1ra-407/2016 — art.201-1 alin.1 Cod penal

1ra-407/2016 — art.201-1 alin.1 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-407/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

20 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

inculpatul Berezovschi Leonid, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 26 februarie 2015 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 iunie 2015, în cauza penală

în privința lui

Berezovschi Leonid Nicolae,

născut la 28 ianuarie 1936, originar și domiciliat în

mun. Chișinău, str. Călărași 47/3, ap. 1.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

2015, Berezovschi Leonid a fost condamnat în baza art. 2011 alin.(1) Cod penal

la 1 an închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

Berezovschi Leonid la 23 iulie 2014, aproximativ la ora 1030, aflîndu-se la

domiciliul său din mun. Chișinău, str. Călărași 47/3, ap.1, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, urmărind scopul aplicării violenței fizice și psihice asupra

fostei sale soții Berezovschi Elizaveta, cu care conlocuiesc pe aceiași adresă,

dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, acționînd cu

1

intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, a inițiat un conflict cu

ultima, după care, manifestînd agresivitate verbală și fizică, i-a aplicat o

lovitură cu pumnul în regiunea capului și a piciorului stîng, cauzîndu-i părții

vătămate Berezovschi E., potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.

2439/D din 26.09.2014, vătămare corporală ușoară.

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motiv că

fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

În argumentarea cerințelor a invocat următoarele:

- partea vătămată intenționat a apelat la organele de drept pentru a-i

fi întocmit ilegal procese-verbale cu privire la contravenție. Mai mult ca atît,

în cadrul ședințelor de judecată, i-a fost întocmit proces-verbal, care a fost

contestat și anulat;

- el, de nenumărate ori s-a adresat la poliție cu plîngeri, pe motiv că

Berezovschi E. îl înjură și amenință, fapt confirmat de martorul Licinîh M.

Însă, pînă în prezent nu a primit nici un răspuns de la autoritățile competente,

aceasta demonstrînd cîrdășia între partea vătămată și organele de drept;

- instanța de fond a dat o apreciere eronată circumstanțelor cauzei, cu

referire la faptul cum au decurs evenimentele relatate în rechizitoriu și

acțiunile inculpatului din data de 23 iulie 2014;

- instanța a indicat că inculpatul a fost în stare de ebrietate în ziua

comiterii infracțiunii, însă nu este clar cum a stabilit acest fapt, deoarece la

materialele cauzei nu există nici o expertiză care ar demonstra starea

inculpatului;

- consideră că instanța de fond a dat o apreciere critică declarațiilor

martorilor Licinîh M. și Moisei S., deoarece aceștia nu sunt martori oculari și

nu au văzut dacă Berezovschi L. i-a aplicat lovituri victimei, atunci de ce

instanța a luat în considerație declarațiile martorului Ceban P., care la fel nu

este martor ocular al evenimentelor petrecute, însă doar a auzit cuvintele „nu

mă bate peste cap”.

Faptul că victima deseori împărtășea neplăcerile sale cu acest martor, nu

demonstrează că Berezovschi L. în acea zi a agresat-o. Astfel, din declarațiile

martorilor este clar, că nimeni din ei nu a văzut de către cine a fost atacată

victima, prin urmare, potrivit art. 8 CPP, nimeni nu este obligat să dovedească

nevinovăția sa și toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează în

favoarea inculpatului.

2

Prin urmare, inculpatul nu poate fi considerat subiect al infracțiunii

prevăzute la art. 2011 CPP, deoarece potrivit normei date, se consideră

violență în familie, violența comisă de un membru de familie asupra altui

membru de familie, ceea ce în cazul din speță este exclus.

El și Berezovschi E. sunt divorțați, neconlocuind împreună, avînd viață

separată, neavînd relații de familie și nefiind membri de familie unul cu

celălalt, deoarece potrivit alin.(2) al art. 48 din Constituția RM, familia se

întemeiază pe căsătorie.

