1ra-625/18 — art. 264 alin. 3 CP

1ra-625/18 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-625/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Șoronga Gabriela în numele părții vătămate, Dascăl Dina, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui

Lozovan Ruslan xxxx,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 25.11.2015 – 27.07.2016;

Instanța de apel: 22.08.2016 - 15.12.2016;

25.08.2017 - 23.11.2017;

Instanța de recurs: 03.03.2017 – 27.06.2017;

19.02.2018- 21.03.2018,

C O N S T A T Ă :

judecată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform art.

3641 Cod de procedură penală, Lozovan Ruslan a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executare

în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de

transport pe un termen de 4 (patru) ani.

S-a dispus încasarea de la C.A. ,,Klassika Asigurări” în beneficiul părții

vătămate Goțonoagă Eugen, a prejudiciului material în mărime de 185 539 ( una

sută opt zeci și cinci mii cinci sute treizeci și nouă) lei, iar în beneficiul părții

vătămate Dinei Dascăl-42 208 (patruzeci și două mii două sute opt) lei 11 bani.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Lozovan Ruslan, în beneficiul părții

vătămate Goțonoagă Eugen, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 ( treizeci mii)

lei și cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 (șase mii) lei, iar în

beneficiul părții vătămate Dina Dascăl-10 000 (zece mii) lei.

S-a dispus încasarea de la Lozovan Ruslan în beneficiul statului 168 (una sută

1

șaizeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

la ora 21.46, fiind la volanul autoturismului de model ,,Opel Kadett”, n/î xxxx și

deplasându-se pe bd. Dacia din direcția străzii Hristo Botev spre str. Teilor, mun.

Chișinău, ajungând la trecerea pentru pietoni cu circulație dirijată din apropierea

blocului nr. 1/2, nu a manifestat prudență sporită la trafic, ignorând cerințele pct. 20

alin. (1) al Regulamentului Circulației Rutiere, care stipulează că ,,semnalul de

culoare roșie interzice trecerea. La semnalul roșu al semaforului (cu excepția celui

reversibil) vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire (indicatorul 5.73) sau

înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în lipsa acestora – imediat înaintea

semaforului”, precum și cerințele pct. 23 alin. (1), (2), care prevăd că ,,semnalele

luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulației pietonilor sunt de culoare

verde și roșie, semnalul verde permite trecerea” și ca urmare a lovit pietonii Dascăl

Dina și Goțonoagă Eugen, care traversau partea carosabilă la trecerea pentru pietoni,

la semnalul verde a semaforului pentru dirijarea circulației pietonilor.

În rezultatul accidentului de circulație, pietonului Dascăl Dina, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 555/D din 06 mai 2015, i-a fost cauzată

vătămare corporală medie, manifestată prin fractura tibiei și fibulei drepte, fractura

corpului vertebral Th12, iar pietonului Goțonoagă Eugen, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 165 din 21 mai 2015, i-a fost cauzată vătămare gravă,

exprimată prin traumatism asociat, traumă cranio-cerebrală închisă, leziune axonală

difuză, însoțită de comă cerebrală cu manifestări neurologice clinice, plagă contuză

a regiunii fronto-parietale drepte, entorsă ligamentară cervicală, plagă contuză a

genunchiului stâng, fractură închisă oblică completă a ambelor oase a gambei drepte

în 1/3 medio-proximală cu deviere neesențială de fragmente osoase, contuzia

cordului, contuzia pulmonilor.

3.1. Avocatul Alexandru Luca, în numele inculpatului, care a solicitat

casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile înaintate

de Dascăl Dina în partea încasării prejudiciului moral, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

conform căreia Lozovan Ruslan, să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, să fie sancționat cu o pedeapsă în

limitele prevăzute de sancțiunea articolului respectiv, cu aplicarea prevederilor art.

3641 Cod de procedură penală și art. 90 Cod penal; în partea soluționării acțiunii

civile înaintate de Dascăl Dina și admise de prima instanță, ce ține de prejudiciul

moral, suma încasată să fie redusă la 5000 (cinci mii) lei, deja achitați.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- instanța la aplicarea pedepsei nu a dat o apreciere deplină circumstanțelor ce

individualizează personalitatea acuzatului, iar la soluționarea laturii civile, instanța

2

nu s-a expus pe marginea tuturor circumstanțelor importante pentru justa soluționare

a cauzei;

- instanța de fond, stabilindu-i inculpatului pedeapsa cu închisoare, cu

executare reală, a respins solicitările apărării privind aplicarea față de Lozovan

Ruslan a prevederilor art. 79 sau a art. 90 Cod penal, fără a aduce careva argumente

forte în vederea neaplicării acestora, limitându-se doar la constatarea sineîncrederii

exagerate a inculpatului în momentul conducerii automobilului și consecințele grave

ale infracțiunii;

- instanța eronat a reținut elementele constitutive ale infracțiunii imputate,

drept circumstanțe determinante la aplicarea pedepsei, or sine-încrederea exagerată

constituie forma laturii subiective, iar gravitatea consecințelor, face parte din latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. În același

timp, inculpatul nu prezintă pericol social, instanța nu a motivat de ce în

exclusivitate izolarea acestuia de societate își va atinge scopurile instituite prin lege,

or privarea inculpatului de permis de conducere deja va garanta că inculpatul nu va

conduce unitățile de transport.

