1ra-1768/16 — art.287 alin. 1 Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Edineț din 18 mai 2016 Crîjanovschi Evgheni Vladimir a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287 alin.( 1) Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art.90 Cod penal a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare pe termen de probă de 2 (doi) ani. Acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate Antones Igor, Antones Ion și Cervatiuc Veaceslav a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a se pronunța cu sentința instanța de fond a constatat că, la 21.11.2015 pe la orele 22.00 Crîjanovschi Evgheni Vladimir fiind în stare de ebrietate demonstrată prin datele aparatului „Drager", aflîndu-se pe pragul casei de cultură situat în satul Rotunda raionul Edineț, care este obiect de menire socială, unde se aflau mai multe persoane, din intenții huliganice, și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a început un conflict cu cet.Sîrgoș Petru Anatolie care s-a transformat în bătaie. La cerințele legitime ale colaboratorilor de politie Antones Igor Ion și Cervatiuc Veaceslav Sergiu care erau implicați în menținerea ordinii publice la sărbătoarea „Hramul Satului", să înceteze acțiunile huliganice cet.Crîjanovschi Evgheni Vladimir 1 nu reacționa, dar din contra striga în adresa colaboratorilor de poliție cu cuvinte necenzurate, înjosind onoarea și demnitatea acestora, după care intenționat le-a aplicat cîte o lovitură cu piciorul în piept lui Antones Igor Ion și Cervatiuc Veaceslav Sergiu, pricinuindu-le dureri fizice și murdărindu-le uniforma de serviciu. În scurt timp pentru a curma acțiunile huliganice ale lui Crîjanovschi Evgheni la fața locului s-a prezentat ofițerul de serviciu al PP nr.3 sectorul nr.3 Hincăuți căpitan de poliție Antones Ion Ion care împreună cu Cervatiuc Veaceslav au încercat să-1 rețină pe Crîjanovshi Evgheni, la ce ultimul a început să le aplice lovituri cu picioarele colaboratorilor de poliție, în rezultatul acțiunilor huliganice ale lui Crîjanovschi Evgheni, colaboratorului de poliție Cervatiuc Veaceslav Sergiu i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de excoriații la față, plaga la mâna dreapta care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, plaga putea fi produsă și la cădere, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.22-D din 27.01.2016 se califică ca vătămări corporale neînsemnate, la colaboratorii de poliție a IP Edineț Antones Ion Ion și Antones Igor Ion în momentul examinării medico-legale careva vătămări corporale nu au fost depistate, dar uniforma de serviciu și hainele personale au fost murdărite de noroi și deteriorate. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod penal după indicii calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul Crîjanovschi Evgheni solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, privind încetarea procesului penal în privința sa în baza art.332 alin.(2) Cod de procedură penală și respingerea integrală a acțiunilor civile a părților vătămate ca neîntemeiate. În motivarea apelului s-a indicat că: - în cazul în care ar fi aplicat la flecare din cei trei polițiști, lovituri cu piciorul în regiunea pieptului și abdomenului, trebuia să rămână vre-o urmă sub forma contuziei țesuturilor moi, vânătăi, zgârieturi, etc., însă în rezultatul examinării medico-legale la niciunul din ei nu s-au depistat asemenea leziuni, nici o urmă de lovitură în regiunea toracelui. Din acest motiv consideră că concluzia expertului audiat în ședința de judecată pe data de 05 aprilie 2016, precum că puteau să nu rămână pe corpul părților vătămate urme de lovituri cu piciorul, urma să fie apreciată critic de către instanța de fond; 2 - instanța de fond s-a bazat pe depozițiile martorului Dudnic Maia, concubina lui Cervatiuc Veaceslav, precum și ale martorului Sîrgoș Petru, care a fost influențat în cadrul urmării penale de către colaboratorii de poliție; - instanța de fond neîntemeiat a respins demersul înaintat la 04 mai 2016 la ora 17.00 de către partea apărării privitor la amânarea ședinței de judecată pentru a asigura posibilitatea audierii martorilor Litră Mihaela, Litră Victor, Giuvan Ghenadie, Ilovoi Ianic și Vengherscaia Liuba, martori oculari ai evenimentelor petrecute, care nu s-au prezentat la această ședință din cauze necunoscute. Prin respingerea demersului dat instanța de fond a îngrădit dreptul părții apărării de a prezenta probe concludente și pertinente, garantat prin art. 19, 24 Cod de procedură penală, precum și art. 6 CEDO; - martorii audiați în ședință au confirmat univoc că cearta verbală între inculpat și Sîrgoș Petru a avut loc la 21 noiembrie 2015, însă pînă la bătaie între ei nu s-a ajuns, nu au aplicat lovituri unul altuia, întru cît au fost ținuți de alte persoane; - hainele colaboratorilor de poliție urmau să fie stabilite nu prin anexarea foto- imaginilor specificate, ci prin examinarea detaliată a hainelor, care trebuiau să fie ridicate imediat după cele întâmplate, anexate la materialele dosarului în calitate de corpuri delicte și numirea unei expertize raseologice, cea ce este contrar cerințelor art. 158,159, 143 alin.