1ra-1752/18 — art. 186 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 25 iulie 2017, Rusica Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții ce țin de domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis. Ciobotaru Alecu a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de către inculpat. 1 Prin aceeași sentință au fost condamnați Ungureanu Petru și Apostol Roman în privința cărora hotărârile judecătorești în prezent nu se contestă. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Rusica Vasile împreună cu Apostol Roman și Ungureanu Petru, la 24 noiembrie 2014, la o oră nestabilită de organul de urmărire penală, prin înțelegere prealabilă, acționând cu intenție directă, urmărind scop de profit și sustragere a bunurilor altei persoane, prin selectarea cheilor, au pătruns în casa de locuit a lui Ștefîrță Iurie din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un safeu metalic, la prețul de 3000 lei; o armă de foc de model „TOZ -160”, cal. 20 mm la prețul de 3800 lei; un pistol traumatic de model „Smaiser”, cal. 9 mm la prețul de 2800 lei; 6000 lei; 250 dolari americani; o brățara din aur de picior la prețul de 3800 lei; o brățara din aur pentru mână, la prețul de 2600 lei; o brățara din aur pentru mâna, la prețul de 4500 lei; un lanț cu pandantiv „cruce” din aur, la prețul de 6800 lei; un lanț din aur la prețul de 4500 lei; un lanț din aur la prețul de 7000 lei; un pandantiv cu pietre Swarovski la prețul de 3800 lei; o pereche de cercei din aur cu pietre Swarovski la prețul de 6000 lei; un inel cu piatră albă la prețul de 800 lei; un inel din aur alb și galben la prețul de 4000 lei; un inel din aur la prețul de 2000 lei; un inel din aur cu piatră albastră la prețul de 7000 lei; un inel din aur cu pietre albe mărunte și piatră albă la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre albe la prețul de 8000 lei; un inel din aur masiv cu diferite pietre la prețul de 8800 lei; un inel din aur cu piatră de culoare bordo la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre Swarovski la prețul 6000 lei; o pereche de cercei din aur, rotunzi, cu pietre mărunte negre și albe la prețul de 7800 lei; un inel din argint cu piatră neagră la prețul de 2000 lei; o pereche de cercei din aur în formă de floare cu pietre negre la prețul de 1000 lei; o brățara din aur la prețul de 1000 lei; un ceas de mâna cu curea la prețul de 600 lei; un ceas de mână cu curea „Avon” la prețul de 700 lei; un ceas de mână cu curea neagră la prețul de 400 lei; un ceas de mâna cu curea roșie la prețul de 750 lei; un inel - bijuterie la prețul de 400 lei; cauzându-le părților vătămate Ștefîrță Iurie și Ștefîrță Lilia un prejudiciu material considerabil în mărime de 121617 lei. Totodată, potrivit sentinței s-a constatat că, prin rechizitoriu, faptele descrise supra i-au fost incriminate și lui Ciobotaru Alecu.

Sentința primei instanță a fost atacată cu apel de către: 2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia în partea achitării inculpatului Ciobotaru Alecu, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobotaru Alecu să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal și condamnat la 7 ani închisoare, iar în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial de sentințe, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis. 2 În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a dispus achitarea lui Ciobotaru Alecu; - vinovăția acestuia este de deplin dovedită; - instanța și-a motivat soluția în exclusivitate pe baza declarațiilor date de către inculpații Ungureanu Petru, Rusica Vasile și Apostol Roman, în ședința de judecată, care au fost contradictorii și se excludeau unele pe altele, fără a lua în considerare declarațiile acestora date în fața organului de urmărire penală; 2.2. Inculpatul Rusica Vasile, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei în partea condamnării sale și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către el, invocând că instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a conchis asupra vinovăției lui în săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța nu a ținut cont că el nu a fost la locul comiterii faptei, fapta infracțională fiind comisă de către Ungureanu Petru, care a recunoscut că anume el a săvârșit acțiunile criminale descrise în rechizitoriu. 2.

