1ra-186/2016 — art.287 alin.3 Cod penal

1ra-186/2016 — art.287 alin.3 Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul 1ra-186/16

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

D E C I Z I E

13 aprilie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Petru Ursache,

judecătorii – Constantin Alerguș, Vladimir Timofti,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de avocatul Belinschi Maxim în numele inculpatului Ionaș Andrei, prin care

se solicită casarea sentinței Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 26 martie

2015 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie

2015, de părțile vătămate Istrate Anatolie, Istrate Angela și avocații acestora

Ursachi Ana, Cojocaru Adrian, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015, în cauza penală în

privința lui

Ionaș Andrei Mihail,

născut la 29 august 1972, originar și domiciliat în or.

Ialoveni, str. Basarabia nr.18.

Datele referitoare la termenul de examinare a

cauzei:

(instanța de fond);

(instanța de apel);

(instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală

legal executată.

C O N S T A T Ă :

Ionaș Andrei a fost condamnat în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la 3 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 1 an.

S-a încasat de la Ionaș Andrei în beneficiul lui Istrate Anatolie și Istrate

Angela prejudiciul material în mărime de 32 762 lei, prejudiciul moral de 2000

lei și cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 12 000 lei.

Andrei la 03 ianuarie 2012, aproximativ la ora 18 00, avînd scopul comiterii

unui act de huliganism, aflîndu-se în magazinul de flori, situat în or. Ialoveni,

str. Alexandru cel Bun, 96, care a fost transmis cu drept de proprietate părții

vătămate Istrate Angela, încălcînd grosolan ordinea publică și exprimînd o

vădită lipsă de respect față de societate, s-a apropiat de părțile vătămate

Istrate Angela și Istrate Anatolie și fără careva motive, i-a numit cu cuvinte

necenzurate și i-a aplicat cu pumnii multiple lovituri peste diferite părți ale

corpului, cauzîndu-le potrivit rapoartelor de expertiză medico-legală nr. 72/D,

73/D din 17.01.2012, leziuni corporale neînsemnate.

Tot el, prelungind acțiunile sale huliganice, la 05 ianuarie 2012,

aproximativ la orele 0740, avînd scopul comiterii unui act de huliganism, a

venit la domiciliul părților vătămate Istrate A. și Istrate An., din str. V.Crucii

3, or. Ialoveni, încercînd să pătrundă în gospodăria nominalizată, lovind cu

picioarele în poartă și deteriorînd-o, după care, s-a urcat pe gard, manifestînd

o vădită lipsă de respect față de societate și obrăznicie deosebită, i-a numit cu

cuvinte necenzurate, amenințîndu-i cu aplicarea violenței, în urma cărui fapt

a fost tulburată liniștea părților vătămate.

Tot el, prelungind acțiunile sale huliganice, la 11 ianuarie 2012,

aproximativ la orele 1800, avînd scopul comiterii unui act de huliganism, în

localul magazinului de flori și de patiserie situat în or. Ialoveni, str. Alexandru

cel Bun, 96, încălcînd grosolan ordinea publică, acțiuni însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, manifestînd lipsă de respect față de societate, fără

careva motive în prezența colaboratorilor firmei de pază „BERCUT”, a numit-

o cu cuvinte necenzurate pe partea vătămată Istrate Angela, după care a

aplicat forța fizică lovind-o cu pumnul în regiunea umărului, cauzîndu-i

leziuni corporale. Continuîndu-și acțiunile sale criminale, Ionaș A., aflîndu-se

în afara magazinului nominalizat, a luat o bucată de cornier metalic din fața

magazinului, cu care a deteriorat foile de ardezie de la taraba din piață din

spatele magazinului, ulterior, de către colaboratorii firmei de pază „Bercut”

au fost curmate acțiunile ilegale a lui Ionaș A., astfel, a fost întreruptă

activitatea colaboratorilor firmei de pază „Bercut” care luau în primire

magazinul sub pază. Conform raportului de expertiză medico-legală nr.307/D

din 07.02.2012, lui Istrate Angela, i-a fost cauzată vătămare neînsemnată.

Potrivit rechizitoriului Ionaș Andrei a fost pus sub învinuire în baza art.

287 alin. (3) Cod penal, însă instanța a reținut de a reîncadra acțiunile

2

inculpatului la art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, deoarece, amenințarea cu aplicarea cornierului metalic nu a avut un

caracter real și nu a fost încercată aplicarea acestuia în vederea anihilării pe

calea influențării psihice a părții vătămate Istrate A.

Istrate A., Istrate An., avocatul acestora Cojocaru A. și inculpatul Ionaș A.,

care au solicitat:

- procurorul, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, de condamnare a lui Ionaș A. în baza

art. 287 alin.(3) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii să

fie suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. Acțiunea civilă

înaintată de părțile vătămate să fie admisă integral.

