1ra-343/2017 — art. 264 al. 3 lit. a CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 al. 3 lit. a CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-343/2017 — art. 264 al. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Dosarul nr. 1ra-343/2017
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Nicolae Gordilă,
Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de avocatul
Corina Digore în numele părții vătămate Mișuris Udla, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2016, în cauza
penală, în privința lui
Botoșnean Cristina XXXX, născută la XXXXX,
originară din r-nul XXXX, s. XXXX, domiciliată în
XXXX, XXXX, XXX, ap.XXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 11.01.2016 pînă la 28.06.2016;
Instanța de apel de la 28.07.2016 pînă la 17.10.2016;
Instanța de recurs de la 04.01.2017 pînă la 08.02.2017.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost
legal executată.
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în
baza actelor din dosar,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 iunie 2016,
Botoșneanu Cristina, a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 4 ani.
În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea
pedepsei numite cu închisoare, fixîndu-i lui Botoșneanu Cristina un termen de
probațiune de 2 ani, obligînd-o să nu-și schimbe domiciliul stabilit fără
consimțământul organelor competente.
S-a admis parțial acțiunea civilă, prin care s-a încasat de la Botoșneanu Cristina
în beneficiul lui Mișuris Udla suma de 1 500 euro cu titlu de compensație a
prejudiciului moral, convertiți în lei moldovenești la cursul oficial al BNM la
momentul executării hotărîrii, iar în partea rămasă a sumei de 3 500 euro, cererea s-a
respins ca nefondată.
Acțiunea civilă a Udlei Mișuris către CA „Moldasig” SA privind încasarea
prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență juridică s-a admis în principiu,
urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea
procedurii civile.
Pentru a se pronunța prin sentință, instanța de fond a stabilit că, inculpata
Botoșneanu Cristina, la 04.09.2015, aproximativ la ora 08.40, conducînd automobilul
de model „XXXXX” cu n/î XXXX, s-a deplasat pe drum de comunicație dintre
imobilele de locuit cu multe etaje, pe șoseaua XXXX, mun. XXXX, din direcția
imobilului cu nr. XXXX spre imobilul cu nr. XXXX. În timpul deplasării, ajungînd în
regiunea Gimnaziului XXX, situat pe șoseaua XXXXX - XXX, mun. XXXX,
conducătorul auto, Botoșneanu Cristina nu a manifestat prudență sporită la trafic, nu
1
a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul în momentul respectiv,
nu a ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, existența
unor obstacole pe sectoarele drumului, intensitatea și nivelul de organizare a
traficului rutier, lățimea carosabilului, gabaritele vehiculului și intervalele de
siguranță necesare, de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea
vitezei, benzii de circulație și modalității de conducere a vehiculului, prin ce a
încălcat prevederile pct. 45. 1) și 2) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform
căruia „1) Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de
viteză stabilită, ținînd permanent seama de următorii factori: a) starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-
ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și
particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră; 2) iar în cazul în care în limita
vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă
viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, precum
și prevederile pct.46 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia
„Conducătorul de vehicul trebuie să manifeste prudență sporită și, în caz de
necesitate, să reducă viteza pînă la limita care i-ar garanta siguranța traficului sau
chiar să oprească, în cazurile în care se deplasează pe lîngă copii, persoane de vîrstă
înaintată, precum și persoane cu semne evidente de invaliditate”, și contrar
prevederilor pct. 94. 1) și 2) secțiunea a 11-a al Regulamentului Circulației Rutiere,
conform căruia „în zona rezidențială și cea pietonală pietonilor li se permite
deplasarea atît pe trotuare, cît și pe carosabilul drumului. Ei au prioritate în raport cu
vehiculele, însă nu trebuie să creeze obstacole neîntemeiate circulației lor. Jocurile
copiilor sunt permise pe întreg teritoriul zonei rezidențiale. 2) Conducătorii de
vehicule trebuie să se deplaseze astfel încît să nu creeze obstacole sau pericol
pietonilor.