(i) pct.6) Cod de procedură penală, neîntemeiat nu a fost îndeplinit de organul urmăririi penale, nejustificat nu a fost efectuată cercetarea la fata locului, nu au fost verificate și confirmate prin careva probe concludente și pertinente afirmațiile lui Cervatiuc Veaceslav; - ilegal a fost menținută măsura preventivă prin sentință, care nu a fost prelungită în modul prevăzut de lege.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2016 a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința fără modificări. 4.1. Instanța de apel a conchis că, vina inculpatului Crîjanovschi Evgheni Vladimir de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod Penal este pe deplin dovedită prin probele cercetate în instanța de fond, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei, și anume: - rezultatul aparatului „Drager", potrivit căruia la data de 21.11.2015, în aerul expirat de Crîjanovschi Evgheni, concetrația vaporilor de alcool era de 0,81 mg/l (f.d. 15); - raportul de expertiză medico-legală nr. 22-D din 27.01.2016 conform căruia cet.CervatiucVeaceslav Sergiu, s-a ales cu vătămări corporale sub formă de excoriații la față, plaga la mâna dreapta care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, plaga putea fi produsă și la cădere, se califică ca vătămări corporale neînsemnate. După primirea leziunilor corporale la Cervatiuc Veaceslav, putea să se agraveze starea sănătății (f.d. 61); 3 - declarațiile părților vătămate Antones Ion, Antones Igor, Cervatiuc Veaceslav, a martorilor Sîrgoș Petru, Sîrgoș Eroslava, Dudnic Maia și Dudnic Luminița. Instanța de apel a reținut că, potrivit practicii judiciare infracțiunea de huliganism, prevăzută la art.287 Cod penal, reprezintă acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate în oarecare din următoarele situații: a) însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor; b) însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; c) însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice; d) acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Potrivit dispoziției art.131 Cod penal al RM prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă: a) într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar făptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; b) în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane. Ordine publică înseamnă o totalitate de relații sociale, ce asigură o ambianță liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanei și a integrității patrimoniului, precum și activitatea normală a instituțiilor de stat și publice. Prin încălcarea grosolană a ordinii publice ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, se înțelege săvârșirea unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către violatorul ordinii publice prin necuviință, neobrăzare, comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosire a onoarei și demnității persoanei, încălcare îndelungată și insistentă a ordinii publice, zădărnicire a activităților de masă, suspendare temporară a activității normale a întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, transportului public etc. În urma cercetării judecătorești s-a constatat cu certitudine că Crîjanovschi Evgheni aflându-se la sărbătoarea „Hramul Satului" în satul Rotunda, raionul Edineț avea o comportare batjocoritoare cu cetățenii, ceia ce se confirmă prin declarațiile părților vătămate Antones Ion, Antones Igor și Cervatiuc Veaceslav, precum și prin declarațiile martorilor Sîrgoș Petru, Sîrgoș Eroslava, Dudnic Luminița și Dudnic Maia. Prin manifestarea unei vădite lipse de respect față de societate se au în vedere acțiuni evidente ce ating interesele legitime ale unui grup ori chiar a unei persoane care se află la locul infracțiunii (proferare de expresii indecente, abordarea unei ținute 4 lipsite de pudoare, efectuarea de gesturi obscene etc), aceasta fiind reținute de către instanță în acțiunile inculpatului Crîjanovschi Evgheni. Prin opunere de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice se înțelege săvârșirea unor acțiuni fizice active de opunere de rezistență, care se realizează prin procesul comiterii actelor de huliganism. Intervenția fizică, folosirea forței pentru curmarea