1ra-885/2020 — art. 264 al. 4 CP

1ra-885/2020 — art. 264 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-885/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

judecând în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatului, de către inculpat și de către

avocatul Pîcălău Dorian în numele succesorului părții vătămate Golinschii Mihail,

prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02

decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Cebotari Dumitru Xxxx, născut la xxxxxx, originar și

domiciliat în r-nul xxxx, s. xxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul

de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

În baza art. 901 Cod penal, a fost dispusă suspendarea parțială a executării

pedepsei aplicate lui Cebotari Dumitru, urmând ca acesta să execute prima parte a

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar

de tip deschis, iar restul pedepsei sub formă de închisoare, a fost suspendată

condiționat, fiindu-i stabilită o perioadă de probațiune de 2 ani, cât și obligația să

nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul Biroului de Probațiune Șoldănești.

S-a încasat de la Cebotari Dumitru în folosul succesorului părții vătămate Mihai

Golinschi, prejudiciul moral în sumă de 250 000 lei și cheltuielile de acordare a

asistenței juridice în mărime de 2 500 lei, iar în total suma de 252 500 lei.

În rest, acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului material în sumă de 105

940 lei, a fost lăsată pentru a fi examinată într-un proces civil separat.

1

fost diferit justiției pentru faptul că acesta, la 31 octombrie 2015, aproximativ în

jurul orei 19:45, dispunând de permis valabil de conducere categoriile „A,B,C,D,E”

cu nr. 087400298, conducând autovehiculul personal de model „Mercedes Vito „ cu

n/î xxxx pe traseul L - 174 Șipca -Șoldănești, pe strada Frunze din or. Șoldănești în

apropierea podului peste râul Ciorna, având ca pasager pe bancheta din față pe

Golinschi Radu, fiind conform testului cu aparatul „Drager Alcotest 8510 RO” nr.

2221 din 31 octombrie 2015, în stare de ebrietate, încălcând prevederile p. 2, 3, 14

lit. a), 40 alin. (5) , 41 alin. (1) lit. d) ,47 lit. a), 42 alin. (3), (4); 45 alin. (1) lit. b), d)

și p. 51 lit. (c) al Anexei nr. 1 al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, nu a manifestat prudență sporită la

conducerea mijlocului de transport, nu a adaptat viteza la condițiile rutiere, a depășit

viteza regulamentară de deplasare prin localități, nu a luat în considerare condițiile

rutiere și fără a lua măsurile necesare pentru a nu pune în pericol siguranța traficului,

fiind în stare de ebrietate, a manevrat brusc pe partea stângă a traseului și nu s-a

isprăvit cu conducerea autoturismului și ca rezultat a derapat de pe traseu, s-a

inversat și s-a răsturnat în șanțul de lângă marginea traseului.

În rezultatul cărui fapt, pasagerului Golinschi Radu i-au fost cauzate conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 323/ D din 21 decembrie 2015, leziuni

corporale sub formă de : traumă cranio-cerebrală, cu hemoragii în țesuturile moi

pericraniene, cu fractura înfundată și fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu

hemoragii epidurale, subdurale (90 ml) și hemoragii subarahnidene totale, cu

conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, fractură deschisă, dublă a maxilei și

mandibulei pe stânga, fractura deschisă a oaselor nazale, plagă contuză pe gât,

echimoză pe torace, excoriații pe ambele gambe, care în ansamblu se califică ca

vătămări corporale grave periculoase pentru viață în rezultatul cărora victima a

decedat la fața locului.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Cebotari Dumitru în baza art.

264 alin. (4) Cod penal – Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din

imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

în numele inculpatului, solicitând casarea totală a sentinței, cu emiterea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie

achitat, invocând că au fost admise abateri grave privind legalitatea efectuării unui

șir de acțiuni de procedură penală. În special: OUP Ursachi Marcel, la data de

31.10.2015 a examinat conform art. 118 Cod de procedură penală, locul accidentului

rutier și a întocmit procesul-verbal respectiv. Conform textului actului procedural,

OUP Ursachi Marcel nu a indicat obligatoriu împrejurările existente ce au

importanță asupra cauzei, procesul-verbal nu este semnat de către participanții la

întocmirea actului de procedură. La procesul penal sunt anexate imagini foto, care

se prezumă că sunt parte componentă a procesului verbal conform art. 118 Cod de

2

procedură penală, efectuate de către expertul criminalist Petrov Maria. La procesul-

verbal întocmit la 31.10.2015 OUP Ursachi Marcel, contrar alin. (3) al normei citate,

nu a menționat efectuarea fotografierii cercetării la fața locului, participarea

expertului-criminalist și mențiunea cu privire la omologarea suportului tehnic

utilizat de către expertul criminalist. Textul întocmit de către OUP în actul

procedural de cercetare la fața locului, contravine normelor prevăzute în art. 260

Cod de procedură penală. Instanța nu a desfășurat în continuare, în mod argumentat,

cu referire la prezența nemijlocită atât în drept cât și în fapt, în acțiunile inculpatului

a celor două elemente importante și anume latura obiectivă și latura subiectivă. Atât

în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, în nici un fel nu a

fost combătută declarația lui Cebotari Dumitru, poziție care este incontestabilă și

logică, precum că în momentul impactului el se afla în automobil în calitate de

pasager. Astfel, reieșind atât din Raportul OUP cu privire la circumstanțele

producerii accidentului rutier din 31.10.2015 anexat la materialele cauze și conform

căruia "...la data de 31.10.2015 în jurul orei 20:00, Golinschi Radu, deplasându-se

cu automobilul de model MERCEDEZ VITO n/î xxxxxx pe traseul 1-174, nu s-a

isprăvit cu conducerea autoturismului, în urma căruia s-a inversat în șanțul de pe

marginea carosabilului, ca rezultat, Golinschi Radu a decedat pe loc...", cât și din

declarațiile celor peste 20 de martori (neoculari) ai acuzării, audiați în instanță, o

bună parte din ei, inclusiv cei de la serviciul de descarcerare și de la asistența

medicală de urgență, veniți la fața locului imediat după accident, au declarat clar și

prompt, că după volanul automobilului accidentat se afla cadavrul lui Golinschi

Radu, de unde l-au ridicat și transportat la morgă. Atunci când nici acuzatorul de

stat, și nici instanța în sentința din 14 mai 2018 nu au elucidat prin ce se confirmă

că, în momentul producerii accidentului la volanul automobilului cu pricina se afla

Cebotari Dumitru, iar imediat după accident - Golinschi Radu. Presupunerile că

Cebotari Dumitru ar fi întreprins careva acțiuni în vederea inducerii în eroare a

organelor de drept, nu sunt confirmate prin probe, dimpotrivă dovedesc contrariul.

Instanța a evitat să facă trimitere și la rezultatele expertizei medico-legale efectuate

de către expertul Răileanu S. la data de 02.11.2015, adică imediat după săvârșirea

accidentului, conform cărora ...leziunile corporale la cet. Golinschi Radu sunt

caracteristice unui șofer...?

Astfel a susținut apelantul că, este vorba de o interpretare selectivă a probelor

pe dosar. Totodată, instanța de fond audiind cei peste 20 de martori ai acuzării, o

bună parte din aceștia sunt prieteni sau amici de-ai inculpatului, a decis să aprecieze

critic numai declarațiile martorului Mihail Brînza, care într-o măsură oarecare nu

conveneau părții acuzării, din motivul că, ...deoarece nu poate fi neglijat faptul că

dânsul cu Cebotari Dumitru sunt prieteni, din care motiv acesta are un interes direct

de a favoriza situația procesuală a inculpatului... Însă, prin ce se deosebește calitatea

procesuală a martorului Mihail Brînza de calitatea procesuală a celorlalți martori

atunci când toți au fost preîntâmpinați de răspundere penală în cazul de dare de

declarații false, jurând să spună numai adevărul...? Urmărirea penală a fost pornită

3

cu derogările cerințelor art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală. Potrivit textului

ordonanței de pornire a urmăririi penale, sesizarea OUP nu a avut loc conform

dispozițiilor Cap. II al Codului de procedură penală. Conținutul ambelor expertize

sunt contradictorii, or în prima variantă experții au ajuns la concluzia, că probabil la

volanul automobilului se afla Cebotari Dumitru. Experții iluzoriu au motivat

plasarea lui Cebotari Dumitru la volanul automobilului, în lipsa unei argumentări

convingătoare. Declarațiile expertului din ședința instanței de judecată sunt

contradictorii cu privire la posibilitatea aflării la volan a persoanei concrete, iar în

ce privește explicațiile de scurgere a sângelui din partea facială în timp, nici nu cad

sub incidența criticii. În contextul descris în instanță cu titlu de constatare științifică

a fost prezentat extrasul din manualul „Medicina legală” ca lucrare și carte de

consultație a medicilor legiști din care rezultă că, leziunile corporale la Golinschi

Radu sunt caracteristice unui șofer. Se exclude ca în rezultatul impactului din data

de 30.10.2015, Cebotari Dumitru să nu primit leziuni corporale. Astfel, expertizele,

explicația expertului, examinarea automobilului sunt contradictorii, fiind necesară

reluarea cercetării judecătorești în scopul de a fi numită o expertiză în comisie care

să se efectueze de către experți medico-legiști și criminaliști, care urma să răspundă

la întrebările apărării, însă prima instanță nu a admis cererea apării. Astfel apelantul

a menționat că, nu s-a dovedit faptul că în momentul impactului din 31.10.2015 la

volanul automobilului se afla Cebotari Dumitru, învinuirea fiind bazată numai pe

declarațiile indirecte a succesorului legal a părții vătămate, altor martori neoculari,

cât și a rezultatelor expertizei judiciare din 13 iunie 2016, care sunt combătute în

totalmente de rezultatele primei expertize din 02.11.2015.

