1ra-736/2017 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-736/2017 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr. 1ra-736/2017

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 iunie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

Judecători – Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Nadejda Toma, Petru Moraru,

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de reprezentantul C.A.

“Klassika Asigurări” S.A., Dolghi Cristina și de avocatul Gortolomei Viorel în numele

inculpatului Lozovan Ruslan, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 27 iulie 2016 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15

decembrie 2016, în cauza penală în privința lui

Lozovan Ruslan XXX, născut la XXX,

originar și domiciliat în XXX, com.

XXX, str. XXX nr. XXX.

Termenul de examinare a cauzei:

A C O N S T A T A T:

probelor administrate la faza de urmărire penală, conform art. 3641 Cod de procedură penală,

Lozovan Ruslan XXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloce de transport pe un termen de 4 (patru) ani.

S-a dispus încasarea de la C.A. ,,Klassika Asigurări” în beneficiul părții vătămate

Goțonoagă Eugen, a prejudiciului material în mărime de 185 539 ( una sută opt zeci și cinci

mii cinci sute treizeci și nouă) lei, iar în beneficiul părții vătămate Dinei Dascăl-42 208

(patruzeci și două mii două sute opt) lei 11 bani.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Lozovan Ruslan, în beneficiul părții vătămate

Goțonoagă Eugen, a prejudiciului moral în sumă de 30 000 ( treizeci mii) lei și cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 6 000 (șase mii) lei, iar în beneficiul părții vătămate Dina

Dascăl-10 000 (zece mii) lei.

S-a dispus încasarea de la Lozovan Ruslan în beneficiul statului 168 (una sută șaizeci și

opt) lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

21:46, fiind la volanul autoturismului de model ,,Opel Kadett”, n/î CFO 757 și deplasându-se

pe bd. Dacia din direcția străzii Hristo Botev spre str. Teilor, mun. Chișinău, ajungând la

trecerea pentru pietoni cu circulație dirijată din apropierea blocului nr. 1/2, nu a manifestat

1

prudență sporită la trafic, ignorând cerințele pct. 20 alin. (1) al Regulamentului Circulației

Rutiere, care stipulează că ,,semnalul de culoare roșie interzice trecerea. La semnalul roșu al

semaforului (cu excepția celui reversibil) vehiculele vor fi oprite înaintea liniei de oprire

(indicatorul 5.73) sau înaintea trecerii marcate pentru pietoni, iar în lipsa acestora – imediat

înaintea semaforului”, precum și cerințele pct. 23 alin. (1), (2), care prevăd că ,,semnalele

luminoase ale semafoarelor pentru dirijarea circulației pietonilor sunt de culoare verde și roșie,

semnalul verde permite trecerea” și ca urmare a lovit pietonii Dascăl Dina și Goțonoagă Eugen,

care traversau partea carosabilă la trecerea pentru pietoni, la semnalul verde a semaforului

pentru dirijarea circulației pietonilor.

În rezultatul accidentului de circulație, pietonului Dascăl Dina, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 555/D din 06 mai 2015, i-a fost cauzată vătămare corporală medie,

manifestată prin fractura tibiei și fibulei drepte, fractura corpului vertebral Th12, iar pietonului

Goțonoagă Eugen, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 165 din 21 mai 2015, i-

a fost cauzată vătămare gravă, exprimată prin traumatism asociat, traumă cranio-cerebrală

închisă, leziune axonală difuză, însoțită de comă cerebrală cu manifestări neurologice clinice,

plagă contuză a regiunii fronto-parietale drepte, entorsă ligamentară cervicală, plagă contuză

a genunchiului stâng, fractură închisă oblică completă a ambelor oase a gambei drepte în 1/3

medio-proximală cu deviere neesențială de fragmente osoase, contuzia cordului, contuzia

pulmonilor.

