ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.04.2018

1ra-497/2018 — art. 151 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
04.04.2018
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 151 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
Citează această cauză
1ra-497/2018 — art. 151 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-497/2018

04 aprilie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2017, în

cauza penală privindu-l pe

Plotean Iurie Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, Plotean Iurie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 151 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoarea stabilite lui Plotean Iurie, pe o perioadă de probațiune de 5

ani.

În privința corpurilor delicte s-a dispus a fi distruse la intrarea sentinței în

vigoare.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpatul

Plotean Iurie, la data de 18.05.2017, în jurul orei 23:00, în timp ce se afla în

locuința lui Slobodeniuc Iliana, din s. xxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, împreună cu Anastas Constantin, cu care au consumat băuturi alcoolice,

în urma unui conflict apărut cu ultimul, cu scopul cauzării vătămărilor corporale,

intenționat, i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței,

precum și peste alte diferite părți ale corpului, cauzându-i lui Anastas Constantin

1

vătămări corporale, care prezintă pericol pentru viață și conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 92 din 21.06.2017 în comun, se califică ca fiind grave.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Plotean Iurie în baza art. 151

alin. (1) Cod penal, - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a

sănătății, care este periculoasă pentru viață.

Procuratura r-lui Florești, Cebanciuc Violeta, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței, în partea încasării cheltuielilor judiciare, cu dispunerea încasării în contul

statului de la inculpat a sumei de 36250 lei, sentința în rest să fie menținută.

În argumentarea apelului, procurorul făcând referire la prevederile art. 385

alin. (1) pct. 14), 227 alin. (1), (2), pct. 5), 229 alin. (1), alin. (2) Cod de procedură

penală, a invocat că instanța de judecată urma să încaseze de la inculpatul Plotean

Iurie, în contul statului, cheltuielile judiciare suportate în legătură cu efectuarea

acțiunilor procesuale în cauza penală, și anume suma de 36250,00 lei, în legătură

cu efectuarea raportului de expertiză medico-legală.

2017, a fost respins ca nefondat apelul declarat.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că argumentele

invocate de procuror în cererea de apel, precum, că instanța nejustificat a respins

cerințele înaintate de partea acuzării privind încasarea a 36250,00 lei suportate în

legătură cu efectuarea raportului de expertiză medico-legală în calitate de cheltuieli

judiciare sunt nefondate.

În acest sens, instanța de apel a conchis că prima instanță corect și legal a

statuat, că expertiză medico-legală este o probă care de rând cu celelalte probe

acumulate pe parcursul urmăririi penale de către partea acuzării au menirea a

demonstra în instanță vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile

imputate acestuia.

Astfel, instanța de apel a notat că este obligația acuzării în calitate de

autoritate a statului de a acumula probele necesare ce demonstrează vinovăția și

identifică persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni. În această ordine de idei,

instanța de apel a conchis că prima instanță just a statuat obligația pozitivă a

statului de a colecta probe necesare în vederea constatării faptei penale,

identificării făptuitorului și implicit asumarea cheltuielilor aferente procesului din

contul statului - în cazul dat a cheltuielilor pentru expertiză medico-legală .

În acest context, instanța de apel a reținut că în speță autorul apelului a făcut

o interpretare extensive a dispozițiilor art. 227 Cod de procedură penală, care

expres stabilește din ce sunt constituite cheltuielile judiciare și în special pct. 4)

alin. (2) al respectivului articol cert stabilește, că în cazul efectuării unei expertize

pot fi atribuite ca cheltuieli judiciare doar sumele cheltuite pentru restituirea

contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a

2

expertizei și nicidecum însăși cheltuielile suportate integral pentru efectuarea unei

expertize când aceasta are statutul de probă în procesul penal.

în Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, care indică temeiul de recurs

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea

deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- este neargumentată excluderea încasării de la Plotean Iurie în beneficiul

statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 36250 lei de către instanțele de

judecată pe motiv că expertiza medico-legală este o probă care de rând cu celelalte

probe cumulate pe parcursul urmăririi penale de către partea acuzării au menirea de

a demonstra în instanță vinovăția inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile

imputate acestuia și, astfel este obligația statului de a colecta probele necesare în

vederea constatarii faptei penale, identificării făptuitorului și implicit asumarea

cheltuielilor aferente procesului din contul statului;

- conform art. 227 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuieli judiciare sunt

cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului

penal. Punctul 1) alin. (2) al aceluiași articol, prevede, că cheltuielile judiciare

cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite experților. În alin. (2) pct. 5 al

aceluiași articol este prevăzut că cheltuielele judiciare cuprind sumele cheltuite în

legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. Art. 227 alin. (3) Cod

de procedură penală, indică că cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate

de stat, dacă legea nu prevede altă modalitate. Astfel, conform art.228 alin. (3) Cod

de procedură penală, expertului și specialistului li se recuperează, le asemenea,

costul materialelor care le aparțin și care au fost utilizate pentru executarea

însărcinării respective;

- conform art. 229 alin. (1) Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare

sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului;

- instanța de judecată îl poate obliga pe Plotean Iurie să recupereze

cheltuielele judiciare;

- instanțele de judecată nu au clarificat obiectiv, necesitatea încasării

cheltuielilor de judecată, adoptând o decizie neargumentată în această latură.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil,

fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

3

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurentul contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că hotărârea atacată nu curpinde motivele pe care se întemeiază soluția,

criticând decizia instanței de apel anume în partea motivării soluției acesteia

privind respingerea apelului declarat de procuror, prin care a fost solicitată

încasarea cheltuielilor suportate pentru efectuarea expertizei judiciare în prezenta

cauză penală din contul inculpatului.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiul și motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei nu s-

au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context

următoarele.

Colegiul penal analizând textul deciziei recurate (f.d. 231) în coraport cu

motivele invocate de recurent, atestă că instanța de apel s-a expus argumentat și

motivat asupra aspectelor contestate și în prezentul recurs ordinar, bazându-și just

soluția privind respingerea apelului și solicitării părții acuzării de a dispune

încasarea cheltuielilor pentru efectuarea expertizei din contul inculpatului în baza

prevederilor legale stipulate în art. 227 Cod de procedură penală, iar instanța de

recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări

inutile, o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru

fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, Colegiul penal invocă că prevederile art. 227 Cod de procedură

penală, reglementează care anume cheltuieli sunt incluse în categoria cheltuielilor

judiciare, în această listă nefiind însă incluse cheltuielile suportate pentru

efectuarea expertizelor judiciare.

4

Mai mult, se relevă că prevederile alin. (3) a art. 75 din Legea nr. 68 din

14.04.2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar,

stipulează expres că: „În cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei

sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală al

Republicii Moldova”.

În această ordine de idei, se reține că potrivit prevederilor art. 142 alin. (2)

Cod de procedură penală, - „Părțile, din inițiativă proprie și pe cont propriu, sunt

în drept, prin intermediul organului de urmărire penală, al procurorului sau al

instanței de judecată, să înainteze instituției publice de expertiză judiciară/biroului

de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare pentru

constatarea circumstanțelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea

intereselor lor”.

În acest context, se atestă că în prezenta cauză penală ordonatorul expertizei

judiciare a fost organul de urmărire penală (f.d. 92, 105, 115), fără a exista o

asemenea cerere din partea părții apărării.

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel, este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Pasat Liliana, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 22 noiembrie 2017, în cauza penală privindu-l pe

Plotean Iurie Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 04 aprilie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2018-09-26
0,95
1ra-1491/2018 — art. art. 287 alin. 2 lit. b, 287 alin. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1491/2018 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 26 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Vladimir Timofti, Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, a examinat admisibilitatea
CSJ 2018-10-18
0,95
1ra-1553/2018 — art. 217-1 alin. 4 lit. d; art. 349 alin. 2 lit. a CP
Dosarul nr.1ra-1553/2018 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 septembrie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Ţurcan Anatolie a examinat
CSJ 2018-04-27
0,95
1ra-508/2018 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, e CP
Dosarul nr. 1ra-508/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 04 aprilie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte - Ursache Petru, Judecători - Timofti Vladimir, Alergu
CSJ 2018-02-15
0,95
1ra-95/18 — art. 189 alin. 3 lit. e CP
Dosarul nr. 1ra-95/2018 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 17 ianuarie 2018 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Ursache Petru, Judecători – Timofti Vladimir, Alergu
CSJ 2019-10-09
0,95
1ra-1709/2019 — art. 171 al. 2 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1709/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 09 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Iurie Diaconu, Judecători – Ion Guzun şi Liliana Catan, examinând ad
Sursă