2018, a fost respins apelul avocatului Vasile Stăvilă în numele inculpatului Cebotari

Dumitru, cu menținerea sentinței.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a

cercetat complet și obiectiv cauza, apreciind nemijlocit probele și în ansamblu

interconexiunea lor, anume explicațiile participanților, înscrisurile administrate, în

coraport cu normele legale incidente în domeniu, analizând probele din punct de

vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor, iar ansamblul probelor

din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la concluzia că vina inculpatului

este dovedită, din probele administrate fiind probat cu certitudine că accidentul rutier

soldat cu decesul părții vătămate Golinschi Radu a survenit în urma acțiunilor ilegale

din imprudență ale inculpatului, care a încălcat regulile de securitate a circulației

rutiere.

Stăvilă Vasile în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea decizie și a

sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând

aceleași motive ca și în apelul declarat(pct. 3 din prezenta decizie), invocând

suplimentar:

4

- instanțele au dat o apreciere eronată a probelor examinate în ședințele de

judecată, ori, cauza a fost examinată unilateral, bazându-se pe presupuneri. În opinia

apărării, organul de urmărire penală urma să califice fapta lui Cebotari Dumitru în

art. 2641 alin. (2) Cod penal. Rapoartele de expertiză sunt contradictorii.

februarie 2019, s-a admis recursul ordinar declarat, s-a casat total deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1 Pentru a decide astfel, Colegiul penal lărgit a constatat că, prima instanță nu

a stabilit fapta pentru care a fost condamnat inculpatul, iar instanța de apel a examinat

pur formal apelul declarat, nu a descris fapta criminală și a menținut o soluție

neargumentată la modul cuvenit.

Mai mult, Colegiul penal lărgit a indicat că, instanța de apel nu a verificat

minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și

nu au fost supuse analizei prin coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute

aceleași probe care au fost cercetate de prima instanță și doar enumerate în decizie,

neexaminând sub toate aspectele hotărârea primei instanțe.

Astfel, Colegiul penal lărgit a conchis că, instanța de apel nu a soluționat fondul

apelului în coraport cu motivele invocate și normele procesual penale, nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apel și nu și-a motivat soluția, prin ce a comis

eroarea de fapt prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

2019, s-a admis apelul declarat, s-a casat total sentința, inclusiv din alte motive, și a

fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Cebotari Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 901 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat parțial executarea pedepsei

aplicate lui Cebotari Dumitru, urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip deschis, iar restul

pedepsei sub formă de închisoare se suspendă, și i se stabilește o perioadă de

probațiune pe un termen de 1 an.

S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de succesorul legal al victimei

decedate Golinschi Mihail și s-a încasat de la Cebotari Dumitru în beneficiul lui

Golinschi Mihail, cu titlu de prejudiciu moral suma de 150 000 lei și 2500 lei

cheltuielile pentru asistența juridică, iar în total 152 500 lei.

Pretențiile succesorului legal al părții vătămate decedate Golinschi Mihail cu

privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 105 940 lei s-a admis în

principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor

materiale cuvenite.

S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată

5

din contul lui Cebotari Dumitru în contul statului în suma de 3 966 lei.

7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Cebotari Dumitru, la

31 octombrie 2015, aproximativ în jurul orei 19:45, dispunând de permis valabil de

conducere categoriile „A,B,C,D,E” cu nr.087400298 , conducând autovehiculul

personal de model „Mercedes Vito” cu n/î xxxxx pe traseul L-174 Șipca –

Șoldănești, pe strada Frunze din or. Șoldănești în apropierea podului peste râul

Ciorna, având ca pasager pe bancheta din față pe Golinschi Radu, fiind conform

testului cu aparatul „Drager Alcotest 851 ORO,, nr. 2221 din 31 octombrie 2015 în

stare de ebrietate, încălcând prevederile p.2,3,14 lit. a),40 alin. (5), 41 alin. (l) lit. d),

47 lit. a), 42 alin. (3), (4); 45 alin. (l) lit. b), d) și p. 51 lit. (c) al Anexei nr. l a

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din

13.05.2009, care prevăd: în Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea

dreaptă a carosabilului în sensul de mers. Se interzice circulația pe drumurile publice

a autovehiculelor care au volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale, cu

excepția vehiculelor aflate în traficul internațional”; ,,Participanții la trafic sânt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale

prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudiciu altor

participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat

obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe

iminente. Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate; în cazul în care carosabilul are o bandă (sau benzi) cu circulație reversibilă,

la intrarea pe acest drum conducătorul trebuie să conducă vehiculul pe banda

extremă din dreapta; limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice

sânt în localități: 50 km la oră.

Întoarcerea vehiculului este interzisă: în locurile în care vizibilitatea drumului

este mai mică de 100 m, cel puțin într-o direcție, dacă conducătorul vehiculului nu

este ajutat de o persoană aflată în afara vehiculului; Pe drumurile cu circulația dublu

sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea

carosabilului destinată circulației în sens opus; Intrarea pe banda extremă stânga

destinată circulației în sens opus este interzisă; Conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de

următorii factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, situația rutieră.

Nu a manifestat prudență sporită la conducerea mijlocului de transport, nu a

adaptat viteza la condițiile rutiere, a depășit viteza regulamentară de deplasare prin

localități, nu a luat în considerare condițiile rutiere și fără a lua măsurile necesare

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, fiind în stare de ebrietate, a manevrat

brusc pe partea stângă a traseului și nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și

ca rezultat a derapat de pe traseu s-a inversat și s-a răsturnat în șanțul de lângă

marginea traseului.

În rezultatul cărui fapt, pasagerului Golinschi Radu i-au fost cauzate conform

6

raportului de expertiză medico-legală nr.323/ D din 21 decembrie 2015 leziuni

corporale sub formă de: traumă cranio-cerebrală, cu hemoragii în țesuturile moi

periraniene, cu fractura înfundată și fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu

hemoragii epidurale, subdurale ( 90 ml) și hemoragii subarahnidene totale, cu

conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, fractură deschisă, dublă a maxilei și

mandibulei pe stânga, fractura deschisă a oaselor nazale, plagă contuză pe gât,

echimoză pe torace, excoriații pe ambele gambe, care în ansamblu se califică ca

vătămări corporale grave periculoase pentru viață în rezultatul cărora victima a

decedat la fața locului.

Astfel acțiunile inculpatului Cebotari Dumitru, au fost încadrate de instanța de

apel în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: ,,Încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul

unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate”.

Instanța de apel a indicat că, prima instanță prin sentința de condamnare din 14

mai 2018, contrar dispozițiilor art. 394 Cod de procedură penală, nu a stabilit fapta,

indicând că Cebotari Dumitru a fost deferit justiției pentru faptul ,,Încălcării

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul

unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate”.

În continuare, instanța de apel a mai indicat că, nu pot fi reținute argumentele

părții apărării expuse în cererea de apel, potrivit cărora la caz nu a fost combătută

declarația lui Cebotari Dumitru precum că în momentul impactului el se afla în

automobil în calitate de pasager, ori aceste argumente sunt combătute prin raportul

de expertiză judiciară nr. 621 CNEJ nr. 26 CML din 13.06.2016, potrivit căruia la

momentul producerii accidentului rutier din 31.10.2015 cea mai mare probabilitate

Golinschi Radu se afla în calitate de pasager, iar Cebotari Dumitru se afla la volanul

automobilului ’’Mercedes Vito” n/î zxxxxxx (f.d. 68-79, vol. I).

Anume din acest raport de expertiză, cât și din explicațiile expertului făcute în

ședința de judecată a instanței de fond (explicații verificate și în ședința instanței de

apel), că cea mai mare probabilitate inculpatul se afla la volanul automobilului, a

fost dedusă din caracterul și circumstanțele accidentului rutier, anume că automobil

a derapat în partea stângă, adică în partea în care se află șoferul, iar apoi s-a răsturnat

tamponându-se în copac. Anume datorită acestor circumstanțe expertul a

concluzionat că cel mai mult probabil inculpatul s-a aflat la volan și a primit mai

puține leziuni corporale în raport cu victima, care datorită derapării în partea stângă

a automobilului, iar ulterior răsturnării și tamponării în copac, a fost deplasată din

partea dreaptă a automobilului, unde stătea pe scaunul de pasager, spre partea stângă

a automobilului și a primit leziunile corporale de la care a decedat, datorită

tamponării cu diferite obiecte contondente a automobilului implicat în accident

rutier, care puteau fi atât parbrizul deteriorat, schimbătorul de viteză, care a suferit

deformări caracteristice tamponării cu persoana care stătea în calitate de pasager și

7

alte părți proeminente din interiorul automobilului. Dimpotrivă inculpatul datorită

faptului că se afla la volanul automobilului mai puțin era afectat de tamponarea cu

acelea-și obiecte contondente deoarece nu a fost deplasat în interiorul cabinei în

urma accidentului, fiind protejat totodată de volan și ușa stângă a automobilului (f.d.

69- 74, Vol-I).

Mai mult, instanța de apel a respins ca neîntemeiate și argumentele invocate de

apărare cu privire la faptul că instanța neîntemeiat a apreciat critic declarațiile

martorului Brînza Mihail, ori la caz instanța de apel a reținut că potrivit procesului

verbal de audiere a lui Cebotari Dumitru în calitate de bănuit acesta a menționat că

”apoi Radu s-a urcat la automobilul său și s-au pornit spre or. Șoldănești, el a

”ațipit”, apoi nu ține minte ce sa întâmplat, dar el și-a revenit că auzea telefonul său

care suna, uitându-se la telefon a văzut că îl telefonează cineva de pe numărul de

telefon ce aparținea lui Radu”(f.d.117 verso), declarații ce vin în contradiție cu

declarațiile date în ședința de judecată a primei instanțe cât și cele date în ședința

instanței de apel prin care a comunicat că ”când și-a revenit el se afla în vale, Brînză

Mihail îl ținea de sub braț, îl scotea la drum, dar el își pierdea cunoștința”.

Totodată, instanța de apel a reținut că din poziția care se afla automobilul

conform fotografiei făcute la momentul cercetării locului accidentului rutier după

accidentul rutier (poza nr. 5, f.d. 28, vol. I), anume răsturnat pe partea stângă, se

combate versiunea apărării, care pretinde că inculpatul nu era la volan, dar în locul

de pasager și a fost scos anume de la locul de pasager de către martorul Brînza M.,

or acesta urma să atârne în aer, ceea ce din circumstanțele cauzei, nu este real.

