1ra-1713/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP

1ra-1713/2017 — art. 188 alin. 2 lit. b, c, d, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1713/2017

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 decembrie 2017 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Alerguș Constantin

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Dogotari Ian în numele inculpatului Stanciu Vasile și de către

avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Tamazlîcari Andrei, prin care

solicită casarea sentinței Judecătoriei Hîncești din 18 ianuarie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, în cauza

penală privindu-i pe

Stanciu Vasile Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxxx;

Tamazlîcari Andrei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul xxxxx, s. xxxx, str.

xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală:

- Stanciu Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis;

- Tamazlîcari Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 6 ani. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, la pedeapsa numită prin prezenta sentință s-a

inclus parțial pedeapsa rămasă neexecutată stabilită prin sentința Judecătoriei

1

Dondușeni din 30 mai 2016, fiind stabilită lui Tamazlîcari Andrei pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu executarea acesteia

în penitenciar de tip semiînchis.

2.1. Stanciu Vasile la 20.12.2015, la ora 22:17 min, aflându-se în or.

Hâncești pe str. Chișinăului, urmărind realizarea unui plan criminal prestabilit,

manifestând un comportament agresiv și violent, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Tamazlîcari Andrei și o persoană în privința căreia cauza

penală a fost disjungată, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, fiind

mascat cu o cagulă pe față, a pătruns în magazinul stației de alimentare cu

combustibil „Lukoil”, situată la marginea traseului Hîncești - Chișinău, unde

amenințându-i cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei

pe operatorii Mereuță Iurie și Stratu Grigore, care au fost intimidați în același timp

de Tamazlîcari Andrei cu un pistol cu care le-a aplicat câte o lovitură în cap,

cauzându-i lui Stratu Grigore dureri fizice și lui Mereuță Iurie, conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 395-D din 24.12.2016, plagă contuză a regiunii

occipitale a capului și traumă cranio-cerebrală cu comoție cerebrală, ce se califică

ca vătămări corporale ușoare, după care fiind constrânși psihologic, operatorii

Mereuță Iurie și Stratu Grigore s-au supus cerințelor ilegale ale făptuitorilor, care

în mod deschis au sustras suma de 2519 lei, pricinuind victimelor un prejudiciu

material considerabil.

Acțiunile inculpatului Stanciu Vasile au fost încadrate de către prima

instanță în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, de o

persoană mascată, deghizată sau travestită, prin pătrundere în încăpere, în alt loc

pentru depozitare sau în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în

calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

2.2. Tamazlîcari Andrei la 20.12.2015, la ora 22.17 min, aflându-se în or.

Hâncești pe str. Chișinăului, urmărind realizarea unui plan criminal prestabilit,

manifestând un comportament agresiv și violent, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Stanciu Vasile și o persoană în privința căreia cauza penală

a fost disjungată, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, fiind mascat

cu o cagulă pe față, a pătruns în magazinul stației de alimentare cu combustibil

„Lukoil”, situată la marginea traseului Hîncești-Chișinău, unde, deținând asupra sa

un pistol de model neidentificat, a amenințat cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei, pe operatorii Mereuță Iurie și Stratu Grigore,

care au fost intimidați la vederea armei, fiindu-le aplicate acestora câte o lovitură

în cap cu pistolul, prin ce s-a cauzat lui Stratu Grigore dureri fizice, iar lui Mereuță

Iurie, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 395-D din 24.12.2015,

2

plagă contuză a regiunii occipitale a capului și traumă cranio-cerebrală cu comoție

cerebrală, ce se califică ca vătămări corporale ușoare, după care operatorii Mereuță

Iurie și Stratu Grigore fiind constrânși psihologic, aceștia s-au supus cerințelor

ilegale ale făptuitorilor, iar ultimii, în mod deschis, au sustras suma de 2519 lei,

astfel cauzând victimelor un prejudiciu material considerabil.

