1ra-1752/18 — art. 186 alin. 4 CP

1ra-1752/18 — art. 186 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1752/2018

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

11 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile și de către

avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 25 iulie 2017 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, în cauza

penală privindu-i pe

Rusica Vasile Xxxx, născut la xx

xxxx, originar și domiciliat în s. xxxx,

r-nul xxxx;

Ciobotaru Alecu Xxxxx, născut la

xxxx, originar și domiciliat în s. xxxx,

r-nul xxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal

la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 9 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de domeniul circulației

substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în

penitenciar de tip semiînchis.

Ciobotaru Alecu a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de

către inculpat.

1

Prin aceeași sentință au fost condamnați Ungureanu Petru și Apostol Roman

în privința cărora hotărârile judecătorești în prezent nu se contestă.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Rusica Vasile

împreună cu Apostol Roman și Ungureanu Petru, la 24 noiembrie 2014, la o oră

nestabilită de organul de urmărire penală, prin înțelegere prealabilă, acționând cu

intenție directă, urmărind scop de profit și sustragere a bunurilor altei persoane,

prin selectarea cheilor, au pătruns în casa de locuit a lui Ștefîrță Iurie din s. Xxxxx,

r-nul Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic, la prețul de 3000 lei; o

armă de foc de model „TOZ -160”, cal. 20 mm la prețul de 3800 lei; un pistol

traumatic de model „Smaiser”, cal. 9 mm la prețul de 2800 lei; 6000 lei; 250 dolari

americani; o brățara din aur de picior la prețul de 3800 lei; o brățara din aur pentru

mână, la prețul de 2600 lei; o brățara din aur pentru mâna, la prețul de 4500 lei; un

lanț cu pandantiv „cruce” din aur, la prețul de 6800 lei; un lanț din aur la prețul de

4500 lei; un lanț din aur la prețul de 7000 lei; un pandantiv cu pietre Swarovski la

prețul de 3800 lei; o pereche de cercei din aur cu pietre Swarovski la prețul de

6000 lei; un inel cu piatră albă la prețul de 800 lei; un inel din aur alb și galben la

prețul de 4000 lei; un inel din aur la prețul de 2000 lei; un inel din aur cu piatră

albastră la prețul de 7000 lei; un inel din aur cu pietre albe mărunte și piatră albă la

prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre albe la prețul de 8000 lei; un inel din

aur masiv cu diferite pietre la prețul de 8800 lei; un inel din aur cu piatră de

culoare bordo la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre Swarovski la prețul

6000 lei; o pereche de cercei din aur, rotunzi, cu pietre mărunte negre și albe la

prețul de 7800 lei; un inel din argint cu piatră neagră la prețul de 2000 lei; o

pereche de cercei din aur în formă de floare cu pietre negre la prețul de 1000 lei; o

brățara din aur la prețul de 1000 lei; un ceas de mâna cu curea la prețul de 600 lei;

un ceas de mână cu curea „Avon” la prețul de 700 lei; un ceas de mână cu curea

neagră la prețul de 400 lei; un ceas de mâna cu curea roșie la prețul de 750 lei; un

inel - bijuterie la prețul de 400 lei; cauzându-le părților vătămate Ștefîrță Iurie și

Ștefîrță Lilia un prejudiciu material considerabil în mărime de 121617 lei.

Totodată, potrivit sentinței s-a constatat că, prin rechizitoriu, faptele descrise

supra i-au fost incriminate și lui Ciobotaru Alecu.

2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia în partea achitării inculpatului

Ciobotaru Alecu, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobotaru Alecu

să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin.

(4) Cod penal și condamnat la 7 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (4) Cod

penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de sentințe, să-i fie stabilită

pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip

închis.

2

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a

dispus achitarea lui Ciobotaru Alecu;

- vinovăția acestuia este de deplin dovedită;

- instanța și-a motivat soluția în exclusivitate pe baza declarațiilor date de

către inculpații Ungureanu Petru, Rusica Vasile și Apostol Roman, în ședința de

judecată, care au fost contradictorii și se excludeau unele pe altele, fără a lua în

considerare declarațiile acestora date în fața organului de urmărire penală;

2.2. Inculpatul Rusica Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei în partea condamnării sale și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a

fost săvârșită de către el, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și

circumstanțele cauzei și eronat a conchis asupra vinovăției lui în săvârșirea

infracțiunii incriminate, instanța nu a ținut cont că el nu a fost la locul comiterii

faptei, fapta infracțională fiind comisă de către Ungureanu Petru, care a recunoscut

că anume el a săvârșit acțiunile criminale descrise în rechizitoriu.

