1ra-253/2018 — Art. 42, alin. 3, 4 , 5 art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP, art. 42 alin. 3, 4, 5, art. 186 alin. 4, 187 alin. 2 lit. b,c,d, e, f Cod penal

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 13 ianuarie 2017: 1.1. Costico Anatolie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (3), (4), (5), 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Dombrovan Alexei), art. 42 alin. (3), (4), (5) 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Nagovițina Valentina), fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 42 alin. (3), (4), (5), 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – 6 luni închisoare; - art. 42 alin. (3), (4), (5), 186 alin. (4) Cod penal – 5 ani închisoare; 1 Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Costico Anatolie i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 5 ani 2-ă luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1.

Cebotari Serghei, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Vitu Dumitru), art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (pe episodul jafului părții vătămate Lungu Ilie), fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal – 5 ani închisoare; - art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – 4 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cebotari Serghei i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1), 90 alin. (10) Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 26.03.2012, prin care Cebotari Serghei a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a pedepsei pe o perioadă de probațiune de 5 ani, stabilindu-i lui Cebotari Serghei pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 1.

Railean Alexandr, a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal (pe episodul jafului părții vătămate Lungu Ilie), fiindu-i stabilită pedeapsa de 4 ani închisoare. În temeiul art. 85 alin. (1), 90 alin. (10) Cod penal, pentru cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la pedeapsa stabilită prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Orhei din 11.12.2011, prin care Railean Alexandr a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea pe o perioadă de probațiune de 3 ani, stabilindu-i lui Railean Alexandr pedeapsa definitivă de 4 ani și o zi de închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. La fel, s-a admis acțiunea civilă înaintată de Vitu Dumitru, fiind dispusă încasarea în mod solidar în beneficiul lui Vitu Dumitru cu titlu de prejudiciu moral, din contul lui Cunichevici Mihail, Cebotari Serghei și Leonti Igor suma de 30000 lei, precum și încasarea în mod solidar în beneficiul lui Vitu Dumitru din contul lui Cunichevici Mihail și Cebotari Serghei suma de 96341,6 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune. S-a admis acțiunea civilă înaintată de Nagovițina Valentina și s-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Cunichevici Mihail, Costico Marina, 2 Costico Anatolie în beneficiul lui Nagovițina Valentina suma de 132716 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune și 30000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin aceeași sentință au fost condamnați Cunichevici Mihail, Costico Mariana, Leonti Igor, Stejar Cristina în privința cărora în prezent nu se contestă cu recurs ordinar hotărârile judecătorești. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că: 2.1. Inculpatul Costico Anatolie, în perioada de timp 10.08.2012- 14.08.2012, cooperând cu Costico Mariana și Cunichevici Mihail la comiterea unei infracțiuni intenționate, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, i-a acordat informații, l-a determinat și sfătuit pe Cunichevici Mihail, de a pătrunde în domiciliul lui Dombrovan Alexei amplasat în xxxxxxxxx, de unde Cunichevici Mihail a sustras pe ascuns un telefon mobil de model „Samsung Galaxy-S” cu codul IMEI 359374040225530, în care se afla cartela SIM pe nr. xxxxxx, la prețul de 4900 lei, o brățară din aur la prețul de 4500 lei, o brățară din aur la prețul de 2500 lei, două cruciulițe cu lănțișoare confecționate din aur la prețul de 1500 lei fiecare, o cruciuliță cu lănțișor din aur la prețul de 2500 lei și bani în sumă de 700 lei, cauzând părții vătămate Dombrovan Alexei, o daună materială considerabilă în sumă totală de 18100 lei. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Costico Anatolie în baza art. 42 alin. (3), (4), (5), 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, adică organizarea, instigarea și complicitatea la infracțiunea de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Tot el, la 21.08.2012, cooperând cu Costico Mariana și Cunichevici Mihail la săvârșirea unei infracțiuni intenționate, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, i-a acordat informații, l-a determinat și sfătuit pe Cunichevici Mihail, ca prin forțarea ferestrei din termopan, să pătrundă în domiciliul lui Nogovițina Valentina care este situat în xxxxxxx, de unde ultimul, pe ascuns a sustras 1000 dolari SUA, echivalentul a 12400 lei, 1175 euro, echivalentul a 18036 lei, 6000 ruble rusești, echivalentul a 2280 lei și 100000 lei, astfel cauzând părții vătămate o daună materială în sumă totală de 132716 lei. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Costico Anatolie în baza art. 42 alin. (3), (4), (5), 186 alin. (4) Cod penal, adică organizarea, instigarea și complicitatea la infracțiunea de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin pătrundre în locuință, în proporții mari. 2.2. Inculpatul Cebotari Serghei la 19.06.2011, ora 21:30-22:00, de comun acord și împreună cu Leonti Igor și Cunichevici Mihail, cooperând la săvârșirea unei infracțiuni intenționate, în urma distribuirii în prealabil a rolurilor infracționale, Leonti Igor a stat de veghe împreună cu Cebotari Serghei în preajma 3 gospodăriei lui Vitu Dumitru, situată în xxxxxxx, pentru evitarea apariției pe neașteptate a proprietarului, astfel înlăturând obstacolele în comiterea nestingherită a infracțiunii de către Cunichevici Mihail, care, în circumstanțele menționate, forțând ușa de la intrare, a pătruns în domiciliul indicat, situat în xxxxxxxx, de unde a sustras pe ascuns următoarele bunuri: 4301 dolari SUA, echivalentul a 49891,6 lei; 1650 euro, echivalentul a 27390 lei; 10300 lei; un lănțișor cu pandantiv din aur cu valoarea de 6000 lei; un lănțișor din aur cu valoarea de 3000 lei; două inele din aur cu valoarea fiecăruia de 1500 lei; două inele din argint cu valoarea fiecăruia de 1600 lei; o pereche de cercei din aur, confecționați în Federația Rusă, cu valoarea de 1500 lei; o pereche de cercei din aur, confecționați în Italia, cu valoarea de 1200 lei; un telefon mobil de model „Samsung 2210E” cu cartela SIM nr. xxxxx cu valoarea de 800 lei, cauzând victimei un prejudiciu material considerabil în proporții deosebit de mari ce constituie 104681,6 lei. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni a inculpatului Cebotari Serghei în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal, adică cooperarea cu intenție a mai multor persoane la comiterea unei infracțiuni intenționate, contribuind în calitate de complice, prin înlăturarea obstacolelor la sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, în proporții mari. Tot el, la 13.01.2013, în jurul orei 02:10, de comun acord și în înțelegere prealabilă cu Railean Alexandr și Stejar Cristina, acționând în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în regiunea cimitirului evreiesc, amplasat în sectorul „Bucuria” a or. Orhei, aplicând violența nepericuloasă față de Lungu Ilie, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, iar după imobilizarea acestuia intenționat i-a sustras în mod deschis telefonul mobil de model „Samsung”, cu costul de 2500 lei, și bani în sumă de 1500 lei, după care, cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de 4000 lei. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Cebotari Serghei în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, - sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 2.3. Inculpatul Railean Alexandr la 13 ianuarie 2013, în jurul orei 02:10, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Cebotari Serghei și Stejar Cristina, acționând în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în regiunea cimitirului evreiesc, amplasat în sectorul „Bucuria” a or. Orhei, aplicând violența nepericuloasă față de Lungu Ilie, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, l-a imobilizat pe Lungu Ilie, iar după imobilizarea acestuia intenționat i-a sustras în mod deschis telefonul mobil de 4 model „Samsung”, cu costul de 2500 lei, și bani în sumă de 1500 lei, după care, cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate o daună materială considerabilă în valoare totală de 4000 lei. Prima instanță a încadrat aceste acțiuni ale inculpatului Railean Alexandr în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 3. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Cebotari Serghei, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cebotari Serghei să fie achitat de sub învinuirea imputată, din motiv că nu el a săvârșit infracțiunile incriminate. 3.2. Inculpatul Cebotari Serghei, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată. În argumentarea apelului acesta a invocat că: - nu a săvârșit infracțiunile incriminate; - nu s-a demonstrat comiterea infracțiunilor de către dânsul; - pe episodul cu partea vătămată Vitu Dumitru el nu a comis infracțiunea, nu a participat și nu a luat nici un ban; - pe episodul cu partea vătămată Lungu Ilie a fost efectuată percheziție însă nu s-a găsit nimic. Totodată nu a fost efectuată confruntare între el și Lungu Ilie. 3.3. Avocatul Negura Ion în numele inculpatului Railean Alexandr, care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Railean Alexandr să fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, din motivul lipsei faptei de infracțiune. 3.