Acțiunile inculpatului Tamazlîcari Andrei au fost încadrate de prima instanță

în baza art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane, de o

persoană mascată, deghizată sau travestită, prin pătrundere în încăpere, în alt loc

pentru depozitare sau în locuință, cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în

calitate de armă, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

3.1. Avocatul Dogotari Ian și avocatul Bătrîncea Ion în numele inculpatului

Stanciu Vasile, solicitând casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care lui Stanciu Vasile să-i fie stabilită o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de

legea penală pentru infracțiunea respectivă, sub formă de 5 ani închisoare, prin

aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal și cu dispunerea suspendării

condiționate a executării pedepsei stabilite pe o perioadă de probațiune de 1 an.

În motivarea apelului s-a invocat că:

- ținând cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și

motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârșirea infracțiunii, de comportamentul

lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează

esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și contribuirea activă a

participantului la descoperirea unei infracțiuni săvârșite în grup, s-a autodenunțat, a

recunoscut integral fapta săvârșită, a participat la toate acțiunile de urmărire

penală, vârsta inculpatului, căința activă, caracterizarea pozitivă, instanța de

judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală

pentru infracțiunea respectivă, prin aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod

penal.

3.2. Avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Tamazlîcari Andrei,

prin care a solicitat casarea acesteia în partea stabilirii pedepsei cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, cu

stabilirea în privința inculpatului Tamazlîcari Andrei a unei pedepsei mai blânde.

În motivarea apelului s-a invocat că:

- prima instanță corect a stabilit limitele minime și maxime a pedepsei prin

prisma alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală și art. 188 alin. (2) Cod penal,

care în speță constituie 5 ani 4 luni și 6 ani 8 luni respectiv. Instanța i-a stabilit lui

Stanciu Vasile pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 5 ani 4 luni, iar lui

3

Tamazlîcari Andrei pentru aceeași faptă i-a stabilit un termen mai mare - 6 (șase)

ani. Instanța nu a motivat aceasta diferențiere, or la inculpați coincid toate capetele

acuzării, au avut un comportament similar, etc. Astfel s-a încălcat principiul

egalității;

- nu este prezentă circumstanța agravantă prevăzută de art. 77 alin. (1) lit. a)

Cod penal, respectiv inculpatul Tamazlîcari Andrei nu poate fi considerat

condamnat anterior, sau infracțiunea similară sau alte fapte pentru care persoana a

fost condamnată anterior nu pot avea relevanță pentru cauză, deoarece fapta pentru

care se pedepsește Tamazlîcari Andrei, a fost comisă potrivit actului de învinuire

pe 20.12.2015, iar condamnarea prin sentința Judecătoriei Dondușeni din

30.05.2016 a devenit definitivă tocmai la 15.06.2016. Deci, infracțiunea săvârșită

la 20.12.2015 a fost comisă de către Tamazlîcari Andrei înainte de a fi condamnat

definitiv. Ca urmare, instanța de fond (judecătoria Hîncești) corect a aplicat art. 84

Cod penal (pentru concursul de infracțiuni), și nu art. 85 (pentru cumul de

sentințe), întrucât această infracțiune a fost săvârșită înainte de pronunțarea

sentinței de Judecătoria Dondușeni;

- prima instanță a încălcat principiul non bis in idem garantat de art. 7 Cod

penal, art. 22 Cod de procedură penală și art. 4 al Protocolului nr. 7 la CEDO,

conform căruia nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei

penale pentru una și aceeași faptă;

- agravanta „săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de

ebrietate”, la fel nu poate fi considerată aplicabilă în speță, or această circumstanță

(starea de ebrietate fiziologică) nu a fost constatată prin probe, nu a fost precizată

ce fel de stare se are în vedere, iar din altă parte, instanța nici nu a analizat

relevanța stării de ebrietate în coraport cu caracterul infracțiunii;

- prima instanță nu a luat în considerare multiplele circumstanțe ale cauzei

care atenuează răspunderea, și anume, că Tamazlîcari Andrei se caracterizează

pozitiv, are la întreținere soția însărcinată, a restituit părții vătămate 1/3 din suma

sustrasă (partea care îi revine);

- în speță sunt întrunite toate condițiile pentru numirea lui Tamazlîcari

Andrei a unei pedepse mai blânde - sub formă de închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis pe termen de 5 ani 4 luni.

2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocații Dogotari

Ian și de către Bătrîncea Ion în numele inculpatului Stanciu Vasile, cu menținerea

sentinței primei instanțe în privința acestuia.

