologice asupra sa, motiv pentru care a depus cerere de examinare în lipsă,

adică nu a fost asigurat cu interpret, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces

echitabil.

Cu privire la argumentul dat, Colegiul judiciar va efectua, pentru început,

un control al procedurii în fața instanței ierarhic inferioare, privită în întregimea

sa, și va ține cont de circumstanțele pertinente încălcării, care este pretinsă de

recurent.

Colegiul judiciar relevă că recurentul Igor Mocan nu posedă limba de stat,

fiind vorbitor de limba rusă, iar potrivit proceselor-verbale ale ședințelor de

judecată a instanței de fond, toate ședințele la care a fost prezent recurentul –

reclamant au fost desfășurate cu participarea interpretului.

Totodată, conform proceselor-verbale al ședințelor de judecată din 1 martie

2018, 22 martie 2018, 3 mai 2018 și 24 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău,

rezultă că desfășurarea procesului în cauza civilă sus-indicată a avut loc fără

6

participarea interpretului, în limba de stat, pe care recurentul Igor Mocan nu o

cunoaște, ședințele de judecată fiind amânate din cauza lipsei interpretului

(f.d.108,125,129,131).

Prin urmare, instanța va reține versiunea recurentului expusă în cadrul

recursului conform căreia dânsul a depus cerere de examinare în lipsă a cauzei

în ordine de apel ca urmare a amânării în repetate rânduri a litigiului din cauza

lipsei interpretului, adică instanța de apel contrar prevederilor art. 24 Cod de

procedură civilă și art. 6 CEDO a soluționat cauza cu încălcarea regulilor cu

privire la limba procesului, adică, fără participarea interpretului.

Aici, Colegiul judiciar menționează că articolul 6 al Convenției, din punct

de vedere civil, nu conține o referire expresă la dreptul la un interpret. Cu toate

acestea, garanțiile pentru un proces echitabil implică, în principiu, dreptul

părților la proces, să fie conștienți de orice dovadă sau observație prezentată

judecătorului și a discuta (Lobo Machado v. Portugalia, 20 februarie 1996, § 31,

Rapoartele hotărârilor și deciziilor 1996-I și Locher și alții împotriva Elveției,

nr. 7539/06, § 27, 25 iulie 2013).

În mod corespunzător, instanța de recurs va raporta obiecția recurentului la

normele de drept invocate de el, dar și la dispozițiile legale care sunt relevante

acestei situații de fapt.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) Cod de procedură civilă, judecarea

cauzelor civile în instanțele judecătorești se desfășoară în limba moldovenească.

Persoanele interesate în soluționarea cauzei care nu posedă sau nu vorbesc

limba moldovenească sînt în drept să ia cunoștință de actele, de lucrările

dosarului și să vorbească în judecată prin interpret.

În interpretarea corectă a normei enunțate, Colegiul judiciar relevă că, unul

din principiile fundamentale ale dreptului procedural civile este limba de

procedură și dreptul la interpret. Principiul în cauză ar putea fi încălcat dacă:

persoana interesată, care nu posedă limba de stat nu a fost asigurată cu interpret;

procesul s-a desfășurat într-o altă limbă decât cea de stat, instanța neemițînd

încheierea respectivă; limba în care s-a desfășurat procesul (alta decât cea de

stat) nu a fost acceptabilă pentru majoritatea participanților; procesul s-a

desfășurat într-o altă limbă, iar instanța nu a emis hotărârea și în limba de stat.

Aceeași concluzie derivă și din prevederile art. 118 alin. (1) și (2) din

Constituția Republicii Moldova, care reglementează expres că, procedura

judiciară se desfășoară în limba moldovenească. Persoanele care nu posedă sau

nu vorbesc limba moldovenească au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și

lucrările dosarului, de a vorbi în instanță prin interpret.

La rândul său, prevederile art. 6 CEDO garantează dreptul la un proces

echitabil și public pentru a decide asupra drepturilor și obligațiilor cu caracter

civil ale unei persoane.

În situația descrisă, Colegiul relevă că argumentul instanței de apel precum

că, Igor Mocan a depus cerere de examinare în lipsă a cauzei în ordine de apel,

nu poate fi reținut relevant, în situația în care la caz nu s-a stabilit că recurentul

– apelant a beneficiat de asistența lingvistică care i-ar fi permis să participe activ

la procesul intentat de sine, iar acest fapt în opinia Colegiului a fost suficient

7

pentru a se constata caracterul inechitabil al procesului civil examinat în ordine

de apel.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău urma să aprecieze importanța

normelor procedurale prevăzute de legiuitor care indică expres acțiunile ce

urmau a fi îndeplinite de către instanța de judecată pentru o bună și eficientă

examinare a cauzei, inclusiv de asigurare cu interpret a participanților care nu

posedă sau nu vorbesc limba de stat, condiție ce nu se atestă la caz.

Sub acest aspect, instanța de recurs consideră necesară casarea deciziei

recurate, or, menținerea acesteia, în condițiile enunțate, ar constitui o încălcare a

dreptului lui Igor Mocan de a dispune de drepturile sale procedurale în

condițiile normelor în vigoare, care sunt garantate și de Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, precum și

îngrădirea accesului la justiție.

În acest sens, se reține că dreptul de acces la un tribunal constituie un

element inerent al tuturor garanțiilor procedurale prevăzute în Convenție

(CEDO, hot. Campbell și Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982), or drepturile

fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă, reală și nu iluzorie sau

teoretică, iar imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanțe de către

persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiție

(CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că cauza a fost judecată în instanța de apel cu

încălcarea regulilor privind limba de desfășurare a procesului, ceea ce servește

temei de casare a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare. Or,

în conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. c) Cod de procedură civilă, se consideră

că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului.

Din considerentele menționate, și deoarece eroarea judiciară în cauză nu

poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul, a casa decizia instanței de apel și a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel sub aspectele sus-enunțate.

La rejudecarea cauzei este necesar de ținut cont de cele expuse și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea

dreptului părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de proceduă civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Igor Mocan.

Se casează integral decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Mocan și

Iurii Cvilencov împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la

8

constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 al

Convenției Europene a Drepturilor Omului, constatarea încălcării dreptului la o

instanță constituită în baza legii și repararea prejudiciului moral cauzat prin

aceste încălcări, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Dumitru Visternicean

9