2015, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.

probelor și circumstanțelor pe dosar, a apreciat probele cauzei din punctul de

vedere a utilității și veridicității lor, corect ajungînd la concluzia de vinovăție

a inculpatului Berezovschi L. în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 201 1

alin.(1) Cod penal.

Violența în familie, după cum este incriminat la art. 2011 alin. (1) Cod

penal, constituie acțiunea sau inacțiunea intenționată, manifestată fizic sau

verbal, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei,

care a provocat suferință fizică, soldată cu vătămarea ușoară a integrității

corporale sau a sănătății, suferință psihică ori prejudiciu material sau moral.

Victima infracțiunii nominalizate, poate fi oricare membru al familiei

făptuitorului. După cum reiese din art. 1331 Cod penal, noțiunea de membru

al familiei presupune 2 accepțiuni diferite, în funcție de lipsa sau prezența

conlocuirii făptuitorului și victimei:

a) în condiția conlocuirii: persoanele aflate în relații de căsătorie, de

concubinaj, persoanele divorțate, persoanele aflate în relații de tutelă

și curatelă, rudele lor pe linie dreaptă sau colaterală, soții rudelor;

b) în condiția locuirii separate: persoanele aflate în relații de căsătorie,

copiii lor, inclusiv cei adoptivi, cei născuți în afara căsătoriei, cei

aflați sub curatelă.

Berezovschi L. a fost căsătorit cu partea vătămată Berezovschi E.

începînd cu an. 1995, iar în 2012 au divorțat, însă locuiesc în aceiași casă, dar

în odăi diferite, pe adresa mun. Chișinău, str. Călărași 47/3, ap. 1.

Prin urmare, inculpatul a manifestat agresiune verbală și fizică față de

un membru al familiei, fosta sa soție, respectiv, fiind întrunită condiția

3

prevăzută la art. 1331 Cod penal, în condiția conlocuirii: persoanele divorțate.

Referitor la argumentul că instanța greșit a apreciat critic declarațiile

martorilor Licinîh M. și Moisei S., instanța de apel a menționat că acestea

corect au fost apreciate critic, or, aceștia nu au fost martori oculari și nu au

văzut dacă inculpatul i-a aplicat sau nu careva lovituri părții vătămate.

Martorul Licinîh M. a declarat că, a văzut cînd a venit ambulanța și cine s-a

urcat în aceasta și anume medicii și Berezovschi E., iar la întrebarea

inculpatului a relatat despre un pretins conflict care ar fi avut loc după data

de 23 iulie 2014, care nu a fost probat de către partea apărării.

ordinar inculpatul, care fără a invoca vre-un temei de drept prevăzut la art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală solicită, casarea acestora și pronunțarea

unei noi hotărîri de achitare. A invocat că careva probe ce ar demonstra

vinovăția sa în comiterea infracțiunii imputate nu au fost prezentate, iar

victima a putut cădea și primi leziunile depistate oriunde.

Nu înțelege de ce în ziua incidentului cînd a fost chemată ambulanța nu

a fost chemată și poliția pentru a fi întocmit proces-verbal la fața locului, cu

audierea martorilor, victimei și nu în ultimul caz, dacă era nevoie reținerea sa,

pînă la stabilirea circumstanțelor cauzei. Însă, toate dovezile și probele la

dosar au apărut peste două luni, adică în luna septembrie 2014.

Totodată, a menționat că el nu poate fi considerat membru de familie,

deoarece necătînd la faptul că au aceeași adresă, inculpatul locuiește în anexa

construită de el, au intrări diferite, grup sanitar, bucătărie diferită și nu au

acces unul față de celălalt. Astfel, ei locuiesc separat, prin urmare nu i se

atribuie condiția conlocuirii.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de inculpatul Berezovschi L., considerîndu-l

inadmisibil, deoarece recurentul solicită rejudecarea cauzei considerînd că au

fost comise încălcări de procedură. Însă, din materialele cauzei rezultă că

acțiunile efectuate în cadrul cauzei penale, au fost efectuate legal, nefiind

admise careva încălcări ale legii procesual penale.