acțiunilor fizice se consideră drept opunere de rezistență. Or, potrivit declarațiilor martorilor și părților vătămate, s-a stabilit, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților de către inculpatul Crîjanovschi Evgheni. Sub obrăznicie deosebită se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei, de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului. Prin huliganism însoțit de un cinism deosebit se are în vedere încălcarea insistentă și demonstrativă a regulilor morale, manifestată prin disprețuire și batjocură față de bolnavi, de persoane în etate, aflate în stare de neputință, prin purtare nerușinată în prezența altor persoane, trezind indignarea acestora, etc, Astfel, instanța a constatat că prin acțiunile sale Crîjanovschi Evgheni în mod demonstrativ nu reacționa la cerințele legale ale colaboratorilor de poliție de a se liniști și a înceta conflictul cu Sîrgoș Petru. Inculpatul avea un comportament - neadecvat față de alte persoane, ceia ce se confirmă prin explicațiile martorului Sîrgoș Eroslava, care a explicat că inculpatul a numit-o cu cuvinte necenzurate mai întâi pe ea, apoi a inițiat un conflict cu soțul ei, Sîrgoș Petru, în prezența mai multor persoane care se aflau la sărbătoarea ,,Hramul Satului" în s. Rotunda, r. Edineț. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond constatând ca fiind dovedită fapta penală comisă de către inculpat, ținînd cont de prevederile legale a art.7, 61, 75 și 90 Cod penal a numit o pedeapsă legală în privința inculpatului Crîjanovschi Evgheni în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(l) Cod Penal. Cu privire la argumentele invocate în cererea de apel de către inculpatul Crîjanovschi Evgheni Vladimir, instanța de apel a considerat că acestea sunt declarative, fără a fi bazate pe probe și dovezi, care au format obiect de discuție la judecarea cauzei penale în instanța de fond și cărora instanța de fond le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta sentință, soluție pe care instanța de apel și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, temeiuri de casare a hotărârii atacate, nu s-au stabilit.

Recurs ordinar împotriva deciziei declară avocatul Vizniuc Serghei în numele inculpatului Crîjanovschi Evgheni, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei soluții 5 noi privind încetarea procesului penal în privința lui Crîjanovschi Evgheni în temeiul art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, întrucât fapta acestuia constituie o contravenție. În motivarea recursului invocă aceleași motive ca și în apelul declarat expuse la pct. 3 ale prezentei decizii.

Procurorul în baza art. 431 alin.(1) pct.1)1 Cod de procedură penală depune referință asupra recursului declarat prin care solicită respingerea acestuia deoarece temeiurile de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală care au dus la respingerea apelului declarat cu menținerea sentinței.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci cînd se constată comiterea unei erori de drept, dar va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească definitivă. În recursul declarat se invocă drept temei art. 427 alin. (1) pct. 12 Cod de procedură penală – „faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Colegiul penal conchide că temeiul dat nu s-a confirmat, deoarece instanța de apel corect a menținut încadrarea juridică a acțiunilor comise de către Crîjanovschi Evgheni, efectuată de prima instanță în baza învinuirii înaintate de procuror. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține, că temeiul invocat nu și-a găsit confirmare în speță. Instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, a verificat minuțios probele administrate legal de către organul de urmărire penală cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu 6 certitudine toate aspectele de fapt și de drept și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului Crîjanovschi Evgheni în comiterea infracțiunii prevăzute de 287 alin.(1) Cod penal. În vederea respingerii argumentelor din recurs privitor la chestiunea de apreciere eronată a probelor, Colegiul penal menționează că, la etapa judecării recursului ordinar nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, acesta fiind atributul exclusiv al acestor instanțe. Deci, instanța de recurs nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanța de apel, corectitudinea condamnării inculpatului privind învinuirea imputată acestuia prin rechizitoriu. Mai mult, Colegiul reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapa instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute deja. Totodată, Colegiul specifică că, pentru a constitui caz de casare eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs, ori, în fapt și în drept, decizia instanței de apel corespunde tuturor normelor de drept procesual penal, argumentele invocate de recurent neavând suport probatoriu. Referitor la alegația recurentului prin care se susține că, acțiunile inculpatului conțin elementele contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, Colegiul reține că, infracțiunea de huliganism are un caracter complex, incluzând ca acțiune principală încălcarea grosolană a ordinii publice și ca acțiuni adiacente - aplicarea violenței asupra persoanelor; amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor, opunerea de rezistență reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice. Prin urmare, inculpatul Crîjanovschi Evgheni odată ce a încălcat grosolan ordinea publică manifestând un comportament neadecvat, din intenții huliganice și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate a început un conflict cu cet. Sîrgoș Petru care s-a transformat în bătaie. La cerințele legitime ale colaboratorilor de poliție Antones Igor și Cervatiuc Veaceslav care erau implicați în menținerea ordinii publice la sărbătoarea „ Hramul satului”, să înceteze acțiunile huliganice cet. Crîjanovschi Evgheni nu reacționa, dar din contra striga în adresa colaboratorilor de poliție cu cuvinte necenzurate, înjosind onoarea și demnitatea 7 acestora, după care intenționat li-a aplicat cîte o lovitură cu piciorul în piept lui Antones Igor și Cervatiuc Veaceslav, pricinuindu-i dureri fizice și murdărindu-le uniforma de serviciu. În scurt timp pentru a curma acțiunile huliganice ale lui Crîjanovschi Evgheni la fața locului s-a prezentat ofițer de serviciu al PP nr.3 sectorul nr.3 Hincăuți căpitan de poliție Antones Ion Ion care împreună cu Cervatiuc Veaceslav au încercat să-1 rețină pe Crîjanovshi Evgheni, la ce ultimul a început să le aplice lovituri cu picioarele colaboratorilor de poliție, în rezultatul acțiunilor huliganice ale lui Crîjanovschi Evgheni, colaboratorului de poliție Cervatiuc Veaceslav Sergiu i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de excoriații la față, plaga la mâna dreapta care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, plaga putea fi produsă și la cădere, care conform raportului de expertiză medico-legală nr.22-D din 27.01.2016 se califică ca vătămări corporale neînsemnate, la colaboratorii de poliție a IP Edineț Antones Ion Ion și Antones Igor Ion în momentul examinării medico-legale careva vătămări corporale nu au fost depistate, dar uniforma de serviciu și hainele personale au fost murdărite de noroi și deteriorate. Astfel, fapta săvârșită în cazul deferit judecării a depășit gradul de pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei infracțiuni. În sinteză, criticele cu privire la aprecierea probelor efectuată de instanțele de fond, exprimă opinia subiectivă a inculpatului, care nu are suport legal și temeinic, în sensul de a da o nouă apreciere probelor puse la baza condamnării inculpatului Crîjanovschi Evgheni în vederea recalificării acțiunilor în baza art. 354 Cod contravențional. Cât privește critica invocată de recurent referitor la concluzia expertului audiat în ședința de judecată, precum că puteau să nu rămână pe corpul părților vătămate urme de lovituri cu piciorul și urma să fie apreciată critic de către instanța de fond, Colegiul reține că instanțele de fond corect au apreciat declarațiile expertului și a martorilor în raport cu toate probele examinate în ansamblu, sub toate aspectele complet și obiectiv. Instanța de apel a reiterat că judecătorul este independent la aprecierea probelor, nefiind legat de opiniile altor persoane sau instanțe, iar legea stabilește clar că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludenta și utilitatea acestora, iar toate în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării. Referitor la declarațiile martorului Sîrgoș Petru precum că acesta a fost influențat în cadrul urmării penale de către colaboratorii de poliție să depună astfel de declarații care au dus la condamnarea inculpatului, Colegiul menține cele expuse supra, mai mult ca atât declarațiile martorului menționat sunt consecutive, or acesta fiind audiat în instanța de fond a menționat că, la urmărirea penală a fost audiat și a povestit totul corect atunci și în instanța de fond, de asemenea a confirmat că inculpatul i-a aplicat lovituri și el tot l-a lovit, fapt confirmat și de restul martorilor audiați. (f.d. 170, v.1) Colegiul nu v-a susține nici alegațiile recurentului referitor la faptul precum că, instanța de fond neîntemeiat a respins demersul înaintat la 04.05.2016 de către partea apărării privitor la amânarea ședinței de