3.1. Avocatul Alexandru Luca, în numele inculpatului Lozovan Ruslan, care a solicitat

casarea acesteia, în partea stabilirii pedepsei și soluționării acțiunii civile înaintate de Dascăl

Dina în partea încasării prejudiciului moral, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, conform căreia Lozovan Ruslan, să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, să

fie sancționat cu o pedeapsă în limitele prevăzute de sancțiunea articolului respectiv, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală și art. 90 Cod penal; în partea

soluționării acțiunii civile înaintate de Dascăl Dina și admise de prima instanță, ce ține de

prejudiciul moral, suma încasată să fie redusă la 5000 (cinci mii) lei, deja achitați.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- instanța la aplicarea pedepsei nu a dat o apreciere deplină circumstanțelor ce

individualizează personalitatea acuzatului, iar la soluționarea laturii civile, instanța nu s-a

expus pe marginea tuturor circumstanțelor importante pentru justa soluționare a cauzei;

- instanța de fond, stabilindu-i inculpatului pedeapsa cu închisoare, cu executare reală, a

respins solicitările apărării privind aplicarea față de Lozovan Ruslan a prevederilor art. 79 sau

a art. 90 Cod penal, fără a aduce careva argumente forte în vederea neaplicării acestora,

limitându-se doar la constatarea sineîncrederii exagerate a inculpatului în momentul

conducerii automobilului și consecințele grave ale infracțiunii;

- instanța eronat a reținut elementele constitutive ale infracțiunii imputate, drept

circumstanțe determinante la aplicarea pedepsei, or sineîncrederea exagerată constituie forma

laturii subiective, iar gravitatea consecințelor, face parte din latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal. În același timp, inculpatul nu prezintă pericol

social, instanța nu a motivat de ce în exclusivitate izolarea acestuia de societate își va atinge

2

scopurile instituite prin lege, or privarea inculpatului de permis de conducere deja va garanta

că inculpatul nu va conduce unitățile de transport.

3.2. Avocatul Viorel Gortolomei, în numele inculpatului Lozovan Ruslan, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, non-privativă de

libertate, prin prisma art. 90 Cod penal.

În motivarea apelului declarat a invocat că:

- instanța de fond a analizat pe deplin toate circumstanțele și nu a ținut cont de

circumstanțele importante pentru soluționarea acesteia;

- instanța de fond nu a ținut cont și nu a dat apreciere aspectelor ce individualizează

personalitatea inculpatului.

Apelantul a menționat că, inculpatul a recunoscut vina integral și a solicitat examinarea

cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu

se află la evidența medicilor narcolog și psihiatru, anterior nu a fost judecat, are loc permanent

de trai și de lucru, la momentul comiterii accidentului nu se afla în stare de ebrietate.

Astfel, instanța urma să țină cont de toate aceste circumstanțe și urma să-i acorde șansa

corectării, fără izolarea de societate, prin stabilirea pedepsei sub formă de închisoare cu

aplicarea art. 364/1 alin. (8) Cod de procedură penală, cu suspendarea executării pedepsei pe

o perioadă de probațiune conform prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece acest mod de

executare va asigura atingerea scopului pedepsei penale și va oferi posibilitatea inculpatului

de a se restabili în fața societății;

- instanța de fond a stabilit sume exagerate referitor la prejudiciul moral și nu a ținut cont

de faptul că prejudiciul material urmează a fi achitat de către Compania de Asigurări ,, Klassika

Asigurări”,fiind totuși parțial achitate de către inculpat.

3.3 Avocatul Dmitri Lunga, în interesele Companiei de Asigurări ,,Klassika Asigurări”

S.A., care a solicitat casarea acesteia, în partea încasării despăgubirilor din contul C.A.

,,Klassica Asigurări” S.A., în folosul lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl, și după caz,

dispunerea rejudecarii cauzei sau pronunțarea unei noi hotărâri, privind respingerea tuturor

pretențiilor lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl către C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A..

În motivarea cererii a invocat că:

- sumele încasate de la asigurator cu titlu de despăgubiri în beneficiul părților civile sunt

exagerate și neîntemeiate, deoarece în mod evident nu corespund dispozițiilor Legii Republicii

Moldova nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru

pagube produse de autovehicule, astfel instanța de fond nu a cercetat în ce măsură sunt întrunite

condițiile stabilite în alin. (1), (2) lit. d) din art. 25 al legii menționate, ceea ce în mod evident

afectează legalitatea deciziei adoptate, și anume nu au fost elucidate: dacă părțile civile

Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au avut polițe de asigurare obligatorie de asistență medicală,

și în ce măsură reieșind din leziunile suferite tratamentul medical putea fi acordat/achitat lui

Goțonoaga Eugen și Dinei Dascăl din fondurile de asigurări medicale obligatorii în baza

polițelor de asigurare medicală obligatorie; care sunt prețurile tratamentului analogic în

instituțiile medicale ordinare din Republica Moldova, or conform datelor prezentate

Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au primit tratament în instituții medicale private de lux

(Medpark – SRL ,,HealthForever International”, dar și din Germania); dacă leziunile corporale

3

și starea sănătății lui Goțonoagă Eugen într-adevăr necesitau tratamentul în Germania și nici o

instituție medicală în Republica Moldova nu putea acorda tratamentul analogic necesar.