Inculpatul Costico Anatolie, care a solicitat dispunerea rejudecării cauzei în prima instanță, sau pronunțarea unei noi hotărâri de achitare în privința sa. În argumentarea apelului a invocat că: - nu cunoștea că Cunichevici Mihail era implicat în infracțiuni; - a fost recunoscut din calitate de martor în calitate de învinuit, prin ce i-au fost încălcate drepturile procesuale; - nu au fost luate în considerare declarațiile sale inițiale de la urmărirea penală. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința contestată. 5 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță a examinat minuțios toate probele și argumentele părților, cu respectarea principiului contradictorialității, egalității armelor, drepturilor la un proces echitabil și la apărare. Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpaților Costico Anatolie, Cebotari Serghei și Railean Alexandr în comiterea infracțiunilor constatate în prima instanță, este dovedită în afara dubiilor rezonabile prin următoarele probe cercetate în cadrul ședinței. Astfel, instanța de apel a menționat că pe episoadele de sustragere pe ascuns a bunurilor lui Dombroban Alexei din perioada cuprinsă între 10.08.2012-14.08.2012 și a lui Nagovițina Valentina din 21.08.2012, vinovăția inculpatului Costico Anatolie este pe deplin confirmată prin următoarele probe administrate și cercetate în ședința de judecată, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire în instanța de apel a părților vătămate Dombrovan Alexei, Nogovițina Valentina; - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire în instanța de apel a martorilor Postu Ana, Cotruță Ion, Colomieț Irina, Plaiu Sergiu; - procesul-verbal de reconstituire a faptei din data de 24 octombrie 2012, prin care s-au reprodus faptele comise și au fost verificate declarațiile lui Cunichevici Mihail, acesta indicând direct asupra locului și modului de comitere a infracțiunii, descriind cu lux de amănunte modalitatea si circumstanțele comiterii furturilor; - procesul verbal de ridicare a contractelor de sublocațiune a automobilului de model „Nissan Versa”, perfectate pe numele lui Costico Anatolie cu n/î xxxxxx, culoare albă, încheiate în perioada 25 august 2012 până la 31 august 2012, contra sumei de 707 lei pe o zi de chirie; - procesele-verbale de ridicare a copiilor de pe biletele de amanet nr. 082558 din 18.10.2012 și nr. 084132 din 27.11.2012, cercetate în cadrul ședinței de judecată, prin care se confirmă faptul că bijuteriile din aur au fost predate în lombardul din municipiul Chișinău de către Costico Mariana; - procesul-verbal de ridicare a facturilor de la magazinul METRO efectuate de pe cardul ce aparține martorului Plaiu Sergiu pe perioada după ce a fost comisă infracțiunea, or, acest fapt a fost afirmat de către inculpatul Cunichevici Mihail în cadrul audierilor, fapt ce denotă caracterul veridic al declarațiilor acestuia. Cunichevici Mihail în cadrul urmăririi penale a indicat asupra circumstanțelor demonstrate prin cumulul de probe administrate și anume: inculpatul a indicat că bijuteriile din aur pe care le-a luat din casă la indicația soților Costico au fost predate de către Costico Mariana la lombardul din Chișinău, fapt ce se confirmă prin copiile biletelor de amanet; ulterior comiterii furtului, anume pe numele lui 6 Costico Anatolie a fost perfectat contractul de sublocațiune pe automobilul de model „Nissan Versa”. Totodată, instanța de apel a notat că vinovăția inculpatului Costico Anatolie pe aceste episoade mai este dovedită și prin declarațiile inculpatului Cunichevici Mihail, care a indicat că a fost instigat de Costico Mariana și Costico Anatolie la săvârșirea infracțiunilor de sustragere. De asemenea, instanța de apel a menționat că pe episodul de sustragere a bunurilor din domiciliul părții vătămate Vitu Dumitru, vinovăția inculpatului Cebotari Serghei este pe deplin confirmată prin următoarele probe administrate și cercetate în ședința de judecată, și anume: - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire în instanța de apel a părții vătămate Vitu Dumitru; - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire în instanța de apel a martorilor Sîrbu Gheorghe, Garșinschii Vasile, Turcu Vitalie, Fomiciov Alexandru, Golban Vladislav, Andrițchi Svetlana, Dicu Andrei, Procop Elena; - procesul-verbal de ridicare din 23.06.2011, prin care se confirmă faptul că de la partea vătămată Vitu Dumitru