7.1. Referință a fost depusă și de partea vătămată Berezovschi Elizaveta,

care a solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibilă, cu

menținerea hotărîrilor contestate, deoarece toate declarațiile inculpatului sunt

false, ea a fost agresată de Berezovschi L. iar la dosar este anexat raportul de

4

constatare medico-legală.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

la art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

Cu toate că inculpatul în recursul declarat nu face trimitere la vre-un

temei de drept, acesta invocă că nu a comis fapta descrisă în

rechizitoriu, semnalizînd temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 8) Cod

de procedură penală, și anume, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul constată că, motivul invocat de recurent nu este aplicabil din

punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.

Inculpatul Berezovschi L. nu indică nici un argument în susținerea

acestor motive, nu invocă concret, care sînt argumentele care ar confirma că

acesta nu a comis infracțiunea imputată lui.

Din conținutul recursului rezultă că recurentul invocă dezacordul cu

aprecierea probelor și a nevinovăției sale în cele incriminate.

În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Analizînd textul hotărîrilor contestate, Colegiul penal conchide că,

concluziile instanțelor de fond și de apel privind vinovăția lui Berezovschi L.

în comiterea infracțiunii incriminate, sunt corecte și întemeiate, ce se

bazează pe cumulul de probe administrate, amplu analizate și just

apreciate, iar pedeapsa i-a fost stabilită în strictă conformitate cu

prevederile art. 7, 61, 75 și 90 Cod penal.

Concluziile instanței de fond și de apel contestate sunt juste și se

confirmă prin cumulul de probe administrate:

- declarațiile părții vătămate Berezovschi E., date în cadrul urmăririi penale și

susținute în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.130-131; 196, vol. I), care a

5

declarat că în anul 2012 căsătoria încheiată cu Berezovschi L. a fost desfăcută.

În noaptea de 22 iulie 2014 spre 23 iulie 2014, inculpatul a adus acasă o

doamnă și toată noaptea a fost gălăgie. Dimineața, aproximativ la ora 10 00, ea

aflîndu-se la balcon, l-a întrebat pe inculpat: Ce înseamnă aceasta, ea și copii nu

pot intra în odăile construite de ei, iar tu aduci persoane străine? la ce el a răspuns

Ce treabă ai, aceasta este soția mea”, lovind-o cu pumnul în cap, iar cu piciorul a

lovit-o peste piciorul stîng și a îmbrîncit-o. După aceasta i s-a făcut rău, negru

în fața ochilor și a plecat în cameră. Văzînd că se simte mai rău, iar telefonul

care este în paralel era ocupat, ținîndu-se de perete s-a dus la magazinul de

alături și a rugat-o pe vînzătoarea Chiriac T. să cheme ambulanța. Cu

ambulanța a plecat la spital, unde i-au fost efectuate investigații. Aceasta nu

este prima dată cînd inculpatul o agresează; - declarațiile martorului Ceban P.

depuse în cadrul ședinței instanței de fond (f.d.132, vol.I) care a comunicat că la 23

iulie 2014, între orele 1000 -1100, ducîndu-se la magazinul din str. Călărași 47,

mun. Chișinău a auzit cum Berezovschi E. plîngea și striga „nu mă bate peste

cap” cînd a ieșit din magazin tot a auzit acele strigăte. Nu a văzut cînd a venit

ambulanța, deoarece nu era la fața locului, însă a auzit de la o vecină despre

acest fapt. A mai relatat că anterior întîlnindu-se cu Berezovschi E., aceasta se

plîngea că are probleme în familie și este lovită de Berezovschi L.; - declarațiile

martorului Berezovschi I. (f.d.133, vol.I) care a declarat că Berezovschi E. și

Berezovschi L. sunt părinții ei. Cu tatăl său nu vorbește de cînd avea 13 ani,

însă îl salută, dar el poate să nu-i răspundă sau îi răspunde urît. La data de 23

iulie 2014 nu era acasă, iar mama sa i-a spus că a fost agresată de Berezovschi

L. A mai explicat că aceste agresiuni nu sunt pentru prima dată, de cînd era

copil, tatăl său o lovea pe mama; - declarațiile martorului Calincu E. (f.d.134,

vol.I); precum și probele materiale - raportul de expertiză medico-legală nr.