3.2. Avocatul Viorel Gortolomei, în numele inculpatului, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, non-

privativă de libertate, prin prisma art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- instanța de fond a analizat pe deplin toate circumstanțele și nu a ținut cont de

circumstanțele importante pentru soluționarea acesteia;

- instanța de fond nu a ținut cont și nu a dat apreciere aspectelor ce

individualizează personalitatea inculpatului.

Apelantul a menționat că, inculpatul a recunoscut vina integral și a solicitat

examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, nu se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, anterior

nu a fost judecat, are loc permanent de trai și de lucru, la momentul comiterii

accidentului nu se afla în stare de ebrietate.

Astfel, instanța urma să țină cont de toate aceste circumstanțe și urma să-i

acorde șansa corectării, fără izolarea de societate, prin stabilirea pedepsei sub formă

de închisoare cu aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, cu

suspendarea executării pedepsei pe o perioadă de probațiune conform prevederilor

art. 90 Cod penal, deoarece acest mod de executare va asigura atingerea scopului

pedepsei penale și va oferi posibilitatea inculpatului de a se restabili în fața

societății;

- instanța de fond a stabilit sume exagerate referitor la prejudiciul moral și nu

a ținut cont de faptul că prejudiciul material urmează a fi achitat de către Compania

de Asigurări ,,Klassika Asigurări”, fiind totuși parțial achitate de către inculpat.

3

3.3. Avocatul Dmitri Lunga, în interesele Companiei de Asigurări ,,Klassika

Asigurări” S.A., care a solicitat casarea acesteia, în partea încasării despăgubirilor

din contul C.A. ,,Klassica Asigurări” S.A., în folosul lui Goțonoagă Eugen și Dinei

Dascăl, și după caz, dispunerea rejudecării cauzei sau pronunțarea unei noi hotărâri,

privind respingerea tuturor pretențiilor lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl către

C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A..

În motivarea cererii a invocat că:

- sumele încasate de la asigurator cu titlu de despăgubiri în beneficiul părților

civile sunt exagerate și neîntemeiate, deoarece în mod evident nu corespund

dispozițiilor Legii Republicii Moldova nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

astfel instanța de fond nu a cercetat în ce măsură sunt întrunite condițiile stabilite în

alin. (1), (2) lit. d) din art. 25 al legii menționate, ceea ce în mod evident afectează

legalitatea deciziei adoptate, și anume nu au fost elucidate: dacă părțile civile

Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au avut polițe de asigurare obligatorie de asistență

medicală, și în ce măsură reieșind din leziunile suferite tratamentul medical putea fi

acordat/achitat lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl din fondurile de asigurări

medicale obligatorii în baza polițelor de asigurare medicală obligatorie; care sunt

prețurile tratamentului analogic în instituțiile medicale ordinare din Republica

Moldova, or conform datelor prezentate Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au primit

tratament în instituții medicale private de lux (Medpark – SRL ,,HealthForever

International”, dar și din Germania); dacă leziunile corporale și starea sănătății lui

Goțonoagă Eugen într-adevăr necesitau tratamentul în Germania și nici o instituție

medicală în Republica Moldova nu putea acorda tratamentul analogic necesar.

La materialele cauzei lipsesc probele respective ce atestă imposibilitatea de a

recupera tratamentul persoanei din contul fondurilor de asigurare medicală

obligatorie, lipsește confirmarea corespunzătoare a faptului că nici o instituție

medicală în Republica Moldova nu putea acorda lui Goțonoaga Eugen tratamentul

necesar pe teritoriul Republicii Moldova, precum și care sunt prețurile tratamentului

acordat cet. Dascal Dina și Goțonoagă Eugen în instituțiile medicale ordinare din

Republica Moldova, astfel fiind probată necesitatea asiguratorului să acopere

cheltuielile pentru tratamentul părților vătămate;

- instanța de fond i-a încălcat dreptul la citarea corespunzătoare pentru

ședințele de judecată, invocând că ultima dată a ședinței de judecată despre care

reprezentantul împuternicit al asiguratorului a fost notificat sub semnătură, este data

de 28 iunie 2016, care nu a avut loc din cauza absenței judecătorului. Se pretinde că

reprezentantul asiguratorului, avocatul Iulian Balan, a fost informat prin

telefonogramă despre data și ora ședințelor de judecată (f.d. 43, 45 vol. II), date care

însă nu permit de a verifica cert dacă acesta a fost înștiințat corespunzător, mai mult

prin însăși telefonograma din 05 iulie 2016 se atesta că data ședinței de judecată nu

4

a fost comunicată în modul corespunzător. În sensul dat, a avut loc încălcarea

procedurii de citare.

decembrie 2016, pronunțată integral la 12 ianuarie 2017, au fost respinse ca

nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că cercetând

suplimentar probele administrate de către instanța de fond și apreciindu-le din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, în ansamblu – din

punct de vedere al coroborării lor, în corespundere cu cerințele art. 101 Cod de

procedură penală, s-a stabilit că instanța de fond corect a stabilit starea de fapt pe

cauză, acțiunile inculpatului just fiind încadrate în dispoziția art. 264 alin. (3) lit. a)

Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a circulației și de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a determinat ca fiind

dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost deferit

justiției.