Totodată, este întemeiată și concluzia cu referire la faptul că martorul Brînza

M. avea motive de a denatura circumstanțele cauzei în folosul inculpatului, or cu

Cebotari Dumitru sunt prieteni, au fost colegi, locuind împreună în timpul studiilor

într-o odaie la cămin.

De asemenea, instanța de apel a reținut ca veridice declarațiile succesorului

legal al părții vătămate, a martorilor acuzării și a apărării, a expertului medico-legist

și nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul invocat de către apelant precum că

instanța de fond s-a bazat în mod exclusiv pe raportul de expertiză din 13 iunie 2016

și declarațiile expertului și urmează a fi apreciate critic, or potrivit art. 24 Cod

procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind

învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor

lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora

părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul

și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte

organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea

acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Mai

mult, partea vătămată și martorii au fost avertizați conform prevederilor art. 312-313

Cod penal, contra semnătură.

Anume din declarațiile succesorului părții vătămate Golinschi M., martorilor

Crăciun L., Crăciun T., Crăciun G., rudelor decedatului Golinschi Radu, care

8

cunoșteau bine pe acesta, rezultă că niciodată nu l-au văzut ca acesta să se urce la

volanul altor automobile străine, ba chiar nici la volanul automobilului tatălui nu se

urca, iar din declarațiile martorilor Batiușca Stela, Batiușca Mihaela, se evidențiază

că Golinschi Radu, după ce au mai consumat băuturi spirtoase la ei la poartă,

simțindu-se în stare de ebrietate, a dorit să plece acasă la el, dar Cebotari Dumitru l-

a luat la braț pe Golinschi R. și l-a urcat la el în microbuz, iar Cebotari Dumitru s-a

urcat la volan.

La fel este alogică afirmația inculpatului despre faptul conducerii automobilului

de către victimă cu starea de fapt că, Golinschi Radu, niciodată nu a cerut

permisiunea ca să se urce la volanul microbuzului ”Mercedes Vito” al lui Cebotari

D., dar a insistat să se urce în seara când era în stare de ebrietate avansată, iar

inculpatul Cebotari Dumitru știind despre starea inculpatului, cât și faptul că

automobilul său are unele defecte, ce ține de punerea acestuia în viteză, a acceptat

atât de ușor de-a ceda volanul automobilului unei persoane, despre care știa cu

certitudine că este în stare de ebrietate alcoolică.

Cu referire la poziția avocatului Stăvilă Vasile, în vederea modului de sesizare

a Organului de Urmărire Penală, instanța de apel a reținut că organele de urmărire

penală (menționate în art. 253 Cod de procedură penală) pot lua la cunoștință despre

săvârșirea unor infracțiuni și pe alte căi decât plângerea, denunțul sau autodenunțul.

O astfel de autosesizare mai poate fi denumită și sesizare din oficiu. Depistarea

infracțiunii nemijlocit de lucrătorul organului de urmărire penală poate avea loc în

cadrul desfășurării actelor de verificare cu privire la existența sau inexistența

infracțiunii. În cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de

urmărire penală, acesta întocmește un raport pe numele conducătorului organului de

urmărire penală în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea

infracțiunii, în acest context, art. 262 alin. (3) CPP, prevede, în cazul depistării

infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală, acesta

întocmește un raport în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea

infracțiunii, din care motiv aceste argumente nu sunt întemeiate.

Totodată, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării, care a pus în

evidență faptul, că ordonanța de punere sub învinuire, poartă un caracter iluzoriu, că

Cebotari D. nu a înțeles în ce este învinuit, or Ordonanța de punere sub învinuire din

01.09.2016, prin care i-a fost înaintată acuzarea lui Cebotari Dumitru, întrunește

toate condițiile de formă fiind formulată învinuirea clară cu indicarea datei, orei,

anului, locului, modului de săvârșire a infracțiunii și semnele calificative pentru

încadrarea juridică a faptei, iar inculpatul Cebotari Dumitru în urma expunerii

învinuirii de către acuzator, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și

în instanța de apel, a relatat că în ce este învinuit a înțeles, dar nu își recunoaște

vinovăția.

Totodată instanța de apel a constatat nesemnarea procesului-verbal de cercetare

la fața locului din 31.10.2015 întocmit de către OUP Ursachi M., de către persoanele

care au participat la întocmirea acestuia, indicând în acest sens că, aceste omisiuni

9

nu duc la declararea nulității acestuia, care au fost înlăturate prin declarațiile lui

Timercan Marin și Pîrău Nicolae audiați în calitate de martori, care au mai declarat

că OUP Urscahi M. nu le-a comunicat despre necesitatea semnării procesului verbal

de cercetare la fața locului de către toți participanții.

Același lucru a fost admis de către OUP, Ursachi M. la întocmirea schiței

accidentului rutier din 31.10.2015, care a fost semnat doar de către acesta, fără a fi

semnată de inculpat sau martorii asistenți, OUP Ursachi M. fiind audiat la caz a

relatat că a găsit oportun de-a semna numai el schița, contrar prevederilor art. 156

alin. (2), (3) Cod procedură penală, din care rezultă că reprezentantul organului de

urmărire penală, cu participarea specialistului, dacă acesta este invitat, desfășoară

acțiunile necesare și colectează mostrele respective. Mostrele, cu excepția

documentelor, se împachetează și se sigilează, iar pachetele sigilate se semnează de

persoana care efectuează acțiunea respectivă. În cazurile necesare, colectarea

mostrelor se face prin percheziție sau ridicare ori concomitent cu efectuarea acestora,

precum și a altor acțiuni de urmărire penală, (3) Despre colectarea mostrelor se

întocmește un proces verbal conform dispozițiilor art. 260 și 261, în care se descriu

toate acțiunile efectuate pentru colectarea mostrelor în consecutivitatea efectuării lor,

metodele și mijloacele tehnice aplicate, precum și însăși mostrele. Mostrele colectate

se anexează la procesul-verbal. Astfel, OUP Ursachi M. la 01.11.2015 a emis

ordonață de ridicare a probelor biologice de la Cibotari Dumitru și din automobilul

de model ’’Merceds Vito”, iar procesul-verbal privind colectarea mostrelor nu a fost

întocmit, fiind întocmit doar procesul-verbal de examinare a obiectului din

01.11.2015, potrivit căruia s-au examinat probele biologice colectate de pe partea

dreaptă a volanului, probele biologice colectate de pe ușa automobilului din partea

șoferului, probe biologice colectate de pe volanul automobilului de model

’’Mercedes Vito”, probe biologice colectate de pe ’’stoica” care ține parbrizul din

partea stângă de la volan, și o eprubetă cu probele biologice colectate în sediul SR

Șoldănești de la Cebotari Dumiru.

8.1 Avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatului, care indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând că:

- la baza deciziei de condamnare au fost puse declarațiile martorilor date la

etapa urmăririi penale și a primei instanțe, declarații care nu au fost verificate în

ședința instanței de apel, la fel nu au fost audiați în ordine de apel în ședință de

judecată martorii: Golinschi Mihail; Sandic Andrian; Sandîc Ștefan; Iațic Petru;

Crăciun Luminița; Crăciun Tamara; Crăciun Grigore; Batiușca Stela; Batiușca

Mircea; Batiușca Mihaela; Barcari Grigorii; Macovei Veaceslav; Burca Ion; Ioncu

Viorica; Oprea Fiodor; Brînza Mihail; Guja Nicolae; Bulat Ion; Timercan Marin;

Pîrîu Nicolae; Ciobanu Maria; Ursachi Marcel; Matei Valeriu; Răilean Sergiu;

- mențiunea formală reținută prin decizie în dreptul fiecărui martor cu privire la

10

faptul că declarațiile martorilor au fost "...verificate în ordine de apel" nu corespunde

realității, or în procesul verbal al ședinței de judecată al instanței de apel nu a fost

efectuată și lipsește cu desăvârșire (Vol.III f.d.120-145 și f.d.181-186) - citirea

declarațiilor, verificarea declarațiilor și consemnarea acestora în procesul-verbal al

ședinței, la fel acești martori nu au participat la examinarea cauzei în apel, mai cu

seamă nu a avut loc audierea acestor martori, acțiuni prin care se demonstrează

examinarea pur formală și arbitrară a probelor din dosar;

- nu este clar ce declarații a verificat instanța de apel pe care le-a pus la baza

deciziei de condamnare, ceea ce vorbește odată în plus despre atârnarea superficială

și soluția arbitrară față de verificarea declarațiilor acestor martori;

- la baza deciziei de condamnare instanța de apel a făcut trimitere la o probă

care nu există la dosarul penal și anume, la pagina 22 ultimul paragraf, instanța reține

în calitate de probă ce demonstrează vinovăția inculpatului " - raportul de constatare

medico legală nr. 402 din 11 decembrie 2015", or un asemenea raport la materialele

cauzei penale nu există și nici nu a fost administrat, fel, instanța de apel prin decizia

de condamnare la pagina 15 paragraful 3, a făcut trimitere declarațiile unui martor

"Mucovci Vcaceslav" care nu se regăsește la materialele dosarului penal și nici în

rechizitoriu, iar instanța de apel nu a făcut trimitere la Volumul și fila dosarului astfel

ca să se poată constata într-adevăr "verificarea declarațiilor";

- potrivit indicațiilor instanței de recurs, instanța de apel investită cu rejudecarea

cauzei urma să verifice probele, să dea apreciere declarațiilor făcute de către acești

martori în cadrul urmăririi penale, să verifice în ședința instanței de apel veridicitatea

declarațiilor acestor martori și să argumenteze soluția în dependență de situația

constatată, însă, rejudecând cauza, instanța de apel s-a atârnat superficial asupra

rejudecării cauzei, a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală, a

preluat practic în totalitate motivarea instanței de fond "...rudele decedatului

Golinschi Radu, care cunoșteau practic totul despre acesta, niciodată nu l-au văzut

ca acesta să se urce la volanul altor automobile străine, ba chiar nici la volanul

automobilului tatălui nu se urca; ...inculpatul Cebotari Dumitru nu a putut explica

de ce fiind prieteni și rude cu Golinschi Radu, până la seara incidentului Golinschi