Inculpatul Apostol Roman, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată, pe motiv că nu a săvârșit această faptă. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, apelurile declarate de către inculpatul Rusica Vasile și inculpatul Apostol Roman au fost respinse ca nefondate, iar apelul declarat de către procuror a fost admis, casată sentința în partea achitării inculpatului Ciobotaru Alecu, rejudecată cauza în această parte și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciobotaru Alecu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal la 6 ani închisoare, iar prin aplicarea prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal, prin includerea în termenul respectiv a duratei pedepsei executate parțial stabilite prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 25 mai 2016, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 3.1. Pentru a decide astfel, cu referire la apelul declarat de către procuror, instanța de apel a indicat că reieșind din prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, prima instanță a dat o apreciere arbitrară probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor și eronat a dispus achitarea lui Ciobotaru Alecu de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 44, 186 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a constatat că Ciobotaru Alecu, la 24 noiembrie 2014, la ora exactă nu a fost posibil de stabilit, acționând intenționat în scop de profit și sustragere a bunurilor altei persoane, pe ascuns, în urma înțelegerii prealabile și 3 împreună cu Rusica Vasile, Ungureanu Petru și Apostol Roman, prin sustragerea cheilor de la Ștefîrță Alina, au pătruns în gospodăria lui Ștefîrță Iurie din s. xxxxx, r-nul xxxxx de unde au sustras pe ascuns: un safeu metalic, la prețul de 3000 lei; o armă de foc de model „TOZ -160”, cal. 20 mm la prețul de 3800 lei; un pistol traumatic de model „Smaiser”, cal. 9 mm la prețul de 2800 lei; 6000 lei moldovenești; 250 dolari americani; o brățara din aur de picior, la prețul de 3800 lei; o brățara din aur pentru mână, la prețul de 2600 lei; o brățara din aur pentru mâna, la prețul de 4500 lei; un lanț cu pandantiv „cruce” din aur, la prețul de 6800 lei; un lanț din aur la prețul de 4500 lei; un lanț din aur la prețul de 7000 lei; un pandantiv cu pietre Swarovski la prețul de 3800 lei; o pereche de cercei din aur cu pietre Swarovski la prețul de 6000 lei; un inel cu piatră albă la prețul de 800 lei; un inel din aur alb și galben la prețul de 4000 lei; un inel din aur la prețul de 2000 lei; un inel din aur cu piatră albastră la prețul de 7000 lei; un inel din aur cu pietre albe mărunte și piatră albă la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre albe la prețul de 8000 lei; un inel din aur masiv cu diferite pietre la prețul de 8800 lei; un inel din aur cu piatră de culoare bordo la prețul de 6000 lei; un inel din aur cu pietre Swarovski la prețul 6000 lei; o pereche de cercei din aur rotunzi cu pietre mărunte negre și albe la prețul de 7800 lei; un inel din argint cu piatră neagra la prețul de 2000 lei; o pereche de cercei din aur în formă de floare cu pietre negre la prețul de 1000 lei; o brățara din aur la prețul de 1000 lei; un ceas de mână cu curea la prețul de 600 lei; un ceas de mână cu curea „Avon” la prețul de 700 lei; un ceas de mână cu curea neagră la prețul de 400 lei; un ceas de mâna cu curea roșie la prețul de 750 lei; un inel - bijuterie la prețul de 400 lei; cauzându-le părților vătămate Ștefîrță Iurie și Ștefîrță Lilia un prejudiciu material în mărime de 121617 lei, ce constituie proporții mari. În acest sens, instanța de apel a indicat că vinovăția inculpatului Ciobotaru Alecu este pe deplin probată prin ansamblul de probe administrate de către organul de urmărire penală, și anume: declarațiile părților vătămate Ștefîrță Iurie, Ștefîrță Alina, ale martorului Burcă Svetlana și actele cauzei - procesele-verbale de cercetare la fața locului din 24.11.2014, de ridicare din 01.12.2014, de examinare a obiectului din 15.12.2014 și cele de examinare a obiectului din 22.12.2014, prin care s-a demonstrat că sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Consecvent, instanța de apel a menționat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Ciobotaru Alecu este doar o metodă de a se eschiva de la răspunderea penală, versiunea acestuia, precum că nu a participat la sustragerea bunurilor părților vătămate, în valoare de 121617 lei, este declarativă și nu are acoperire probatorie. A mai indicat instanța de apel, că furtul imputat inculpatului Ciobotaru Alecu este comis cu participație simplă, deoarece la el a participat în comun, în 4 calitate de coautori, cu inculpații Apostol Roman, Ungureanu Petru și Rusica Vasile, fiecare realizând