1ra-885/2020 — Art. 264 al. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei /sediul Șoldănești/ din 14 mai 2018, Cebotari Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În baza art. 901 Cod penal, a fost dispusă suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate lui Cebotari Dumitru, urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei sub formă de închisoare, a fost suspendată condiționat, fiindu-i stabilită o perioadă de probațiune de 2 ani, cât și obligația să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul Biroului de Probațiune Șoldănești. S-a încasat de la Cebotari Dumitru în folosul succesorului părții vătămate Mihai Golinschi, prejudiciul moral în sumă de 250 000 lei și cheltuielile de acordare a asistenței juridice în mărime de 2 500 lei, iar în total suma de 252 500 lei. În rest, acțiunea civilă în partea reparării prejudiciului material în sumă de 105 940 lei, a fost lăsată pentru a fi examinată într-un proces civil separat. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Cebotari Dumitru a fost diferit justiției pentru faptul că acesta, la 31 octombrie 2015, aproximativ în jurul orei 19:45, dispunând de permis valabil de conducere categoriile „A,B,C,D,E” cu nr. 087400298, conducând autovehiculul personal de model „Mercedes Vito „ cu n/î xxxx pe traseul L - 174 Șipca -Șoldănești, pe strada Frunze din or. Șoldănești în apropierea podului peste râul Ciorna, având ca pasager pe bancheta din față pe Golinschi Radu, fiind conform testului cu aparatul „Drager Alcotest 8510 RO” nr. 2221 din 31 octombrie 2015, în stare de ebrietate, încălcând prevederile p. 2, 3, 14 lit. a), 40 alin. (5) , 41 alin. (1) lit. d) ,47 lit. a), 42 alin. (3), (4); 45 alin. (1) lit. b), d) și p. 51 lit. (c) al Anexei nr. 1 al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, nu a manifestat prudență sporită la conducerea mijlocului de transport, nu a adaptat viteza la condițiile rutiere, a depășit viteza regulamentară de deplasare prin localități, nu a luat în considerare condițiile rutiere și fără a lua măsurile necesare pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, fiind în stare de ebrietate, a manevrat brusc pe partea stângă a traseului și nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și ca rezultat a derapat de pe traseu, s-a inversat și s-a răsturnat în șanțul de lângă marginea traseului. În rezultatul cărui fapt, pasagerului Golinschi Radu i-au fost cauzate conform raportului de expertiză medico-legală nr. 323/ D din 21 decembrie 2015, leziuni corporale sub formă de : traumă cranio-cerebrală, cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene, cu fractura înfundată și fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale (90 ml) și hemoragii subarahnidene totale, cu conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, fractură deschisă, dublă a maxilei și mandibulei pe stânga, fractura deschisă a oaselor nazale, plagă contuză pe gât, echimoză pe torace, excoriații pe ambele gambe, care în ansamblu se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață în rezultatul cărora victima a decedat la fața locului. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Cebotari Dumitru în baza art. 264 alin. (4) Cod penal – Încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat din imprudență decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către avocatul Stăvilă Vasile în numele inculpatului, solicitând casarea totală a sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat, invocând că au fost admise abateri grave privind legalitatea efectuării unui șir de acțiuni de procedură penală. În special: OUP Ursachi Marcel, la data de 31.10.2015 a examinat conform art. 118 Cod de procedură penală, locul accidentului rutier și a întocmit procesul-verbal respectiv. Conform textului actului procedural, OUP Ursachi Marcel nu a indicat obligatoriu împrejurările existente ce au importanță asupra cauzei, procesul-verbal nu este semnat de către participanții la întocmirea actului de procedură. La procesul penal sunt anexate imagini foto, care se prezumă că sunt parte componentă a procesului verbal conform art. 118 Cod de 2 procedură penală, efectuate de către expertul criminalist Petrov Maria. La procesul- verbal întocmit la 31.10.2015 OUP Ursachi Marcel, contrar alin. (3) al normei citate, nu a menționat efectuarea fotografierii cercetării la fața locului, participarea expertului-criminalist și mențiunea cu privire la omologarea suportului tehnic utilizat de către expertul criminalist. Textul întocmit de către OUP în actul procedural de cercetare la fața locului, contravine normelor prevăzute în art. 260 Cod de procedură penală. Instanța nu a desfășurat în continuare, în mod argumentat, cu referire la prezența nemijlocită atât în drept cât și în fapt, în acțiunile inculpatului a celor două elemente importante și anume latura obiectivă și latura subiectivă. Atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești, în nici un fel nu a fost combătută declarația lui Cebotari Dumitru, poziție care este incontestabilă și logică, precum că în momentul impactului el se afla în automobil în calitate de pasager. Astfel, reieșind atât din Raportul OUP cu privire la circumstanțele