În argumentarea apelului, a menționat că instanța nu a luat în

considerație faptul că s-a stabilit cu certitudine că acțiunile huliganice ale

inculpatului au fost urmate de încercarea aplicării violenței în privința soților

Istrati Angela și Anatol cu un cornier metalic care a fost depistat și ridicat de

către organul de urmărire penală în cadrul cercetării la fața locului, fapt

confirmat și prin declarațiile martorilor și părților vătămate.

Astfel, acțiunile inculpatului corect au fost calificate în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, iar vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin probele

acumulate și cercetate, însă instanța de fond greșit a recalificat acțiunile lui

Ionaș A. în baza art. 287 alin. (1) CP.

- părțile vătămate Istrate Anatolie, Istrate Angela și avocatul acestora

Cojocaru A., casarea sentinței și condamnarea inculpatului în baza art. 287

alin.(3) Cod penal la închisoare, cu admiterea integrală a acțiunii civile.

Instanța neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpatului în baza art. 287 alin. (1)

Cod penal, care urma să delimiteze amenințarea în dependență de sensul și

orientarea intenției lui Ionaș A., de motivele, scopurile și circumstanțele

acțiunilor săvîrșite de el. Totodată, nu sunt de acord cu pedeapsa stabilită pe

care o consideră prea blîndă, care nu corespunde circumstanțelor faptelor

săvîrșite de inculpat, persoana și comportamentul acestuia. Prin urmare,

pedeapsa nu este echitabilă și nu va atinge scopurile prevăzute la art. 61 Cod

penal, nu va duce la restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum

3

și la prevenirea de săvîrșire a noi infracțiuni atît din partea condamnatului, cît

și a altor persoane.

În ce privește acțiunea civilă, a menționat că în partea prejudiciului

moral instanța nu și-a motivat soluția, deoarece suma încasată în mărime a

cîte 1000 lei, fiecăruia, o consideră nejustificată, care contravine

circumstanțelor cauzei. Nu este clar pe care criterii instanța a apreciat

prejudiciul moral.

- inculpatul Ionaș A., casarea sentinței și pronunțarea unei hotărîri de

achitare, cu respingerea acțiunii civile. A indicat că instanța nu a dat

aprecierea corespunzătoare tuturor circumstanțelor cauzei. Declarațiile

părților vătămate urmează a fi apreciate critic, deoarece ei sunt persoane

cointeresate în pedepsirea sa. Nu este de acord cu rapoartele de expertiză

medico-legale anexate la materialele cauzei, deoarece nu a putut să verifice

temeinicia și veridicitatea celor descrise în ele, neavînd acces la documentele

medicale care au stat la baza rapoartelor de expertiză.

Astfel, la părțile vătămate au fost depistate leziuni neînsemnate,

respectiv acțiunile lui Ionaș A. puteau fi calificate ca contravenție –

samavolnicie, dar nicidecum ca infracțiune penală prevăzută la art. 287

alin.(1) sau alin.(3) Cod penal, deoarece în acțiunile inculpatului lipsește

componența infracțiunii de huliganism.

Referitor la acțiunea civilă a menționat că instanța urma să o respingă

sau să o admită lăsînd spre examinare în ordinea procedurii civile, unde

părțile vătămate urmau să-și probeze cauzarea prejudiciului material cauzat

prin presupusele acțiuni ilicite ale lui Ionaș A.

septembrie 2015, a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatului, admise al

procurorului, părților vătămate Istrate A., Istrate An. și avocatul ultimelor

Cojocaru A., casată sentința în latura penală și civilă, pronunțată o nouă

hotărîre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia.

Ionaș Andrei a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4

ani închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a

fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate și s-a

încasat prejudiciul moral în beneficiul lui Istrate Angela în mărime de 10 000

lei, iar în beneficiul lui Istrate Anatolie suma de 5000 lei. În rest, sentința a fost

menținută.

4

comiterii de către Ionaș A. a infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod

penal, huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni

care prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, cu

încercarea aplicării unui obiect pentru vătămarea integrității corporale, și a

conchis că instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia că acțiunile

inculpatului se încadrează în prevederile art. 287 alin. (1) Cod penal, nefiind

apreciate probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor.

Astfel, instanța a conchis că instanța de fond eronat a constatat

neaplicarea de către inculpat a cornierului metalic la comiterea

huliganismului, deoarece s-a stabilit cu certitudine că acțiunile lui Ionaș A. au

fost urmate de încercarea aplicării violenței în privința soților Istrate Angela și

Istrate Anatol cu un cornier metalic care a fost depistat și ridicat de către

organul de urmărire penală în cadrul cercetării la fața locului din 11 ianuarie

2012, fapt confirmat și de declarațiile martorilor Schițco E., Schițco N., Buga

M., Istrate I., Belinschi V., Soltan V. și Soltan V.

