ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 13.04.2018

1ra-335/2018 — art. 27,187 alin. 2 lit. d CP

HOTĂRÂRE
13.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 27,187 alin. 2 lit. d CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-335/2018 — art. 27,187 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul 1ra-335/2018

C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e

14 martie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Constantin Alerguș,

Judecătorii – Elena Cobzac, Anatolie Țurcan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

inculpata Tomașciuc Violetta și avocatul acesteia Popescu Ion, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, în

cauza penală în privința lui

Tomașciuc Violetta XXXXX,

născută la XXXXXX, originară din mun. Chișinău,

domiciliată în mun. XXXXXX str. XXXXX, nr. XX, ap. XX

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1.de la 05 martie 2012 - până la 28 ianuarie 2013(instanța de fond);

2018 – până la 14 martie 2018 (instanța de recurs ordinar).

Procedura prevăzută de art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală legal

executată.

a fost condamnată în baza art. 27, 187 alin. (2) lit. d) Cod penal, la 4 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar pentru femei, fără aplicarea amenzii.

În baza art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată condiționat pe

un termen de probă de 5 ani.

Violetta, la 18 decembrie 2011, aproximativ la 1800, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, având intenția de a sustrage pe ascuns bunurile altei persoane, a pătruns

în apartamentul nr. XX din or. XXXXX, str.XXXXXX, nr.XX, care aparținea cet.

Gomaniuc Serghei de unde, pe ascuns a sustras o geantă cu instrumente la prețul

de 700 lei și încercând să fugă, a fost depistată de către Gomaniuc Valentin, însă ea

continuând intenția sa criminală, cu bunurile sustrase a încercat să se eschiveze,

însă ulterior a fost reținută pe scările blocului.

declarat recursuri ordinare, solicitând casarea acesteia, deoarece examinarea

cauzei a avut loc în lipsa inculpatei, fără a fi citată legal sau anunțată în căutare,

astfel fiind lipsită de posibilitatea de a se apăra în cadrul procesului penal.

2016 s-a decis inadmisibilitatea recursului declarat deoarece nu îndeplinește

cerințele de conținut prevăzute la art. 430 Cod de procedură penală.

În argumentarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut că sentința

primei instanțe, nu a fost contestată cu apel și prin urmare această hotărâre nu

poate constitui obiect al procedurii de contestare cu recurs ordinar.

unde a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri cu încadrarea

acțiunilor sale în baza art. 186 Cod penal.

La 16 februarie 2017 inculpata a declarat apel suplimentar solicitând casarea

sentinței și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt complet de

judecată, motivând că acțiunile sale nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de jaf.

apelurile declarate au respinse ca fiind depuse peste termen.

cauzei rezultă că, Tomașciuc V. a făcut cunoștință cu sentința contestată încă din

anul 2015, iar apel a declarat abia la 28 ianuarie 2017 și la 14 februarie 2017, adică

peste termenul prevăzut la art. 402 Cod de procedură penală.

Popescu Ion în numele inculpatei, care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea

rejudecări cauzei în aceiași instanță în alt complet de judecată argumentând

următoarele:

- constatările instanței de apel referitor la faptul că inculpata cunoștea despre

soluția primei instanțe din anul 2015 sunt neîntemeiate;

- inculpata este vorbitoare de limbă rusă, iar la materialele cauzei nu sunt probe

care ar confirma că acesteia i-a fost înmânată copia sentinței în limba pe care

Tomașciuc V. o posedă;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate de

inculpată în cererile de apel declarate;

9.1. Decizia instanței de apel a fost contestată și de inculpata Tomașciuc V., care

solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță în alt

complet de judecată și stabilirea unei pedepse mai blânde, argumentând

următoarele:

- sentința instanței de fond nu i-a fost înmânată în limba română dar nu în

limba rusă, limbă pe care o posedă.

- consideră că pedeapsa stabilită de prima instanță este prea aspră.

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului ordinar

declarat, menționând că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, argumentând

că din materialele cauzei rezultă că deși sentința primei instanțe a fost pronunțată

în lipsa inculpatei, însă din declarațiile lui Tomașciuc V. aceasta încă din luna mai

2015 a aflat despre sentința de condamnare pronunțată în privința sa, însă nu și-a

exercitat dreptul de a contesta sentința și a declarat apel abia la 13.10.2017, peste

termenul legal de 15 zile.

Concomitent a menționat, că potrivit jurisprudenței CEDO dezavantajarea

unei părți față de alta, în situația în care instanța extinde termenul legal de

contestare a unei hotărâri judecătorești definitive, se aduce atingere principiului

securității raporturilor juridice garantat de art. 6 CEDO.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal îl consideră inadmisibil, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 401 Cod de procedură penală, inculpatul

și apărătorul său sunt în drept să declare apel, atât în latura penală, cât și în cea

civilă.

Termenul de declarare a apelului împotriva sentinței, potrivit prevederilor

art. 402 Cod de procedură penală, este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale.