Având în vedere că critica apelanților viza în parte, stabilirea pedepsei

inculpatului, instanța de apel s-a referit la acest aspect, reținând lipsa de temei întru

intervenirea în sentința instanței de fond în această parte, or după cum s-a constatat

din materialele cauzei, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont

de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,

inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.

În acest context, instanța de apel a respins motivele invocate în apelurile

declarate de avocații Luca Alexandru și Gortolomei Viorel, or prin criteriul de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este

obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei

vinovate. Astfel, verificând corectitudinea individualizării pedepsei penale stabilite

în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a

individualizat pedeapsa penală și prin urmare, a acordat deplină eficiență

prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, precum și celor de la art. 364/1

alin. (8) Cod de procedură penală, stabilindu-se o pedeapsă echitabilă pentru fapta

comisă.

În ce privește argumentele apărătorilor inculpatului cu privire la posibilitatea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel le-a considerat

neîntemeiate, deoarece analizând sentința atacată, s-a constatat că instanța de fond

și-a motivat soluția sa în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în

privința inculpatului, concluzionând că nu este rezonabil de aplicat prevederile art.

90 Cod penal și de suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoare

5

inculpatului, or nerespectarea obligațiilor ce-i revin șoferului care conduce mijlocul

de transport, care prezintă un grad sporit de pericol a generat consecințe grave, fiind

puse în pericol viața și sănătatea pietonilor și s-a soldat cu provocarea leziunilor

corporale grave pentru partea vătămată Goțonoagă Eugen și leziuni corporale medii

pentru partea vătămată Dascăl Dina, fiindu-le cauzate prejudicii materiale și morale,

prejudiciul material fiind nerecuperat.

Subsidiar, instanța de apel a relevat că textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin

sintagma ,,poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica

prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care

stipulează că: ,,dacă instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de

persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca aceasta să

execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei indicând numaidecât motivele…”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate,

pe care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o

acorde.

La acest capitol instanța de apel a reținut că instanța de fond și-a motivat

soluția privind inoportunitatea aplicării unei pedepse mai blânde inculpatului,

soluție pe care instanța de apel și-a însușit-o pe deplin și a cărei reluare nu se mai

impunea.

Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea în privința inculpatului

Lozovan Ruslan a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, instanța de apel a specificat că în

privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile acestei legi, or inculpatul deși a

recunoscut vina integral, în speță se constată că nu a achitat integral prejudiciul

cauzat prin infracțiune părților vătămate, astfel nefiind întrunite condițiile art. 57

Cod penal.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului, instanța de

apel a specificat că, conform art. 1422 alin. (1) și art. 1423 alin. (1) Cod civil, în

cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice)

prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte

cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Mărimea compensației

pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice le apreciază

instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat

6

prejudiciul, precum statutul social al persoanei vătămate, prejudiciul moral

reprezentând o pagubă care este cauzată persoanei prin vătămarea unui interes

personal nepatrimonial.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, dispunând încasarea de la

inculpat a prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei în beneficiul părții vătămate

Goțonoagă Eugen și 10 000 lei în beneficiul Dinei Dascăl, a reieșit din aprecierea

justă și pertinentă a complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei

morale compensatoare, care este una rezonabilă și echitabilă, având în vedere, în

principal, criteriile referitoare la consecințele pe care le-au avut de suferit părțile

vătămate în urma acțiunilor inculpatului.

La fel, au fost respinse și argumentele reprezentantului asiguratorului, precum

că instanța incorect a dispus încasarea prejudiciului material în beneficiul părților

vătămate, acțiunea civilă neîntemeiat fiind admisă.

În acest sens, cu referire la dauna materială solicitată și dispusă spre încasare

în sumă de 185 539 lei în beneficiul părții vătămate Goțonoagă Eugen și 42 208 lei

11 bani în beneficiul Dinei Dascăl, instanța de apel a considerat că instanța de fond

corect a soluționat acțiunea civilă, în coroborare cu prevederile art. 387 Cod de

procedură penală și 1398 alin. (1) Cod civil, care stipulează că, odată cu pronunțarea

sentinței de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sunt dovedite

temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, este obligată să admită

acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori să o respingă.

La acest capitol s-a reținut și hotărârea CEDO în cazul Tonchev vs Bulgaria

din 19.11.2009, în care Curtea a notat că: ,,În situația în care sistemul intern permite

reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are

obligația să se asigure că aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de

art. 6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale din 04 noiembrie 1950”.