Prin aceeași decizie, a fost admis parțial, din oficiu, în temeiul art. 409 alin.

(2) Cod de procedură penală, apelul declarat de avocatul Zadorojnîi Andrei în

numele inculpatului Tamazlîcari Andrei, casată sentința primei instanțe în partea

stabilirii pedepsei definitive și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care s-a stabilit lui Tamazlîcari Andrei, conform

4

prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumularea parțială a pedepsei stabilte prin sentința Judecătoriei Hîncești din 18

ianuarie 2017, cu pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 30 mai

2016, fiind numită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

inculpații Stanciu Vasile și Tamazlîcari Andrei au recunoscut săvârșirea

infracțiunii imputate și au solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de

procedură penală, vina acestora se dovedește și prin probele administrate în faza de

urmărire penală și cercetate în instanța de judecată.

La fel, instanța de apel a reținut că la adoptarea sentinței prima instanță a

apreciat corect probele prezentate de către acuzare, și față de inculpați corect a fost

aplicată pedeapsa sub formă de închisoare.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prima instanță la numirea

felului și măsurii de pedeapsă, a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale,

cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social al infracțiunii, că infracțiunea a fost

săvârșită intenționat, de faptul că și-au recunoscut integral vina și s-au căit sincer

de cele săvârșite, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în

faza de urmărire penală, de personalitatea infractorilor, că inculpatul Tamazlîcari

Andrei nu este pentru prima dată pe banca acuzaților, anterior a mai fost tras la

răspundere penală, Stanciu Vasile este pentru prima dată pe banca acuzaților,

inculpații la locul de trai se caracterizează pozitiv. Circumstanțe agravante - n-au

fost stabilite.

Mai mult, instanța de apel a atestat că în speță nu s-au constatat circumstanțe

excepționale prevăzute la articolul 79 Cod penal, or, în spiritul acestei norme

penale, se înțelege că trebuie să existe, ori în împrejurările în care s-a derulat fapta

infracțională, ori în datele privind personalitatea inculpaților Stanciu Vasile și

Tamazlîcari Andrei, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de

lucruri, care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității

acestora n-au fost constatate.

În acest context, instanța de apel a indicat că cele invocate în apelurile

avocaților Zadorojnîi Andrei, Dogotari Ian și Bătrîncea Ion, reprezintă împrejurări

obișnuite și sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu

pot fi considerate excepționale și astfel nu poate fi aplicată o pedeapsă sub limita

minimă prevăzută de lege, conform art. 79 alin. (1) Cod penal.

Subsidiar, s-a specificat că argumentele avocaților precum că, inculpații se

caracterizează pozitiv, au conlucrat cu organul de urmărire penală, se căiesc sincer,

ș.a. nu se acceptă, or prima instanță în sentință a ținut cont de toate aceste

împrejurări și corect a stabilit pedepse care sunt echitabile.

Totodată, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea pedepsei

definitive în privința lui Tamazlîcari Andrei, pentru concurs de infracțiuni,

5

conform prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal, n-a ținut cont de faptul că,

aplicând pedeapsa definitivă prin sentință atacată, metoda aplicării pedepsei

definitive în cazul concursului de infracțiuni, era cea prevăzută de art. 84 alin. (1)

Cod penal, însă a aplicat metoda cumulului de sentințe prevăzută de art. 85 Cod

penal: la pedeapsa numită prin sentință s-a inclus parțial, pedeapsa rămasă

neexecutată numită prin sentința Judecătoriei Dondușeni din 30 mai 2016, pe când,

în acest caz, se aplică metoda prevăzută de art. 84 alin. (1) Cod penal, or, în art. 84

alin. (4), este direct indicat că, „în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se

constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte

infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză, pedeapsa

definitivă se stabilește conform prevederilor art. 84 alin. (1-3) Cod penal”.

Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță trebuia să aplice metoda

cumulării parțiale a pedepsei numite prin această sentință cu pedeapsa numită prin

sentința Judecătoriei Dondușeni din 30 mai 2016 și, în acest caz, în termenul

pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei

sentințe, la caz, în baza sentinței Judecătoriei Dondușeni din 30 mai 2016.