La materialele cauzei lipsesc probele respective ce atestă imposibilitatea de a recupera

tratamentul persoanei din contul fondurilor de asigurare medicală obligatorie, lipsește

confirmarea corespunzătoare a faptului că nici o instituție medicală în Republica Moldova nu

putea acorda lui Goțonoaga Eugen tratamentul necesar pe teritoriul Republicii Moldova,

precum și care sunt prețurile tratamentului acordat cet. Dascal Dina și Goțonoagă Eugen în

instituțiile medicale ordinare din Republica Moldova, astfel fiind probată necesitatea

asiguratorului să acopere cheltuielile pentru tratamentul părților vătămate;

- instanța de fond i-a încălcat dreptul la citarea corespunzătoare pentru ședințele de

judecată, invocând că ultima dată a ședinței de judecată despre care reprezentantul împuternicit

al asiguratorului a fost notificat sub semnătură, este data de 28 iunie 2016, care nu a avut loc

din cauza absenței judecătorului. Se pretinde că reprezentantul asiguratorului, avocatul Iulian

Balan, a fost informat prin telefonogramă despre data și ora ședințelor de judecată (f.d. 43, 45

vol. II), date care însă nu permit de a verifica cert dacă acesta a fost înștiințat corespunzător,

mai mult prin însăși telefonograma din 05 iulie 2016 se atesta că data ședinței de judecată nu

a fost comunicată în modul corespunzător. În sensul dat, a avut loc încălcarea procedurii de

citare.

pronunțată integral la 12 ianuarie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate, cu

menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că cercetând suplimentar

probele administrate de către instanța de fond și apreciindu-le din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, în corespundere cu cerințele art. 101 Cod de procedură penală, s-a stabilit că

instanța de fond corect a stabilit starea de fapt pe cauză, acțiunile inculpatului just fiind

încadrate în dispoziția art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal – încălcarea regulilor de securitate a

circulației și de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul

de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a determinat ca fiind dovedită

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost deferit justiției.

Având în vedere că critica apelanților viza în parte, stabilirea pedepsei inculpatului,

instanța de apel s-a referit la acest aspect, reținând lipsa de temei întru intervenirea în sentința

instanței de fond în această parte, or după cum s-a constatat din materialele cauzei, la stabilirea

categoriei și măsurii de pedeapsă, s-a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, inculpatului fiindu-i stabilită o pedeapsă corectă, echitabilă

și legală.

În acest context, instanța de apel a respins motivele invocate în apelurile declarate de

avocații Luca Alexandru și Gortolomei Viorel, or prin criteriul de individualizare a pedepsei

se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii

pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate. Astfel, verificând corectitudinea individualizării

pedepsei penale stabilite în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța de

fond corect a individualizat pedeapsa penală și prin urmare, a acordat deplină eficiență

4

prevederilor art. 6, 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal, precum și celor de la art. 364/1 alin. (8) Cod

de procedură penală, stabilindu-se o pedeapsă echitabilă pentru fapta comisă.

În ce privește argumentele apărătorilor inculpatului cu privire la posibilitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal, instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, deoarece

analizând sentința atacată, s-a constatat că instanța de fond și-a motivat soluția sa în ce privește

stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului, concluzionând că nu este

rezonabil de aplicat prevederile art. 90 Cod penal și de suspendat condiționat executarea

pedepsei cu închisoare inculpatului, or nerespectarea obligațiilor ce-i revin șoferului care

conduce mijlocul de transport, care prezintă un grad sporit de pericol a generat consecințe

grave, fiind puse în pericol viața și sănătatea pietonilor și s-a soldat cu provocarea leziunilor

corporale grave pentru partea vătămată Goțonoagă Eugen și leziuni corporale medii pentru

partea vătămată Dascăl Dina, fiindu-le cauzate prejudicii materiale și morale, prejudiciul

material fiind nerecuperat.