Prin urmare, constatând că prin acțiunile inculpatului lui Goțonoagă Eugen și

lui Dascăl Dina le-a fost cauzat un prejudiciu material, instanța corect a dispus

încasarea acestuia în folosul părților vătămate din contul asiguratorului, atras în

proces în calitate de parte civilmente responsabilă, or conform prevederilor Legii nr.

414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto,

cazul asigurat este accidentul produs de un autovehicul, al cărui posesor a îndeplinit

obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu cauzarea de

prejudicii atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării autovehiculului.

Asiguratorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului

sau a utilizatorului de autovehicul.

Referitor la alegațiile apelantului cu privire la aplicabilitatea prevederilor art.

25 din legea menționată precum că asiguratorul nu poate achita cheltuielile suportate

de părțile vătămate, deoarece aceste cheltuieli nu sunt acoperite din fondul asigurării

7

medicale obligatorii, instanța de apel a considerat că reprezentantul asiguratorului a

interpretat eronat dispozițiile articolului supra menționat,or din textul acestei norme

reiese clar că este vorba despre cheltuielile care nu sunt suportate și nu cele care nu

sunt acoperite din contul asigurării medicale obligatorii.

Totodată, instanța de apel a relevat că nu pot fi reținute nici argumentele

apelantului precum că părțile vătămate au ales să-și facă tratament în instituțiile

medicale private de lux și peste hotarele țării, neprezentând confirmare precum că

nici o instituție medicală din Republica Moldova nu practică serviciile medicale

necesare, or este dreptul fundamental al pacientului să-și aleagă medicul, locul care

el consideră că va da rezultat asupra unui tratament.

Cu referire la argumentul apelantului privind încălcarea procedurii de citare,

precum și faptul că prin telefonograma anexată la cauza penală (f.d. 43,45) nu

permite cert de a verifica că reprezentantul ,,Klassika Asigurări” a fost citat, instanța

de apel l-a apreciat critic, or în ședința de judecată reprezentantul ,,Klassika

Asigurări”, avocatul Iulian Balan, fiind legal citat (f.d. 43), nu s-a prezentat și nu a

anunțat instanța despre imposibilitatea prezentării acestuia în ședința de judecată,

ulterior la data de 05 iulie 2016, fiind telefonat de către grefierul Alexeeva Viorica,

ultimul a indicat că va reveni ulterior, deoarece se află într-o altă ședință de judecată

(f.d. 25).

Astfel, instanța de apel a considerat aplicabilă speței jurisprudența CEDO în

cauza Avramenco contra Moldovei și Ponomaryov contra Ucrainei, unde Curtea a

statuat că participantul la proces, care cunoaște despre faptul desfășurării în privința

sa a unui proces judiciar, este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul

procesului și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6

CEDO. În speță având în vedere că însăși reprezentantul asiguratorului a depus

cerere de apel și urma să se intereseze de data ședinței, în caz dacă nu a recepționat

citația instanței, instanța de apel a considerat că nu a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil, după cum invocase reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări”S.A..

Din cele sus-enunțate, instanța a constatat netemeinicia argumentelor invocate

de apelanți, ajungând la concluzia de a respinge ca nefondate apelurile declarate, cu

menținerea fără modificări a sentinței.

5.1. Reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A., Cristina Dolghi, care a

solicitat casarea acestora în latura civilă, în partea încasării despăgubirilor din contul

C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. în folosul lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl, cu

remiterea cauzei penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat:

- C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. a fost atrasă în proces în calitate de parte

civilmente responsabilă, și nu recunoscută prin ordonanță;

8

- hotărârile instanțelor de judecată sunt ilegale și neîntemeiate, cu aplicarea

eronată a normelor de drept material și procedural;

- a fost încălcat dreptul la citarea corespunzătoare cu privire la ședințele de

judecată ce au avut loc în instanța de fond;

- a fost încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare, care

alcătuiesc principii a unui proces judiciar echitabil, reprezentantul asiguratorului

fiind lipsit ilegal de posibilitatea să facă cunoștință cu concretizarea acțiunilor

depuse și să prezinte obiecții motivate;

- reprezentantul asiguratorului a fost lipsit de dreptul de a se opune sumelor

pretinse prin argumentare legală și prezentare de probe;

- la materialele cauzei lipsesc probele ce atestă imposibilitatea de a recupera

tratamentul persoanei din contul fondurilor de asigurare medicală obligatorie,

precum și o confirmare corespunzătoare a faptului că nicio instituție medicală în

Republica Moldova nu putea acorda lui Goțonoagă Eugen tratamentul necesar;

- nu au fost stabilite prețurile clare pentru tratamentul acordat cet. Dascăl

Dina și lui Goțonoagă Eugen în instituțiile ordinare din Republica Moldova, nefiind

probată necesitatea asiguratorului să acopere cheltuielile pentru tratamentul dat.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul declarat în baza art.427 alin. (1)

pct. 5), 6), 16) Cod de procedură penală.