2.3. Inculpatul Apostol Roman, care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe

motiv că nu a săvârșit această faptă.

apelurile declarate de către inculpatul Rusica Vasile și inculpatul Apostol Roman

au fost respinse ca nefondate, iar apelul declarat de către procuror a fost admis,

casată sentința în partea achitării inculpatului Ciobotaru Alecu, rejudecată cauza în

această parte și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Ciobotaru Alecu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 44, 186 alin. (4) Cod penal la 6 ani închisoare, iar prin aplicarea prevederilor

art. 84 alin.(4) Cod penal, prin includerea în termenul respectiv a duratei pedepsei

executate parțial stabilite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din

25 mai 2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

3.1. Pentru a decide astfel, cu referire la apelul declarat de către procuror,

instanța de apel a indicat că reieșind din prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, prima instanță a dat o apreciere arbitrară probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor și eronat a dispus

achitarea lui Ciobotaru Alecu de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că Ciobotaru Alecu, la 24 noiembrie 2014, la ora

exactă nu a fost posibil de stabilit, acționând intenționat în scop de profit și

sustragere a bunurilor altei persoane, pe ascuns, în urma înțelegerii prealabile și

3

împreună cu Rusica Vasile, Ungureanu Petru și Apostol Roman, prin sustragerea

cheilor de la Ștefîrță Alina, au pătruns în gospodăria lui Ștefîrță Iurie din s. xxxxx,

r-nul xxxxx de unde au sustras pe ascuns: un safeu metalic, la prețul de 3000 lei; o

armă de foc de model „TOZ -160”, cal. 20 mm la prețul de 3800 lei; un pistol

traumatic de model „Smaiser”, cal. 9 mm la prețul de 2800 lei; 6000 lei

moldovenești; 250 dolari americani; o brățara din aur de picior, la prețul de 3800

lei; o brățara din aur pentru mână, la prețul de 2600 lei; o brățara din aur pentru

mâna, la prețul de 4500 lei; un lanț cu pandantiv „cruce” din aur, la prețul de 6800

lei; un lanț din aur la prețul de 4500 lei; un lanț din aur la prețul de 7000 lei; un

pandantiv cu pietre Swarovski la prețul de 3800 lei; o pereche de cercei din aur cu

pietre Swarovski la prețul de 6000 lei; un inel cu piatră albă la prețul de 800 lei; un

inel din aur alb și galben la prețul de 4000 lei; un inel din aur la prețul de 2000 lei;

un inel din aur cu piatră albastră la prețul de 7000 lei; un inel din aur cu pietre albe

mărunte și piatră albă la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre albe la prețul

de 8000 lei; un inel din aur masiv cu diferite pietre la prețul de 8800 lei; un inel din

aur cu piatră de culoare bordo la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre

Swarovski la prețul 6000 lei; o pereche de cercei din aur rotunzi cu pietre mărunte

negre și albe la prețul de 7800 lei; un inel din argint cu piatră neagra la prețul de

2000 lei; o pereche de cercei din aur în formă de floare cu pietre negre la prețul de

1000 lei; o brățara din aur la prețul de 1000 lei; un ceas de mână cu curea la prețul

de 600 lei; un ceas de mână cu curea „Avon” la prețul de 700 lei; un ceas de mână

cu curea neagră la prețul de 400 lei; un ceas de mâna cu curea roșie la prețul de

750 lei; un inel - bijuterie la prețul de 400 lei; cauzându-le părților vătămate

Ștefîrță Iurie și Ștefîrță Lilia un prejudiciu material în mărime de 121617 lei, ce

constituie proporții mari.

În acest sens, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Ciobotaru

Alecu este pe deplin probată prin ansamblul de probe administrate de către organul

de urmărire penală, și anume: declarațiile părților vătămate Ștefîrță Iurie, Ștefîrță

Alina, ale martorului Burcă Svetlana și actele cauzei - procesele-verbale de

cercetare la fața locului din 24.11.2014, de ridicare din 01.12.2014, de examinare a

obiectului din 15.12.2014 și cele de examinare a obiectului din 22.12.2014, prin

care s-a demonstrat că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii

imputate.

Consecvent, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de

către inculpatul Ciobotaru Alecu este doar o metodă de a se eschiva de la

răspunderea penală, versiunea acestuia, precum că nu a participat la sustragerea

bunurilor părților vătămate, în valoare de 121617 lei, este declarativă și nu are

acoperire probatorie.