2439/D din 25.09.2014 (f.d.44, vol.I), prin care s-a constatat traumă cranio-

cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală, care putea fi cauzată în

rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul

și circumstanțele indicate, care se califică ca vătămată ușoară; - raportul OS al

IP Buiucani, Cîrja S. din 11.09.2014, potrivit căreia plîngerea lui Berezovschi

Elizaveta a fost înregistrată în R-2 la data de 23.07.2014 sub nr. 10582 pe faptul

agresării fizice la domiciliul din str. Călărași 47/3, ap. 1, mun. Chișinău la data

de 23.07.2014, aproximativ la ora 1030 de către fostul soț Berezovschi L.,

cauzîndu-i vătămări corporale ușoare conform raportului de constatare

6

medico-legală nr. 2108/D din 09.09.2014; - demersul agentului constatator nr.

DEM 01 093366, prin care s-a stabilit faptul că Berezovschi El. a fost agresată

de Berezovschi L.; - înștiințarea 903 înregistrată de medicul Toderaș, potrivit

căreia Berezovschi E. la 23.07.2014, ora 1000 a fost agresată de soț și internată

cu diagniza de TCCÎ la SCAM.

Astfel, Colegiul penal conchide că instanțele judecătorești corect au

statuat că prin declarațiile părții vătămate este relatată realitatea celor

întîmplate, întemeiat ajungînd la concluzia despre vinovăția inculpatului

Berezovschi L., iar faptul nerecunoașterii vinovăției de către acesta nu

echivalează cu achitarea lui, de vreme ce există probe pertinente și

concludente, care, în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor,

dovedesc cu certitudine vinovăția lui în săvîrșirea infracțiunii imputate.

Analizînd materialele cauzei Colegiul constată că în speță sunt întrunite

elementele infracțiunii în baza căreia Berezovschi L. a fost condamnat, prin

urmare argumentul recurentului precum că dînsul nu este subiect al

infracțiunii incriminate, deoarece nu conlocuiesc împreună, petrec o viață

separată, nu sunt în relații de familie, sunt divorțați, au intrări diferite, grup

sanitar, bucătărie diferită și nu au acces unul față de celălalt, astfel dînsul nu

este membru de familie, instanța de recurs conchide, că cele invocate

reprezintă părerea subiectivă a recurentului, însă din materialele cauzei și din

textul deciziei atacate rezultă că instanța de apel corect și-a motivat concluzia

în privința acestui aspect, conducîndu-se de circumstanțele cauzei, stabilind

că Berezovschi Leonid și Berezovschi Elizaveta din an. 1995 pînă în anul 2012

au fost căsătoriți. În 2012 au divorțat, însă au continuat să locuiască împreună

în ap. 1, din str. Călărași 47/3, mun. Chișinău, în odăi diferite, făcînd trimite la

art. 1331 Cod penal, din prevederile căruia rezultă noțiunea de membru de

familie, care este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 2011 Cod penal și care

cuprinde inclusiv și persoanele divorțate, în condiția conlocuiriii acestora.

Afirmațiile inculpatului precum că nu a comis infracțiunea incriminată,

sunt neîntemeiate și declarative, care urmează a fi respinse, deoarece nu au

nici un suport legal și contravin materialelor cauzei.

La fel, este neîntemeiat argumentul invocat de inculpat referitor la

faptul că toate probele la dosar au apărut peste două luni de la ziua

incidentului, adică în luna septembrie 2014, necătînd că după cum susține

partea vătămată cele declarate de ultima s-au întîmplat la 23 iulie 2014.

