1ra-773/2018 — art. 287 al. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-831/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Nicolae Gordilă,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 decembrie

2017, în cauza penală în privința lui

Cernețchi Evgheni XXX, născut la XXX, originar

și domiciliat în mun. XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 03.07.2017 pînă la 17.10.2017;

Instanța de apel de la 10.11.2017 pînă la 13.12.2017;

Instanța de recurs de la 14.03.2018 pînă la 25.04.2018.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

încetat procesul penal în privința lui Cernețchi Evgheni învinuit în săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de 287 alin. (1) Cod penal, în corespundere cu art. 107 Cod

penal, în legătură cu amnistia, cu înlăturarea răspunderii penale.

Evgheni la data de 23.07.2016 în jurul orei 16.00, aflîndu-se în fața magazinului

alimentar „Oldi” situat pe strada Calea Ieșilor 156 mun.Bălți, conștientizînd faptul, că

se află în loc public, fără careva motive întemeiate, în prezența altor persoane,

încălcînd grosolan ordinea publică, manifestînd o obrăznicie deosebită, a inițiat un

conflict cu Hanganu Iana, în procesul căruia a insultat-o, exprimîndu-se în adresa ei

cu cuvinte nefaste, după ce, însoțind acțiunile sale de aplicare a violenței asupra

acesteia exprimată prin aplicarea a două lovituri în regiunea capului, i-a provocat

ultimei vătămări corporale, care conform raportului de constatare medico-legală

nr.504 din 25.07.2016, se califică ca vătămări neînsemnate, sub formă de echimoză

fese și edem posttraumatic temporal pe dreapta.

Prin acțiunile sale intenționate cet.Cernețchi Evgheni a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(l) Cod Penal - huliganismul, adică acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor.

solicitat, casarea acesteia, în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care Cernețchi Evgheni să fie obligat să achite cheltuielile

judiciare în mod solidar în sumă de 8 296 lei, în rest sentința a o menține fără

modificări.

În motivarea apelului declarat, procurorul a invocat că, în materialele cauzei

penale s-au constatat cheltuieli de judecată la efectuarea expertizei judiciare nr.96sn

din 28.03.2017 în sumă de 8239 lei și a expertizei medico- legale a părții vătămate în

sumă de 57 lei, or, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de

condamnați, însă instanța de judecată nu s-a expus asupra acestora, deși conform

1

art.art.385 al.l pct. 14, 397 Cod de procedură penală era obligată ca în dispozitivul

sentinței de încetare, pe lîngă chestiunile enumerate în art. 395, 396 Cod de procedură

penală, urma să se expună și referitor la repartizarea cheltuelilor judiciare, în cazul

dat suma de 8296 lei - costul expertizelor, articolele menționate fiind încălcate de

către instanța de judecată,

2017, s-a respins ca nefondat apelul declarat de procuror, cu menținerea hotărârii

atacate fără modificări.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, în prezenta cauză

penală în privința lui Cernețchi Evgheni, în latura încasării cheltuielilor judiciare,

referitor la care acuzarea a atacat sentința, instanța de fond nu a admis derogări de la

procedura penală, în legătură cu ce apelul declarat de procuror se respinge ca

nefondat, temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele invocate de

procuror nefiind stabilite.

În acest context instanța de apel ține să indice, că potrivit prevederilor art. 143

alin. (1) pct. 1, 2 Cod de procedură penală, expertiza se dispune și se efectuează în

mod obligatoriu pentru constatarea circumstanțelor enumerate în aliniatul

nominalizat, inclusiv și pentru constatarea cauzei morții, constatarea gradului de

gravitate și a caracterului vătămărilor integrității corporale, constatarea stării psihice a

r bănuitului, învinuitului.

La fel, instanța de apel a considerat necesar de a face trimitere la prevederile

alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care stipulează că plata expertizelor

judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat.

Drept urmare celor invocate, se indică că în cazurile când expertiza a fost

dispusă de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la

solicitarea acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi

achitate din contul mijloacelor bănești a bugetului de stat.

Se reține din materialele cauzei penale, că în cauza penală dată la etapa urmăririi

penale au fost dispuse și efectuate expertize judiciare, fiind soldate cu raport de

constatare medico-legală nr.348 D din 16.08.2016, cu suportarea cheltuielilor de 57

lei, actul nr.379a-2016 din 30.08.2016 de expertiză psihiatrico- legală efectuată în

condiții de ambulator, cu cheltuieli în sumă de 994 lei și raport de expertiză judiciară

nr.96sn din 27.03.2017, cu cheltuieli în sumă de 7245 lei, în total cheltuieli în sumă

de 8296 lei.