A mai indicat instanța de apel, că furtul imputat inculpatului Ciobotaru

Alecu este comis cu participație simplă, deoarece la el a participat în comun, în

4

calitate de coautori, cu inculpații Apostol Roman, Ungureanu Petru și Rusica

Vasile, fiecare realizând latura obiectivă a infracțiunii.

Instanța de apel a notat că concluzia respectivă rezultă din existența unei

înțelegeri și voințe comune în activitatea criminală desfășurată de inculpați,

precum și din existența coeziunii între acțiunile fiecăruia în parte, acțiuni ce

cooperează în baza legăturii subiective, realizate înainte de începerea și în timpul

acțiunilor prejudiciabile îndreptate spre sustragerea pe ascuns a bunurilor părților

vătămate, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari.

Această legătură subiectivă vizează ambii factori ai vinovăției inculpaților: sub

aspect volitiv - fiecare a voit să lege activitatea sa de cea comună, în vederea

realizării rezultatului infracțional și sub aspect intelectiv - fiecare a avut cunoștință

de cauză atunci când săvârșea anumite acțiuni în privința scopului comun propus și

reprezentarea consecințelor socialmente periculoase, fiind conștienți de contribuția

lor la producerea rezultatului infracțional.

Având în vedere cele constatate, instanța de apel a reținut că, potrivit

rechizitoriului, Ciobotaru Alecu este învinuit de sustragerea din domiciliul părților

vătămate a bunurilor și banilor în valoare totală de 121617 lei, cauzându-le astfel o

daună în proporții deosebit de mari. Fapta constatată prin rechizitoriu, de către

organul de urmărire penală este calificată în baza art. 44, 186 alin. (5) Cod penal:

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai

multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții

deosebit de mari.

În acest sens, instanța de apel a precizat că, în temeiul art.126 alin.(1) Cod

penal, modificat prin Legea nr.207 din 29.07.2016 și Hotărârii Guvernului nr.1000

din 13.12.2013, prejudiciul material cauzat prin infracțiune – de 121617 lei – se

constituie drept un prejudiciu în proporții mari.

Consecvent, având în vedere prevederile art.10 alin.(1) Cod penal, care

statuează că legea penală care ameliorează situația persoanei ce a comis

infracțiunea are efect retroactiv, instanța de apel a conchis că infracțiunea săvârșită

de către inculpatul Ciobotaru Alecu, urmează a fi reîncadrată în baza art. 44, 186

alin. (4) Cod penal.

La stabilirea pedepsei, instanța de apel, a notat că a ținut cont de prevederile

art. 7, 61 și 75 Cod penal, de gravitarea faptei săvârșite, care face parte din categoria

celor grave, că a fost săvârșită în concurs cu o altă infracțiune, că prejudiciul

material nu a fost reparat, precum și de scopul pedepsei penale, și a considerat că

reeducarea și corectarea inculpatului va fi posibilă doar prin aplicarea față de acesta

a unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4)

Cod penal.

Cu referire la apelul declarat de către inculpatul Rusica Vasile, instanța de

apel a conchis că este nefondat, deoarece în partea ce îl vizează, prima instanță a

5

dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-

le conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția

inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu certitudine

și fără echivoc, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate.

Totodată, instanța de apel a precizat că sentința cuprinde elementele

definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură

penală, astfel fiind descrisă fapta criminală, forma și gradul de vinovăție a

inculpaților, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se

întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse

argumentele părții apărării.

Consecvent, instanța de apel a indicat că este solidară cu concluziile primei

instanțe, în partea ce îl vizează pe inculpatul Rusica Vasile și, prin urmare, nu

există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, iar nerecunoașterea vinovăției,

instanța a apreciat-o drept o tentativă de a se eschiva de la răspundere penală.

Subsidiar, instanța de apel a sesizat că, deși prima instanță a calificat

infracțiunea săvârșită de către Rusica Vasile în baza art. 186 alin.(4) Cod penal,

fără a o califica, inclusiv în baza art. 44 Cod penal, așa după cum este formulată în

rechizitoriu, procurorul nu contestă această eroare, iar pentru că, în procesul penal,

nu se admite agravarea situației inculpatului în propriul apel, instanța de apel este

în imposibilitate de a interveni și a corecta calificarea infracțiunii reținute în

sarcina inculpatului.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată, instanța de apel a menționat că prima

instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, ținând cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, precum și

de scopul pedepsei penale, și corect a stabilit că reeducarea și corectarea

inculpatului va fi posibilă doar prin aplicarea față de aceștea a unei pedepse sub

formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a indicat că aceasta a fost

soluționată conform prevederilor art. 385 alin. (1) Cod penal și că aceasta parte a

sentinței, nu este criticată de către procuror.