judecată pentru a asigura posibilitatea audierii 8 martorilor Litră Mihaela, Litră Victor, Giuvan Ghenadie, Ilovoi Ianic și Vengherscaia Liuba, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată (f.d.166, v.1) demersul înaintat a fost admis fiind stabilită o altă ședința de judecată pentru 05.05.2016 ora 15.00, dată la care s-au prezentat doar o parte din martorii solicitați, avocatul solicitând repetat termen pentru prezentarea martorilor, demers care a fost respins justificat de către instanță din motiv că avocatul a avut suficient timp pentru a asigura prezența lor. (f.d.177-178, v.1) Instanța de recurs v-a respinge și argumentele recurentului referitor la hainele colaboratorilor de poliție precum că urmau să fie stabilite nu prin anexarea foto- imaginilor specificate, ci prin examinarea nemijlocit a lor și dispunerea efectuării unei expertize, că nejustificat nu a fost efectuată cercetarea la fata locului și nu au fost verificate și confirmate prin careva probe concludente și pertinente afirmațiile lui Cervatiuc Veaceslav, deoarece fiind prezentate pentru cunoștință materialele urmării penale inculpatului și avocatului, ultimii careva obiecții la cele invocate supra nu au invocat. La acest capitol, Colegiul reține că potrivit art.251 alin. (4) Cod de procedură penală încălcarea oricărei alte prevederi legale decât cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii – când partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – când partea ia cunoștință de materialele dosarului, sau în instanța de judecată – când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță. Alineatul 4 al articolului comentat se referă la nulitățile relative, care intervin în cazul încălcării celorlalte dispoziții care reglementează desfășurarea procesului penal în afară de dispozițiile prevăzute de alineatul 2 al articolului comentat. Astfel, invocarea nulității relative este restrânsă în anumite limite de timp, și anume: 1) în cursul efectuării acțiunii, cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale, cînd partea ia cunoștință de materialele dosarului; 2) în instanța de judecată, cînd partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesului, avându-se în vedere la etapa judecății, precum și a acțiunii procesuale din faza urmăririi penale, dacă partea n-a luat cunoștință de materialele cauzei conform articolului 293, sau când proba este prezentată nemijlocit în instanța de judecată. Această particularitate impune părțile să invoce excepția nulității relative în mod operativ, într-o anumită perioadă. Neinvocarea nulității relative în termenul prevăzut de lege atrage tardivitatea excepției de nulitate și acoperirea nulității, care nu mai poate fi cerută de partea interesată în altă etapă a procesului penal, ori printr-un alt mijloc procesual. Din cele expuse se conchide că, de fapt, în cauză nu s-au comis eroare de drept prevăzută în pct. 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală la care se face referință, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate. 9 În acest context, Colegiul ajunge la ferma convingere că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile legale relevante prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre motivată și întemeiată, astfel că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat de către avocat în numele inculpatului și potrivit legii se dispune inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vizniuc Serghei în numele inculpatului Crîjanovschi Evgheni, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți 06 iulie 2016, în cauză penală privindu-l pe Crîjanovschi Evgheni, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată publicată la 16 noiembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 10 Dosarul nr. 1ra-1768/2016 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E dispozitiv 09 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 06 iulie 2016, declarat de către avocatul Vizniuc Serghei în numele inculpatului Crîjanovschi Evgheni Vladimir, născut la 02.09.1990, originar satul Rotunda, r-nul Edineț, locuitor or.Edineț, str.Valeriu Cupcea, 27, Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 18.02.2016 -18.05.2016; Instanța de apel: 08.06.2016 - 06.07.2016; Instanța de recurs: 15.08.2016 – 09.11.2016; În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Vizniuc Serghei în numele inculpatului Crîjanovschi Evgheni, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți 06 iulie 2016, în cauză penală privindu-l pe Crîjanovschi Evgheni, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. 11 Decizia motivată va fi pronunțată la 16 noiembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Ion Guzun 12