Subsidiar, instanța de apel a relevat că textul art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma

,,poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei

norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că: ,,dacă instanța de

judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca aceasta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei indicând numaidecât motivele…”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate, pe care instanța de

judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

La acest capitol instanța de apel a reținut că instanța de fond și-a motivat soluția privind

inoportunitatea aplicării unei pedepse mai blânde inculpatului, soluție pe care instanța de apel

și-a însușit-o pe deplin și a cărei reluare nu se mai impunea.

Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea în privința inculpatului Lozovan

Ruslan a Legii cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, instanța de apel a specificat că în privința acestuia nu pot

fi aplicate prevederile acestei legi, or inculpatul deși a recunoscut vina integral, în speță se

constată că nu a achitat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune părților vătămate, astfel

nefiind întrunite condițiile art. 57 Cod penal.

Cu referire la încasarea prejudiciului moral din contul inculpatului, instanța de apel a

specificat că, conform art. 1422 alin. (1) și art. 1423 alin. (1) Cod civil, în cazul în care

persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează

la drepturile ei personale nepatrimoniale, pecum și în alte cazuri prevăzute de legislație,

instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

echivalent bănesc. Mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o

condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice le apreciează instanța

de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum

statutul social al persoanei vătămate, prejudiciul moral reprezentând o pagubă care este cauzată

persoanei prin vătămarea unui interes personal nepatrimonial.

5

Instanța de apel a considerat că instanța de fond, dispunând încasarea de la inculpat a

prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei în beneficiul părții vătămate Goțonoagă Eugen și

10 000 lei în beneficiul Dinei Dascal, a reieșit din aprecierea justă și pertinentă a complexului

material probator, a dat o evaluare adecvată daunei morale compensatoare, care este una

rezonabilă și echitabilă, având în vedere, în principal, criteriile referitoare la consecințele pe

care le-au avut de suferit părțile vătămate în urma acțiunilor inculpatului.

La fel, au fost respinse și argumentele reprezentantului asiguratorului, precum că instanța

incorect a dispus incasarea prejudiciului material în beneficiul părților vătămate, acțiunea

civilă neîntemeiat fiind admisă.

În acest sens, cu referire la dauna materială solicitată și dispusă spre încasare în sumă de

185 539 lei în beneficiul părții vătămate Goțonoagă Eugen și 42 208 lei 11 bani în beneficiul

Dinei Dascal, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect a soluționat acțiunea

civilă, în coroborare cu prevederile art. 387 Cod de procedură penală și 1398 alin. (1) Cod

civil, care stipulează că, odată cu pronunțarea sentinței de condamnare, instanța de judecată,

apreciind dacă sunt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, este

obligată să admită acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori să o respingă.

La acest capitol s-a reținut și hotărârea CEDO în cazul Tonchev vs Bulgaria din

19.11.2009, în care Curtea a notat că: ,,În situația în care sistemul intern permite reclamanților

să întroducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că

aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 al Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale din 04 noiembrie 1950”.

Prin urmare, constatând că prin acțiunile inculpatului lui Goțonoagă Eugen și lui Dascăl

Dina le-a fost cauzat un prejudiciu material, intanța corect a dispus încasarea acestuia în folosul

părților vătămate din contul asiguratorului, atras în proces în calitate de parte civilmente

responsabilă, or conform prevederilor Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea

obligatorie de răspundere civilă auto, cazul asigurat este accidentul produs de un autovehicul,

al cărui posesor a îndeplinit obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu

cauzarea de prejudicii atât în timpul deplasării, cât și în timpul staționării autovehicolului.

Asiguratorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a

utilizatorului de autovehicul.

Referitor la alegațiile apelantului cu privire la aplicabilitatea prevederilor art. 25 din legea

menționată precum că asiguratorul nu poate achita cheltuielile suportate de părțile vătămate,

deoarece aceste cheltuieli nu sunt acoperite din fondul asigurării medicale obligatorii, instanța

de apel a considerat că reprezentantul asiguratorului a interpretat eronat dispozițiile articolului

supra menționat,or din textul acestei norme reiese clar că este vorba despre cheltuielile care nu

sunt suportate și nu cele care nu sunt acoperite din contul asigurării medicale obligatorii.