latura obiectivă a infracțiunii. Instanța de apel a notat că concluzia respectivă rezultă din existența unei înțelegeri și voințe comune în activitatea criminală desfășurată de inculpați, precum și din existența coeziunii între acțiunile fiecăruia în parte, acțiuni ce cooperează în baza legăturii subiective, realizate înainte de începerea și în timpul acțiunilor prejudiciabile îndreptate spre sustragerea pe ascuns a bunurilor părților vătămate, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții mari. Această legătură subiectivă vizează ambii factori ai vinovăției inculpaților: sub aspect volitiv - fiecare a voit să lege activitatea sa de cea comună, în vederea realizării rezultatului infracțional și sub aspect intelectiv - fiecare a avut cunoștință de cauză atunci când săvârșea anumite acțiuni în privința scopului comun propus și reprezentarea consecințelor socialmente periculoase, fiind conștienți de contribuția lor la producerea rezultatului infracțional. Având în vedere cele constatate, instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, Ciobotaru Alecu este învinuit de sustragerea din domiciliul părților vătămate a bunurilor și banilor în valoare totală de 121617 lei, cauzându-le astfel o daună în proporții deosebit de mari. Fapta constatată prin rechizitoriu, de către organul de urmărire penală este calificată în baza art. 44, 186 alin. (5) Cod penal: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari. În acest sens, instanța de apel a precizat că, în temeiul art.126 alin.(1) Cod penal, modificat prin Legea nr.207 din 29.07.2016 și Hotărârii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013, prejudiciul material cauzat prin infracțiune – de 121617 lei – se constituie drept un prejudiciu în proporții mari. Consecvent, având în vedere prevederile art.10 alin.(1) Cod penal, care statuează că legea penală care ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, instanța de apel a conchis că infracțiunea săvârșită de către inculpatul Ciobotaru Alecu, urmează a fi reîncadrată în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal. La stabilirea pedepsei, instanța de apel, a notat că a ținut cont de prevederile art. 7, 61 și 75 Cod penal, de gravitarea faptei săvârșite, care face parte din categoria celor grave, că a fost săvârșită în concurs cu o altă infracțiune, că prejudiciul material nu a fost reparat, precum și de scopul pedepsei penale, și a considerat că reeducarea și corectarea inculpatului va fi posibilă doar prin aplicarea față de acesta a unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (4) Cod penal. Cu referire la apelul declarat de către inculpatul Rusica Vasile, instanța de apel a conchis că este nefondat, deoarece în partea ce îl vizează, prima instanță a 5 dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându- le conform art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. Totodată, instanța de apel a precizat că sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, astfel fiind descrisă fapta criminală, forma și gradul de vinovăție a inculpaților, motivele și consecințele infracțiunii săvârșite, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care sunt respinse argumentele părții apărării. Consecvent, instanța de apel a indicat că este solidară cu concluziile primei instanțe, în partea ce îl vizează pe inculpatul Rusica Vasile și, prin urmare, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, iar nerecunoașterea vinovăției, instanța a apreciat-o drept o tentativă de a se eschiva de la răspundere penală. Subsidiar, instanța de apel a sesizat că, deși prima instanță a calificat infracțiunea săvârșită de către Rusica Vasile în baza art. 186 alin.(4) Cod penal, fără a o califica, inclusiv în baza art. 44 Cod penal, așa după cum este formulată în rechizitoriu, procurorul nu contestă această eroare, iar pentru că, în procesul penal, nu se admite agravarea situației inculpatului în propriul apel, instanța de apel este în imposibilitate de a interveni și a corecta calificarea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului. Cu referire la pedeapsa penală aplicată, instanța de apel a menționat că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61 și 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care face parte din categoria celor grave, precum și de scopul pedepsei penale, și corect a stabilit că reeducarea și corectarea inculpatului va fi posibilă doar prin aplicarea față de aceștea a unei pedepse sub formă de închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin.(4) Cod penal. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a indicat că aceasta a fost soluționată conform prevederilor art. 385 alin. (1) Cod penal și că aceasta parte a sentinței, nu este criticată de către procuror.