5.2. Avocatul Gortolomei Viorel, în interesele inculpatului Lozovan Ruslan,

care a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, și aplicarea Legii cu privire la

amnistie față de inculpatul Lozovan Ruslan.

În motivarea recursului invocase:

- hotărârile instanțelor de judecată sunt ilegale;

- instanțele de judecată incorect au stabilit pedeapsa inculpatului și nu au

aplicat prevederile art. 90 Cod penal, nefiind luat în considerație comportamentul

inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care din start s-a căit sincer de cele comise

și a acordat părților vătămate sumele solicitate, fapt ce a dovedit că nu este

indiferent față de fapta prejudiciabilă comisă, personalitatea inculpatului, care se

caracterizează pozitiv și nu se află la evidența medicilor psihiatru si narcolog; nu au

fost stabilite circumstanțe agravante, dar totodată nu s-a ținut cont de circumstanțele

atenuante – recunoașterea vinei, căința sinceră, recuperarea daunei morale stabilită

de instanța de fond, inculpatul anterior nu a fost judecat sau condamnat;

- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea aplicării Legii cu privire la

amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova în privința inculpatului.

pentru inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Viorel Gortolomei în

numele inculpatului, pe care îl consideră vădit neîntemeiat.

9

Cu referire la argumentele invocate de avocatul inculpatului privind aplicarea

actului de amnistie în conformitate cu Legea nr. 210 din 29.07.2016, acuzatorul de

stat a menționat că, conform prevederilor art. 10 alin. (1) lit. k) din legea sus

menționată, amnistia nu se aplică persoanei inculpate ce nu a reparat integral

prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este acuzat. Prin sentință s-a stabilit

că persistă încasarea prejudiciului material și respectiv chestiunea privind

soluționarea acțiunii civile este în proces de examinare de unde rezultă că există

prejudiciu material.

Cu referire la argumentele invocate de compania de asigurare, procurorul a

conchis că, conform art. 73 alin. (2) Cod de procedură penală recunoașterea ca parte

civilmente responsabilă se face prin hotărâre a organului de urmărire penală sau a

instanței de judecată.

Din materialele cauzei s-a constatat că un asemenea act procedural nu există.

Totodată conform art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. La capitolul dat hotărârea atacată

este expusă neclar, fapt prin care se propune trimiterea cauzei la rejudecare în

aceiași instanță în alt complet de judecată.

iunie 2017 au fost admise recursurile ordinare, casată parțial decizia instanței de

apel în partea încasării prejudiciului material și dispusă rejudecarea cauzei în această

parte în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile deciziei au fost menținute.

7.1. Instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar hotărârea este expusă neclar, deoarece

instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor pe cauza dată nu au ținut cont de

prevederile art. 25 alin. (1), (2) lit. d) a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule, nr. 414 din 22 decembrie

2006, și anume nu au fost elucidate următoarele circumstanțe, esențiale pentru justa

soluționare a cauzei în latura civilă, după cum solicită recurentul:

- dacă părțile civile Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au avut polițe de

asigurare obligatorie de asistență medicală și în ce măsură, reieșind din leziunile

suferite, tratamentul medical putea fi acordat lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl

din fondurile de asigurări medicale obligatorii în baza poliței de asigurare medicală

obligatorie;

- care sunt prețurile tratamentului analogic în instituțiile medicale ordinare din

Republica Moldova, or conform actelor prezentate, Goțonoagă Eugen și Dina

Dascăl au primit tratamentul în instituții medicale private de lux, în particular

Goțonoagă Eugen inclusiv și în Germania;

10

- dacă leziunile corporale și starea sănătății lui Goțonoagă Eugen într-adevăr

necesitau tratamentul în Germania și nici o instituție medicală din Republica

Moldova nu putea acorda tratamentul analogic.

Totodată, Colegiul penal a relevat că, instanțele de judecată trebuiau să

verifice posibilitatea recuperării cheltuielilor suportate de către părțile vătămate în

instituțiile medicale în afara țării, în cazul în care s-ar fi stabilit сă în Republica

Moldova nu este posibil de a se efectua tratamentul prescris, iar acest fapt este

confirmat de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova. Mai mult ca atât,

instanța de apel nu a reținut faptul că părțile vătămate Dascăl Dina și Goțonoagă

Eugen sunt posesori ai polițelor de asigurare, iar potrivit art. 25 din Legea nr. 414,

companiile de asigurare compensează numai cheltuielile care nu sunt recuperate din

fondurile asigurării medicale obligatorii.

Instanțele de judecată, în susținerea poziției lor, nu au făcut referință la

Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1490/672 din 29.12.2014, privind aprobarea

normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a programului unic al asigurării

obligatorii de asistență medicală și anume la art. 8 lit. c), e), f); art. 9; art. 11; art. 90;

art. 104-107.