Potrivit Hotărîrii Plenului CSJ „Cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism” nr. 4 din 19.06.2006, în pct. 11, este

stipulat că, aplicarea sau intenția de a aplica arma de foc, diferite cuțite, boxe sau

diferite arme albe, precum și alte obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru

vătămarea integrității corporale la săvîrșirea actelor de huliganism, constituie temei

pentru calificarea infracțiunii în baza alin. (3) art. 287 CP nu numai în acele cazuri

în care vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează că cauzeze vătămări

corporale, dar și atunci cînd utilizarea obiectelor menționate în procesul actelor

huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor.

Prin urmare, în speță, inculpatul cu ajutorul unui corn metalic a zdrobit

ardezia de pe tarabele de la mesele aflate în piață, cu acesta încercînd să

pătrundă în localul în care se afla Istrate Angela, amenințînd-o cu răfuiala

fizică, după care Ionaș A a fost scos forțat de către colaboratorii „Bercut” din

clădirea ce constituie proprietatea lui Istrate An. Pătrunderea cu obiectul

adaptat la momentul comiterii infracțiunii în incinta clădirii a fost curmată de

către colaboratorii „Bercut”, fapt care s-a soldat doar cu utilizarea acestuia la

deteriorarea ardeziei în scopul anihilării victimei pe calea influenței psihice,

precum și aruncarea demonstrativă cu acest obiect în peretele imobilului în

5

direcția lui Istrate A.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

circumstanțele cauzei, persoana celui vinovat, că între inculpat și părțile

vătămate existau de mai mult timp relații ostile anume din cauza transmiterii

de către executorul judiciar a magazinului, unde a avut loc conflictul, din

proprietatea inculpatului în beneficiul familiei Istrate, litigiu care se află în

examinare în instanțele de judecată, astfel au permis de a-i aplica inculpatului

prevederile art. 90 Cod penal.

Totodată, instanța a conchis de a încasa de la inculpat în beneficiul

părții vătămate Istrate Angela prejudiciul moral în sumă de 10 000 lei, iar lui

Istrate Anatolie suma de 5000 lei.

Belinschi M. în numele inculpatului, părțile vătămate Istrate Anatolie, Istrate

Angela și avocații acestora Ursachi A. și Cojocaru A., care au solicitat:

- avocatul Belinschi M. în numele inculpatului, invocînd temeiul de

drept prevăzut la art. 427 alin. (1) pct.1), 6), 8) și 12) CPP, solicită casarea

hotărîrilor judecătorești și pronunțarea unei hotărîri de achitare.

În argumentarea recursului a invocat că atît instanța de fond, cît și cea

de apel nu au ținut cont că conflictul iscat între inculpat și soții Istrate nu a

apărut din senin și nu se datorează acțiunilor huliganice, fără de motiv și

cinism din partea lui Ionaș A., dar a fost o reacție firească după vizita

executorului judecătoresc Mocan S. care i-a comunicat că imobilul său deja

nu-i mai aparține, deoarece a fost transmis lui Istrate A. în proprietate, în

contul datoriei.

Ionaș A. nu urmărea scopul să atenteze la ordinea publică, să sfideze

normele bunei conduite și să manifeste nerespect față de societate. Acesta a

venit în magazin pentru a-și apăra bunurile, de care a fost deposedat în mod

fraudulos de soții Istrate.

Consideră că posibil acțiunile inculpatului puteau fi calificate ca

samavolnicie, extremă necesitate, legitimă apărare dar în nici un caz

huliganism. Astfel, nu s-a dat aprecierea corespunzătoare tuturor

circumstanțelor cauzei, iar în acțiunile lui Ionaș A. nu persistă elementele

constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută la art. 287 alin.(3) CP.

La fel nu este de acord cu rapoartele de expertiză medico-legale anexate

la materialele cauzei potrivit cărora părților vătămate li s-ar fi cauzat leziuni

corporale neînsemnate, deoarece acestea au fost acumulate de părțile

6

cointeresate, care se află în relații ostile cu inculpatul, iar ultimul nu a avut

cum să verifice temeinicia și realitatea celor descrise în ele, nu le-a putut

combate. Ionaș A. nu a avut cum să conteste aceste raporturi medicale,

necătînd la faptul că constatările făcute de experții medico-legiști îl vizează

direct pe el.

Astfel, prin concluziile rapoartelor medicale se invocă anumite

presupuneri și dubii, dar nu fapte, constatări, circumstanțe dovedite. Ele nu

pot servi drept probe ce ar demonstra vinovăția inculpatului.

De asemenea a menționat că instanțele judecătorești nu au examinat

cauza prin separarea episoadelor din 03.01.2012, 05.01.2012 și 11.01.2012,

deoarece nu toate episoadele sunt probate.

Referitor la episodul din 05.01.2012 la domiciliul soților Istrate, a invocat

că inculpatul în acea zi nu s-a aflat la locul faptei, dar a fost în mun. Chișinău

la Piața Centrală, iar episodul dat este probat doar prin declarațiile părților

vătămate, feciorului acestora Istrate I., și părinților socri Schițco E. și Schițco

N. Astfel, toate persoanele date sunt cointeresate în sancționarea lui Ionaș A.,

care la rîndul lor se află în relații ostile cu inculpatul. La dosar nu este anexat

nici o probă referitor la acest episod, iar acuzatorul de stat nu a verificat

declarațiile lui Ionaș A., incriminîndu-i comiterea unor fapte la care acesta nu

are atribuție.