Radu niciodată nu a cerut permisiunea ca să se urce la volanul microbuzului

"Mercedes Vito" a lui Cebotari Dumitru dar a insistat să se urce în seara când era

în stare de ebrietate avansată; etc" și alte exemple de motivare care au fost practic

preluate cuvânt în cuvânt și în decizia din 02.12.2019, astfel că instanța de apel nu a

motivat soluția sa în baza propriei convingeri privind admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate;

- în cadrul examinării cauzei în instanța de apel ședința din 21.10.2019

inculpatul Cebotari Dumitru a fost interogat superficial, însă la baza deciziei de

condamnare au fost puse declarațiile inculpatului făcute atât la urmărirea penală cât

și în fața primei instanțe, care nu au fost verificate de către instanța de apel în

conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, prin citirea lor în

ședința de judecată și consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată;

11

- necătând la indicarea motivelor de către apărare din care rezultă necesitatea

audierii martorilor și cu toate că un asemenea remediu procedural este prevăzut de

lege la art. 413 alin. (1) și alin. (4) Cod de procedură penal, instanța de apel fără o

motivare a respins demersul apărării cu privire la audierea martorilor, acțiuni prin ca

s-a încălcat grav dreptul la apărare a inculpatului garantat inclusiv prin art.6 CtEDO;

- la fel în ședința din 21 octombrie 2019 apărarea a înaintat un demers de numire

a unei contraexpertize judiciare complexe, indicând că o asemenea cerință a fost

invocată și în fața primei instanțe, totodată enumerând neajunsurile concluziei la care

au ajuns experții prin Raportul de expertiză judiciară complexă nr. 621 CNEJ nr. 28,

din 13 iunie 2016 aceasta fiind proba de bază a acuzării, în special faptul că concluzia

experților nu este clară și contravine altor probe din dosar (declarațiile martorilor

Brînza Mihail și Guja Nicolae), astfel că era imperioasă numirea unei expertize

repetate, acțiuni prin care s-a încălcat dreptul la apărare a inculpatului care este

garantat de art. 6 CtEDO;

- în lipsa unei soluții/ordonanțe de verificare a circumstanțelor din Raportul de

expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ și CML 28 din 13 iunie 2016, printr-un

alt raport de expertiză, soluția instanțelor de judecată este afectată de un viciu

fundamental;

- nu s-a dat apreciere faptului că concluzia prin Raportul de expertiză judiciară

complexă nr. 621 CNEJ și CML 28 din 13 iunie 2016 vine în contradicție cu Raportul

de expertiză medico-legală nr.848 din 10.11.2015 (Vol.I f.d.43-44), Raportul de

constatare medico-legală nr.102 din 11.12.2015 (Vol.I f.d.48-51), Raportul de

expertiză medico-legală nr.323D din 21.12.2015 (Vol.I f.d.56) conform cărora

rezultă nevinovăția inculpatului și cu declarațiile martorilor Brînza Mihail (Vol.I.

f.d. 94-verso; Vol.II f.d.28-30), Guja Nicolae (Vol.I f.d. 105-verso; Vol.II F.D.26-

27), Matei Valeriu (Vol.II f.d. 107-110), care au declarat că imediat după accident

Cebotari Dumitru se afla în calitate de pasager fără cunoștință;

- prin respingerea demersului apărării de numire a unei contra expertize,

Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău l-a privat pe inculpat de posibilitatea de a

administra probe în susținerea versiunii apărării și aflarea adevărului, acțiuni prin

care instanța a afectat grav egalitatea armelor în proces și dreptul la apărare a

inculpatului;

- sunt contradicții între concluziile instanței de apel, or la pag. 32 primul

paragraf instanța reține că "...instanța nu a depistat careva încălcări de procedură

la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului..."

însă la pagina 30 paragraful 3 instanța a reținut că "...Totodată Colegiul penal susține

constatarea nesemnării în procesul verbal de cercetare la fața locului din

31.10.2015 întocmit de către OUP M. Ursachi, de către persoanele care au

participat la întocmirea acestuia, însă aceste omisiuni nu duc la declararea nulității

acestuia, care au fost înlăturate prin declarațiile lui Timercan Marin și Pârâu

Nicolae audiați în calitate de martori, care au mai declarat că OUP M. Ursachi nu

le-a comunicat despre necesitatea semnării procesului-verbal de cercetare la fața

12

locului de către toți participanții.", astfel că nu este clar din care considerent instanța

de apel a trecut cu vederea, nu a scos din lista probelor și nu a dat apreciere faptului

că acțiunea procesuală cercetarea la fața locului din 31.10.2015 a fost contrară legii

art. 156 alin. (2), (3) CPP și din acest motiv nulă în condițiile art. 251 CPP. Or

participanții la acțiunea procesuală nu au contrasemnat procesul, deci nu au

confirmat veridicitatea celor menționate de OUP Ursachi Marcel prin procesul-

verbal (Vol. I f.d. 24), respectiv acest mijloc de probă nu urma a fi pus la baza

deciziei de condamnare (pagina 22 din decizia de condamnare din 02.12.2019), cu

atât mai mult că martorii Timercan Marin și Pîrâu Nicolae nu au fost prezenți la

ședință în fața instanței de apel, declarațiile acestor martori nu au fost citite în ședință

și consemnate în procesul verbal, astfel că instanța de apel nu putea să preia

motivarea primei instanțe în această privință (art. 414 alin.(6) CPP) dat fiind faptul

că declarațiile acestori martori nu au fost verificate în ordinea art. 414 alin. (2) CPP

în ședință în fața instanței de apel;

- în motivarea deciziei, pagina 31 paragraful 2, s-a reținut că "...potrivit

raportului de expertiză medico-legală nr.848 din 18.11.2015, la laborator au fost

prezentate 2 plicuri-improvizate din hârtie, încleiate, cu înscripții de mînă cu pix

albastru și 2 plicuri din polietilenă transparentă, la un capăt cu bandă adezivă albă

și dungă roșie, plicurile fiind nesigilate, închise, astfel, fiind încălcate prevederile

art 156 alin. (2) CPP." - însă mai jos în decizie paragraful 3, instanța de apel în loc

să excludă probele nule (art. 251 CPP) de la baza sentinței de condamnare, dat fiind

faptul că acestea au fost obținute contrar prevederilor legale (fructul pomului

otrăvit), instanța de apel menționează că "...astfel încât necătând la faptul

omisiunilor și încălcărilor la întomirea actelor procesuale menționate supra,

aceasta nu a afectat întreg probatoriul în ansamblu cu privire la stabilirea stării de

fapt a lucrurilor." Astfel că instanța de apel greșit a reținut probele menționate supra

la baza deciziei de condamnare (pagina 22);

8.2 Avocatul Pîcălău Dorian în numele succesorului părții vătămate, neindicând

nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prin care solicită, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019,

cu menținerea sentinței, invocând:

- instanța de apel nu a dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și anume

faptului că suferințele morale și materiale al succesorului legal au fost și sunt foarte

mari;

- inculpatul nu și-a recunoscut vina, astfel în coraport cu încasarea prejudiciului

material, aceasta este o formă al restabilirii echității sociale, precum și al bunului

simț, ce urmează să fie prezent în societate;

- sentința era aproape de restabilirea acelui echilibru sufletesc și moral în ceea

ce privește atât pedeapsa aplicată, precum și satisfacerea laturii civile.

8.3 Inculpatul Cebotari Dumitru, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, prin care solicită

casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, cu emiterea unei

13

decizii prin care să fie achitat de sub învinuirea în baza art. 264 alin. (4) Cod penal,

recalificarea faptei comise în baza art. 2641 alin. (2) Cod penal, cu încetarea

procesului penal din motiv că a expirat termenul de prescripție pentru atragerea la

răspundere penală, a admite parțial acțiunea civilă cu încasarea din contul

inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate a sumei de 50 000 lei cu titlu

de prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată, invocând

argumente similare cu cele indicate de avocatul Chiriac Nicolae în recursul său(pct.

8.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar:

- concluzia despre nevinovăția inculpatului se întemeiază pe:

- raportul OUP Ursachi Marcel din 01.11.2015 (Vol.I f.d.17), din care

rezultă că "...fiind chemată ambulanța la fața locului, ultimii au constatat decesul

cet. Golinschi Radion, iar alături în calitate de pasager se afla cet. Cebotari

Dumitru, an.1986, locuitor al satului Șipca, r-ul Soldănești."

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.10.2015 (Vol.I f.d.24),

din care rezultă că "...Analizând salonul automobilului, s-a observat că pe volan cât

și în partea stângă a volanului multe pete de culoare brun roșietică asemănătoare

cu pete de sânge, pe torpedă cât și pe podea și alte locuri din automobil tot se

observă urme de pete de culoare brună roșieticâ asemănătoare cu sângele."

- ordonanța de ridicare din 01.11.2015 (Vol.I f.d.32-verso) rezultă că au

fost ridicate urme din autovehicul din zona, "...1) Probe biologice de pe partea

stângă a volanului și de pe torpedă; 2) Probe biologice de pe volanul automobilului

de model "Mercedes Vito" cu n/î xxxxxxxxxx; 3) Probe biologice colectate de pe ușa

din partea stângă (ușa șoferului); 4) Probe biologice colectate de pe "stoica" care

ține parbrizul din partea stângă de la volan; 5)Probe biologice colectate de la cet.

Cebotari Dumitru, care este într-o eprubetă, sângele era colectat la SR Șoldănești."

Totodată localizarea urmelor în partea stângă a automobilului au fost confirmate și

prin procesul -verbal de examinare a obiectului din 01.11.2015 (Vol.I f.d.34-38) și

vorbesc despre faptul că au fost scurgeri masive de sânge de la Golinschi Radion

anume în partea stângă, în zona șoferului;

- Raportul de expertiză medico-legală nr.848 din 10.11.2015 (Vol.I

f.d.43-44), expertul Pădure Adelina, a ajuns la concluzia că, "...Analizând rezultatele

cercetărilor sero-biologice al obiectelor prezentate pentru examinare, în

conformitate cu circumstanțele și întrebările înaintate de organul de urmărire

penală, am ajuns la următoarele concluzii: Grupa sanguină a sângelui prelevat de

la cadavrul cet. Golinschi Radion este A(II)/Abeta,H-asociat. Grupa sanguină a cet.