Totodată, instanța de apel a relevat că nu pot fi reținute nici argumentele apelantului

precum că părțile vătămate au ales să-și facă tratament în instituțiile medicale private de lux și

peste hotarele țării, neprezentând confirmare precum că nici o instituție medicală din

Republica Moldova nu practică serviciile medicale necesare, or este dreptul fundamental al

pacientului să-și aleagă medicul, locul care el consideră că va da rezultat asupra unui tratament.

Cu referire la argumentul apelantului privind încălcarea procedurii de citare, precum și

faptul că prin telefonograma anexată la cauza penală (f.d. 43,45) nu permite cert de a verifica

că reprezentantul ,,Klassika Asigurări” a fost citat, instanța de apel l-a apreciat critic, or în

6

ședința de judecată reprezentantul ,,Klassika Asigurări”, avocatul Iulian Balan, fiind legal citat

(f.d. 43), nu s-a prezentat și nu a anunțat instanța despre imposibilitatea prezentării acestuia în

ședința de judecată, ulterior la data de 05 iulie 2016, fiind telefonat de către grefierul Alexeeva

Viorica, ultimul indica-se că va revini ulterior, deoarece se afla într-o altă ședință de judecată

(f.d. 25).

Astfel, instanța de apel a considerat aplicabilă speței jurisprudența CEDO în cauza

Avramenco contra Moldovei și Ponomaryov contra Ucrainei, unde Curtea a statuat că

participantul la proces, care cunoaște despre faptul desfășurării în privința sa a unui proces

judiciar, este obligat de sine stătător să se intereseze de mersul procesului și examinarea cauzei

în lipsa acestuia nu va constitui o încălcare a art. 6 CEDO. În speță avînd în vedere că însăși

reprezentantul asiguratorului a depus cerere de apel și urma să se intereseze de data ședinței,

în caz dacă nu a recepționat citația instanței, instanța de apel a considerat că nu a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, după cum invocase reprezentantul C.A. ,,Klassika

Asigurări”S.A..

Din cele sus-enunțate, instanța a constatat netemeinicia argumentelor invocate de

apelanți, ajungând la concluzia de a respinge ca nefondate apelurile declarate, cu menținerea

fără modificări a sentinței.

5.1. Reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A., Cristina Dolghi, care a solicitat

casarea acestora în latura civilă, în partea încasării despăgubirilor din contul C.A. ,,Klassika

Asigurări” S.A. în folosul lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl, cu remiterea cauzei penale la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat:

- C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. a fost atrasă în proces în calitate de parte civilmente

responsabilă, și nu recunoscută prin ordonanță;

- hotărârile instanțelor de judecată sunt ilegale și neîntemeiate, cu aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural;

- a fost încălcat dreptul la citarea corespunzătoare cu privire la ședințele de judecată ce

au avut loc în instanța de fond;

- a fost încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare, care alcătuiesc

principii a unui proces judiciar echitabil, reprezentantul asiguratorului fiind lipsit ilegal de

posibilitatea să facă cunoștință cu concretizarea acțiunilor depuse și să prezinte obiecții

motivate;

- reprezentantul asiguratorului a fost lipsit de dreptul de a se opune sumelor pretinse prin

argumentare legală și prezentare de probe;

- la materialele cauzei lipsesc probele ce atestă imposibilitatea de a recupera tratamentul

persoanei din contul fondurilor de asigurare medicală obligatorie, precum și o confirmare

corespunzătoare a faptului că nicio instituție medicală în Republica Moldova nu putea acorda

lui Goțonoagă Eugen tratamentul necesar;

- nu au fost stabilite prețurile clare pentru tratamentul acordat cet. Dascăl Dina și lui

Goțonoagă Eugen în instituțiile ordinare din Republica Moldova, nefiind probată necesitatea

asiguratorului să acopere cheltuielile pentru tratamentul dat.

În drept, recurentul și-a întemeiat recursul declarat în baza art.427 alin. (1) pct. 5), 6), 16)

Cod de procedură penală.

7

5.2. Avocatul Gortolomei Viorel, în interesele inculpatului Lozovan Ruslan, care a

solicitat casarea hotărârilor judecătorești, și aplicarea Legii cu privire la amnistie față de

inculpatul Lozovan Ruslan.