În caz de necesitate, ei sunt obligați să oprească, ignorînd prevederile pct. 97
secțiunea a 11-a al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia
„Reglementările secțiunii în cauză își extind acțiunea și asupra circulației prin curți,
precum și pe drumurile de comunicație dintre imobilele de locuit cu multe etaje” și
ignorînd cerințele pct. 3 al aceluiași Regulament, conform căruia „Participanții la
trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de
semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice
ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor
participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat
obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe
iminente”, precum și prevederile art. 23 alin. (3) lit. a) din legea nr.131 din
07.06.2007 „Privind siguranța traficului rutier” conform căruia „Conducătorul de
autovehicul este obligat să cunoască și să respecte Regulamentul circulației rutiere” și
ca urmare cu automobilul pe care îl conducea a comis tamponarea pietonului Mișuris
Udla, născută la XXXXXX, care în acel moment deplasa în fața unității de transport.
în rezultatul accidentului rutier autovehiculul a fost deteriorat tehnic, iar cet. Mișuris
Udla conform raportului de expertiză medico - legală nr. 2768/D din 30.1 1.2015 i-a
fost cauzată o vătămare corporală gravă sub formă de „Traumă cranio-cerebrală
manifestată prin contuzie cerebrală medie (focar de contuzie hempragică frontobazal
stînga, hematom subdural minor temporal stînga); fractura cominutivă a osului
occipital pe dreapta, cu deplasarea fragmentelor osoase afectarea ambelor lamele și
2
trecere spre baza craniului și cu hematom epidural minor în proiecția fracturii;
hemosfenoidită”.
Împotriva sentinței, a înaintat apel avocatul Constantin Sidorovici, în
numele inculpatei, Cristina Botoșneanu, solicitînd admiterea apelului, casarea parțială
a sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu
pronunțarea unei noi hotărîri, prin care față de Cristina Botoșneanu recunoscută
vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. c) Cod penal, să-i
fie stabilită o pedeapsă mai blîndă, sub formă de amendă. Acțiunea civilă în partea
încasării de la Botoșneanu Cristina a prejudiciului moral solicită să fie respinsă ca
nefondată.
În motivarea apelului declarat avocatul Constantin Sidorovici, a invocat
următoarele motive:
- prejudiciul moral solicitat de partea vătămată în mărime de 5000 euro este unul
exagerat;
- partea vătămată nu indică nici un argument, care ar demonstra că aceasta a avut
careva suferințe psihice, sau că i-au fost lezate sentimentele de afecțiune sau alte
sentemente.
Consideră că, suma stabilită de instanța de fond ca prejudiciul moral în mărime
de 1 500 euro, este prea exagerată și demonstrează că Mișuris Udla are intenția de a
se îmbogăți din contul inculpatei. Or, starea financiară a inculpatei nu-i permite să
achite suma în mărime de 1 500 Euro ca prejudiciul moral.
Totodată, menționează că, instanța de fond la emiterea hotărîrii nu a luat în
vedere circumstanțele atenuante și anume faptul că, inculpata prima dată a săvîrșit
infracțiunea, la etapa urmăririi penale și-a recunoscut vina integral, se căiește de cele
întîmplate, nu a fost anterior condamnată, la locul de trai se caracterizează pozitiv și
are la întreținere un copil minor, XXXXX pe care îl educă și îl întreține singură.
Astfel, consideră că toate circumstanțe indicate mai sus sunt temei de a-i aplica
inculpatei o pedeapsă mai blîndă, în formă de amendă.
În ședința de judecată apărătorul inculpatei, Sidorovici Constantin, a solicitat
aplicarea față de Botoșneanu Cristina a Legii cu privire la amnistie, cu absolvirea
acesteia de pedeapsă penală. La fel a solicitat ca acțiunea civilă în partea încasării de
la Botoșneanu Cristina a prejudiciului moral să fie respins ca neîntemeiat.