5.1. Avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile, care,

invocând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod

procedură penală, solicită casarea acestora în partea ce îl vizează pe inculpat,

rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

Rusica Vasile să fie achitat, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii imputate.

6

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- la faza urmăririi penale și judecării cauzei nu s-a respectat principiul

individualizării acțiunilor inculpatului;

- la examinarea apelului, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.

414 Cod de procedură penală și nu a dat o nouă apreciere probelor;

- instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile inculpatului, potrivit cărora,

nu s-a aflat la locul săvârșirii faptei, infracțiunea fiind săvârșită de către Ungureanu

Petru, care a recunoscut acest fapt, el însuși, aflând despre furt doar când a fost

reținut;

- obiectele ridicate de la el de către organul de urmărire penală le-a găsit la

gunoiștea din s. Cotiujeni;

- instanța a încălcat prevederile art. 5, 6§1 și 13 din Convenția Europeană

pentru Protecția Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

5.2. Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu,

care, invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești în partea ce îl vizează pe

inculpat, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță de

apel.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat

a conchis asupra vinovăției lui Ciobotaru Alecu de comiterea faptelor imputate;

- instanța de apel a omis declarațiile inculpatului Ungureanu Petru, potrivit

cărora acesta nu îl cunoaște pe Ciobotaru Alecu și nu înțelege ce tangență are cu

speța, declarație susținută, inclusiv de inculpații Rusica Vasile și Apostol Roman;

- instanța de apel, judecând apelul împotriva sentinței de achitare, nu a

audiat repetat martorii acuzării.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, menționând

că din textul recursurilor declarate se evidențiază că recurenții își motivează aceste

contestații prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de

reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Astfel, consideră că recursurile nu conțin argumentele ilegalității deciziei

instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală

abordată în această cauză penală, cerințe obligatorii stipulate în art. 430 pct. 5) Cod

de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Prin urmare, invocă că instanța de apel a examinat cauza penală în strictă

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, indicând în

7

procesul-verbal al ședinței de judecată probele cercetate, iar conform art. 100-101

Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, și întemeiat a

adoptat soluția în cauză.

lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele

considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți,

aceștia indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), Cod de

procedură penală, și anume cazurile când ”instanța nu a fost compusă potrivit legii

ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33, și că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;”.

Verificând legalitatea deciziei instanței de apel atacate sub aspectele

prevăzute de temeiurile de recurs invocate de recurenți, Colegiul penal lărgit reține

că incidența acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării

materialelor cauzei, iar motivele declarate în susținerea acestora nu pot fi admise.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către ambii recurenți, prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată

că nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea

cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod

de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante, invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de

apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie

(f.d. 37-44, vol. IX), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei instanțe, în partea

condamnării inculpatului Rusica Vasile în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, și cu

casarea acesteia în partea achitării lui Ciobotaru Alecu, cu rejudecarea cauzei în

această parte și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Ciobotaru Alecu

8

în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, or instanța de apel just a constatat că în

speță au fost administrate probe directe și pertinente care confirmă vinovăția lui

Rusica Vasile și Ciobotaru Alecu în comiterea infracțiunii imputate, motivarea

soluției corespunde dispozitivului care este expus clar, fără a se admite vreo eroare

gravă de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.

La fel, se reține din analiza textului recursurilor declarate (f.d. 63-64, 69-70,

vol. IX) că acestea, primordial, sunt întemeiate pe dezacordul cu aprecierea

probelor de către instanța de apel și în mod special a declarațiilor inculpaților

Ungureanu Petru, Rusica Vasile și Apostol Roman, iar recurenții prin motivele

invocate fac o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de instanța de apel,

argumentând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpaților

Rusica Vasile și Ciobotaru Alecu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (4) Cod penal, în privința cărora Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi

acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de

recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

esențiale comise de instanța de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu

poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența

exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță

ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept

comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-

au identificat.

Cu referire la motivele invocate în recursul ordinar declarat de avocatul

Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile:

În acest sens, ce ține de alegațiile recurentului că la faza urmăririi penale și

judecării cauzei nu s-a respectat principiul individualizării acțiunilor inculpatului,

Colegiul penal lărgit conchide să sunt neîntemeiate, or din fapta descrisă și

constatată în sentința primei instanțe (f.d. 115, vol. VIII), menținută fără modificări

de instanța de apel, sunt enumerate și redate suficient de clar acțiunile inculpaților

implicați în comiterea infracțiunii, inclusiv și a lui Rusica Vasile.