Totodată expertizele dispuse de către organul de urmărire penală pentru

determinarea leziunilor corporale aplicate părții vătămate și determinarea capacității

de conștientizare și dirijare a acțiunilor și stării de respinsabilitate a inculpatului, în

urma pornirii urmăririi penale pe cauza penală dată, constituie acțiuni procesuale ce

țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii, care sunt puse în sarcina

părții acuzării.

în sensul dat, Colegiul penal atestă că cheltuielile suportate în cadrul urmăririi

penale în vederea demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii

,incriminate, prin numirea efectuării expertizelor judiciare, precum și alte acțiuni

procesuale, reprezintă cheltuieli judiciare ce sunt achitate din bugetul statului.

Mai mult, legea procesual penală, cît și procesual civilă, nu prevede încasarea de

la inculpat a cheltuielilor solicitate de procuror.

2

Astfel potrivit art.228 al.l CPP RM se reglementează compensarea cheltuielilor

ludiciare suportate de către martori, partea vătămată, partea civilă, asistenții

procedurali, interpreți, traducători, experți, specialiști, reprezentanții legali ai părții

vătămate, ai părții civile sub formă de salariul mediu pentru toată perioada de

participare în procesul penal, nefiind însă prevăzută compensarea cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizei, după cum invocă procurorul.

în atare situație, Colegiul penal constată că acuzarea fără careva temei legal în

dovedirea circumstanțelor pe care le invocă drept temei al solicitării a depus apelul în

latura dată, motiv pentru care apelul declarat de procuror în latura respectivă se

respinge ca nefondat.

Argumentele enunțate de procuror în apelul declarat se consideră nefondate și se

resping, nefiind constatat temei de casare a sentinței din motivul invocat de procuror.

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar

prin care solicită casarea acesteia și pronunțarea a unei noi hotărâri prin care să se

încaseze de la Cernețchi Evgheni cheltuielile de judecată. Recurentul invocă

dezacordul cu decizia instanței de apel motivînd că potrivit art. 142 alin. (2), 227

alin. (1), (2), 228 alin. (3), 229 alin. (1) Cod penal, instanța urma să încaseze

cheltuielile de judecată.

către procuror în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal

decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

Recurentul în recurs a invocat ca temei de casare a deciziei instanței de apel art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Analizând temeiurile respective în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului.

Motivul recurentului, precum că instanța de apel neîntemeiat a respins cererea în

vederea compensării cheltuielilor judiciare, încălcând astfel prevederile art.227- 229

Cod de procedură penală, sunt nejustificate.

Astfel, potrivit art. 227 alin. (1) și (3) și 229 alin. (1) Cod de procedură penală,

cheltuieli judiciare sunt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei

desfășurări a procesului penal, care se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu

prevede altă modalitate.

La caz, recurentul nu a ținut cont că cheltuielile pentru efectuarea expertizei

medico-legală nr.348 D din 16.08.2016, cu suportarea cheltuielilor de 57 lei, actul

nr.379a-2016 din 30.08.2016 de expertiză psihiatrico- legală efectuată în condiții de

ambulator, cu cheltuieli în sumă de 994 lei și raport de expertiză judiciară nr.96sn din

27.03.2017, cu cheltuieli în sumă de 7245 lei, în total cheltuieli în sumă de 8296 lei,

sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului

necesar și că acestea sunt trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe

seama condamnatului, or, aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire

3

penală, care are un rol activ în procesul de depistare a diferitor circumstanțe care

dovedesc infracțiunea și identifică făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat.

Trecerea cheltuielilor judiciare în procesul penal în contul statului își are temeiul în

necesitatea desfășurării procesului penal din oficiu, pentru ca niciun infractor să nu

rămână nepedepsit. Or, într-o situație contrară, acest principiu nu-și mai are valoarea.

În această ordine de idei, Colegiul penal consideră că instanța de apel corect a

respins solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpaților a

cheltuielilor judiciare, ca fiind nefondată.

În aceste condiții instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în

speța examinată a unor erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate.

Respectiv, analizând materialele cauzei și hotărârea instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate.

Potrivit art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către

procuror nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar da

temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,

potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Bălți, Valeriu Dubăsari, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 13 decembrie 2017, în cauza penală în privința lui Cernețchi

Evgheni XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Publicată integral la 25 aprilie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

4