Inculpata, Cristina Botoșneanu, în ședința de judecată a instanței de apel a
solicitat admiterea apelului înaintat de avocatul, Constantin Sidorovici, casarea
parțială a sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de XXXX și
aplicarea în privința sa a amnistiei. În plus, a susținut declarațiile date la faza
urmăririi penale și la faza judecării. La fel, a menționat că nu a restituit prejudiciul
deoarece nu are surse financiare pentru a achita.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie
2016, a fost admis apelul declarat de avocatul, Constantin Sidorovici, în numele
inculpatei Cristina Botoșneanu, s-a casat parțial sentința Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău din 28 iunie 2016 în partea acțiunii civile și pronunță o nouă hotărîre
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, în partea respectivă după cum
urmează:
A fost admisă parțial acțiunea civilă cu încasarea din contul Cristinei
Botoșneanu în beneficiul Udlei Mișuris, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.
În rest, acțiunea civilă înaintată de Udla Mișuris către Botoșneanu Cristina în
partea reparării prejudiciului moral s-a respins ca neîntemeiată.
3
În rest, s-au menținut dispozițiile sentinței atacate.
Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, starea de fapt și de drept se
află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost statuată de către
instanța de fond, neconstatîndu-se temeiuri de casare a sentinței. În plus, instanța de
fond a dat o apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd
probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate
aspectele, complet și în mod obiectiv, călăuzindu-se de Lege, încadrînd just acțiunile
inculpatei, Botoșneanu Cristina, în baza dispozițiilor art. 264 alin. (3) lit. c) Cod
penal, și anume “încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a
mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,
încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămarea gravă a integrității corporale sau a
sănătății”.
S-a reținut că, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, pînă la
începerea cercetării judecătorești, inculpata, Botoșneanu Cristina, a recunoscut în
totalitate faptele indicate în rechizitoriu și a solicitat examinarea cauzei penale în baza
probelor administrate la faza urmăririi penale, pe care le cunoaște și asupra cărora nu
are obiecții.
Ca urmare, examinarea cauzei penale s-a desfășurat în procedura simplificată de
judecare a cauzei pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală în ordinea
art. 364/1 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a constatat că, din conținutul cererii de apel înaintate de
avocatul, Constantin Sidorovici, în numele inculpatei, Cristina Botoșneanu, rezultă că
legalitatea sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din data de XXXXX, este
contestată doar sub aspectul individualizării pedepsei penale.
Analizînd acest temei în raport cu motivele invocate în apel, instanța de apel a
constatat că, motivele invocate în cererea de apel nu și-au găsit confirmare, din care
considerente careva temeiuri de a interveni în sentința primei instanțe nu s-au atestat.
Instanța de apel a reținut că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod
echitabil în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotări fie asupra încălcării
drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil fie asupra temeiniciei oricărei acuzații
în materie penală îndreptate împotriva sa.
Instanța de apel a invocat că pedeapsa penală aplicată inculpatei, pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. c) Cod penal, este una legală
iar motivele invocate de inculpat și apărătorul acestuia în cererea de apel sunt lipsite
de suport factologic și juridic.
Mai mult, instanța de apel verificînd legalitatea individualizării pedepsei penale
în privința inculpatei Botoșneanu Cristina a constatat că, instanța de fond a acordat
deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și
mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acesteia,
de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de condițiile de viață ale acestuia precum și scopul pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului.
Cu concluzie asupra celor etalate, instanța de apel remarcă că, sancțiunea
aplicată inculpatei Botoșneanu Cristina, este legală, echitabilă și individualizată.
De asemenea, instanța de apel a reiterat că prezenta cauză penală a fost
examinată de către prima instanță în procedură simplificată prevăzută de art. 3641
Cod de procedură penală.
4
Reieșind din prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, ca urmare a
reducerilor cu 1/3 din limitele pedepselor prevăzute de lege, instanța de apel
stabilește că instanța de fond justificat a aplicat pedeapsa în baza art. 264 alin.(3) lit.
c) Cod penal - închisoare în mărime de 2 ani și 6 luni, pedeapsă care se încadrează în
noile limite stabilite prin reducerea cu o treime din maximul și din minimul prevăzut
de sancțiune.