Hotărârile judecătorești sunt contestate cu recurs ordinar de către: 5.1. Avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile, care, invocând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6) Cod procedură penală, solicită casarea acestora în partea ce îl vizează pe inculpat, rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rusica Vasile să fie achitat, pe motiv că faptele acestuia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. 6 În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - la faza urmăririi penale și judecării cauzei nu s-a respectat principiul individualizării acțiunilor inculpatului; - la examinarea apelului, instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 414 Cod de procedură penală și nu a dat o nouă apreciere probelor; - instanța de apel nu a ținut cont de declarațiile inculpatului, potrivit cărora, nu s-a aflat la locul săvârșirii faptei, infracțiunea fiind săvârșită de către Ungureanu Petru, care a recunoscut acest fapt, el însuși, aflând despre furt doar când a fost reținut; - obiectele ridicate de la el de către organul de urmărire penală le-a găsit la gunoiștea din s. Cotiujeni; - instanța a încălcat prevederile art. 5, 6§1 și 13 din Convenția Europeană pentru Protecția Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului. 5.2. Avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu, care, invocând temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești în partea ce îl vizează pe inculpat, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în aceeași instanță de apel. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a conchis asupra vinovăției lui Ciobotaru Alecu de comiterea faptelor imputate; - instanța de apel a omis declarațiile inculpatului Ungureanu Petru, potrivit cărora acesta nu îl cunoaște pe Ciobotaru Alecu și nu înțelege ce tangență are cu speța, declarație susținută, inclusiv de inculpații Rusica Vasile și Apostol Roman; - instanța de apel, judecând apelul împotriva sentinței de achitare, nu a audiat repetat martorii acuzării.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că din textul recursurilor declarate se evidențiază că recurenții își motivează aceste contestații prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, consideră că recursurile nu conțin argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală, cerințe obligatorii stipulate în art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Prin urmare, invocă că instanța de apel a examinat cauza penală în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, indicând în 7 procesul-verbal al ședinței de judecată probele cercetate, iar conform art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, și întemeiat a adoptat soluția în cauză.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursurilor declarate de recurenți, aceștia indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), Cod de procedură penală, și anume cazurile când ”instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33, și că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;”. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel atacate sub aspectele prevăzute de temeiurile de recurs invocate de recurenți, Colegiul penal lărgit reține că incidența acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, iar motivele declarate în susținerea acestora nu pot fi admise. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către ambii recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 37-44, vol. IX), decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei instanțe, în partea condamnării inculpatului Rusica Vasile în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, și cu casarea acesteia în partea achitării lui Ciobotaru Alecu, cu rejudecarea cauzei în această parte și pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Ciobotaru Alecu 8 în baza art. 44, 186 alin. (4) Cod penal, or instanța de apel just a constatat că în speță au fost administrate probe directe și pertinente care confirmă vinovăția lui Rusica Vasile și Ciobotaru Alecu în comiterea infracțiunii imputate, motivarea soluției corespunde dispozitivului care este expus clar, fără a se admite vreo eroare gravă de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. La fel, se reține din analiza textului recursurilor declarate (f.d. 63-64, 69-70, vol. IX) că acestea, primordial, sunt întemeiate pe dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel și în mod special a declarațiilor inculpaților Ungureanu Petru, Rusica Vasile și Apostol Roman, iar recurenții prin motivele invocate fac o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de instanța de apel, argumentând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpaților Rusica Vasile și Ciobotaru Alecu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, în privința cărora Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanța de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s- au identificat. Cu referire la motivele invocate în recursul ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile: În acest sens, ce ține de alegațiile recurentului că la faza urmăririi penale