producerii accidentului rutier din 31.10.2015 anexat la materialele cauze și conform căruia "...la data de 31.10.2015 în jurul orei 20:00, Golinschi Radu, deplasându-se cu automobilul de model MERCEDEZ VITO n/î xxxxxx pe traseul 1-174, nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului, în urma căruia s-a inversat în șanțul de pe marginea carosabilului, ca rezultat, Golinschi Radu a decedat pe loc...", cât și din declarațiile celor peste 20 de martori (neoculari) ai acuzării, audiați în instanță, o bună parte din ei, inclusiv cei de la serviciul de descarcerare și de la asistența medicală de urgență, veniți la fața locului imediat după accident, au declarat clar și prompt, că după volanul automobilului accidentat se afla cadavrul lui Golinschi Radu, de unde l-au ridicat și transportat la morgă. Atunci când nici acuzatorul de stat, și nici instanța în sentința din 14 mai 2018 nu au elucidat prin ce se confirmă că, în momentul producerii accidentului la volanul automobilului cu pricina se afla Cebotari Dumitru, iar imediat după accident - Golinschi Radu. Presupunerile că Cebotari Dumitru ar fi întreprins careva acțiuni în vederea inducerii în eroare a organelor de drept, nu sunt confirmate prin probe, dimpotrivă dovedesc contrariul. Instanța a evitat să facă trimitere și la rezultatele expertizei medico-legale efectuate de către expertul Răileanu S. la data de 02.11.2015, adică imediat după săvârșirea accidentului, conform cărora ...leziunile corporale la cet. Golinschi Radu sunt caracteristice unui șofer...? Astfel a susținut apelantul că, este vorba de o interpretare selectivă a probelor pe dosar. Totodată, instanța de fond audiind cei peste 20 de martori ai acuzării, o bună parte din aceștia sunt prieteni sau amici de-ai inculpatului, a decis să aprecieze critic numai declarațiile martorului Mihail Brînza, care într-o măsură oarecare nu conveneau părții acuzării, din motivul că, ...deoarece nu poate fi neglijat faptul că dânsul cu Cebotari Dumitru sunt prieteni, din care motiv acesta are un interes direct de a favoriza situația procesuală a inculpatului... Însă, prin ce se deosebește calitatea procesuală a martorului Mihail Brînza de calitatea procesuală a celorlalți martori atunci când toți au fost preîntâmpinați de răspundere penală în cazul de dare de declarații false, jurând să spună numai adevărul...? Urmărirea penală a fost pornită 3 cu derogările cerințelor art. 274 alin. (2) Cod de procedură penală. Potrivit textului ordonanței de pornire a urmăririi penale, sesizarea OUP nu a avut loc conform dispozițiilor Cap. II al Codului de procedură penală. Conținutul ambelor expertize sunt contradictorii, or în prima variantă experții au ajuns la concluzia, că probabil la volanul automobilului se afla Cebotari Dumitru. Experții iluzoriu au motivat plasarea lui Cebotari Dumitru la volanul automobilului, în lipsa unei argumentări convingătoare. Declarațiile expertului din ședința instanței de judecată sunt contradictorii cu privire la posibilitatea aflării la volan a persoanei concrete, iar în ce privește explicațiile de scurgere a sângelui din partea facială în timp, nici nu cad sub incidența criticii. În contextul descris în instanță cu titlu de constatare științifică a fost prezentat extrasul din manualul „Medicina legală” ca lucrare și carte de consultație a medicilor legiști din care rezultă că, leziunile corporale la Golinschi Radu sunt caracteristice unui șofer. Se exclude ca în rezultatul impactului din data de 30.10.2015, Cebotari Dumitru să nu primit leziuni corporale. Astfel, expertizele, explicația expertului, examinarea automobilului sunt contradictorii, fiind necesară reluarea cercetării judecătorești în scopul de a fi numită o expertiză în comisie care să se efectueze de către experți medico-legiști și criminaliști, care urma să răspundă la întrebările apărării, însă prima instanță nu a admis cererea apării. Astfel apelantul a menționat că, nu s-a dovedit faptul că în momentul impactului din 31.10.2015 la volanul automobilului se afla Cebotari Dumitru, învinuirea fiind bazată numai pe declarațiile indirecte a succesorului legal a părții vătămate, altor martori neoculari, cât și a rezultatelor expertizei judiciare din 13 iunie 2016, care sunt combătute în totalmente de rezultatele primei expertize din 02.11.2015.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, a fost respins apelul avocatului Vasile Stăvilă în numele inculpatului Cebotari Dumitru, cu menținerea sentinței. 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță a cercetat complet și obiectiv cauza, apreciind nemijlocit probele și în ansamblu interconexiunea lor, anume explicațiile participanților, înscrisurile administrate, în coraport cu normele legale incidente în domeniu, analizând probele din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității lor, iar ansamblul probelor din punct de vedere al coroborării lor, just ajungând la concluzia că vina inculpatului este dovedită, din probele administrate fiind probat cu certitudine că accidentul rutier soldat cu decesul părții vătămate Golinschi Radu a survenit în urma acțiunilor ilegale din imprudență ale inculpatului, care a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere.