De asemenea instanța de apel a subliniat că prima instanță just a considerat
posibilă corectarea și reeducarea inculpatei fără izolarea reală de societate și a aplicat
în privința acestuia prevederile art. 90 Cod penal.
De asemenea, instanța de apel a reținut că la individualizarea și stabilirea
categoriei și mărimea pedepsei în privința inculpatei, Botoșneanu Cristina, prima
instanță a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite (a comis o infracțiune gravă),
de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, inculpata și-a recunoscut vina, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, căința sinceră a
inculpatului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,
precum și de condițiile de viață ale acestuia, are un copil minor la întreținere.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că, numirea pedepsei sub
formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a acesteia în baza art. 90 Cod penal,
de către prima instanță este o pedeapsa rațională și echitabilă, cît și proporțională
faptei prejudiciabile comise în coraport cu gravitatea infracțiunii comise și
personalitatea inculpatului.
Totodată, instanța de apel notează că inculpata, Botoșneanu Cristina, critică
hotărîrea primei instanțe și în partea ce ține de acțiunea civilă.
Analizînd temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apel, instanța de
apel a constatat că, acesta își găsește confirmarea la judecarea apelului declarat,
existînd motive temeinice de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărîrii
contestate în partea expunerii asupra acțiunii civile înaintate de partea vătămată,
Mișuris Udla.
În acest context, instanța de apel a relevat că, în conformitate cu prevederile art.
219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se internează
prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către
persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale
nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de lege penală sau în legătură
cu săvîrșirea acesteia.
Iar potrivit alin. (2) al aceleiași norme legale, persoanele fizice și juridice cărora
le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile interzise de legea penală pot
intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin: restituirea în natură a obiectelor
sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvîrșirii faptei interzise de
legea penală; compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori
nimicite sau: restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor
deteriorate; compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;
repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.
Conform art. 221 alin. (1) și alin. (2) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în
procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului
ei în orice moment de la pornirea procesului penal pînă la terminarea cercetării
judecătorești. Acțiunea civilă se intentează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o
persoană necunoscută care urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana
care poate fi responsabilă de acțiunile învinuitului, inculpatului.
5
Astfel, din materialele cauzei penale rezultă că, la data de 09.02.2016
reprezentantul părții vătămate, avocatul Digore Corina, a înaintat acțiune civilă către
Botoșneanu Cristina, CA „Moldasig” SA, privind încasarea prejudiciului moral și
material cauzat în urma infracțiunii, cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, i-au fost cauzate daune considerabile, valoarea
prejudiciului material fiind estimată la moment la suma de 39 454,44 lei, compusă
din cheltuieli pentru internarea în staționar cu administrarea de medicamente în sumă
de 24 917,98 lei, procurarea medicamentelor în sumă de 6811,85 lei, plata pentru
serviciile îngrijitoarei de la 01.10.2015 pînă la 15.12.2015 în sumă de 7 500 lei,
precum și cheltuielile de transport în sumă de 224,61 lei. A menționat că, automobilul
de model „XXXXX” cu n/î XXXXX, aparține cu drept de proprietate lui Borodulea
Igor, care a asigurat mijlocul de transport în baza contractului de asigurare de
răspundere civilă, încheiat cu CA „Moldasig” SA.
Prin contractul în cauză, asigurătorul, CA „Moldasig” SA, s-a obligat să
compenseze daunele produse vieții, sănătății și bunurilor terțelor persoane, păgubite
în urma accidentelor rutiere provocate de autovehiculul asigurat, în perioada de
valabilitate a contractului de asigurare. Accidentul produs de către Botoșneanu
Cristina a constituit o adevărată tragedie pentru familia Mișuris, reclamanta a suferit
vătămări corporale grave sub formă de traumă cranio-cerebrală manifestată prin
contuzie cerebrală medie (focar de contuzie hempragică frontobazal stînga, hertom
subdural minor temporal stînga), fractura cominutivă a osului occipital pe dreapta, cu
deplasarea fragmentelor osoase, afectarea ambelor lamele și trecerea spre baza
craniului și cu hematom epidural monor în proiecția fracturii, hemosfenoidită.