a fost ridicat un caiet în care el, înainte de a-i fi sustrase bunurile din gospodăria sa, a înregistrat numărul tipărit pe acumulatorul telefonului mobil care a fost sustras; - procesul-verbal de ridicare din 28.08.2011, prin care se confirmă faptul că, în cadrul acestei acțiuni, de la partea vătămată Vitu Dumitru a fost ridicat acumulatorul de la telefonul mobil, în privința căruia el a declarat că i 1-a dat cetățeanul Michevici Grigore. Totodată, în cadrul acțiunii s-a constatat că numărul tipărit pe acumulatorul ridicat de la partea vătămată Vitu Dumitru coincide cu numărul înregistrat în caietul ridicat anterior de la partea vătămată. Mai mult, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Procop Elena, care a relatat: „Când m-am apropiat de judecată, m-am apropiat de mama lui Cebotari și am întrebat ce caut eu aici și mi- a lămurit, că dacă îmi amintesc această dată din 19 iunie 2011”., deoarece acest fapt pune la îndoială expunerea exactă a evenimentelor care au avut loc acum 5 ani, iar martorul nu-și amintește dacă Cebotari Serghei a discutat la telefon. Instanța de apel a mai precizat că pe episodul de sustragere deschisă a bunurilor de la partea vătămată Lungu Ilie din 13.01.2013, vinovăția inculpaților Cebotari Serghei și Railean Alexandr este pe deplin confirmată prin următoarele probe administrate și cercetate în ședința de judecată, cum ar fi: - declarațiile de la urmărirea penală, verificate prin citire în instanța de apel a părții vătămate Lungu Ilie și a martorului Donica Vlad; - declarațiile din prima instanță, verificate prin citire în instanța de apel a martorului Lupea Alexandru; 7 - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23.01.2013, conform căruia, partea vătămată Lungu Ilie, fiindu-i prezentate 5 persoane, a indicat că recunoaște persoana cu numărul 3 (Railean Alexandr), ca fiind unul dintre cei doi bărbați care la 13 ianuarie 2013, l-a agresat și i-a sustras în mod deschis telefonul mobil și mijloacele bănești. În cazul dat, proba obținută în cadrul prezentării spre recunoaștere este una directă, or, partea vătămată, indubitabil a indicat la Railean Alexandr ca fiind făptuitor; - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 23.01.2013, conform căruia, partea vătămată Lungu Ilie, fiindu-i prezentate 5 persoane, a indicat că recunoaște persoana cu numărul 3 (Cebotari Serghei), ca fiind unul dintre tinerii care în noaptea de 13 ianuarie 2013, l-au agresat fizic și în mod deschis i-au sustras telefonul mobil și mijloacele bănești în sumă totală de 1500 lei, l-a recunoscut după constituția corpului, forma feței, a gurii și nasului, după statură. În cazul dat, proba obținută în cadrul prezentării spre recunoaștere este una directă, or, partea vătămată, indubitabil a indicat la Cebotari Serghei ca fiind unul din făptuitori; - procesul-verbal de ridicare a telefonului mobil de model „SAMSUNG GT- S5250” cu codul IMEI: 351723058416050, conform căruia, telefonul a fost ridicat de la Railean Alexandr (f.d. 38, vol. IV); - procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video și DVD-lui cu imaginile video din fața și interiorul magazinului „Columna” din str. Vasile Lupu, 125, or. Orhei în noaptea de 13.01.2013 (f.d. 92, vol. IV); - procesul-verbal de confruntare între Lungu Ilie și Railean Alexandr din 23.01.2013, din care rezultă că partea vătămată a confirmat cu certitudine că tinerii care l-au agresat în regiunea cimitirului evreiesc au fost Railean Alexandr și Cebotari Serghei (f.d. 42, 82, vol. IV); - raportul de expertiză medico-legală nr. 56/D din 31.01.2013, prin care în urma examinării medico-legale a lui Lungu Ilie s-au constatat: echimoze pe față și pavilionul auricular stâng, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui (- or) obiect (-e) dur(-e) contondent(-e), prin lovituri repetate, într-un interval de timp de scurtă durată, corespund timpului și circumstanțelor indicate și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Totodată, instanța de apel a atestat că nu poate admite și reține argumentele apelanților, menționând că acestea sunt combătute prin probele prezentate de către procuror, examinate în prima instanță și în instanța de apel. Subsidiar, instanța de apel a apreciat nerecunoașterea vinei de către inculpați, ca o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. În privința pedepselor stabilite inculpaților Costico Anatolie, Cebotari Serghei, Railean Alexandr, instanța de apel a conchis că prima instanță a ținut cont 8 de criteriile generale de individualizare a pedepsei stipulate la art. 7, 75 Cod penal, anume: limitele speciale ale pedepsei; gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, ce constituie motiv material, de persoanele celor vinovați, de circumstanțele cauzei, ce reflectă acțiunile și rolurile fiecăruia dintre membrii grupului, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților, precum și de condițiile de viață ale famililor acestora, aplicându-le pedepse echitabile inculpaților.