În motivarea recursului invocase:

- hotărârile instanțelor de judecată sunt ilegale;

- instanțele de judecată incorect au stabilit pedeapsa inculpatului și nu au aplicat

prevederile art. 90 Cod penal, nefiind luat în considerație comportamentul inculpatului după

săvârșirea infracțiunii, care din start s-a căit sincer de cele comise și a acordat părților vătămate

sumele solicitate, fapt ce a dovedit că nu este indiferent față de fapta prejudiciabilă comisă,

personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv și nu se află la evidența medicilor

psihiatru si narcolog; nu au fost stabilite circumstanțe agravante, dar totodată nu s-a ținut cont

de circumstanțele atenuante – recunoașterea vinei, căința sinceră, recuperarea daunei morale

stabilită de instanța de fond, inculpatul anterior nu a fost judecat sau condamnat;

- instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea aplicarii Legii cu privire la amnistie în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova în privința

inculpatului.

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Viorel Gortolomei în numele

inculpatului, pe care îl consideră vădit neîntemeiat.

Cu referire la argumentele invocate de avocatul inculpatului privind aplicarea actului de

amnistie în conformitate cu Legea nr. 210 din 29.07.2016, acuzatorul de stat a menționat că,

conform prevederilor art. 10 alin. (1) lit. k) din legea sus menționată, amnistia nu se aplică

persoanei inculpate ce nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru care este

acuzat. Prin sentință s-a stabilit că persistă încasarea prejudiciului material și respectiv

chestiunea privind soluționarea acțiunii civile este în proces de examinare de unde rezultă că

există prejudiciu material.

Cu referire la argumentele invocate de compania de asigurare, procurorul a conchis că,

conform art. 73 alin. (2) Cod de procedură penală recunoașterea ca parte civilmente

responsabilă se face prin hotărâre a organului de urmărire penală sau a instanței de judecată.

Din materialele cauzei s-a constatat că un asemenea act procedural nu există. Totodată

conform art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. La capitolul dat hotărârea atacată este expusă neclar, fapt prin care

se propune trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată.

lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2 lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărârii

atacate și cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel inclusiv și să o caseze

parțial sau total atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale.

Recurenții au invocat ca temeiuri pentru recurs prevederile pct. 5), 6), 10), 16) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

8

Cu referire la motivul privind citarea necorespunzătoare pentru ședințele de judecată ce

au avut loc în instanța de fond, invocat de reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A.,

Dolghi Cristina în recursul declarat, Colegiul penal constată că acesta este neîntemeiat,

deoarece contravine materialelor din dosar, și anume citației cu aviz (f.d. 6, vol. II), scrisorii

cu aviz privind informarea despre faptul atragerii în calitate de intervenient din partea părții

civile Dascăl Dina și despre data și ora ședinței de judecată (f.d. 7-8, vol. II), procurii eliberate

de către C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. d-lui Strelețchi Ion, fiind împuternicit conform art. 56

și 81 Cod de procedură civilă și art. 44 și 50 Cod de executare (f.d. 10, vol. II), confirmării că

reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. a fost înștiințat contra semnătură pentru ședința

de judecată din data de 14.06.2016, ora 14:30 (f.d. 12, vol. II), mandatului avocatului Balan

Iulian de reprezentare C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. în instanța de judecată din 22.06.2016

(f.d. 15, vol. II), confirmării că reprezentantul C.A. ,,Klassica Asigurări” S.A., d-ul Strelețchi

Ion, a fost informat contra semnătură despre ședința de judecată din 22.06.2016, ora 8:30 (f.d.

16, vol. II), confirmării că reprezentantul C.A. ,,Klassica Asigurări” S.A., d-ul Balan Iulian, a

fost informat contra semnătură despre ședința de judecată din 28.06.2016, ora 17:15 (f.d. 17,

vol. II) și procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d. 51-52, vol. II).

În acest context, Colegiul penal constată că reprezentantul C.A. ,,Klassika

Asigurări”S.A., avocatul Iulian Balan, fiind legal citat pentru ședința din data de 05 iulie 2016

și telefonat de către grefierul Alexeeva Viorica, a indicat că revine ulterior deoarece se afla

într-o altă ședință de judecată (f.d. 43, 45 vol. II).