Cît privește celelalte episoade din 03.01.2012 și 11.01.2012 a menționat

că nu s-au constatat acțiuni huliganice din partea inculpatului, dar au avut loc

discuții aprinse cu soții Istrate. La 03.01.2012 Ionaș A. nu a recurs la violență

față de familia Istrate, fapt confirmat de martorii Soltan V., Soltan V., Ciudin

V. și Morari V.

Referitor la episodul din 11.01.2012 privind amenințările față de Istrate

A. cu colțarul de metal, nu a fost demonstrat că inculpatul a luat această rangă

și a amenințat victima. Mai mult ca atît, la fața locului erau mai multe obiecte

de metal, foi de ardezie stricate, pietre, materiale de construcție, iar victima

putea să indice la orice obiecte.

Potrivit Hotărîrii explicative a Plenului CSJ „Cu privire la practica

judiciară în cauzele penale despre huliganism” – insultele, loviturile, <, vor fi

calificate în baza articolelor Codului penal ce prevăd răspunderea pentru

infracțiunile împotriva vieții și sănătății persoanei. Însă, în cazurile în care

asemenea acțiuni au fost însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii

publice de către făptuitor și au exprimat o vădită lipsă de respect față de

ocietate, aceste acțiuni urmează a fi calificate drept huliganism.

7

În speță, la părțile vătămate Istrate Angela și Anatolie s-au constatat

leziuni neînsemnate, respectiv acțiunile lui Ionaș A. urmau a fi calificate drept

contravenție - art. 78 alin.(3) CC, dar nicidecum infracțiunea de huliganism.

Organul de urmărire penală în afară de insulte, violență din partea lui Ionaș

A. în adresa familiei Istrate, nu au stabilit acele circumstanțe care ar

demonstra în acțiunile inculpatului încălcarea grosolană a ordinii publice,

exprimarea unei vădite lipse de respect față de societate.

Instanța de apel nu a făcut delimitarea dintre aplicarea colțarului de

metal, amenințarea cu aplicarea lui sau deținerea lui în mînă, ca urmare a

stării psihologice emotive în care se alfa la moment Ionaș A., dar fără intenții

reale, serioase de a-l aplica. Intenția ori pericolul real nu a fost demonstrat

absolut prin nimic.

Astfel, huliganismul, înseamnă acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate.

Însă, acțiunile lui Ionaș A. nu au încălcat grosolan ordinea publică și deoarece

la aceste acțiuni nu a reacționat nici o persoană terță, în afară de cele prezente

la bunul imobil, înseamnă că nu a fost prezent nici elementul exprimării unei

vădite lipse de respect față de societate. Iar dacă de presupus că dacă ar fi fost

prezent locul public, în lipsa încălcării grosolane a ordinii publice și, în lipsa

manifestării unei vădite lipse de respect față de societate, acțiunile lui Ionaș A.

în nici un mod nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(3) CP.

Locul public nu este un element calificativ decisiv al huliganismului,

pentru că o încălcare neînsemnată a ordinii publice, nu întrunește semnele

huliganismului, deși este prezent locul public.

În cauză nu a persistat tulburarea ordinii publice, nu a fost prezentă

societatea, în afară de persoanele implicate în conflict, precum și nu a avut loc

o vădită lipsă de respect față de societate, fapt care denotă lipsa elementelor

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. De altfel, la cerințele

făcute de cetățenii prezenți la conflict în zilele de 03.01.2012 și 11.01.2012,

Ionaș A. a încetat acțiunile sale.

- părțile vătămate și avocații acestora, care fără a invoca vre-un temei

de drept prevăzut la art. 427 alin. (1) CPP, au solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care lui Ionaș A. să-i

fie stabilită o pedeapsă privativă de libertate, cu excluderea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal.

8

În argumentarea cerințelor recurenții menționează faptul că instanța de

apel la aplicarea pedepsei nu a ținut cont de criteriile generale de

individualizare a acesteia stabilite de Codul penal, precum și de faptul că

inculpatul avînd antecedente penale stinse, a fost supus răspunderii penale,

fiindu-i stabilite diferite categorii de pedepse non privative de libertate,

rezultatul cărora nu și-a atins scopul. Mai mult că, Ionaș A. în decursul a 8 zile

a comis trei acte de huliganism. Totodată, inculpatul nu a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune, nici măcar nu a întreprins careva măsuri în acest sens.

Scopul pedepsei penale este reeducarea condamnatului, prin exonerarea

de la executarea unei pedepse penale reale, însă acest scop față de inculpat nu

va fi atins.

Părțile vătămate au dreptul la un proces echitabil, care include în sine și

stabilirea unei pedepse inculpatului care să corespundă faptelor comise de

condamnat.