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Panov Diana în numele inculpatului Railean Alexandr, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând că: - cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate; - instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul Railean Alexandr solicita achitarea, iar conform art. 415 (21) Cod de procedură penală, judecând apelul împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți; - partea vătămată nu a fost prezentă, iar instanța de apel nu a ținut cont de cererea inculpatului de a fi audiată partea vătămată și nici nu a admis această cerere; - inculpatului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 19 Cod de procedură penală; - urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu a fost efectuată obiectiv și sub toate aspectele, or organul de urmărire penală și instanțele de judecată nu au luat măsurile prevăzute de lege pentru a stabili circumstanțele care dovedesc vinovăția inculpatului Railean Alexandr, conform cerințelor din art. 254 alin. (3) Cod de procedură penală; - sentința și decizia s-au bazat doar pe declarațiile părții vătămate care nu a fost citată în ședința de judecată; - decizia instanței de apel nu poate fi bazată pe presupuneri; - prima instanță și instanța de apel nu au ținut cont de argumentele prezentate de către Railean Alexandr, încălcând principiul prezumției nevinovăției; - la stabilirea vinovăției ambele instanțe nu au luat în considerare toate circumstanțele cauzei, condamnându-l ilegal pe inculpat; - concluziile primei instanțe nu corespund cu materialele din dosar; - examinarea cauzei în prima instanță a fost efectuată neobiectiv, cu excluderea și încălcarea totală a principiilor și normelor constituționale de drept 9 procesual-penal, inclusiv și a covențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte. 5.2. Avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Costico Anatolie, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - învinuirea adusă și condamnarea inculpatului Costico Anatolie este bazată doar pe presupuneri; - contrar constatărilor instanței de apel privind vinovăția inculpatului, acesta atât în prima instanță și în instanța de apel a dat declarații veridice, explicând că a deservit având calitate de șofer persoanele cu care se pretinde că a săvârșit infracțiunile, fără a cunoaște alte detalii; - nu e clar în ce a constat fapta inculpatului; - instanța de apel, contrar cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală, care deși sunt obligatorii, nu au fost respectate la judecarea cauzei în ordine de apel, fiind doar citite declarațiile date de inculpați, părțile vătămate și a martorilor, fără a li se da o apreciere; - instanțele de judecată au apreciat materialul probator unilateral. 5.3. Avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Cebotari Serghei, care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 7) Cod de procedură penală, și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului de sub învinuirea imputată și respingerea acțiunii civile înaintate de Vitu Dumitru către Cebotari Serghei. În argumentarea apelului, avocatul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care e întemeiază soluția; - instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv; - probe directe care să dovedească vinovăția lui Cebotari Serghei în comiterea furtului din locuința lui Vitu Dumitru nu au fost administrate, iar Vitu Dumitru fiind audiat în calitate de parte vătămată, a declarat că nu era acasă în momentul când au fost sustrase bunurile; - martorii Sîrbu Gheorghe, Garșinchii Vasile, Turcu Vitalie nu au declarat decât că l-ar fi văzut pe Cebotari Serghei în apropierea casei părții vătămate; - martorii Fomiciov Alexandru, Golban Vladislav, Abdrițchi Svetlana a comunicat exclusiv date indirecte, bazate pe propriile aprecieri a realității, și nu a 10 prezentat informații care să demonstreze implicarea lui Cebotari Serghei în comiterea unui furt; - inculpatul Cebotari Serghei a dat declarații prin care nu-și recunoaște vinovăția în comiterea jafului asupra lui Lungu Ilie, declarațiile lui fiind susținute de inculpatul Railean Alexandr; - decizia de condamnare pe episodul jafului se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Lungu Ilie, alte probe concludente nefiind administrate în procesul penal. 