Totodată, prin acțiunile ilegale ale inculpatei, părții vătămate i-a fost cauzat un
prejudiciu moral esențial, ce constă în provocarea suferințelor fizice(poza tomografiei
craniului fracturat atestă suferința suportată de către partea vătămată), psihice și
morale puternice de mare intensitate, condiționate de loviturile și fracturile provocate
la care a fost supusă și tratamentul îndelungat care a dus la imposibilitatea de a duce
o viață normală a părții vătămate, suportarea unui stres psihologic neliniștea și frica,
efecte ce vor rămîne un timp îndelungat, pentru toată viața.
Solicită partea vătămată, încasarea de la Botoșneanu Cristina a prejudiciului
moral în mărime de 5 000 euro și cheltuielilor de asistență juridică, încasarea de la
CA ,,Moldasig” SA a prejudiciului material în mărime de 39 454,44 lei (pentru
tratament, medicamente, transport, servicii medicale).
Ulterior la 07.04.2016, reprezentantul părții civile, avocatul, Digore Corina, a
înaintat cerere de concretizare a pretențiilor, în care s-a indicat că reclamanta solicită
încasarea din contul CA „Moldasig” SA a tuturor cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 21 845 lei, în temeiul art. 90 Cod penal, art. 22 alin. (8) al Legii nr.414-
XVI din 22.12.2006 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube
produse de autovehicule, justificînd prin înscrisuri probatoare despre suma achitată
(f.d. 160).
Totodată, a specificat că, asistența juridică a fost acordată la consultarea părții
civile, întocmirea cererilor de chemare în judecată și de concretizare și participarea în
instanță și se referă la latura civilă a procesului.
Astfel, referitor la soluția emisă de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău din 28
iunie 2016 prin care acțiunea civilă a Udlei Mișuris către Botoșneanu Cristina s-а
admis parțial și s-a încasat de la Botoșneanu Cristina în beneficiul lui Mișuris Udla
Felix suma de 1 500 euro cu titlu de compensație a prejudiciului moral, convertiți în
6
lei moldovenești la cursul oficial al BNM la momentul executării hotărîrii, iar în
partea rămasă a sumei de 3 500 euro, cererea s-a respins ca nefondată, instanța de
apel a considerat-o ilegală.
În conformitate cu prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil, în cazul în care
persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) prin fapte ce
atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute
de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.
Potrivit art. 1423 alin. (1) al Codului Civil, mărimea compensației pentru
prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și
gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de
vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de
măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.
S-a menționat faptul că, prin cauzarea vătămărilor corporale părții vătămate,
Udla Mișuris, de către inculpata Botoșneanu Cristina, i-a fost cauzat un prejudiciu
moral.
Prin urmare, cerințele reprezentantului părții vătămate, Udla Mișuris, în partea
încasării prejudiciului moral sunt întemeiate. Totodată, instanța consideră că suma
încasată de prima instanță în mărime de 1500 euro este una exagerată. În acest sens se
notează că prima instanță la aprecierea cuantumului prejudiciului moral nu a luat în
considerare, caracterul și gravitatea suferințelor fizice cauzate persoanei vătămate,
gradul vinovăției autorului prejudiciului, personalitatea inculpatei, faptul că aceasta
și-a recunoscut vina, s-a căit în cele comise, are la întreținere un copil minor și
anterior nu a fost judecată.
Mai mult, instanța de judecată consideră contrară prevederilor legale încasarea
de către prima instanță a prejudiciului moral în valută străină (1500 euro).
Or, potrivit Legii cu privire la bani nr. 1232 din data de 15.12.1992, valuta
monetară a Republicii Moldova o constituie leul (moldovenesc), care este mijlocul
legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
Transferurile în valută străină pot fi primite/efectuate pe teritoriul Republicii
Moldova numai în cazurile și în modul stabilite de lege.