Cebotari Dumitru este B(III)/Balfa. H-asociat. Fragmentele de substanță neagră

din ambele plicuri de hîrtie sunt cruste de sânge uman de grupa sanguină

A(II)/Abeta,H-asociat, în fragmentele de pete de pe ambele tampoane prezentate s-

a depistat sânge de origine umană în care la determinarea aparteneței de grup s-a

stabilit prezența antigenilor A,H și într-o pată (m/ob.4) aglutinina beta. Aceasta

presupune proveniența sângelui de pe tampoane de la persoană (persoane) de grupa

sanguină A(II)/Abeta,H-asociat. Așadar proveniența sângelui din cruste și

14

tampoanele prezentate pentru examinare de la victima Golinschi Radion nu se

exclude. Proveniența sângelui dat de la cet. Cebotari Dumitru se exclude.";

- Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr.102 din

02.11.2015 (Vol.I f.d.48-51), expertul Răilean Sergiu a stabilit că: "1. Moartea lui

Golinschii Rodion, anul nașterii 1981, a survenit în rezultatul, traumei cranio-

cerebrale cu hemoragii în țesuturile moi pereraniene, cu fractura înfundată și

fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale (90 ml)

și hemoragii subarahnidene totale, cu conținut hemoragic în ventriculele cerebrale,

ce se confirmă prin datele necropsiei. 2. La examinarea medico-legală a cadavrului

s-a depistat: traumă cranio- cerebrală și cranio-facială deschisă, plăgi contuze pe

cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea fronto-temporo-

parietală stângă, fractură înfundată și fracturi liniare a bazei și bolții craniene,

hemoragii epidurale, subdurale(90ml) și subarahnoidiene totale, conținut

hemoragic în ventriculele cerebrale, fractura deschisă, dublă a maxilei și

mandibulei, pe stânga, fractura deschisă, a oaselor nazale, plagă contuzâ pe gât,

echimoză pe turnee, excoriații pe ambele gambe, care au fost produse ca rezultat al

acțiunii traumatice cu obiect dur, contondent sau la lovirea de acesta, posibil în

timpul și circumstanțele indicate (accident rutier), sunt caracteristice unui șofer, în

comun, au legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă,

conform criteriului pericolului pentru viață. 3. În sângele cadavrului lui Golinschi

Radu nu s-a depistat alcool etilic, în proba de urină s-a depistat alcool etilic în

cantitate de 4%.De pronunțat asupra prezenței stării de ebrietate în baza probei din

urină nu este posibil, din motiv că aceasta se stabilește în baza prezenței alcoolului

în proba de sânge.";

- Raportul de expertiză medico-legală nr.323 D din 21.12.2015, (Vol.I

f.d.56), întocmit de expertul Răilean Sergiu, s-a stabilit că: "1. Moartea cet.

Golinschi Radu, anul nașterii 1981, a survenit în rezultatul traumei cranio-

cerebrale, cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene, cu fractură înfundată și

fracturi liniare a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale(90ml)

și hemoragii subarahnoidiene totale, cu conținut hemoragie în ventriculele

cerebrale, ce se confirmă prin datele necropsiei. 2. La examinarea medico-legală a

cadavrului s-a depistat: traumă cranio-cerebrală și cranio-facială deschisă, plăgi

contuze pe cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea fronto-

temporo-parietală stângă, fractură înfundată și fracturi liniare a bazei și bolții

craniene, hemoragii epidurale, subdurale(90ml) și subarahnoidiene totale, conținut

hemoragie in ventriculele cerebrale, fractura deschisă, dublă a maxilei și

mandibulei, pe stânga, fractura deschisă, a oaselor nazale, plagă contuzâ pe gât,

echimoză pe turnee, excoriații pe ambele gambe, care au fost produse ca rezultat al

acțiunii traumatice cu obiect dur, contondent sau la lovirea de acesta, posibil în

timpul și circumstanțele indicate (accident rutier), sunt caracteristice unui șofer, în

comun, au legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă,

conform criteriului pericolului pentru viață. 3. Conform investigației toxicologice de

15

laborator, în sângele cadavrului cet Golinschi Radu nu s-a depistat alcool etilic, în

proba de urină s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4%, fapt care poate fi explicat

prin eliminarea acestuia din organism prin urină. De pronunțat asupra prezenței

stării de ebrietate în baza probei din urină nu este posibil, din motiv că aceasta se

stabilește în baza prezenței alcoolului în proba de sânge." Inclusiv prin explicațiile

oferite în cadrul ședinței de judecată de către expertul Răilean Sergiu (Vol. II f.d.

105-106), care a explicat că "...Echimoza conform raportului și descrierii

leziunilor a fost localizată în partea stângă, mecanismul de producere a unei

echimoze, are loc ca rezultat a laxiunii traumatice cu obiect contodent dur, atât cât

și în dependență de localizare ca rezultat al lovirii de acesta, în regiunea pectorală,

în regiunea mamelonară. (Se prezintă f.d.27-29) în situația dată nu pot da răspuns

dacă după poze este ca șofer. Nu este suta de procente că a fost la volan, putea fi și

pasager, se face ca amprente pe corp cu obiectul cu care a intrat în contact.";

- din examinarea primelor trei rapoarte rezultă că Golinschi Radu avea leziunile

corporale caracteristice unui șofer, concluzie susținută și prin declarațiile martorilor

Brînză Mihail și Guja Nicolae, pe când din conținutul ultimului Raport rezultă că cea

mai mare probabilitate Golinschi Radion se afla în automobil în calitate de pasager

în momentul accidentului, astfel, Rapoartele de expertiză dispuse la caz față de

accidentul rutier din 31.10.2015 nu se completează precum a remarcat instanța de

apel, ci sunt contradictorii;

- declarațiile expertului Răilean Sergiu urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului, deoarece există un dubiu în explicații "Nu este suta de procente că a

fost la volan, putea fi și pasager...";

- prin declarațiile martorilor Brînză Mihail, Guja Nicolae, Matei Valeriu, Burcă

Ion, Oprea Feodor, Barcari Grigorii, Macovei Veaceslav se confirmă faptul că până

a se face fotografii la fața locului, prin procesul-verbal de constatare a poziției

cadavrului (Vol.I f.d.24-29), mai întâi de către pompierii salvatori au fost efectuate

următoarele acțiuni: 1) s-a apropiat salvarea și a constatat moartea; 2) noi am deschis

ușa la șofer, ușa era semideschisă; și abia după ce ușa șoferului a fost deschisă a

urmat a 3-a acțiune și anume: 3) poliția a fotografiat.

Respectiv, din declarațiile martorului Macovei Veaceslav, reiese că poziția

mașinii a fost schimbată ca urmare a descarcerării, la fel și poziția cadavrului, abia

după ce aceste acțiuni au fost întreprinse, s-au făcut fotografii de către poliție. Ceea

ce și explică contradicția dintre declarațiile martorilor Guja Nicolae, Brînza Mihail,

Burca Ion, care au declarat că cadavrul era în interiorul mașinii, pe scaunul șoferului,

cu picioarele în salon și tabelul fotografic din care rezultă că cadavrul este cu

picioarele înafara salonului automobilului;

- prin declarațiile martorului Iațîc Petru, se confirmă faptul că în acea zi

Golinschi Radu consumat băuturi alcoolice, a condus și alte mijloace de transport

fiind în stare de ebrietate, mini-tractorul și mașina personală de model Audi, precum

și a dorit să se urce la volanul automobilului său de model "Audi", chiar dacă era în

stare de ebrietate alcoolică, însă Iațîc Petru nu i-a dat cheile, fapt confirmat inclusiv

16

prin declarațiile martorului Batiușca Mircea și Batiușca Mihaela, astfel, se combate

afirmația reținută de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02.12.2019

precum că Golinschi Radu este caracterizat ca fiind o persoană care nu se urcă la

volanul automobilelor străine și mai ales în stare de ebrietate (decizie pag.29) de

altfel se observă că instanța de apel a preluat/copiat motivarea indicată anterior de

către instanța de fond prin sentința din 14 mai 2018 pagina 11 (sentință pe care

Colegiul a casato total prin apel) care conține aceiași idee și formulare;

- instanța de apel a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile

martorului Crăciun Luminița, care este rudă cu succesorul părții vătămate Golinschi

Mihail, fiind o persoană interesată în condamnarea mea, ne fiind martor ocular la

producerea accidentului rutier, fără a fi audiată în apel, fără ai fi verificate

declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste

declarații în procesul-verbal al ședinței de judecată, însă țin să menționez că acest

martor este părtinitor cu poziția succesorului părții vătămate, aceste declarații sunt

neadevărate și care țin să inducă în eroare, la fel aceste declarații nu au fost verificate

în apel și conțin neadevăruri deoarece se combat prin declarațiile martorilor Crăciun

Tamara și Iațîc Petru, care au declarat contrariul și anume faptul că Golinschi Radion

se urca la volanul altor automobile;

- declarațiile martorului Crăciun Luminița induc în eroare instanța și sunt în

contradicție cu circumstanțele de fapt stabilite prin rapoartele de expertiză și

declarațiile martorilor Barcari Grigore și Macovei Veaceslav, care au comunicat că

cadavrul se afla în partea stângă a mașinii, pe locul șoferului, fiind descarcerat prin

partea stângă dar nu în partea dreaptă, respectiv nu corespunde adevărului alegația

precum că cadavrul a fost descarcerat prin partea dreaptă, astfel, declarațiile acestui

martor nu urmau a fi puse la baza deciziei de condamnare din 02.12.2019, pe motiv

că martorul are interes în proces, fiind rudă cu succesorul părții vătămate și părtinitor

poziției acestuia, însă la critica pe care am expus-o prin apel Colegiul penal al Curții

de Apel Chișinău nici nu s-a expus în decizie și a lăsat fără examinarea obiecția mea,

respectiv eu așa și nu cunosc dacă instanța de apel m-a auzit atunci când eu și

apărătorul meu am criticat declarațiile acestui martor sau nu;

- martorul Batiușca Mihaela, care nu este martor ocular la producerea

accidentului rutier, fără a fi audiată în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi

citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul verbal

al ședinței de judecată, însă care fiind audiată în instanță, a comunicat că (Vol.II f.d.