5.4. Inculpatul Cebotari Serghei, fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată, invocând că: - nu este vinovat de comiterea infracțiunilor incriminate; - există martori care confirmă că la momentul săvârșirii infracțiunii nu era prezent în acel loc; - partea vătămată Vitu Dumitru a declarat că nu a văzut cine a intrat la el în casă; - nu sunt probe care să-i demonstreze vinovăția, nici un martor nu confirmă aceasta, iar partea vătămată nu s-a prezentat în instanța de judecată; - la urmărirea penală neîntemeiat s-a respins solicitarea sa pentru efectuarea confruntării; - pe episodul jafului în privința lui Lungu Ilie, Stejar Cristina a dat declarații mincinoase.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate motivând că instanța de apel, rejudecând cauza, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, și corespunzător a încadrat acțiunile făptuitorului, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate și instanța de apel a apreciat fiecare probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, indică că din conținutul recursului se evidențiază că recurentul și-a motivat contestația prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator nu se conțin în temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. La fel, indică că deși avocatul Panov Diana invocă încălcarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, acestea nu sunt aplicabile în speță, deoarece se referă la cazurile când instanța de apel casează o sentință de achitare și pronunță o decizie de condamnare, ce nu a avut loc în privința inculpatului Railean 11 Alexandr, care a fost condamnat de prima instanță, sentință care a fost menținută de instanța de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține că, potrivit recursurilor ordinare declarate, recurenții invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 7) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a fost introdus tardiv”. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurenților nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. 7.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Panov Diana în numele inculpatului Railean Alexandr: Ce ține de temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, sub aspectul că: „cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate”, precum și alegațiile specificate în susținerea acestui temei de recurs, precum că: „partea vătămată nu a fost prezentă, iar instanța de apel nu a ținut cont de cererea inculpatului de a fi audiată partea vătămată și nici nu a 12 admis această cerere”, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate, or din materialele cauzei (f.d. 250 vol. V, f.d. 42, vol. VI), rezultă că partea vătămată Lungu Ilie a fost citată legal, neprezentându-se la ședința de judecată din instanța de apel din motiv că era plecat peste hotarele țării, mai mult la materialele cauzei, nici din procesul-verbal de consemnare a declarațiilor inculpatului Railean Alexandr din instanța de apel (f.d. 46, vol. VI), nici în procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel nu este prezentă o cerere sau solicitare din partea inculpatului Railean Alexandr de a fi audiată partea vătămată Lungu Ilie. Totodată, Colegiul penal atestă că la urmărirea penală a fost efectuată confruntarea dintre inculpatul Railean Alexandr și partea vătămată Lungu Ilie (f.d. 82, vol. IV), unde inculpatul a avut posibilitatea de a pune întrebări părții vătămate, prin ce în speță au fost respectate dreptul inculpatului la un proces echitabil și contradictoriu. În privința criticii recurentului, că: „instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul Railean Alexandr solicita achitarea, iar conform art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, judecând apelul împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți”, Colegiul penal conchide că este nefondată, or după cum rezultă din conținutul sentinței primei