Astfel, aplicabilă speței este jurisprudența CEDO în cauza Avramenco contra Moldovei

și Ponomaryov contra Ucrainei, unde Curtea a statuat că participantul la proces, care cunoaște

despre faptul desfășurării în privința sa a unui proces judiciar, este obligat de sine stătător să

se intereseze de mersul procesului și examinarea cauzei în lipsa acestuia nu va constitui o

încălcare a art. 6 CEDO. Raportând cele enunțate la materialele cauzei, având în vedere că

însăși C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. urma să se intereseze de data ședinței, în caz dacă nu a

recepționat citația instanței, în temeiul celor expuse, Colegiul penal lărgit consideră că

persoanei juridice C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. nu i-a fost lezat dreptul la un proces

echitabil, după cum invocă reprezentantul ultimei.

Totodată, Colegiul penal va admite argumentul invocat de reprezentantul C.A. ,,Klassika

Asigurări” S.A., conform căruia instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, iar hotărârea este expusă neclar, deoarece instanțele de judecată la adoptarea

hotărârilor pe cauza dată nu au ținut cont de prevederile art. 25 alin. (1), (2) lit. d) a legii cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule,

nr. 414 din 22 decembrie 2006, și anume nu au fost elucidate următoarele circumstanțe,

esențiale pentru justa soluționare a cauzei în latura civilă, după cum solicită recurentul:

- dacă părțile civile Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au avut polițe de asigurare

obligatorie de asistență medicală și în ce măsură, reieșind din leziunile suferite, tratamentul

medical putea fi acordat lui Goțonoagă Eugen și Dinei Dascăl din fondurile de asigurări

medicale obligatorii în baza poliței de asigurare medicală obligatorie;

- care sunt prețurile tratamentului analogic în instituțiile medicale ordinare din Republica

Moldova, or conform actelor prezentate, Goțonoagă Eugen și Dina Dascăl au primit

tratamentul în instituții medicale private de lux, în particular Goțonoagă Eugen inclusiv și în

Germania;

9

- dacă leziunile corporale și starea sănătății lui Goțonoagă Eugen într-adevăr necesitau

tratamentul în Germania și nici o instituție medicală din Republica Moldova nu putea acorda

tratamentul analogic.

La acest capitol Colegiul penal lărgit menționează că hotărârile pronunțate de către

instanțele de fond și apel trebuiau să fie motivate atât în fapt, cât și în drept în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare. Din aceste considerente, Colegiul penal consideră că

temeiul pentru recurs invocat de reprezentantul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. și-a găsit

confirmarea și urmează a fi admis.

Colegiul penal menționează că instanțele de judecată trebuiau să verifice posibilitatea

recuperării cheltuielilor suportate de către părțile vătămate în instituțiile medicale în afara țării,

în cazul în care s-ar fi stabilit сă în Republica Moldova nu este posibil de a se efectua

tratamentul prescris, iar acest fapt este confirmat de către Ministerul Sănătății al Republicii

Moldova. Mai mult ca atât instanța de apel nu a reținut faptul că părțile vătămate Dascăl Dina

și Goțonoagă Eugen sunt posesori ai polițelor de asigurare, iar potrivit art. 25 din Legea nr.

414, companiile de asigurare compensează numai cheltuielile care nu sunt recuperate din

fondurile asigurării medicale obligatorii. Totodată, instanțele de judecată, în susținerea poziției

lor, nu au făcut referință la Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1490/672 din 29.12.2014, privind

aprobarea normelor metodologice de aplicare în anul 2015 a programului unic al asigurării

obligatorii de asistență medicală și anume la art. 8 lit. c), e), f); art. 9; art. 11; art. 90; art. 104-

107.

Luând în considerație cele relatate și faptul că nici instanța de fond , nici instanța de apel

nu au aplicat corespunzător legislația în vigoare sus menționată, au rămas fără răspuns și

claritate un șir de întrebări în partea încasării prejudiciului material.

Din cele menționate mai sus, Colegiul penal conchide că temeiul dat pentru recurs și-a

găsit confirmarea și recursul urmează a fi admis, totodată fiind incidentă existența altui temei

pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) din recursul declarat de reprezentantul

asiguratorului, din considerentul că constatările expuse în decizia Curții Supreme de Justiție,

menționată în cererea de recurs, sunt relevante în cauză.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu a apreciat în mod

corespunzător statutul C.A. ,,Klassika Asigurări” S.A. în proces, fiind de o relevanță deosebită

faptul că ultima, după cum și invocă reprezentantul său, nu a fost recunoscută în calitate de

parte civilmente responsabilă prin hotărâre a organului de urmărire penală sau a instanței de

judecată, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (2) Cod de procedură penală, ceea ce

denotă comiterea unei erori în detrimentul recurentului.