Mai mult, se reține că la faza urmăririi penale, inculpatului Rusica Vasile

(f.d. 9, 36, vol. 5) în prezența apărătorului i-a fost prezentată ordonanța de punere

sub învinuire, iar apoi rechizitoriul în care era descrisă fapta incriminată, iar acesta

a afirmat că obiecții în privința acestor acte nu are. Totodată, la faza judecării

cauzei, în prima instanță, fiind dat citire rechizitoriului de către procuror,

inculpatul Rusica Vasile în prezența apărătorului a afirmat că învinuirea îi este

clară.

Cât privește alegația recurentului, precum că, la examinarea apelului instanța

de apel nu a ținut cont de prevederile art. 414 Cod de procedură penală și nu a dat o

nouă apreciere probelor, Colegiul penal lărgit atestă că nu poate fi acceptată, or se

9

reține că instanța de apel just a constatat că sunt suficiente probe care

demonstrează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, ce au

fost corect apreciate de prima instanță prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fără a se mai impune o nouă reapreciere a probelor.

De asemenea, cât privește invocarea că în speță ar fi fost încălcat dreptul la

un proces echitabil al inculpatului Rusica Vasile, prevăzut de art. 6 §1 din CEDO,

sub aspectul că instanța de judecată trebuia să indice cu suficientă claritate

motivele pe care își întemeiază hotărârea, Colegiul penal lărgit constată că este o

intepretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or din conținutul

părții descriptive a sentinței și a deciziei instanței de apel, rezultă cu certitudine că

instanțele de judecată s-au expus suficient de argumentat și detaliat asupra

chestiunilor esențiale supuse antenției lor, iar instanța de recurs ordinar nu

identifică nici un temei justificativ de a interveni în hotărârile judecătorești sub

aspectele contestate, or soluția adoptată de ambele instanțe în privința lui Rusica

Vasile este întemeiată pe un cumul de probe suficient, legalitatea acesteia nefiind

afectată de careva vicii fundamentale.

Totodată, cât privește critica recurentului, că în speță în privința lui Rusica

Vasile ar fi fost încălcate cerințele prevăzute de art. 5, 13 CEDO, precum și

invocarea incidenței temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod

de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că sunt pur declarative, or din

textul recursului declarat nu se atestă prezența vreunui motiv în susținerea

alegațiilor menționate, iar în urma verificării materialelor cauzei nu se identifică

prezența vreunei circumstanțe ce ar confirma incidența acestora.

Cu referire la motivele invocate în recursul declarat de avocatul

Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu:

Astfel, ce ține de alegația recurentului, precum că instanța de apel, judecând

apelul declarat împotriva sentinței de achitare, nu a audiat din nou martorii

acuzării, Colegiul penal lărgit atestă că nu poate fi admisă, or din materialele

cauzei (f.d. 218, 228, vol. VIII, f.d. 8, 9, 16 vol. IX), rezultă că instanța de apel a

respectat cerințele stipulate în art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, fiind

audiat din nou inculpatul Ciobotaru Alecu, precum și părțile vătămate Ștefîrța Iurie

și Ștefîrța Lilia, celelalte probe fiind verificate prin citire în instanța de apel, (f.d.

16, vol. IX) în privința cărora niciunul din participanții la proces nu a avut careva

obiecții sau completări. Probele decisive care confirmă vinovăția inculpatului

Ciobotaru Alecu sunt declarațiile inculpaților Rusica Vasile și Apostol Roman,

date de ei la faza urmăririi penale.

drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele

contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și

10

întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate urmează a fi respinse ca

inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul

Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile și de către avocatul Marinescu

Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe

Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

11

11 decembrie 2018 Dosarul nr. 1ra-1752/2018

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de

procedură penală (în cauza Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxx)

1.Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11

decembrie 2018 a fost adoptată în cadrul judecării recursului ordinar în cauza

indicată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare

declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile și

de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018,

în cauza penală privindu-i pe Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxx,

cu menținerea deciziei atacate”.

remis la rejudecare, deoarece constatarea faptei infracționale înfăptuite de

către instanța de apel în privința lui Ciubotaru Alecu nu corespunde încadrării

juridice a acesteia cu referire la participație (coautorat).

Judecător Nadejda Toma

12