Colegiul penal lărgit a constatat că instanța de apel nu a apreciat în mod

corespunzător statutul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. în proces, fiind de o relevanță

deosebită faptul că ultima, după cum și invocă reprezentantul său, nu a fost

recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă prin hotărâre a organului de

urmărire penală sau a instanței de judecată, în conformitate cu prevederile art. 73

alin. (2) Cod de procedură penală, ceea ce denotă comiterea unei erori în detrimentul

recurentului.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal a conchis că decizia instanței de

apel urmează a fi casată parțial, și anume în latura încasării prejudiciului material,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din motivul prezenței erorilor de drept invocate de recurenți, care nu pot fi

corectate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța ce a judecat apelurile.

noiembrie 2017 au fost respinse apelurile declarate de avocați în numele

inculpatului, ca nefondate și a fost admis apelul declarat de CA „Klassika Asigurări”

SA, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu conform art. 409 alin. (2) Cod penal,

în latura civilă, în partea încasării prejudiciului material și cheltuielilor de judecată

și, în această parte, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care acțiunea civilă privind încasarea prejudiciului material înaintată

de Dascăl Dina împotriva CA „Klassika Asigurări” SA și inculpatului, și acțiunea

civilă privind încasarea prejudiciului material înaintată de Goțonoga Tudor și Eugen

din contul CA „Klassika Asigurări” SA au fost admise în principiu, cu stabilirea

11

cuantumului în ordine civilă.

Cerințele procurorului privind încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului suma de 168 (una sută șaizeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru

efectuarea expertizelor medico-legale, au fost respinse ca fiind nefondate.

În rest, prevederile sentinței au fost menținute fără modificări.

8.1. În motivarea soluției sale instanța de apel a precizat că, instanța de fond

just și întemeiat a stabilit categoria și termenul pedepsei penale, fiind luate în

considerație dispozițiile art. 61 și art.75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei

penale, de restabilire a echității sociale și corijare a infractorului, întru prevenirea

comiterii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de

individualizare a pedepsei, ținându-se cont de gravitatea faptei penale și

consecințele survenite, aplicând o pedeapsă echitabilă în limitele legii, ținând cont

de prevederile art.3641 Cod de procedură penală.

Nu a fost reținută solicitarea avocatului privind aplicarea în privința

inculpatului a actului de amnistie în conformitate cu Legea nr. 210 din 29.07.2016,

or, conform prevederilor art.10 alin.1) lit. k) din legea sus menționată, amnistia nu

se aplică persoanei inculpate ce nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin

infracțiunea pentru care este acuzat. Din materialele cauzei rezultă, că prejudiciul

material părților civile n-a fost restituit, și respectiv chestiunea privind soluționarea

acțiunii civile este în proces de examinare de unde rezultă că există prejudiciu

material, astfel ca in privința inculpatului actul de amnistie nu este aplicabil.

Cu referire la argumentul apărătorului inculpatului cu privire la posibilitatea

aplicării prevederilor art. 90 Cod penal în privința ultimului, Colegiul penal a

considerat ca fiind neîntemeiat, deoarece la caz s-a constatat că nu este rezonabil de

aplicat prevederile art. 90 Cod penal și de suspendat condiționat executarea pedepsei

cu închisoare, or, nerespectarea obligațiilor ce-i revin șoferului care conduce

mijlocul de transport, care prezintă un grad sporit de pericol, a generat consecințe

grave fiind amenințată viața și sănătatea pietonilor și s-a soldat cu provocarea

leziunilor corporale grave pentru partea vătămată Goțonoagă Eugen și leziunilor

corporale medii pentru partea vătămată Dascăl Dina, fiindu-le cauzate prejudicii

materiale și morale.

Privind latura civilă și anume, încasarea prejudiciului moral, Colegiul a

considerat că instanța de fond dispunând încasarea de la inculpat a prejudiciului

moral în mărime de 30 000 lei în beneficiul părții civile Goțonoagă Eugen și 10 000

lei în beneficiul Dinei Dascăl, a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a

complexului material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale

compensatoare, care este una rezonabilă și echitabilă, având în vedere, în principal,

criteriile referitoare la consecințele pe care le-a avut de suferit părțile civile în urma

acțiunilor inculpatului.

Colegiul penal a reținut, că părțile civile nu au pretenții față de inculpat în

12

privința prejudiciului moral, or, din materialele cauzei rezultă că inculpatul a achitat

părții civile E.Goțonoga prejudiciul moral în sumă de 30 000 lei și cheltuielile

privind asistența juridică 6000 lei, fapt confirmat prin recipisa eliberată de acesta

(f.d.114, v. II), iar părții civile D.Dascăl, i-a achitat prejudiciu moral în sumă de 10

000 lei, ceea ce la fel se confirmă prin recipisa eliberată de aceasta (f.d.115, vol. II).