Instanța de judecată nu a ținut cont de pericolul real pe care inculpatul

îl prezintă pentru societate, deoarece acțiunile acestuia s-au desfășurat în

centul or. Ialoveni, într-un loc public, în prezența unui număr mare de

persoane.

Referitor la admiterea parțială a prejudiciului moral îl consideră

nefondat, deoarece suma încasată este una inechitabilă, față de părțile

vătămate au fost comise trei acte de huliganism, aplicate leziuni corporale,

victimele au suportat tratament staționar și ambulatoriu, au fost defăimate,

înjosiți și numiți cu cuvinte necenzurate în prezența mai multor persoane,

inclusiv copiilor săi minori și părinții acestora.

Astfel, familia Istrate au fost obligate trei ani să participe la ședințele de

judecată, unde inculpatul fără careva temei justificativ nu se prezenta, fiind

sustrași de la serviciu.

Compensarea morală încasată de către instanță nu a fost apreciată

corespunzător luînd în considerație atingerile aduse integrității fizice, precum

și personalității.

Expresiile insultătoare, calomnioase, defăimarea la adresa părților

vătămate a rămas fără compensare ca și durerea suferită din urma acțiunilor

inculpatului, care nu au fost apreciate de către instanță la justa lor valoare.

procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra

recursului ordinar declarat de avocatul Belinschi M. în numele inculpatului

Ionaș A., considerîndu-l inadmisibil, deoarece recurentul solicită reaprecierea

9

probelor, iar un asemenea temei nu se regăsește în prevederile art. 427 alin.(1)

Cod de procedură penală.

7.1. Referință a fost depusă și de părțile vătămate Istrate A., Istrate An.,

care au solicitat respingerea cererii de recurs, ca fiind inadmisibilă,

deoarece motivele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile stipulate

la art. 427 alin. (1) pct.1), 6), 8) și 12) CPP.

declarate, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal

decide inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Belinschi M. în numele

inculpatului Ionaș A.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit

neîntemeiat.

Autorul recursului invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct.1), 6), 8) și 12)

Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărîrile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel în cazul cînd nu au fost respectate dispozițiile privind

competența după calitatea persoanei, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărîrii sau aceasta este expus neclar, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Reieșind din textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că

recurentul își manifestă dezacordul față de modalitatea de apreciere a

probelor efectuată de către instanța de apel, considerînd că aceasta a acordat

prioritate probelor administrate de către acuzare, fără a acorda eficiență

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze că critica privind

aprecierea incorectă a probelor administrate pe cauza data, nu poate fi

reținută de instanța de recurs, din motiv că un asemenea temei nu este

prevăzut pentru a judeca cauza în ordine de recurs, iar procedura de apreciere

a probelor ține de starea de fapt a cauzei, a cărei constatare este de

competența instanțelor de fond.

10

Astfel, instanța de apel, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la

dosar, verificîndu-le sub aspectul pertinenței și concludenței, atît pe cele

obținute în procesul urmăririi penale cît și în cadrul ședințelor de judecată,

fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția lui Ionaș A. privind săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Necătînd la faptul că, inculpatul vina nu a recunoscut-o, instanța de

apel a constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin: -

declarațiile părților vătămate Istrate Anatolie, Istrate Angela, a martorilor Schițco E.,

Schițco N., Buga M., Istrate I., Belinschi V., Soltan V., Soltan V.; - ordonanțele de

pornire a urmăririi penale din 05.01.2012, - procesul-verbal de sesizare despre

săvîrșirea sau pregătirea pentru săvîrșirea infracțiunii din 03.01.2012, prin care

Istrati An. solicită de a fi luate măsuri cu Ionaș A., care la 03.01.2012 în localul

magazinului de flori, fără careva motive, i-a numit pe el și soția sa cu cuvinte

necenzurate, apoi le-a aplicat lovituri cu pumnii; - informația telefonică efectuată

de Istrate An. la 03.01.2012, la ora 1700, către CPR Ialoveni, pe faptul unui conflict

cu cet. Ionaș A.; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 03.01.2012, prin

care s-a cercatat localul cu flori din str. Alexandru cel Bun 96, or. Ialoveni; -

rapoartele de expertiză medico-legale nr. 72/D și 73/D din 17.01.2012, potrivit

cărora la cet. Istrate Anatolie și Istrate Angela, s-au constatat leziuni corporale

neînsemnate. Au fost excluse producerea leziunilor corporale depistate la

căderea liberă a corpului din poziție statică pe un plan fix; - plîngerea lui Istrate

A. adresată CPR Ialoveni la 05.01.2012, privind comiterea acțiunilor huliganice

în privința lui de către Ionaș A.; - informația telefonică a lui Istrate An. la

05.01.2012, pe faptul că Ionaș A. i-a deteriorat poarta; - procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 05.01.2012, prin care s-a cercetat locul comiterii

infracțiunii și s-a constatat cutia poștală, polipropiletul, poarta de metal

deteriorate și gardul murdărit; - raportul de expertiză medico-legală nr. 307/D din