18-19) "...A venit la fața locului, Andrei Sandîc i-a spus ca să se uite la automibil și

va vedea și singură, iar lațic Petru nu a spus nimic. S-a apropiat de Cebotari

Dumitru și l-a întrebat ce s-a întâmplat, acesta era în stare de șoc și i-a spus "Ce s-

a întâmplat? Eu l-am omorât pe Radu" și a început a plânge. [...] Cebotari Dumitru

stătea ghemuit și spunea că I-a omorât pe Radu." - le consider părtinitoare cu

succesorul părții vătămate, deoarece afirmația în cauză nu a fost verificată în apel și

se contrazice prin declarațiile altor matori prezenți la fața locului Crăciun Grigore,

Sandîc Andrei, Ciuburciuc Petru și Iațic Petru, care nu au auzit asemenea cuvinte din

17

partea mea în seara incidentului, ba din contră, martorii au declarat că eu strigam că

"De ce i-am dat volanul lui Radu" și din acest motiv îmi părea rău;

- martorul Burcă Ion, ultimul fără a fi audiat în apel, fără ai fi verificate

declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste

declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care anterior în ședința de

judecată (Vol.II f.d.35-36), a declarat că, "... Cu lanterna m-am coborît la

automobilul accidentat ca să vedem situația, în automobil era o singură persoană

care era decedată, și se afla în partea volanului la șofer, persoana cum era

amplasată nu-mi aduc aminte, care era înclinată pe volan. Am verificat persoana,

care era decedat.", se confirmă că poziția cadavrului până a fi făcute fotografii, a

fost schimbată, or din declarațiile medicului sosit la fața locului, reiese că persoana

decedată se alfa în partea volanului la șofer care era înclinată pe volan, însă din

tabelul fotografic (Vol. I f.d. 24-29) rezultă că ambele picioare erau ieșite peste

parbriz. Ceea ce și explică contradicția dintre declarațiile martorilor Guja Nicolae,

Brînza Mihail, Burca Ion și inculpatul Cebotari Dumitru;

- instanța de apel în mod deliberat a transcris declarațiile martorului Ioncu

Viorica nu din procesul verbal al ședinței (Vol.II f.d. 76-verso) ci din sentința

instanței de fond care în sentința de condamnare din 14 mai 2018 a distorsionat

declarațiile acestui martor, care nici nu a fost audiat la etapa urmăririi penale, ci doar

în instanță, fără a fi audiată în instanța de apel și fără verificarea declarațiilor în apel,

astfel că declarațiile din ședința de judecată consemnate în procesul-verbal de

audiere a martorului (Vol.II f.d. 76-verso) diferă de declarațiile consemnate de

instanța de judecată prin decizia de condamnare (decizia din 02.12.2019 pagina 16-

17), or instanța de apel prin decizie a atribuit martorului niște declarații pe care

aceasta nu le-a făcut în ședință și a omis să indice unele declarații importante pe care

martorul le-a comunicat în ședință, precum că la fața locului au fost două echipaje

de ambulanță. Respectiv de către instanța de fond, nu s-a dat apreciere faptului că în

ambele cazuri medicii au avut acces la cadavru, la fața locului au fost 2 echipaje de

medici, astfel în dorința de a acorda primul ajutor nu este exclus că poziția corpului

și a picioarelor cadavrului a fost schimbată până a fi făcute fotografii. Cu toate că

am obiectat asupra autenticității și aprecierii selective a declarațiilor acestui martor,

instanța de apel a lăsat fără examinare critica invocată și a pronunțat o decizie de

condamnare ilegală și nemotivată la modul corespunzător;

- martorul Oprea Fiodor, șofer pe ambulanță, fără a fi audiat în apel, fără ai fi

verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate

aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiat în cadrul

ședinței de judecată (Vol.II f.d. 75), a comunicat că "...Am avut o chemare,

dispecerul a zis să ne ducem la ieșire din s. Șipca. Am plecat cu medicul și felcerul.

Am ajuns în apropiere de podul de la Șipca, am văzut o mașină în partea dreaptă.

Era paremise de culoare verde și un microbus aruncat pe malul rîpei, era pe roți.

Mai era paremise o mașină pe partea stingă la vreo 30 metri spre s. Șipca. Nu știu

ce culoare era. Paremise erau doi bărbați acolo. Unu era la bara de la pod. Dar nu-

18

i cunosc. Noi ne-am dat jos din mașină și medicul s-a dus la bolnav. Eu nu am vorbit

cu bărbații ceia. De noi nu s-a apropiat nimeni. Și nici de dna Viorica nu s-a

apropiat nimeni.", astfel, nu se demonstrează cu nimic că în momentul accidentului

rutier eu m-aș fi aflat la volanul automobilului (latura obiectivă), ba din contra, se

confirmă prezența altor martori la fața locului, Brînză Mihail și Guja Nicolae care

au indicat la faptul că eu eram pe bancheta pasagerului și atârnam peste parbriz iar

la volan se afla Golinschi Radu, însă nu după cum a reținut instanța de apel prin

decizie (pagina.29) precum că este imposibil ca corpul meu să atârne peste parbriz

în situația în care mașina era inversată pe partea stângă, partea șoferului, or concluzia

instanței nu are la bază o anumită probă și nu este susținută prin declarațiile

martorilor sosiți la fața locului;

- neîntemeiat Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02.12.2019 a reținut la

baza deciziei de condamnare declarațiile martorului ocular Brînză Mihail, a cărui

audiere a fost solicitată de apărare în ședința din 21.10.2019, demers care a fost

respins, respectiv nu s-a putut verifica autenticitatea declarațiilor acestui martor în

apel, care însă fiind audiat anterior la urmărirea penală (Vol.I f.d.94-verso), a

declarat că, "...Ajungând la intrare în or. Șoldănești dinspre satul Mihuleni, noi am

observat că înaintea noastră se vedeau careva lumini de la automobil, apoi în

curbă acest automobil a dispărut, când am ajuns în curbă am observat un nor de

praf ridicat în sus, atunci eu am stopat automobilul, ieșind afară am observat că în

partea stângă a podului stau niște lumini de automobil în pârâu. Atunci eu m-am

apropiat și am văzut că pe partea stângă stă amplasat un automobil de model

"Mercedes Vito", atunci eu m-am coborât în vale împreună cu Nicolai, în momentul

acela strigând "Dima Dima", fiindcă am recunoscut automobilul și am observat că

din automobil în partea de sus, adică din partea pasagerului stă o persoană de gen

masculin care l-am recunoscut că este Dumitru, pe jumătate ieșit afară peste

parbriz, atunci eu l-am luat și l-am tras afară peste parbriz pe acesta împreună cu

Nicolai, după aceasta am bătut cu lumina de la telefon să văd dacă mai este cineva,

atunci eu am observat că în partea volanului mai era o persoană care era încărcată

de sânge, atunci eu îndată am telefonat la serviciul 903...";

- prin declarațiile martorului Brînză Mihail din cadrul ședinței de judecată în

instanța de fond (Vol.II f.d.28-30), care a reconfirmat cele menționate anterior,

concretizând că "...Eu cu Guja Nicolae mă deplasam spre Șoldănești cu automobilul

VW T3. [...] A venit salvarea peste vreo 5 minute, s-a apropiat un medic de mașină

și a spus că persoana din mașină este decedată... [...] Eu la fața locului nu am văzut

careva parte a corpului persoanei decedate să fie ieșite peste parbriz. [...] Cebotari

era ieșit peste parbriz, era ieșit pînă la brâu pe parbriz. Eu l-am apucat pe Cebotari

de subționară și l-am tras peste parbriz. Eu nu am încercat să deschid ușa, eu l-

am tras pe Dima peste parbriz. [...] La salvare era un domn si o doamnă, ei au spus

că e decedată persoana, medicul bărbat a coborât din mașină și a spus că persoana

din mașină e decedată.";

- prin declarațiile martorului Brînză Mihail se exclude concluzia prin Raportul

19

de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ nr.28 CML din 13 iunie 2016, potrivit

căruie cea mai mare probabilitate Golinschi Radu se afla ca pasager în timpul

accidentului, or, martorul Brînză Mihail a fost prezent la fața locului imediat după

accident, a văzut cu ochii lui toate circumstanțele despre care vorbește și a fost

prevenit de răspundere penală pentru declarații intenționat false;

- nu este clar din ce considerent instanța de apel a concluzionat la pagina 29 din

decizie precum că nimeni nu a confirmat prezența acestor martori la fața locului, cu

toate că martorii Matei Valeriu, Oprea Fiodor, Ioncu Viorica care au declarat că când

au ajuns la fața locului acolo mai era o mașină și doi bărbați;

- neîntemeiat instanța de apel a reținut la baza deciziei de condamnare

declarațiile martorului ocular Guja Nicolae de la urmărirea penală (Vol.I f.d.l05-

verso), fără a fi verificate declarațiile acestui martor, fără a fi citite și menționate în

procesul verbal al ședinței, în pofida faptului că în ședința de judecată din 21.10.2019

am solicitat audierea suplimentară a acestui martor al apărării, pentru a pune întrebări

de concretizare și pentru a elimina divergențele dintre declarațiile acestui martor și

alți martori din dosar. Cu toate acestea instanța de apel a pus la baza deciziei de

condamnare declarațiile de la urmărirea penală și instanța de fond unde martorul a

declarat că, "...în jurul orei 19:20 min, eu mă deplasam împreuncă cu Brînza Mihail

cu automobilul său personal spre stația de alimentare din or. Șoldănești. Ajungând

la intrare în or. Șoldănești dinspre satul Mihaleni, în preajma unui pod noi am

observat că înaintea noastră se vedea careva lumini de la un automobil, apoi în

curbă acest automobil a dispărut, când am ajuns la curbă am observat un nor de

praf ridicat în sus, atunci Brînza Mihail a stopat automobilul, ieșind afară a observat

că în partea stângă a podului stau niște lumini de automobil spre pîrău. [...] Peste

puțin timp Mihail s-a întors și a apelat la salvare, totodată mi-a comunicat că în

microbuz este o persoană decedată. Adăugător pot spune că în seara respectivă am

văzut pe cet. Cebotari Dumitru lângă automobil, care s-a ridicat din chiuvetă cu

Mihail în drum, după care eu împreună cu Brînza Mihal am plecat cu automobilul

acestuia mai departe...";