În ce privește cerințele privind încasarea prejudiciului material înaintate de

Dascăl Dina, Goțonoga Tudor și Eugen din contul CA„Klassika Asigurări” SA și

din contul inculpatului, Colegiul penal a reținut că, la materialele cauzei lipsesc

careva probe ce atestă imposibilitatea de a recupera tratamentul persoanei din contul

fondurilor de asigurare medicală obligatorie, precum și o confirmare

corespunzătoare a faptului că nici-o instituție medicală în Republica Moldova nu

putea acorda lui Goțonoagă Eugen tratamentul necesar, lipsesc date, ce ar confirma

prețurile clare pentru tratamentul acordat cet. Dascăl Dina și lui Goțonoagă Eugen în

instituțiile ordinare din Republica Moldova, nefiind probată necesitatea

asiguratorului să acopere cheltuielile pentru tratamentul dat, or, și contul

asigurătorului de răspundere civilă urmează a fi încasată doar diferența dintre suma

acoperită de asigurarea medicală obligatorie și cea suportată real, circumstanțe ce la

caz nu pot fi stabilite, din lipsa de probele enunțate, fapt ce condiționează concluzia

admiterii în principiu a acțiunii civile cu stabilirea cuantumului prejudiciului în

ordine civilă.

Totodată, solicitările avocatului Șoronga în numele părții civile D.Dascăl,

privind încasarea prejudiciului în mod solidar de la inculpat și Compania de

asigurări, la fel, a fost respins din lipsa de probe ce ar confirma cuantumul

prejudiciului care urmează a fi recuperat din contul companiei de asigurare și cel

care urmează a fi încasat de la inculpat, or, legea la caz nu prevede răspunderea

materială în mod solidar.

Colegiul penal a admis argumentul invocat de reprezentantul C.A. ,,Klassika

Asigurări" S.A., deoarece instanța de fond la adoptarea hotărârii privind încasarea

prejudiciului material de la companie, nu a ținut cont de prevederile art.25 alin.(1),

(2) lit.d) a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, nr.414 din 22 decembrie 2006, și anume nu au fost

elucidate următoarele circumstanțe, esențiale pentru justa soluționare a cauzei în

latura civilă, după cum indică apelantul:

- dacă părțile civile Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au avut polițe de

asigurare obligatorie de asistență medicală și în ce măsură, reieșind din leziunile

suferite, tratamentul medical putea fi acordat lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl

din fondurile de asigurări medicale obligatorii în baza poliței de asigurare medicală

obligatorie;

- care sunt prețurile tratamentului analogic în instituțiile medicale ordinare din

Republica Moldova, or, conform actelor prezentate, Goțonoagă Eugen și Dina

13

Dascăl au primit tratamentul în instituții medicale private de lux, în particular

Goțonoagă Eugen inclusiv și în Germania;

- dacă leziunile corporale și starea sănătății lui Goțonoagă Eugen într-adevăr

necesitau tratamentul în Germania și nici o instituție medicală din Republica

Moldova nu putea acorda tratamentul analogic.

La acest capitol, Colegiul a menționat că din materialele cauzei nu este posibil

de verificat posibilitatea recuperării cheltuielilor suportate de către părțile civile în

instituțiile medicale în afara țării, în cazul în care s-ar fi stabilit că în Republica

Moldova nu este posibil de a se efectua tratamentul prescris, iar acest fapt este

confirmat de către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

Mai mult ca atât, părțile civile Dascăl Dina și Goțonoagă Eugen sunt posesori

ai polițelor de asigurare, iar potrivit art. 25 din Legea nr. 414, companiile de

asigurare compensează numai cheltuielile care nu sunt recuperate din fondurile

asigurării medicale obligatorii, conform Ordinului Ministerului Sănătății nr.

1490/672 din 29.12.2014, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare în

anul 2015 a programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală și anume

la art. 8 lit. c), e), f); art. 9; art. 11; art. 90; art. 104- 107.

Părțile civile și avocații acestora n-au prezentat instanței de apel careva probe

suplimentare pentru constatarea circumstanțelor indicate, obligațiune ce le revine,

făcând imposibilă soluționarea acțiunii civile în procesul penal, fapte ce nu-i

privează de dreptul de a se adresa în ordine civilă, or, la caz cauza a fost examinată

în ordinea procedurii prevăzute la art.3641 Cod de procedură penală, și părțile civile

în caz de înaintare a acțiunii civile urmează să-și dovedească cerințele înaintate.

Cerința procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare în mărime de 168 lei a fost respinsă, ca nefondată, acestea fiind cheltuieli

efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Or, potrivit art.100 alin.(2) Cod de

procedură penală și art. 6 par. 2 CEDO, sarcina probațiunii e pusă în seama

organului de urmărire penală, persoana acuzată de un delict beneficiind de

„prezumția nevinovăției", stipulată la art. 8 Cod de procedură penală.

în numele părții vătămate Dascăl Dina, solicitând casarea acesteia în latura civilă în

ceea ce o privește pe Dina Dascăl, cu menținerea sentinței în această parte.