Ca urmare, instanța de apel a considerat oportun și adecvat, luînd în considerație
cele expuse supra de a încasa de la Botoșneanu Cristina în beneficiul părții vătămate,
Mișuris Udla, prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei.
În rest, acțiunea civilă înaintată de Mișuris Udla către Botoșneanu Cristina
privind repararea prejudiciului moral urmînd a fi respinsă fiind neîntemeiată.
La fel, instanța de apel atestă justă soluția primei instanțe în partea admiterii în
principiu a acțiunii civile înaintate de Udla Mișuris către CA „Moldasig” SA privind
încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență juridică, urmînd ca
asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea o procedurii
civile, dat fiind faptul că pentru stabilirea exactă a despăgubirilor cuvenite apare
necesitatea de a administra suplimentar probe.
Instanța de apel a considerat lipsită de suport juridic solicitarea lui Botoșneanu
Cristina, și avocatului inculpatei, Sidorovici Constantin, aplicarea față de inculpată a
prevederilor Legii privind amnistia, or, după materialele cauzei, partea vătămată Udla
Mișuris, are pretenții față de aceasta, pînă în prezent nu a recuperat prejudiciul cauzat
ultimei.
7
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Corina
Digore în numele părții vătămate Mișuris Udla, făcînd trimitere la prevederile art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită
casarea acesteia cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă precum
că, partea vătămată a suferit vătămări corporale grave și instanța de apel neîntemeiat a
încasat din contul Cristinei Botoșneanu în beneficiul Udlei Mișuris, prejudiciul moral
în mărime de 20 000 lei pe cînd urma de a încasa 1 500 euro.
5.1. Potrivit prevederilor art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală,
procurorul a prezentat referință privind opinia asupra recursului declarat de avocatul
Corina Digore în numele părții vătămate Mișuris Udla, prin care a menționat că, este
de poziția respingerii acestui recurs, deoarece instanța de apel s-a pronunțat
argumentat și detailat asupra apelului declarat, corect constatînd vinovăția inculpatei
în comiterea infracțiunii imputate. Din textul deciziei rezultă că aceasta a analizat
obiectiv probele administrate și hotărîrea cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția de condamnare și această hotărîre corespunde prevederile art. 414, 417 Cod de
procedură penală. Totodată, partea acuzării atestă justă soluția instanței apel în partea
admiterii a acțiunii civile înaintate de partea vătămată privind încasarea prejudiciului
material, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în
ordinea procedurii civile.
Examinînd admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia,
din următoarele considerente.
Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinînd admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărîrii
instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în
care se constată că este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal constată că, motivele invocate de autorul recursului nu sunt
aplicabile din punct de vedere al prezenței erorii de drept, care ar fi temei de
implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel.
În această consecutivitate se reține că, în recursul ordinar, avocatul Corina
Digore în numele părții vătămate Mișuris Udla a invocat în drept temei de casare a
deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, precum că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
În esență, recurentul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent,
și anume că, în viziunea sa, greșit instanța de apel a stabilit cuantumul prejudiciului
moral cauzat părții civile în mărime de 20 000 lei. Recurentul nu contestă decizia
instanței de apel în latura pedepsei.
Analizînd criticile formulate de recurent, prin prisma temeiurilor circumscrise
cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură
penală, instanța de recurs apreciază argumentele punctate de avocatul Corina Digore
în numele părții vătămate Mișuris Udla, ca fiind vădit nefondate, avînd în vedere în
acest sens următoarele considerente.
Or, efectuînd o verificare a materialelor din dosar Colegiul conchide că la
judecarea apelului, declarat de avocatul inculpatei, instanța a examinat cauza sub
toate aspectele, complet și obiectiv, adoptînd o soluție corectă, atît în partea
individualizării pedepsei în privința lui Botoșneanu Cristina în baza art. 264 alin. (3)
lit. a) Cod penal, cît și în partea soluționării acțiunii civile.