și judecării cauzei nu s-a respectat principiul individualizării acțiunilor inculpatului, Colegiul penal lărgit conchide să sunt neîntemeiate, or din fapta descrisă și constatată în sentința primei instanțe (f.d. 115, vol. VIII), menținută fără modificări de instanța de apel, sunt enumerate și redate suficient de clar acțiunile inculpaților implicați în comiterea infracțiunii, inclusiv și a lui Rusica Vasile. Mai mult, se reține că la faza urmăririi penale, inculpatului Rusica Vasile (f.d. 9, 36, vol. 5) în prezența apărătorului i-a fost prezentată ordonanța de punere sub învinuire, iar apoi rechizitoriul în care era descrisă fapta incriminată, iar acesta a afirmat că obiecții în privința acestor acte nu are. Totodată, la faza judecării cauzei, în prima instanță, fiind dat citire rechizitoriului de către procuror, inculpatul Rusica Vasile în prezența apărătorului a afirmat că învinuirea îi este clară. Cât privește alegația recurentului, precum că, la examinarea apelului instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art. 414 Cod de procedură penală și nu a dat o nouă apreciere probelor, Colegiul penal lărgit atestă că nu poate fi acceptată, or se 9 reține că instanța de apel just a constatat că sunt suficiente probe care demonstrează comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, ce au fost corect apreciate de prima instanță prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fără a se mai impune o nouă reapreciere a probelor. De asemenea, cât privește invocarea că în speță ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatului Rusica Vasile, prevăzut de art. 6 §1 din CEDO, sub aspectul că instanța de judecată trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază hotărârea, Colegiul penal lărgit constată că este o intepretare subiectivă a recurentului ce nu poate fi acceptată, or din conținutul părții descriptive a sentinței și a deciziei instanței de apel, rezultă cu certitudine că instanțele de judecată s-au expus suficient de argumentat și detaliat asupra chestiunilor esențiale supuse antenției lor, iar instanța de recurs ordinar nu identifică nici un temei justificativ de a interveni în hotărârile judecătorești sub aspectele contestate, or soluția adoptată de ambele instanțe în privința lui Rusica Vasile este întemeiată pe un cumul de probe suficient, legalitatea acesteia nefiind afectată de careva vicii fundamentale. Totodată, cât privește critica recurentului, că în speță în privința lui Rusica Vasile ar fi fost încălcate cerințele prevăzute de art. 5, 13 CEDO, precum și invocarea incidenței temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit conchide că sunt pur declarative, or din textul recursului declarat nu se atestă prezența vreunui motiv în susținerea alegațiilor menționate, iar în urma verificării materialelor cauzei nu se identifică prezența vreunei circumstanțe ce ar confirma incidența acestora. Cu referire la motivele invocate în recursul declarat de avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu: Astfel, ce ține de alegația recurentului, precum că instanța de apel, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, nu a audiat din nou martorii acuzării, Colegiul penal lărgit atestă că nu poate fi admisă, or din materialele cauzei (f.d. 218, 228, vol. VIII, f.d. 8, 9, 16 vol. IX), rezultă că instanța de apel a respectat cerințele stipulate în art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, fiind audiat din nou inculpatul Ciobotaru Alecu, precum și părțile vătămate Ștefîrța Iurie și Ștefîrța Lilia, celelalte probe fiind verificate prin citire în instanța de apel, (f.d. 16, vol. IX) în privința cărora niciunul din participanții la proces nu a avut careva obiecții sau completări. Probele decisive care confirmă vinovăția inculpatului Ciobotaru Alecu sunt declarațiile inculpaților Rusica Vasile și Apostol Roman, date de ei la faza urmăririi penale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și 10 întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate urmează a fi respinse ca inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile și de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 11 11 decembrie 2018 Dosarul nr. 1ra-1752/2018 O P I N I E S E P A R A T Ă în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală (în cauza Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxx) 1.Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 11 decembrie 2018 a fost adoptată în cadrul judecării recursului ordinar în cauza indicată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rusica Vasile și de către avocatul Marinescu Dumitru în numele inculpatului Ciobotaru Alecu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 mai 2018, în cauza penală privindu-i pe Rusica Vasile Xxxxx, Ciobotaru Alecu Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate”. 2. Nu am susținut soluția adoptată, considerând că dosarul urmează a fi remis la rejudecare, deoarece constatarea faptei infracționale înfăptuite de către instanța de apel în privința lui Ciubotaru Alecu nu corespunde încadrării juridice a acesteia cu referire la participație (coautorat). Judecător Nadejda Toma 12