7

La acest capitol, Colegiul penal constată că la materialele cauzei este

anexată înștiințarea 903 înregistrată de medicul Toderaș, precum că pacienta

Berezovschi El. la 23.07.2014, ora 1000, a fost agresată de către soț, stabilindu-i

diagnoza TCCÎ la SCAM. Înștiințarea nominalizată a fost înregistrată în

registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni sub nr.10582

din 23.07.2014, de către inspectorul Vasilenco, fiindu-i fixat termen pînă la

28.07.2014. La data respectivă, ofițerul principal de sector al IP Buiucani, mun.

Chișinău, Gh. Pârcălab a întocmit un raport cu propunerea de prelungire a

termenului de examinare a materialului, în legătură cu examinarea

circumstanțelor cazului, fiind prelungit termenul pînă la 30.07.2014. Prin

rapoartele din 30.07.2014, 04.08.2014, 06.08.2014, 11.08.2014, 15.08.2014,

20.08.2014, 25.08.2014, 28.08.2014 au fost prelungite termenul de examinare a

materialului, la plîngerea cet. Berezovschi E.

Ulterior, OS al IP Buiucani, Cîrja S., din 11.09.2014, a întocmit raport,

solicitînd reînregistrarea materialului în R-1 cu transmiterea în SUP al IP

Buiucani, pentru primirea unei decizii conform art. 274 CPP.

Materialul nominalizat a fost transmis ofițerului de urmărire penală al

IP Buiucani al IGP mun. Chișinău, M. Lupașco.

Astfel, fiind întocmit planul acțiunilor de urmărire penală și măsurilor

de investigație care urmau a fi efectuate în cauza penală, de către ofițerul de

urmărire penală, M. Lupașco, a fost emisă ordonanța privind începerea

urmăririi penale din 15.09.2014, pe faptul dat, în baza art.2011 alin. (1) Cod

penal.

Din aceste considerente, pînă la perioada nominalizată de recurent

(septembrie 2014), organul de urmărire penală a efectuat unele acțiuni de

urmărire penală (audierea martorilor, efectuarea constatării-medico legale), astfel,

cele invocate de inculpat nu au nici un suport legal și contravin materialelor

cauzei.

Referitor la temeiul invocat de inculpat, că instanța de apel greșit a

apreciat declarațiile martorilor Ceban P. și Calincu E., ca pertinente și

concludente, deoarece aceștia au dat depoziții false, Colegiul constată că

instanța corect a conchis că declarațiilor martorilor nominalizați sunt în

coroborare cu materialele administrate și verificate în cauza penală, care

demonstrează cu certitudine vinovăția lui Berezovschi L.

Din considerentele nominalizate, instanța de recurs apreciază corectă și

legală hotărîrea contestată.

8

Totodată, recursul înaintat repetă întocmai textul apelului declarat de

inculpat, argumentele expuse de recurent au fost anterior invocate în apel, iar

instanța de apel, pe deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în

ansamblu, și, conform art. 414 alin.(3), 417 alin. (1) pct.8) Cod de procedură

penală, s-a pronunțat detaliat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Mai mult, invocarea în recursul ordinar a dezacordului cu modul de

apreciere a probelor administrate în dosar nu poate servi drept temei de

casare a unei hotărâri judecătorești definitive, atît timp cât alte circumstanțe

nu sunt invocate.

Instanța de recurs menționează că în acțiunile inculpatului sunt

prezente semnele constitutive ale infracțiunii imputate, iar nerecunoașterea

vinovăției de către inculpat în comiterea infracțiunii date, nu poate servi temei

de achitare, de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate

suficiente probe care confirmă cu certitudine vinovăția lui Berezovschi L. în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) Cod penal și este apreciată

de către instanța de recurs drept o modalitate de exercitare a dreptului la

apărare, urmărind scopul evitării răspunderii penale.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat pe motiv că acesta

este vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Berezovschi

Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

iunie 2015, în cauza penală în privința lui Berezovschi Leonid Nicolae, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 19 mai 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

9