În motivarea recursului a invocat că:

- instanța de apel nu a fost în drept să admită în principiu acțiunile civile

formulate de către părțile vătămate, ci trebuia să le examineze în fond în modalitatea

prevăzută de normele procesual penale în vigoare la data examinării, fie prin

respingere sau prin admitere conform art. 225 Cod de procedură penală;

- instanța de fond corect a încasat prejudiciul din contul CA „Klassika

14

Asigurări” SA, iar argumentele reprezentantului Companiei de Asigurare în vederea

ilegalității sentinței este o interpretare eronată și tendențioasă a art. 25 din Legea nr.

414 și o încercare de a schimba sensul legii;

- partea vătămată Dascăl Dina a demonstrat faptul că tratamentul și

recuperarea sa legată de accidentul rutier comis de Lozovan Ruslan l-a urmat în

instituția privată Medpark și a prezentat în susținerea acțiunii civile toate probele

care au justificat suma pretinsă și a demonstrat că cheltuielile nu sunt din fondurile

de asigurare obligatorii oferite de instituțiile publice, tratamentul fiind acordat de

către o instituție privată.

admiterea acestuia, deoarece soluția instanței de apel este contrară prevederilor art.

225 alin. (3) Cod de procedură penală, temei care se încadrează în prevederile art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului rezultă că avocatul își expune dezacordul cu soluția

instanței de apel doar în latura civilă, privind admiterea acțiunii civile depuse de

partea vătămată Dascăl Dina, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se

expună instanța în ordine civilă, indicând ca temei de drept pct. 6) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau

acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței, însă Colegiul analizând acest temei în raport cu motivele invocate

în recursul declarat, constată că nici unul din ele nu și-a găsit confirmare la

examinarea recursului.

Conform art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală acțiunea civilă în procesul

penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței

de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate

15

prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea)

interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Alin. (3) pct. 1),

prevede că prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de

legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru tratamentul părții vătămate și

îngrijirea acesteia.

Luând în considerație cele menționate, instanța de recurs conchide, că soluția

instanței de apel referitor la admiterea acțiunii civile depuse de partea vătămată

Dascăl, în principiu, urmând ca asupra cuantumului să se expună instanța în ordine

civilă, este una corectă și justificată, deoarece la materialele cauzei lipsesc careva

probe ce ar confirma prețurile clare pentru tratamentul acordat Dinei Dascăl în

instituțiile ordinare din Republica Moldova, nefiind probată necesitatea

asiguratorului să acopere cheltuielile pentru tratamentul dat, or, din contul

asigurătorului de răspundere civilă urmează a fi încasată doar diferența dintre suma

acoperită de asigurarea medicală obligatorie și cea suportată real, circumstanțe ce la

caz nu au fost stabilite, din lipsă de probe.

Totodată, în motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, partea

vătămată Dascăl Dina este posesoare a poliței de asigurare, iar potrivit art. 25 din

Legea nr. 414, din 22.12.2006, companiile de asigurare compensează numai

cheltuielile care nu sunt recuperate din fondurile asigurării medicale obligatorii,

conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1490/672, din 29.12.2014, privind

aprobarea normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a programului unic al

asigurării obligatorii de asistență medicală și anume la art. 8 lit. c), e), f); art. 9;

art. 11; art. 90; art. 104- 107.

Mai mult ca atât, din materialele cauzei nu este posibil de verificat

posibilitatea recuperării cheltuielilor suportate de către Dascăl Dina în instituțiile

medicale în afara țării, în cazul în care s-ar fi stabilit că în Republica Moldova nu

este posibil de a se efectua tratamentul prescris, iar acest fapt este confirmat de către

Ministerul Sănătății al Republicii Moldova.

Prin urmare, instanța de apel ținând cont de faptul că, partea vătămată sau

avocatul său nu au prezentat probe suplimentare ce ar confirma cuantumul

cheltuielilor suportate în urma accidentului rutier, pentru tratamentul analogic în

instituțiile medicale ordinare din Republica Moldova, și în ce măsură puteau fi

recuperate din fondurile de asigurări medicale obligatorii în baza poliței de asigurare

medicală obligatorie, obligațiune ce le revine, or, cauza fiind examinată în ordinea

procedurii simplificate prevăzute la art.3641 Cod de procedură penală și pentru a

evita amânarea judecării cauzei, Colegiul penal corect a ajuns la concluzia că, este

imposibilă soluționarea acțiunii civile în procesul penal, fapte ce nu-i privează de

dreptul de a se adresa în ordine civilă. Soluția instanței de apel este dictată și de

prevederile art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, care stipulează că în cazuri

excepționale când, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile,

16

ar trebui amânată judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea

civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască

instanța civilă.

În urma celor expuse, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept

invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar

solicitările recurentului nu au suport probatoriu și contravin probelor administrate în

cauză, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată,

iar recursul declarat este inadmisibil fiind vădit neîntemeiat.

de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Șoronga Gabriela în

numele părții vătămate, Dascăl Dina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2017, în cauza penală în privința lui Lozovan

Ruslan, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată publicată la 18 aprilie 2018.

Președinte: Nicolae Gordilă

Judecători: Liliana Catan

Ion Guzun

17