07.02.2012, potrivit căreia cet. Istrate Angela i-au fost cauzate leziuni corporale

neînsemnate. Conform raportului de constatare medico-legală lui Istrate A. i-a

fost cauzată o lovitură. Posibilitatea producerii leziunilor corporale în

rezultatul căderii corpului din poziție statică se exclude; - informația telefonică

efectuată de cet. Istrate Angela la 11.01.2012, referitor la faptul că are conflict cu

Ionaș A.; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.01.2012 cu fototabel,

prin care s-a constatat deteriorarea foii de ardezie de pe acoperișul tarabei din

piață, totodată a fost depistată și ridicată o bucată de fier - colțar; - procesul-

11

verbal de examinare a obiectului și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpului

delict din 01.02.2012, a unei bucăți de metal - colțar. Conținutul probelor

menționate mai sus, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de

instanța de apel, confirmă cu certitudine săvîrșirea de către inculpat a faptei

imputate, care întrunește elementele infracțiunii de huliganism, adică atît

latura obiectivă, cît și cea subiectivă a acestei infracțiuni, deoarece acesta, fiind

în loc public, prin acțiunile sale intenționat a încălcat grosolan ordinea

publică, în prezența mai multor persoane, cauzîndu-le părților vătămate

vătămări corporale neînsemnate.

În această ordine de idei, la acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate sunt

relevante următoarele modalități faptice alternative prin care se manifestă

componența de huliganism:

a) acțiuni însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor;

b) acțiuni însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor;

c) acțiuni însoțite de opunerea de rezistență reprezentanților autorităților

sau altor persoane care curmă actele huliganice;

d) acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc prin cinism sau obrăznicie

deosebită.

Astfel, din cele expuse mai sus rezultă că fapta prejudiciabilă a

infracțiunii de huliganism constă în acțiuni intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de una din modalitățile enumerate mai sus.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică se înțelege fapta săvîrșită în

public, îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea

jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice,

tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Totuși, important este modul public de săvîrșire a huliganismului, ceea

ce nu implică în mod obligatoriu și comiterea acestuia într-un loc public.

Potrivit lit. c) și e) art. 131 Cod penal, fapta se consideră a fi săvîrșită în public

atunci cînd este comisă: într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca

fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai

multe persoane; prin orice mijloace recurgînd la care făptuitorul își dădea

seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.

Colegiul penal denotă faptul că, instanțele judecătorești urmează să

delimitele huliganismul de alte infracțiuni în dependență de sensul și

orientarea intenției făptuitorului, de motivele, scopurile și circumstanțele

12

acțiunilor săvîrșite de el. Însă, în cazurile în care asemenea acțiuni au fost

însoțite de o încălcare grosolană evidentă a ordinii publice de către făptuitor și

au exprimat o vădită lipsă de respect față de societate, acte acțiuni urmează a

fi calificate drept huliganism.

Astfel, argumentele recurentului, precum că nu a fost demonstrată

vinovăția inculpatului în infracțiunea de huliganism agravat (art.287 alin.(3)

Cod penal), iar fapta acestuia constituie contravenția administrativă

prevăzută la art. 78 Cod contravențional, sunt neîntemeiate, deoarece potrivit

legislației în vigoare, huliganismul săvîrșit cu aplicarea altor obiecte pentru

vătămarea integrității corporale sau a sănătății, la care se referă toate obiectele

pe care le-a avut și utilizat făptuitorul la săvîrșirea infracțiunii, se încadrează

în alin.(3) al normei penale sus menționate.

În speța dată, cert s-a constatat că Ionaș A. a fost inițiatorul conflictelor

din 03.01.2012, 05.01.2012 și 11.01.2012, care au fost comise în magazin și în

stradă, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, de încercarea aplicării

unui obiect pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, și anume a

cornierului metalic, acțiuni însoțite de încălcarea grosolană a ordinii publice

care se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, fapt confirmat prin rapoartele

de expertiză medico-legale, care confirmă la părțile vătămate Istrate Anatolie și

Istrate Angela a leziunilor corporale neînsemnate, exprimîndu-se totodată cu

cuvinte necenzurate, fapt confirmat prin probele enumerate mai sus. Astfel, din

conținutul hotărîrii atacate rezultă că instanța de apel corect a constatat faptele

și circumstanțele săvîrșirii infracțiunii incriminate inculpatului în baza art. 287

alin.(3) Cod penal, descriindu-le în partea descriptivă, ulterior motivîndu-se

concluzia de vinovăție prin cumulul de probe administrate în cauză, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de către recurent.

Totodată, Colegiul penal menționează că motivele invocate referitor la

modul de apreciere a probelor, nu se încadrează în temeiurile cele prevăzute

de alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală. Mai mult, aprecierea probelor

ține de examinarea cauzei în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în

instanța de apel, iar dezacordul unei părți în acest sens, nu echivalează cu o

eroare ce ar da temei de casare a unei hotărîri de condamnare sau de achitare.