De asemenea, instanța de apel a considerat că sunt nefondate motivele

invocate în apelul avocatului Zadorojnîi Andrei, ce vizează pedeapsa aplicată

inculpatului Tamazlîcari Andrei în coraport cu pedeapsa aplicată lui Stanciu

Vasile.

6.1. Avocatul Dogotari Ian în numele inculpatului Stanciu Vasile, care

indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea acesteia și a sentinței primei instanțe în partea

stabilirii pedepsei lui Stanciu Vasile, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui

Stanciu Vasile să-i fie stabilită o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea

penală pentru infracțiunea respectivă, sub formă de 5 ani închisoare, potrivit art. 79

alin. (1) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării acestei pedepse în

temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 an.

În argumentarea recursului se invocă că:

- hotărârile pronunțate de primele două instanțe sunt nefondate în partea

individualizării pedepsei;

- de către instanța de apel urma a fi luată în considerare ca circumstanță

atenuantă și faptul că inculpatul Stanciu Vasile se căiește sincer de fapta comisă;

- în legătură cu circumstanțele excepționale ale cauzei, cum ar fi faptul că

inculpatul Stanciu Vasile a fost anume cel care s-a autodenunțat, a recunoscut

integral fapta săvârșită, a participat activ la toate acțiunile de urmărire penală,

aceste acțiuni din partea lui Stanciu Vasile au contribuit esențial la elucidarea și

stabilirea tuturor circumstanțelor care au importanță pentru justa și rapida

solucționare a cauzei, pentru stabilirea celorlalți coparticipanți la săvârșirea

infracțiunii, pentru depistarea și ridicarea corpurilor delicte, prin urmare în privința

6

acestuia instanța de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută

de legea penală pentru infracțiunea respectivă potrivit art. 79 alin. (1) Cod penal;

- inițiativa pentru comiterea infracțiunii respective îi aparține inculpatului

Tamazlîcari Andrei, deoarece el a insistat la comiterea infracțiunii atrăgându-i și pe

Stanciu Vasile și o persoană în privința căruia cauza penală a fost disjungată;

- în instanța de apel apărarea a anexat recipisele prin care se confirmă că

Stanciu Vasile a achitat integral prejudiciul cauzat prin infracțiune părților

vătămate, iar acestea nu au careva pretenții față de ultimul și solicită ca acestuia să-

i fie aplicată o pedeapsă nonprivativă de libertate. Acest lucru încă odată

demonstrează atitudinea pozitivă a inculpatului față de urmările și consecințele

infracțiunii, servind drept temei pentru aplicarea art. 79 Cod penal, iar instanța de

apel nici nu s-a expus vis-a-vis de aceste probe, care nu au fost cercetate în instanța

de apel, lucru care a afectat grav soluția pe această cauză în legătură cu

individualizarea pedepsei în privința lui Stanciu Vasile;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței.

6.2. Avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Tamazlîcari Andrei,

care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală și solicită casarea acesteia, și a sentinței primei instanțe, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Tamazlîcari Andrei

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, invocând în argumentare că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, dispozitivul este expus neclar;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel a admis parțial apelul declarat în interesele lui Tamazlîcari

Andrei, a casat sentința primei instanțe în partea stabilirii pedepsei definitive în

privința lui Tamazlîcari Andrei, a dispus pronunțarea în această parte a unei

hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru prima instanță, însă efectiv a copiat

dispoziția sentinței. În privința lui Tamazlîcari Andrei pedeapsa nu s-a schimbat,

termenul nu s-a micșorat, tipul penitenciarului nu s-a modificat;

- instanța de apel urma să ușureze situația lui Tamazlîcari Andrei, ceia ce nu

s-a efectuat.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care a

pledat pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, motivând că

instanțele și-au argumentat suficient soluția în sensul pedepsei stabilite

inculpaților, au ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a

pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana celor vinovați,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală,

7

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, precum și de

condițiile de viață ale familiilor acestora, în final stabilindu-le o pedeapsă

echitabilă.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt

inadmisibile ca fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod

de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că recurenții, drept temeiuri pentru declararea

recursului au indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și că au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor

legale”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

reține că temeiurile și motivele invocate de recurenți în susținerea acestora nu s-au

confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context

următoarele.