- între declarațiile martorilor Brînza Mihail și Guja Nicolae nu există

contradicție, iar prezența celor doi la fața locului după accident se confirmă prin

declarațiile martorului Matei Valeriu, respectiv nu este clar motivul din care instanța

de apel a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile acestui martor, cu toate că

din conținutul declarațiilor rezultă nevinovăția mea;

- urmărirea penală a fost efectuată cu abateri grave de la normele de procedură

penală, în special procesul-verbal de cercetare la fața locului nu a fost semnat de

participanții Pîrău Nicolae, Timircan Marin și inculpat în modul corespunzător,

respectiv asupra acestui act de procedură planează dubii de credibilitate;

- instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare

declarațiile martorului Ciobanu (Petrov) Marina, fără a fi audiată în apel, fără ai fi

verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate

aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiată în cadrul

20

ședinței de judecată în fond (Vol.I f.d. 61), a declarat că "...La data de 31.10.2015

nu am participat, nu am fost solicitată de grupa operativă sau de alte persoane. Am

semnat tabelul fotografic din motiv că Ursachi Marcel s-a prezentat cu pozele,

unicul printer color a fost la mine și tabelul foto l-am întocmit îmreună.";

- cu toate că instanța de apel a constatat viciile actului procedural iar apărarea a

solictat nulitatea acestei probe, instanța de apel însă nu a dispus excluderea acestui

mijloc de probă din lista probelor în conformitate cu prevederile art. 251 CPP, ci la

pus la baza deciziei de condamnare, considerând greșit că simpla recunoaștere de

către ofițer a încălcărilor și omisiunilor admise la etapa acțiunii procedurale cercetare

la fața locului, ar echivala cu legalizarea acestor acțiuni, astfel prin motivarea

instanței de apel s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. La caz există o violare a

art. 6 par. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului;

- instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare și nu a

dat apreciere la modul corespunzător declarațiilor martorului Matei Valeriu declarate

în cadrul ședinței de judecată în fond (Vol.II f.d. 107-110) "...Am văzut că era multă

lume, erau lumini și m-am apropiat de locul accidentului gândindu-mă că poate

trebuie ajutor. L-am văzut pe Dumitru era acolo, unde erau doi bărbați în stânga

acolo care au spus că pleacă că se vor lămuri ei și au plecat spre Șoldănești, acei

bărbați erau în jur de 30-35 ani, ei au plecat cu o mașină de model ce nu am văzut

si nici culoarea nu am determinat-o. Dumitru era jos și spunea că nu era el la volan

și întreba dacă se poate de făcut ceva, ei strângeau din umeri, unul din acei a sunat

cuiva și a spus că Radu este mort. Dumitru în acel timp a bătut cu pumnul în mașină

și a zis că de ce a dat volanul. Acești doi bărbați m-au văzut acolo, dar nu am discutat

nimic cu ei. [...] Când am ieșit în drum Dumitru era pe mal, iar mașina era în jos,

apropiindu-mă de ei am auzit cum Dumitru spunea bărbaților ce se aflau cu el, că

nu el a fost la volan, erau la acel moment și acei care au plecat, dar erau și alți

bărbați. Când am venit lângă Dumitru erau cinci persoane, dintre care doi bărbați

au plecat. [...] Nu pot spune câte mașini erau în acel moment în drum, erau vreo 5-

6 mașini, una era cea accidentată, era după pod trecut un microbus, una care au

plecat acei doi bărbați, mașina lor era de model străin... Eu nu am văzut salvarea,

căci cineva din polițiști a spus ca să cheme salvarea și cineva din bărbații ce erau

la locul accidentului au spus că de acum salvarea a fost și polițistul a spus ca să o

mai cheme odată. [...] Nu m-am coborît jos la mașină să văd, și nici nu l-am întrebat

pe Dumitru nimic căci Dumitru era agitat, nu știu dacă coinștientiza ce s-a

întâmplat. Nu am observat dacă la Dumitru erau haine rupte, dacă era murdar, căci

mașina era stopată în vale într-un copac. Eu am înțeles de la acei bărbați că

salvarea a fost de acum. [...] Microbusul cel alb era după pod spre Șoldănești stopat.

[...] S-a apropiat Constantin tata lui Dumitru și a vorbit cu mine unde eu i-am

povestit despre accident.";

- instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare

declarațiile expertului medico-legist Răilean Sergiu, fără a fi audiat în apel, fără ai fi

verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate

21

aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiat în cadrul

ședinței de judecată (Vol.II f.d. 105-106), a explicat că "...Echimoza conform

raportului și descrierii leziunilor a fost localizată în partea stângă, mecanismul de

producere a unei echimoze, are loc ca rezultat a laxiunii traumatice cu obiect

contodent dur, atât cât și în dependență de localizare ca rezultat al lovirii de acesta.

în regiunea pectorală, în regiunea mamelonară. [Se prezintă f.d.27-29.) în situația

dată nu pot da răspuns dacă după poze este ca șofer. Nu este suta de procente că a

fost la volan, putea fi și pasager, se face ca amprente pe corp cu obiectul cu care a

intrat în contact.", astfel, explicațiile oferite de expert în cadrul ședinței de judecată

urmează a fi interpretate prin prisma art. 8 alin. (3) Cod procedură penală, deoarece

expertul în formulări nu este ferm și nu exclude posibilitatea ca atât Golinschi Radu

cât și Cebotari Dumitru să fi fost ca pasageri sau șofer, astfel că la caz există un

dubiu care urmează a fi intepretat în favoarea inculpatului;

- Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ nr.28 CML din 13

iunie 2016, nu constituie un mijloc de probă admisibil în procesul penal, nu

prevalează asupra altor probe din dosar, ba din contra, este un mijloc de probă nul

(contrar legii), care vine în contradicție cu declarațiile martorilor și nu poate fi pus

în mod unilateral la baza deciziei de condamnare conform art. 246 alin. (4) CP din

motivele că:

- are la bază o concluzie neclară și ambiguă "cea mai mare probabilitate";

- contravine cadrului legal relevant și anume Legii nr.68 din 14.04.2016

privind expertiza judiciară și statutul expertului judiciar "Articolul 37. Forma și

conținutul raportului de expertiză. (4) …... Răspunsurile la întrebări șe formulează

exact, fără a permite interpretări echivoce.";

- concluzia experților contravine prevederilor art. 148 alin. (2) Cod procedură

penală;

- experții Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri, au ajuns la o concluzie total

diferită, în contradictoriu cu concluziile expertului Railean Sergiu și cu declarațiile

martorilor;

- concluziile prin Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ

nr.28 CML din 13 iunie 2016, întocmită de experții Tverdohleb Mihail și Savciuc

Valeri (Vol.I f.d. 68), nu conține o motivare convingătoare (Vol.I f.d.73-74 - partea

sinteză) deoarece se contrazice și se exclude prin declarațiile martorilor oculari:

Brînza Mihail (Voi. I f.d.94; Vol.II f.d.28-30), martorului ocular Guja Nicolae (Vol.I

f.d.105; Voi. II f.d.26-27), martorului Burcă Ion (Vol.I f.d.104);

- nici un demers al apărării de numire a expertizei în comisie suplimentară nu a

fost admis. La caz în această chestiune există o violare a art. 6 par. 3 din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului, deoarece apărarea a fost privată de

posibilitatea de a administra probe la dosar;

- la caz a fost încălcat principiul respectării egalității armelor, raportat la rigorile

Convenției și la jurisprudența CEDO;

- instanța de apel a statuat că "Colegiul reține că, instanța de fond corect și-a

22

bazat constatările pe probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă

acuzațiile sunt bine justificate standardul de dovadă este acel al "în afara dubiilor

rezonabile". - astfel că nu-mi este clar cum instanța de apel poate lăuda motivarea

instanței de fond, odată ce casează total sentința și pronunță o nouă decizie de

condamnare;

- nici nu poate fi vorba că vina mea este demonstrată în afara oricărui dubii

rezonabil, or însăși proba de bază a acuzării "Raportul de expertiză judiciară

complexă nr.621 CNE] nr.28 CML din 13 iunie 2016" este formulată în sensul unei

probabilități, dar nu a unei certitudini, mai mult, în prezenta cauză penală sunt mai

multe dubii decât probe;

- suntem în prezența aprecierii selective a probelor, fapt contrar principiului

egalității armelor și dreptul la un proces echitabil. Or, Colegiul a dat prioritate unor

probe acuzatoare ale unor martori care sunt rude cu succesorul părții vătămate și a

exclus alte probe care mă dezvinovățesc pe mine, în lipsa unor argumente

convingătoare și plauzibile;

- nu este clar, în baza căror probe din dosar instanța de apel a ajuns la concluzia

că experții care au întocmit Raportul de expertiză judiciară nr.621 CNEJ nr.26 CML

din 13.06.2016 au fost audiați în instanța de fond, or la caz, niciodată experții

Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri nu au participat în instanța de fond și nici nu au

fost luate explicații pe marginea Raportului întocmit de către aceștia, în fața instanței

de fond a fost audiat doar expertul Răilean Sergiu (Vol.II f.d. 105-106), însă

niciodată nu au fost audiați în instanța de fond ori apel experții Tverdohleb Mihail și

Savciuc Valeri, respectiv eu cred că instanța de apel nici nu a citit măcar materialele

cauzei penale, dacă instanța a admis așa greșeli grave;