Prin urmare, motivele recurentului ce țin de starea de fapt, de

afirmațiile precum că instanța de apel eronat a apreciat probele cauzei, că

neîntemeiat nu au fost apreciate critic declarațiile părților vătămate, că

inculpatul a indicat că nu a urmărit scopul încălcării ordinii publice, sau

sfidarea normelor bunei conduite, manifestînd nerespect față de societate,

13

deoarece Ionaș A. a venit în magazin pentru a-și apăra dreptul de proprietate

și bunurile din local, Colegiul penal le consideră inadmisibile, iar

nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea lui,

de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe

care confirmă cu certitudine vinovăția lui în comiterea infracțiunii imputate.

Astfel, argumentele avocatului, precum că inculpatul nu este vinovat de

comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, este neîntemeiat și

contravine materialelor cauzei, și anume declarațiilor părților vătămate, a

martorilor și a cumulului de probe pertinente și concludente administrate în

cauza penală, care dovedește cu certitudine vina inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate.

În acest sens, instanța ține să menționeze și Hotărîrea explicativă a

Plenului CSJ „Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism”

nr. 4 din 19.06.2006, unde în pct.11 este stipulat că, aplicarea sau intenția de a

aplica arma de foc, diferite cuțite, boxe sau diferite arme albe, precum și alte

obiecte, inclusiv cele special adaptate pentru vătămarea integrității corporale

la săvîrșirea actelor de huliganism, constituie temei pentru calificarea

infracțiunii în baza alin. (3) art. 287 CP nu numai în acele cazuri în care

vinovatul cu ajutorul lor cauzează sau intenționează să cauzeze vătămări

corporale, dar și atunci cînd utilizarea obiectelor menționate în procesul

actelor huliganice creează un pericol real pentru viața și sănătatea cetățenilor.

În aceste circumstanțe, în cazul în care Ionaș A. nu ar fi fost oprit de

către colaboratorii „Bercut” în timpul ce acesta se repezea și amenința cu

cornierul metalic, aplicarea leziunilor corporale cu acest obiect era inevitabil și

real.

Astfel, Colegiul penal reține că solicitările recurentului privind achitarea

lui A. Ionaș, nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în

cauză, iar nerecunoașterea vinovăției de către acesta în comiterea infracțiunii

imputate, este apreciată de către instanța de recurs drept o modalitate de

exercitare a dreptului lui la apărare.

Mai mult, aceste argumente au fost invocate și în apel, iar instanța de

apel, examinîndu-le în ansamblu, conform art. 414 alin.(3) Cod de procedură

penală, s-a pronunțat detaliat și motivat asupra lor în decizie.

Concomitent, instanța de recurs conchide că decizia instanței de apel

cuprinde fondul apelurilor, temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele

adoptării soluției, ceea ce se încadrează în prevederile art. 417 Cod de

procedură penală, iar temei pentru casarea acesteia lipsesc.

14

Avocatul inculpatului a făcut referire la pct. 1) și 6) alin. (1) al art. 427

Cod de procedură penală, însă, Colegiul penal constată că recursul declarat

nu cuprinde o careva motivare ori argumentare din punct de vedere al

temeiurilor invocate.

Instanța de recurs, menționează că temeiul invocat de recurent stipulat

în pct. 8) alin. (1) al art.427 CPP – „nu sunt întrunite elementele infracțiunii” este

prezent atunci, cînd instanța ce a judecat cauza a comis în această parte o

eroare de drept, cum ar fi situația prin care în hotărîrea judecătorească s-a

făcut referire la săvîrșirea infracțiunii, dar nu au fost stabilite faptele sau

împrejurările de fapt care corespund elementelor constitutive ale infracțiunii

respective.

Însă, din probele enumerate mai sus, care au fost amplu analizate și

obiectiv apreciate de instanța de apel, se confirmă săvîrșirea de către Ionaș A.

a faptelor imputate.

La fel, în recurs se mai invocă ca temei de anulare a hotărîrii

judecătorești și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptelor

săvîrșite li s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că temeiul dat nu persistă în cauză, deoarece

instanța de apel nu a făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către

Ionaș A. decît cea în baza căruia acesta a fost pus sub învinuire.

Toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la

confirmarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor ce i se impută,

iar temei pentru casarea hotărîrii judecătorești lipsesc.

