2r-500/14 — incasarea salariului

Dosarul nr. 2r-500/14

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanță: Judecătoria Orhei (jud. V. Cupcea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, A. Gavrilița)

D E C I Z I E

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

11 iunie 2014 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, în componența:

Președintele, judecător Svetlana Novac

Judecătorii: Tatiana Vieru

Oleg Sternioală

examinând recursul declarat de către reprezentantul ÎS „Stațiunea Tehnologică

pentru Irigare Orhei” - Duca Valeriu împotriva încheierii din 20 martie 2014 a

Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Savin

Gheorghe împotriva ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” privind

încasarea restanței la salariu, a prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La data de 26 iulie 2013 Savin Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” privind

încasarea restanței la salariu în mărime de 13 445 lei, a prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3000 lei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, în baza ordinului nr. 4 din 17.01.78 a fost

angajat în funcție de mașinist electric la Stația de Pompare din sat. Jora de Mijloc,

r-nul Orhei a Direcției Sistemelor de Ameliorare, în prezent numindu-se ÎS

„Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”. Ulterior, fiind transferat în funcție

de paznic la Stația de Pompare din sat. Jora de Mijloc, beneficia de un salariu în

mărime de 700 lei. Prin ordinul nr. 6-p din 01.04.2013 reclamantul a fost concediat

în legătură cu reducerea statelor de personal.

Mai invocă reclamantul că, în urma depunerii plângerilor la Inspectoratul

Teritorial de Muncă Orhei privind neachitarea restanțelor salariale, ÎS „Stațiunea

Tehnologică pentru Irigare Orhei” a fost sancționată. În pofida sancțiunilor aplicate

asupra pîrîtului, ultimul nici pînă în prezent nu și-a executat obligațiunile față de

reclamant.

În concluzia celor relatate, solicită încasarea de la pîrît în beneficiul său

restanța la salariu în mărime de 13445 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de

1

10 000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată de 3000 lei.

Prin hotărîrea din 02 septembrie 2013 a judecătoriei Orhei, acțiunea a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru

Irigare Orhei” în beneficul lui Savin Gheorghe restanța la salariu în mărime de

11456,54 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 lei. În rest,

pretențiile reclamantului au fost respinse.

La data de 30 septembrie 2013, ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare

Orhei” a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd modificarea

hotărîrii primei instanțe în partea dispunerii încasării cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 2000 lei cu diminuarea acestei sume pînă la 500 lei.

Prin încheierea din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs apelului declarat de ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, fiindu-i

comunicat despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime

de 258 lei și a apelului motivat pînă la 28 noiembrie 2014 ora 10:00.

Nefiind de acord cu încheierea în cauză, ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru

Irigare Orhei” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului și casarea

încheierii din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău în partea obligării

achitării taxei de stat.

Prin decizia din 22 ianuarie 2014 a Curții Supreme de Justiție a fost respins

recursul declarat de ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” și menținută

încheierea din 12 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 17 februarie 2014 ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”

a depus cerere prin care a solicitat scutirea de la plata taxei de stat, invocînd în

contextul acesteia că se află într-o situație financiară precară, bazîndu-se pe art. 85

alin (4) CPC.

Prin încheierea din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău demersul

înaintat de ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” privind scutirea de la

plata taxei de stat a fost respins, fiindu-i acordat termen pînă la data de 10.04.2014

ora 11:00 pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 258 lei.

Considerînd ilegală încheierea instanței de apel, la 02 aprilie 2014, ÎS

„Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” a contestat-o cu recurs, solicitînd

admiterea recursului și casarea încheierii din 20 martie 2014 a instanței de apel în

partea obligării achitării taxei de stat în mărime de 258 lei.

În susținerea recursului a invocat că, nu este de acord cu încheierea instanței

de apel pe care o consideră neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de

drept material și procedural.

În special invocă că, instanța de apel nu a examinat cu diligență probele

anexate la dosar ce confirmă că, întreprinderea recurentă se confruntă cu un șir de

probleme financiare, fapt ce denotă imposibilitatea achitării taxei de stat la

depunerea apelului, iar neeliberarea parțială de la plata acesteia ar duce la

îngrădirea dreptului de acces la justiție.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în

termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

2

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și pasibil de a fi respins din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă și să mențină încheierea.

Colegiul conchide că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu

normele de drept procedural și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a

circumstanțelor referitoare la temeiul de a nu da curs cererii de apel - motiv pentru

care de către instanța de recurs este considerată legală și întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, la 30 septembrie 2013, ÎS „Stațiunea Tehnologică

pentru Irigare Orhei” a depus cerere de apel împotriva hotărîrii din 02 septembrie

2013 a judecătoriei Orhei, nefiind de acord cu hotărîrea dată doar în partea

încasării cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2000 lei.

În conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la

instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, sub sancțiunea nulității, cu plata

taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii, iar în

conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat,

instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu dea curs cererii, acordînd

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Astfel, instanța de apel, prin încheierea din 20 martie 2014, a respins cererea

privind scutirea de la plata taxei de stat, nu a dat curs apelului depus de ÎS

„Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, fiindu-i acordat un termen de pînă la

10 aprilie 2014 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de

258 lei.

În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de

chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal,

cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței

judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului

executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de

recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

Cu referire la argumentul ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”

precum că nu are posibilitatea de a achita taxa de stat, deoarece se află într-o

situație financiară precară, în coroborare cu prevederilor art. 85 alin. (4) CPC,

precum că în funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens,

persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanța

judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei, instanța de recurs

menționează, că art. 118 alin. (1) CPC identifică expres că, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale dacă legea nu dispune altfel.

Colegiul constată că, ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” nu a

exercitat sarcina probațiunii în sensul justificării stării financiare generale care ar

constitui un impediment pentru achitarea taxei de stat.

Aceasta s-a limitat doar la expunerea solicitării de scutire de la plata taxei de

3

stat fără a-și justifica temeinicia acesteia sub aspectul situației financiare.

Mai mult, Colegiul reține că înscrisul anexat la f.d. 72, nu poate fi considerat

ca o probă suficientă în vederea confirmării situației financiare dificile a

recurentului și care ar duce la imposibilitatea achitării taxei de stat.

Cumulând circumstanțele expuse și având în vedere faptul că, încheierea

contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către ÎS „Stațiunea

Tehnologică pentru Irigare Orhei” sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel

corect a emis încheierea de respingere a demersului privind scutirea de la plata

taxei de stat și a stabilit recurentului termen pentru a înlătura neajunsurile depistate.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei”, ca

neîntemeiat și de a menține încheierea din 20 martie 2014 a instanței de apel.

Ținînd cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge cererea de recurs declarată de reprezentantul ÎS „Stațiunea

Tehnologică pentru Irigare Orhei” - Duca Valeriu.

Se menține încheierea din 20 martie 2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Savin Gheorghe

împotriva ÎS „Stațiunea Tehnologică pentru Irigare Orhei” privind încasarea

restanței la salariului, prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul adoptării.

Președintele, judecător Svetlana Novac

Judecătorii: Tatiana Vieru

Oleg Sternioală

4