instanțe (f.d. 190-206, vol. V), aceasta este o sentință de condamnare, fapt ce exclude obligația instanței de apel de a examina cauza cu aplicarea prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, care corect și-a întemeiat soluția de menținere a sentinței de condamnare a primei instanțe, pe baza probelor examinate de prima instanță, verificate prin citire în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal (f.d. 53-55, vol. VI), cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală. Cât privește alegațiile recurentului, că: „inculpatului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, urmărirea penală și cercetarea judecătorească nu au fost efectuate obiectiv și sub toate aspectele, nefiind luate măsurile prevăzute de lege pentru a stabili circumstanțele care dovedesc vinovăția inculpatului Railean Alexandr, examinarea cauzei a fost efectuată neobiectiv, cu excluderea și încălcarea totală a principiilor și normelor constituționale de drept-procesual penal, inclusiv și a convențiilor internaționale la care Republica Moldova este parte”, Colegiul penal constată că sunt invocate declarativ, de către recurent nefiind specificate circumstanțe concrete ce ar atesta încălcările menționate, totodată, din analiza materialelor cauzei penale deferită judecății, nu se identifică nici o încălcare a drepturilor inculpatului Railean Alexandr sub aspectele contestate de recurent, acestuia fiindu-i asigurate toate garanțiile unui proces echitabil pe parcursul procesului penal. 13 De asemenea, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate și reprezintă opinia subiectivă a recurentului, argumentele precum că: „sentința și decizia instanței de apel s-au bazat doar pe declarațiile părții vătămate, decizia instanței de apel nu poate fi bazată pe presupuneri, nu s-a ținut cont de argumentele inculpatului Railean Alexandr, de principiul prezumției nevinovăției, la stabilirea vinovăției ambele instanțe nu au luat în considerare toate circumstanțele cauzei, condamnându-l ilegal pe inculpat”, or ambele instanțe just și-au întemeiat concluzia de condamnare a inculpatului Railean Alexandr pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, nu doar pe declarațiile părții vătămate Lungu Ilie, dar pe un cumul de probe suficient descris și analizat în partea descriptivă a sentinței (f.d. 199-201, vol. V) și a deciziei instanței de apel (f.d. 89-93, vol. VI), care a fost just apreciat prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și în ansamblu, prin coroboare au determinat corect instanțele de judecată să conchidă că s-a demonstrat pe deplin vinovăția inculpatului Railean Alexandr în comiterea infracțiunii de jaf imputate lui. 7.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Costico Anatolie: Colegiul penal atestă că în textul recursului declarat, se reflectă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fiind specificate toate cazurile stipulate în acest temei, precum și motivele descrise la pct. 5.2., că: „instanța de apel nu ar fi respectat cerințele stipulate în art. 414 Cod de procedură penală și că învinuirea și condamnarea inculpatului Costico Anatolie este bazată doar pe presupuneri, iar inculpatul a dat explicații veridice că a avut doar calitate de șofer a persoanelor cu care se pretinde că ar fi săvârșit infracțiunile”, relatate în susținerea temeiului de recurs invocat, în privința cărora instanța de recurs stabilește că în urma cercetării materialelor cauzei nu-și găsesc confirmarea reprezetând doar opinia subiectivă a recurentului, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată (f.d. 93-96, vol. VI) s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de către inculpatul Costico Anatolie, întemeindu-și just soluția de menținere a sentinței de condamnare în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei, fără a fi admisă vreo eroare gravă de fapt ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel. În același sens se respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului, că nu e clar în ce constă fapta inculpatului Costico Anatolie, or din partea descriptivă a sentinței primei instanțe (f.d. 191 verso, vol. V), menținută prin decizia instanței de 14 apel, este cu claritate descrisă fapta comisă de inculpatul Costico Anatolie, pe ambele episoade de sustragere a bunurilor de la părțile vătămate Dombrovan Alexei, și Nogovițina Valentina, iar temeiuri de a interveni în hotărârile judecătorești nominalizate nu se identifică de instanța de recurs ordinar. 