8.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Dogotari Ian în

numele lui Stanciu Vasile:

În privința motivelor invocate de recurent ce cad sub incidența temeiului de

reucurs neindicat de recurent prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, în sensul că au fost aplicate pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, și anume că: „instanța de apel nu a luat în considerare toate

circumstanțele cauzei, că inculpatul Stanciu Vasile s-a căit sincer de fapta comisă,

a recunoscut vinovăția, s-a autodenunțat de bună voie, a participat la toate

acțiunile de urmărire penale, astfel în privința acestuia era posibilă aplicarea

prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal”, Colegiul penal atestă că reprezintă opinia

subiectivă a recurentului, or circumstanțele menționate au fost luate în considerare

8

de instanțele de judecată la adoptarea soluției în speță în partea pedepsei cu

închisoarea aplicată lui Stanciu Vasile, în coraport cu gravitatea infracțiunii

săvârșite și cu criteriile generale de individualizare a pedepsei penale prescrise în

art. 75 Cod penal, care a fost stabilită în aceste condiții la limita minimă a

sancțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, redusă cu o

treime în temeiul art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, fiindu-i stabilită

pedeapsa minimă și echitabilă de 5 ani 4 luni închisoare, iar circumstanțe

excepționale de aplicare a unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege pentru

infracțiunea respectivă, conform art. 79 alin. (1) Cod penal, corect nu au fost

reținute de instanțele de judecată inferioare în speță, or circumstanțe excepționale

ce ar justifica aplicarea acestor prevederi nu s-au identificat, poziție ce e susținută

pe deplin și de instanța de recurs ordinar. Mai mult, la acest aspect se indică că

aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) reprezintă un drept descriționar al instanței

de judecată, care poate dar nu e obligată să aplice o pedeapsă sub limita minimă

prevăzută de lege pentru infracțiunea respectivă în dependență de circumstanțele

fiecărei cauze în parte.

La fel, ce ține de argumentul recurentului că „inițiativa pentru comiterea

infracțiunii respective îi aparține inculpatului Tamazlîcari Andrei, deoarece el a

insistat la comiterea infracțiunii atragându-l și pe Stanciu Vasile și o persoană în

privința căreia cauza penală a fost disjungată”, Colegiul penal consideră că nu

poate fi acceptat, or din materialele cauzei rezultă cert că această circumstanță a

fost luată în considerare de către instanțele de judecată, fiindu-i stabilită

inculpatului Stanciu Vasile o pedeapsă de 5 ani 4 luni, mai blândă decât cea

stabilită inculpatului Tamazlîcari Andrei.

Totodată, în privința criticii recurentului că „în instanța de apel apărarea a

anexat recipisele prin care se confirmă că Stanciu Vasile a achitat integral

prejudiciul cauzat prin infracțiune părților vătămate, iar acestea nu au careva

pretenții față de ultimul și solicită ca acestuia să-i fie aplicată o pedeapsă

nonprivativă de libertate. Acest lucru încă odată demonstrează atitudinea pozitivă

a inculpatului față de urmările și consecințele infracțiunii, servind drept temei

pentru aplicarea art. 79 Cod penal, iar instanța de apel nici nu s-a expus vis-a-vis

de aceste probe care nu au fost cercetate în instanța de apel, lucru care a afectat

grav soluția pe această cauză în legătură cu individualizarea pedepsei în privința

lui Stanciu Vasile” Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate, or această

omisiune admisă de instanța de apel nu afectează corectitudinea sau legalitatea

soluției adoptate de instanța de apel în privința inculpatului Stanciu Vasile, în

condițiile în care faptul restituirii prejudiciului cauzat prin infracțiune, constituie o

circumstanță atenuantă obișnuită, prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. e) Cod penal, și

nu este o circumstanță excepțională. Astfel, luând în considerare că în speță s-a

ținut cont de circumstanțele atenunate reținute de instanțele de judecată în privința

inculpatului Stanciu Vasile și i-a fost redusă pedeapsa la limita minimă a sancțiunii

9

prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, redusă cu o treime conform art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală, adăugarea acestei circumstanțe atenuante invocate în

recurs, nu poate schimbă soluția instanțelor de judecată în speța dată, reieșind și

din pericolul social al infracțiunii de tâlhărie comise în grup de persoane, pe timp

de noapte.