Cu referire la argumentul apărătorului inculpatului cu privire la posibilitatea aplicării

prevederilor art. 90 Cod penal în privința ultimului, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat,

deoarece analizând hotărârile atacate, s-a constatat că instanțele de judecată și-au motivat

soluția sa în ce privește stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă în privința inculpatului,

concluzionând că nu este rezonabil de aplicat prevederile art. 90 Cod penal și de suspendat

condiționat executarea pedepsei cu închisoare, or nerespectarea obligațiilor ce-i revin șoferului

care conduce mijlocul de transport, care prezintă un grad sporit de pericol, a generat consecințe

grave fiind amenințată viața și sănătatea pietonilor și s-a soldat cu provocarea leziunilor

corporale grave pentru partea vătămată Goțonoagă Eugen și leziunilor corporale medii pentru

partea vătămată Dascăl Dina, fiindu-le cauzate prejudicii materiale și morale.

10

Subsidiar, Colegiul penal constată că instanța de apel, la rândul său, a relevat că textul

art. 90 alin. (1) Cod penal, prin sintagma ,,poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței

de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale,

care stipulează că: ,,dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani

pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din

imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei

și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată

dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul

de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin comportare

exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate, pe care instanța de

judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

La acest capitol Colegiul penal reține că instanța de apel și-a motivat soluția privind

inoportunitatea aplicării unei pedepse mai blânde inculpatului.

Cu referire la argumentul invocat de avocat în numele inculpatului privind aplicarea

actului de amnistie în conformitate cu Legea nr. 210 din 29 iulie 2016, Colegiul penal

menționează că conform prevederilor art. 10 alin. (1) lit. k) din Legea menționată, amnistia nu

se aplică persoanei inculpate ce nu a reparat integral prejudiciul cauzat prin infracțiunea pentru

care este acuzată. Prin sentință s-a stabilit că persistă încasarea prejudiciului material de la

condamnat și respectiv chestiunea privind soluționarea acțiunii civile este în process de

examinare de unde rezultă că există prejudiciu material.

Critica avocatului inculpatului asupra faptului că instanța de apel a respins cererea

inculpatului de ai fi aplicată amnistia, Colegiul penal o va admite din considerentele că instanța

de apel eronat a menționat că prejudiciul material persistă în cauză, deoarece prin propria

soluție, sentința a fost menținută și în latura civilă, potrivit căreia încasarea prejudiciului

material a fost pusă în sarcina părții civilmente responsabile. Totodată, instanța de apel nu a

clarificat dacă inculpatul, exonerat de necesitatea achitării prejudiciului material, l-a reparat

integral pe cel moral. Din acest considerent Colegiul penal consideră că instanța de apel s-a

expus în mod pripit asupra cererii inculpatului de ai fi aplicată amnistia.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel urmează

a fi casată parțial, și anume în latura încasării prejudiciului material, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din motivul prezenței

erorilor de drept invocate de recurenți, care nu pot fi corectate de către instanța de recurs în

prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind

instanța ce a judecat apelurile.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe

argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, cu luarea în considerare a celor

invocate în recursurile ordinare și să aprecieze probele administrate și examinate în instanță în

mod separat, în strictă conformitate cu cerințele legii, să elucideze faptele importante pentru

11

justa soluționare a cauzei date, argumentându-și clar concluziile sale în decizia adoptată, și

anume aplicabilitatea legislației civile pertinente în cauză și să se expună motivat asupra

calității procesuale a asigurătorului, precum și asupra cererii inculpatului de a-i fi aplicată

amnistia, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu

și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de reprezentantul C.A.,,Klassika Asigurări” S.A.,

Dolghi Cristina și de avocatul Gortolomei Viorel în numele inculpatului Lozovan Ruslan,

casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2016, în

partea încasării prejudiciului material, în cauza penală în privința lui Lozovan Ruslan XXX și

dispune rejudecarea cauzei în partea respectivă de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

În rest, se mențin dispozițiile deciziei atacate.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 10 august 2017.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Constantin Alerguș

Nadejda Toma

Petru Moraru

12