Cît privește argumentul invocat de avocatul inculpatului referitor la

rapoartele de expertiză medico-legale anexate la materialele cauzei, din care

rezultă că parților vătămate Istrate An. și Istrate A. le-au fost cauzate leziuni

corporale neînsemnate în urma acțiunilor violente ale lui Ionaș A., care urmau

a fi apreciate critic de către instanța de apel, deoarece inculpatul nu a avut

posibilitatea să verifice temeinicia și realitatea celor descrise, precum și

inculpatul nu a avut posibilitatea să conteste rapoartele de expertiză, instanța

de recurs le consideră ca neîntemeiate și declarative, care urmează a fi

respinse, deoarece, după cum rezultă din materialele cauzei, potrivit

proceselor-verbale de comunicare a raportului de expertiză din 25.01.2012 și

07.02.2012 (f.d. 83, 89, 215 vol.I), bănuitului Ionaș A. i-au fost aduse la

cunoștință în conformitate cu prevederile art. 151 Cod de procedură penală

rapoartele de expertiză nr.72/D și 73/D din 17.01.2012 și nr. 307/D din

15

07.02.2012 efectuate în privința lui Istrate An. și Istrate A., unde Ionaș A. nu a

avut careva obiecții, precum și nu a înaintat careva întrebări suplimentare către

expert, fiind de acord cu concluziile expertizelor.

Mai mult ca atît, încălcările menționate de avocat urmau a fi puse în

discuție la faza de urmărire penale, sau după ce au făcut cunoștință cu

materialele cauzei, astfel nefiind respectate prevederile art. 251 alin. (4) Cod

de procedură penală.

Totodată, la 27 februarie 2012, învinuitului Ionaș Andrei, în prezența

apărătorului său, i-au fost prezentate materialele cauzei penale, iar după ce

aceștia au luat cunoștință cu ele, careva cereri sau demersuri nu au declarat

(f.d.248,vol. I).

Colegiul penal constată că acțiunile lui Ionaș A. corect au fost încadrate

juridic, iar măsura de pedeapsă acestuia a fost stabilită cu respectarea

prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, ținîndu-se seama de gradul

prejudiciabil al faptei comise, de persoana celui vinovat și de toate

circumstanțele cauzei, care agravează ori atenuează răspunderea, fiindu-i

numită o pedeapsă în limitele sancțiunii normei penale în baza căreia a fost

declarat vinovat, astfel temeiuri de a interveni în hotărîrea judecătorească în

această parte la fel nu s-au stabilit.

Prezența circumstanțelor nominalizate permit instanței de recurs să

concluzioneze asupra inadmisibilității recursului declarat de avocat în

numele inculpatului pe motiv că acesta este vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de părțile vătămate Istrate Anatolie,

Istrate Angela și avocații acestora Ursachi A., Cojocaru A.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent.

Colegiul penal constată că parțile vătămate și avocații acestora în

recursul declarat nu invocă nici un temei de drept prevăzut la art. 427 alin.(1)

Cod de procedură penală, însă au menționat că solicită excluderea

prevederilor art. 90 cu stabilirea pedepsei închisorii, totodată, nefiind de acord

cu acțiunea civilă încasată.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

16

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărîrii atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală

invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în cauza dată, așa cum prevede art. 430 pct. 5) Cod de procedură

penală.

Din textul recursului declarat de părțile vătămate Istrate Anatolie,

Istrate Angela și avocații acestora Ursachi A., Cojocaru A. reiese că

prevederile legii procesual penale nu au fost respectate de către recurenți, care

nu au invocat nici unul din temeiurile obligatorii recursului ordinar prevăzute

în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, făcînd referire formal la

prevederile art. 420-422, 427, 429-430, 435 alin.(1) pct.2 lit.c) CPP.

Cerințele nominalizate, deși sunt obligatorii, nu au fost respectate de

către autorii recursului.

Recurenții solicită aplicarea unei pedepse mai aspre, totodată nefiind de

acord cu acțiunea civilă, și în acest caz aceștia erau obligați prin lege să invoce

vreunul din temeiurile pentru recurs stipulate în art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă nu s-au conformat legii. La etapa recursului ordinar

instanța de recurs nu efectuează un control asupra fondului cauzei, ci verifică

aplicarea corectă a normelor de drept material și de procedură față de faptele

constatate de instanța de fond ori, după caz, de instanța de apel. Această

verificare se efectuează numai în limita temeiurilor formulate în recurs.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

împotriva hotărîrii instanței de apel, fără citarea părților, dispune

inadmisibilitatea lui în cazul în care recursul nu îndeplinește cerințele de

conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală.

Deoarece temeiurile pentru recurs ordinar sînt expres și limitativ

stipulate în lege, rezultă că motivarea recursului trebuie să se refere numai la

acestea, cu indicarea expresă a temeiurilor pe care se întemeiază, astfel

recurenții nu au respectat aceste cerințe obligatorii.

În speță, părțile vătămate și avocații lor la întocmirea recursului nu au

îndeplinit toate dispozițiile prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală, și

în situația dată se impune, inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, pe

motiv, că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

17

procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2015, în cauza

penală în privința lui Ionaș Andrei Mihail, de avocatul Belinschi Maxim în

numele inculpatului Ionaș Andrei, ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel declarat

de părțile vătămate Istrate Anatolie, Istrate Angela și avocații acestora Ursachi

Ana, Cojocaru Adrian, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut

prevăzute în art. 430 pct.5) Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă, publicată integral la 12 mai 2016.

Președinte Petru Ursache

Judecătorii Constantin Alerguș

Vladimir Timofti

18