7.3. Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Cebotari Serghei și de inculpatul Cebotari Serghei: În privința temeiului pentru recurs invocat de avocatul Bulbuc Boris, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal constată că este nefundamentat pe careva suport factologic, or nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, în hotărârea instanței de apel fiind reflectate motivele pe care se întemeiază soluția de menținere a sentinței de condamnare a inculpatului Cebotari Serghei, iar temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel, sub aspectele contestate, instanța de recurs ordinar nu identifică. Totodată, ce ține de celelalte motive invocate de recurenți, că: „nu sunt probe directe care să dovedească vinovăția lui Cebotari Serghei în comiterea infracțiunilor imputate lui”, Colegiul penal conchide că reprezintă opinia subiectivă a recurenților, or din conținutul deciziei instanței de apel (f.d. 84-93, vol. VI), rezultă că instanța de apel și-a întemeiat just soluția de menținere a sentinței de condamnare a inculpatul Cebotari Serghei, pe ambele episoade ce i-au fost incriminate acestuia, pe un cumul de probe suficient, ce a fost apreciat corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, concluzionându-se întemeiat că a fost demonstrată vinovăția inculpatului Cebotari Serghei în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal (pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Vitu Dumitru) și art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (pe episodul jafului în privința părții vătămate Lungu Ilie). La fel, ce ține de argumentul inculpatului Cebotari Serghei, că „la urmărirea penală neîntemeiat s-a respins solicitarea sa pentru efectuarea confruntării”, Colegiul penal reține că este redat declarativ, or asemenea cerere la materialele cauzei nu a fost indentificată, iar la terminarea urmăririi penale (f.d. 134-135, vol. VI), la prezentarea materialelor cauzei penale, de către inculpat sau apărătorul său nu au fost invocate careva obiecții, solicitări sau cereri. Totodată, alegația inculpatului Cebotari Serghei, că există martori care confirmă că la momentul săvârșirii infracțiunii nu era în acel loc, Colegiul penal o respinge ca nefondată, deoarece instanțele de judecată corect au apreciat critic 15 declarațiile martorului apărării Procop Elena, din motiv că la materialele cauzei sunt administrate suficiente probe care combat declarațiile acestui martor și confirmă vinovăția inculpatului Cebotari Serghei în comiterea infracțiunii pe episodul sustragerii bunurilor de la partea vătămată Vitu Dumitru. Mai mult, Colegiul penal atestă că din analiza textului recursurilor declarate de recurenți, că prin restul criticilor descrise în pct. 5.3, 5.4. a prezentei decizii, aceștia își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor - (declarațiile martorilor Sîrbu Gheorghe, Garșinchii Vasile, Turcu Vitalie, Fomiciov Alexandru, Golban Vladislav, Abdrițchi Svetlana, declarațiile părții vătămate Lungu Ilie și a inculpaților Cebotari Serghei și Stejar Cristina) de către instanțele ierarhic inferioare, impunându-și propria apreciere și interpretare subiectivă a probelor administrate în prezenta cauză penală, iar Colegiul penal în privința acestor alegații, notează că nu pot fi acceptate din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. De asemenea, cât privește temeiul de recurs, indicat de avocatul Bulbuc Boris, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală, în sensul că: „instanța a admis o cale de atac nerprevăzută de lege sau apelul a fost tardiv”, Colegiul penal statuează că este menționat declarativ, fără a fi adus nici un argument în susținerea acestui temei, mai mult, se constată că acesta nu este incident în prezenta speță.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Panov Diana în numele inculpatului Railean Alexandr, de către avocatul Antoci Maria în numele inculpatului Costico Anatolie, de către avocatul Bulbuc Boris în numele inculpatului Cebotari Serghei și de către inculpatul Cebotari Serghei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2017, în 16 cauza penală privindu-i pe Costico Anatolie Xxxxx, Cebotari Serghei Xxxxx, Railean Alexandr Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 22 martie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 17