Ce ține de argumentul recurentului, ce cade sub incedența art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel a admis o eroare

gravă de fapt care a afectat soluția instanței, Colegiul penal conchide că este

invocat declarativ, or prezenta cauză penală a fost examinată în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, prin urmare în căile

de atac nu pot fi invocate motive ce țin de situația de fapt reținută de instanțele de

judecată ierarhic inferioare, iar hotărârile judecătorești pot fi contestate doar în

partea individualizării pedepse stabilite, sau a erorilor procesuale admise.

8.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Zadorojnîi

Andrei în numele inculpatului Tamazlîcari Andrei:

Ce ține de temeiul de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că „hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii atacate, dispozitivul este expus neclar”, precum și motivele

invocate la acest temei, că „instanța de apel a admis parțial apelul declarat în

interesele lui Tamazlîcari Andrei, a casat sentința primei instanțe în partea

stabilirii pedepsei definitive în privința lui Tamazlîcari Andrei, a dispus

pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, însă efectiv a copiat dispoziția sentinței. În privința lui Tamazlîcari

Andrei pedeapsa nu s-a schimbat, termenul nu s-a micșorat, tipul penitenciarului

nu s-a modificat; instanța de apel urma să ușureze situația lui Tamazlîcari Andrei,

ceia ce nu s-a efectuat”, Colegiul penal constată că reprezintă o interpretare

subiectivă a recurentului ce nu și-a găsit confirmarea în instanța de recurs ordinar,

din motivele că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelurile

declarate anume cu privire la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului

Tamzlîcari Andrei, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția, or aceasta în temeiul la art. 409 alin. (2) Cod penal, a corectat

eroarea de drept admisă de prima instanță la aplicarea pedepsei definitive

inculpatului Tamzlîcari Andrei reieșind din text - conform art. 85 Cod penal, nu în

baza art. 84 alin. (4) Cod penal, după cum era corect în condițiile speței, fără a fi

agravată situația inculpatului Tamazlîcari Andrei, motivarea soluției fiind în

corespundere cu dispozitivul deciziei, din care considerent instanța de recurs

ordinar acceptă și menține decizia instanței de apel care este legală și întemeiată.

10

Colegiul penal constată că prima instanță în sentință a indicat greșit ca

circumstanțe agravante că inculpatul Tamazlîcari Andrei a fost anterior condamnat

și că se afla în stare de ebrietate (f.d. 25, vol. II), ce nu este incriminat prin

Rechizitoriu inculpatului Tamazlîcari Andrei (f.d. 216, vol. I), iar instanța de apel

nu a motivat aceste erori a primei instanțe în decizia atacată în prezent. Totodată,

Colegiul penal consideră, că aceste erori a instanțelor la individualizarea pedepsei

inculpatului Tamazlîcari Andrei, nu pot duce la aplicarea unei pedepse mai blânde

inculpatului Tamazlîcari Andrei, reieșind din rolul lui la comiterea infracțiunii –

Tamazlîcari Andrei fiind organizator și autor activ, de pericolul social al acțiunilor

sale, comise noaptea, în grup de persoane, cu folosirea măștii și cu pistol. Astfel,

pedeapsa – 6 ani închisoare, aplicată inculpatului Tamazlîcari Andrei în speța dată

se consideră echitabilă, în limitele Legii penale, chiar și fiind excluse

circumstanțele agravante indicate greșit în sentință.

invocate în recursuri care ar fi afectat decizia atacată, deoarece soluția adoptată de

către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate

sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Dogotari

Ian în numele inculpatului Stanciu Vasile și de către avocatul Zadorojnîi Andrei în

numele inculpatului Tamazlîcari Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 septembrie 2017, în cauza penală privindu-i pe

Stanciu Vasile Xxxxx, Tamazlîcari Andrei Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 18 ianuarie 2018.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Alerguș Constantin

11