- nu corespunde realității concluzia la care a ajuns instanța de apel prin decizie

pag. 28, conform căruia rezultă că Golinschi Radu a primit leziuni incompatibile cu

viața din motiv că acesta s-a lovit cu "schimbătorul de viteză, care a suferit

deformări caracteristice tamponării cu persoana care stătea în calitate de

pasager...", or în instanța de fond a fost efectuată acțiunea procesuală de cercetare la

fața locului a automobilului (Vol.II f.d. 98-99) în cadrul căreia s-a constatat că

schimbătorul de viteză nu avea nici o deteriorare semnificativă, la fel în cadrul

cercetării s-a stabilit că maneta schimbătorului de viteză nu era îndoiată ca urmare a

unui impact puternic și era intactă, contrar concluziilor prin raport a experților

Tverdohleb și Savciuc;

- este greșită constatarea din decizia recurată precum că "automobilul său are

unele defecte, ce ține de punerea acestuia în viteză" or în timpul examinării

automobilului prin cercetare la fața locului (Vol.II f.d. 99) s-a stabilit cu certitudine

că cutia de viteze era perfect funcțională, maneta schimbătorului de viteze nu era

îndoiată ci avea unele defecte cosmetice care nu împiedicau în nici un fel operarea

manetei și respectiv conducerea mijlocului de transport;

- din materialul probator administrat în cauza penală, rezultă cu certitudine că

în acțiunile mele este întrunită o altă infracțiune și anume predarea conducerii

23

mijlocului de transport unei persoane în stare de ebrietate, dacă sau produs urmările

de la art. 264 Cod penal;

- încă de la faza urmăririi penale am declarat că-mi pare foarte rău de faptul că

am cedat conducerea automobilului lui Golinschi Radu și mă căiesc sincer de acest

fapt, astfel că eu conștientizez gravitatea faptei pe care am comis-o (art. 2641 alin.(2)

Cod penal), mă căiesc sincer de cele întâmplate și doresc să repar prejudiciul moral

cauzat de pe urma infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(2) Cod penal în mărime

de 50 000 lei, dar nu de pe faptul că am comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.

(4) Cod penal;

- în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de

către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În acest sens, a argumentat că instanța de apel, rejudecând cauza s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției corespunde

dispozitivului hotărârii contestate, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt

ale cauzei și corespunzător a încadrat acțiunile făptuitorului, iar motivarea soluției

corespunde dispozitivului hotărârii contestate, instanța de apel în strictă conformitate

cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a

apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor.

Mai mult, indică că, instanța de apel rejudecând cauza, conform prevederilor

art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală a înlăturat omisiunile reținute de instanța

de recurs și a emis decizia în conformitate cu indicațiile instanței superioare.

Cât privește afirmațiile recurenților că în acțiunile inculpatului nu au fost

întrunite elementele infracțiunii și că faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică

greșită, temeiuri pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de

procedură penală, acesta a notat că nerecunoașterea vinovăției și dezacordul cu

calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărăre și nu

constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate.

Totodată, notează că recurenții își motivează contestația pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Afirmația recurenților, precum că norma de drept aplicată prin hotărârea atacată

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție, temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod

de procedură penală, nu poate fi admisă, ori recurenții nu și-au motivat în acest sens

contestațiile.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Pîcălău Dorian în numele

24

succesorului părții vătămate, în partea soluționării acțiunii civile, a notat că decizia

instanței de apel ce ține de recuperarea prejudiciului moral este corectă și conformă

exigențelor legale, iar acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material a

fost soluționată conform prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală.

lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, și

anume cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de

aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”.

Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă

incidența temeiului de recurs invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția și că pedeapsa aplicată a fost individualizată contrar

prevederilor legale.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

25

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe

deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

10.1. Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, constată că deși

instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d. 196-211, vol.

III), la declarațiile martorilor Crăciun Grigore, Batiușca Stela, Barcari Grigorii,

Mucovici Veaceslav (corect Macovei Veaceslav), Bulat Ion, Timercan Maria, Pîrîu

Nicolae, Ciobanu (Petrov) Maria, Ursachi Marcel, Matei Valeriu, se atestă că în

procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 133-134, vol. III),

lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste declarații ar fi fost verificate

prin citire de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine

cerințelor stipulate de art. 414 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, în care se

stipulează că: „Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima

instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal

și că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal” și de art. 24 alin. (3)

Cod de procedură penală, ce prevede că: „Instanța de judecată pune la baza sentinței

numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură”.

Astfel, se constată că instanța de apel a încălcat prevederile art. 414 și 24 Cod

de procedură penală, ce duce la casarea deciziei.

10.2. Totodată, verificând materialele cauzei, prin prisma motivelor invocate în

recurs de partea apărării, Colegiul penal lărgit atestă că din procesul-verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 125A-129, vol. III), rezultă că în ședința

de judecată din 21 octombrie 2019, partea apărării - avocatul Chiriac Nicolae în

numele inculpatului Cebotari Dumitru a înaintat un demers pentru efectuarea

expertizei repetate (f.d. 127, vol. III). Instanța de apel în urma audierii opiniei

26

participanților la proces pe această chestiune, prin încheiere protocolară (contrar

prevederilor art. 342 alin. (2) Cod de procedură penală), a dispus respingerea

demersului înaintat de apărătorul Chiriac Nicolae în numele inculpatului Cebotari

Dumitru, privind dispunerea efectuării expertizei repetate.

În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, la adoptarea

acestei soluții nu a ținut cont de prevederile art. 342 alin. (2) Cod de procedură

penală, ce stipulează expres că " Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire

și asiguratorii, recuzările, declinarea de competență, strămutarea cauzei,

dispunerea expertizei judiciare, precum și încheierile interlocutorii, se adoptă sub

formă de documente aparte și se semnează de judecător sau, după caz, de toți

judecătorii din completul de judecată", din care considerent, această soluția nu

poate fi acceptată și menținută de intanța de recurs ordinar.

10.3. Colegiul penal lărgit, verificând decizia instanței de apel prin prisma

criticilor invocate de avocatul Pîcălău Dorin în numele succesorului părții vătămate,

privind soluția instanței de apel în latura pedepsei și în latura civilă, ce cad sub

incidența temeiurilor de recurs neinvocate de acesta, prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, că decizia instanței de apel nu cuprinde

motivele pe care-și întemeiază soluția în latura civilă și că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, constată că prin decizia instanței de apel

din 02 decembrie 2019, fiind admis apelul declarat de avocatul Stăvilă Vasile în

numele inculpatului Cebotari Dumitru, s-a casat total sentința și s-a admis parțial

acțiunea civilă înaintată, fiind dispusă nejustificat și eronat în diminuare, fără o

motivare corespunzătoare încasarea sumei de doar 150 000 lei cu titlu de prejudiciu

moral din contul inculpatului Cebotari Dumitru în contul succesorului părții

vătămate - Golinschi Mihail, deși prima instanță în sentință a dispus încasarea

prejudiciului moral de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate în sumă

de 250 000 lei.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că în partea stabilirii cuantumului

prejudiciului moral, instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele speței, că în rezultatul infracțiunii comise a survenit decesul unei

persoane tinere, prin ce s-a provocat rudelor apropiate și în special a succesorului

părții vătămate, Golinschii Mihail - tatăl victimei, suferințe psihice enorme, nefiind

astfel respectate întocmai și prevederile art. 1423 Cod Civil (în vigoare la momentul

săvârșirii infracțiunii), art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, care stipulează că

la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța

de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, pierderea speranței în

viață, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate, în condițiile când

inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția și nu a întreprins până în prezent măsurile de

a recupera daunele cauzate.

Totodată, de instanța de apel nu s-a luat în considerare că potrivit

jurisprudenței CtEDO, în cazul violării art. 2 a Convenției - dreptul la viață, de către

instanțele judecătorești pot fi acordate ca satisfacție morală sume în mărime de la

27

6000 la 30000 Euro, echivalentul în lei moldovenești.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la

evaluarea prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei, a acordat o sumă vădit

disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețe similare,

precum și cu circumstanțele particulare ale speței, din care motive o astfel de

soluție nu poate fi menținută.

Totodată, e de reținut că, CtEDO în hotărârea sa din cauza Tonchev vs

Bulgaria din 19.11.2009, a statuat că dacă sistemul intern permite reclamanților

să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se

asigure că aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 CEDO,

iar prin nesoluționarea corespunzătoare a acțiunii civile în speță s-ar putea încălca

art. 6 CEDO.

De asemenea, Colegiul penal lărgit consideră pripită și nemotivată suficient

soluția instanței de apel de casare a sentinței primei instanțe în latura pedepsei

stabilite în temeiul art. 264 alin. (4) Cod penal inculpatului Cebotari Dumitru, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâre, de reducere a pedepsei stabilite,

(f.d. 221-222 vol. III), or aceasta și-a întemeiat soluția dată pe aceleași circumstanțe

luate deja în considerare de prima instanță în sentință la stabilirea pedepsei lui

Cebotari Dumitru (f.d. 176-178, vol. II), fără însă ca instanța de apel să aducă

argumente noi în susținerea soluției de aplicare a unei pedepse mai blânde decât cea

stabilită de prima instanță, și fără a lua în considerare pe deplin criteriile generale

de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal în coraport cu

scopul pedepsei penale stipulat la art. 61 Cod penal, lăsând fără atenție

circumstanțele particulare ale speței, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite -

infracțiune gravă, urmarea prejudiciabilă - decesul unei persoane, precum și faptul

că pe parcursul procesului penal inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția și nu a

recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate.

10.4. Colegiul penal lărgit mai indică că potrivit jurisprudenței constante a

CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate

de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

corect o decizie de casare totală a sentinței primei instanțe, din motiv că prin sentință

nu s-a constatat fapta, dar totodată s-a implicat printr-o motivare supeficială în

stabilirea pedepsei și rejudecării acțiunii civile, fără a clarifica aspectele esențiale

descrise supra în pct. 10.1, 10.2, 10.3, din care considerente sunt incidente în speță

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

28

penală, în sensul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care își

întemeiază soluția și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor

legale, și astfel recursurile ordinare declarate în speță urmează a fi admise, iar decizia

instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în

dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile

art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Chiriac Nicolae în

numele inculpatului, de către inculpat și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele

succesorului părții vătămate Golinschii Mihail, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l

pe Cebotari Dumitru Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

29