În conformitate cu prevederile art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că participantul la proces care a lipsit atât la judecare, cât și la pronunțarea

sentinței și nu a fost anunțat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste

termen , dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau

încasării despăgubirilor.

Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual.

Colegiul penal, în urma examinării actelor cauzei în raport cu motivele

invocate de recurenți în recursurile ordinare, conchide că concluziile instanței de

apel, care a respins ca depuse peste termen apelurile declarate de inculpata

Tomașciuc V., sunt legale și întemeiate.

În acest context instanța de recurs, verificând legalitatea deciziei instanței de

apel, conchide că ultima just a reținut că copia sentinței Judecătoriei Căușeni din

28 ianuarie 2013, redactată integral a fost expediată în adresa lui Tomașciuc V. la

data de 01 februarie 2013 fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire înregistrată cu

nr. 420 (f.d.155).

La fel, instanța de recurs consideră întemeiate concluziile instanței de apel

prin care s-a reținut că din declarațiile inculpatei rezultă că aceasta a făcut

cunoștință cu sentința în anul 2015 (f.d.29, vol. II), prin urmare dânsa a cunoscut

despre actul judecătoresc, însă a declarat apel abia la 13 octombrie 2016, peste

termenul legal prevăzut la art. 402-404 Cod de procedură penală.

Referitor la alegațiile recurenților despre faptul că la materialele cauzei nu

există nici o dovadă, care ar confirma că inculpatei i-a fost înmânată sentința în

limba rusă, Colegiul relevă, că Tomașciuc V. cunoștea despre sentința dată și a

dispus de posibilitatea de a solicita și a primi o copie a sentinței în limba pe care

aceasta o posedă.

Așa dar, Colegiul relevă că, inculpata a fost în drept să conteste sentința

instanței de fond cu apel în termen legal, însă dânsa nu a exercitat această cale de

atac în termenul prevăzut de lege, iar careva motive întemeiate care ar justifica

depunerea întârziată a apelurilor de către instanța de apel nu au fost stabilite.

Conform art.231 alin.(2)-(3) Cod de procedură penală, calcularea termenelor

procedurale se pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat

curgerea termenului, iar la calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se ia în

calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care

acesta se împlinește.

În această situație, Colegiul penal conchide că instanța de apel corect a

concluzionat că apelurile declarate de inculpata Tomașciuc Violetta, au fost

declarate după expirarea termenului prevăzut de art.402-404 Cod de procedură

penală.

Având în vedere că, în speță apelul a fost respins ca fiind declarat peste

termen și instanța de apel nu s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și de

drept ale cauzei și legalității sentinței adoptate de prima instanță, nu există temei

ca instanța de recurs ordinar să se pronunțe asupra legalității sentinței referitor la

condamnarea inculpatei și la stabilirea pedepsei acesteia, în cauză nefiind utilizată

calea ordinară de atac – apelul.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze că, în conformitate cu

art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu pot fi atacate cu recurs sentințele în

privința cărora persoanele indicate în art.401 nu au folosit calea apelului, or

respingerea apelului ca fiind tardiv echivalează cu neutilizarea căii de atac.

În asemenea condiții, Colegiul conchide că, recursurile ordinare declarate de

inculpata Tomașciuc Violetta și avocatul acesteia Popescu Ion, sunt inadmisibile

ca vădit neîntemeiate, deoarece în speță, inculpata nu a utilizat calea ordinară de

atac – apelul.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de inculpata Tomașciuc

Violetta și avocatul acesteia Popescu Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2017, în cauza penală în privința lui

Tomașciuc Violetta, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 13 aprilie 2018.

Președinte Constantin Alerguș

Elena Cobzac

Anatolie Țurcan

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2016-09-14
0,95
1ra-1188/2016 — art.27,187 alin.2 CP
Dosarul nr. 1ra-1188/2016 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 14 septembrie 2016 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte: Ursache Petru, Judecătorii: Toma Nadejda şi Timofti Vladimir, examin
CSJ 2020-11-18
0,95
1ra-2113/20 — art.187 al.2 lit.b, f CP
Dosarul nr. 1ra-2113/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 18 noiembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Ţurcan Anatolie și Cobzac Elena, exam
CSJ 2015-10-21
0,94
1re-113/15 — art. 469 - 471 CPP
Dosarul nr. 1re-113/2015 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 21 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: preşedinte – Petru Ursache, judecătorii – Petru Moraru şi Ghenadie Nicolaev, examinînd admisibilitate
CSJ 2020-11-18
0,94
1ra-1871/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, d CP
Dosarul nr. 1ra-1871/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 21 octombrie 2020 mun. Chişinău Colegiul Penal în următoarea componență: președinte Diaconu Iurie judecători Catan Liliana Guzun Ion examinând admisibilit
CSJ 2019-02-21
0,94
1ra-233/2019 — art. 165 alin. 2 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-233/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 23 ianuarie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a exami
Sursă