8
Drept urmare, Colegiul penal găsește neîntemeiate alegațiile titularului dreptului
de recurs în partea solicitării de a menține sentința și constată că concluzia instanței
de apel, privitor la prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei, este una legală, corectă,
motivată și întemeiată.
Mai mult, instanța de apel just a considerat contrară prevederilor gale încasarea
de către prima instanță a prejudiciului moral în valută străină( 1500 euro).
Or, potrivit art. 1 al Legii cu privire la bani nr. 1232 din data de 15.12.1992,
valuta monetară a Republicii Moldova o constituie leul (moldovenesc), care este
mijlocul legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
Colegiul penal consideră că, justificat instanța de apel a apreciat precum că
cuantumul daunei morale cauzate părții vătămate urmează a fi valorificat în suma de
20 000 lei, întrucît în procesul penal acțiunea civilă este o modalitate de reparare a
prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar repararea prejudiciilor morale prezintă o
modalitate distinctă, rezultat din lezarea sentimentelor de afecțiune.
Față de cele ce preced, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru
daune morale se disting de cele pentru daune materiale prin faptul că acestea nu se
probează, ci se stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.
În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se
ajunge la o îmbogățire fără just temei, astfel, în cazul infracțiunilor contra persoanei,
soldate cu vătămări corporale grave, este necesar să fie luate în considerare
suferințele fizice și morale, care au fost cauzate prin fapta infracțională săvîrșită de
inculpata, precum și toate consecințele acesteia.
Mai mult ca atît, pe aceiași cale de considerente, se enunță că potrivit art. 1422
Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral, adică careva
suferințe psihice prin faptele infracționale ale unei persoane, instanța poate obliga
vinovatul să repare prejudiciul prin echivalent bănesc. Art. 1423 Cod civil prevede
că, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de
judecată în funcție de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția
este o condiție a răspunderii și de măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate.
Din materialele cauzei, rezultă că Mișuris Udla, a trecut prin suferință morală,
iar instanța de apel a conchis corect că aceste suferințe urmează a fi recuperate de
inculpata prin contra-echivalent bănesc în sumă de 20 000 lei, sumă ce a fost
considerată echitabilă pentru recuperare a prejudiciului moral suferit.
Totodată Colegiul menționează că, instanța de apel, rejudecînd cauza cu
pronunțarea unei noi hotărîri, a motivat argumentat admiterea acțiunii civile, ținînd
cont de gradul de suferințe fizice și psihice cauzate prin vătămarea gravă a integrității
corporale a victimei, durata aflării victimei la staționar, circumstanțele concrete ale
cauzei, starea precară materială și personalitatea inculpatei. Astfel, la acest capitol
Colegiul apreciază ca vădit neîntemeiată solicitarea recurentului.
Ținând cont de practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului
moral, cât și de prevederile art. art. 1423 Cod Civil, conform căruia, mărimea
compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța judecătorească
reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei
vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este
condiție a răspunderii), și de măsura în care această compensare poate aduce
satisfacție persoanei vătămate. Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice
9
le apreciază instanța judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a
fost cauzat prejudiciul (locul, timpul vârsta etc.), precum și statutul social al
persoanei vătămate. Mărimea prejudiciului moral nu depinde de mărimea
prejudiciului material.
Pe cale de consecință, în virtutea considerentelor consemnate în partea
descriptivă a prezentei decizii, constatînd că în cauză există o concordanță deplină
între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința
inculpatei Botoșneanu Cristina și nefiind identificată de instanța de recurs prezența
vreunei erori judiciare, care ar putea servi drept temei de casare a deciziei recurate,
Colegiul penal consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de recurent în
cererea de recurs ordinar deferit spre examinare, menținînd decizi a instanței de apel.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Corina Digore
în numele părții vătămate Mișuris Udla, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții
de Apel Chișinău din 17 octombrie 2016, în cauza penală, în privința lui
Botoșneanu Cristina XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Publicată integral la 07 martie 2017.
Președinte: Nicolae Gordilă
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
10