Decizia instanței de apel, a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Stăvilă Vasile în numele inculpatului, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea decizie și a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat, invocând aceleași motive ca și în apelul declarat(pct. 3 din prezenta decizie), invocând suplimentar: 4 - instanțele au dat o apreciere eronată a probelor examinate în ședințele de judecată, ori, cauza a fost examinată unilateral, bazându-se pe presupuneri. În opinia apărării, organul de urmărire penală urma să califice fapta lui Cebotari Dumitru în art. 2641 alin. (2) Cod penal. Rapoartele de expertiză sunt contradictorii.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 26 februarie 2019, s-a admis recursul ordinar declarat, s-a casat total deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2018, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1 Pentru a decide astfel, Colegiul penal lărgit a constatat că, prima instanță nu a stabilit fapta pentru care a fost condamnat inculpatul, iar instanța de apel a examinat pur formal apelul declarat, nu a descris fapta criminală și a menținut o soluție neargumentată la modul cuvenit. Mai mult, Colegiul penal lărgit a indicat că, instanța de apel nu a verificat minuțios probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și nu au fost supuse analizei prin coroborare, la baza deciziei adoptate fiind reținute aceleași probe care au fost cercetate de prima instanță și doar enumerate în decizie, neexaminând sub toate aspectele hotărârea primei instanțe. Astfel, Colegiul penal lărgit a conchis că, instanța de apel nu a soluționat fondul apelului în coraport cu motivele invocate și normele procesual penale, nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apel și nu și-a motivat soluția, prin ce a comis eroarea de fapt prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, s-a admis apelul declarat, s-a casat total sentința, inclusiv din alte motive, și a fost pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cebotari Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 5 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. În temeiul art. 901 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat parțial executarea pedepsei aplicate lui Cebotari Dumitru, urmând ca acesta să execute prima parte a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar de tip deschis, iar restul pedepsei sub formă de închisoare se suspendă, și i se stabilește o perioadă de probațiune pe un termen de 1 an. S-a admis parțial acțiunea civilă intentată de succesorul legal al victimei decedate Golinschi Mihail și s-a încasat de la Cebotari Dumitru în beneficiul lui Golinschi Mihail, cu titlu de prejudiciu moral suma de 150 000 lei și 2500 lei cheltuielile pentru asistența juridică, iar în total 152 500 lei. Pretențiile succesorului legal al părții vătămate decedate Golinschi Mihail cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 105 940 lei s-a admis în principiu, urmând ca instanța civilă să se expună asupra cuantumului despăgubirilor materiale cuvenite. S-a respins solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată 5 din contul lui Cebotari Dumitru în contul statului în suma de 3 966 lei. 7.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Cebotari Dumitru, la 31 octombrie 2015, aproximativ în jurul orei 19:45, dispunând de permis valabil de conducere categoriile „A,B,C,D,E” cu nr.087400298 , conducând autovehiculul personal de model „Mercedes Vito” cu n/î xxxxx pe traseul L-174 Șipca – Șoldănești, pe strada Frunze din or. Șoldănești în apropierea podului peste râul Ciorna, având ca pasager pe bancheta din față pe Golinschi Radu, fiind conform testului cu aparatul „Drager Alcotest 851 ORO,, nr. 2221 din 31 octombrie 2015 în stare de ebrietate, încălcând prevederile p.2,3,14 lit. a),40 alin. (5), 41 alin. (l) lit. d), 47 lit. a), 42 alin. (3), (4); 45 alin. (l) lit. b), d) și p. 51 lit. (c) al Anexei nr. l a Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care prevăd: în Republica Moldova vehiculele se conduc pe partea dreaptă a carosabilului în sensul de mers. Se interzice circulația pe drumurile publice a autovehiculelor care au volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale, cu excepția vehiculelor aflate în traficul internațional”; ,,Participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudiciu altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente. Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate; în cazul în care carosabilul are o bandă (sau benzi) cu circulație reversibilă, la intrarea pe acest drum conducătorul trebuie să conducă vehiculul pe banda extremă din dreapta; limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice sânt în localități: 50 km la oră. Întoarcerea vehiculului este interzisă: în locurile în care vizibilitatea drumului este mai mică de 100 m, cel puțin într-o direcție, dacă conducătorul vehiculului nu este ajutat de o persoană aflată în afara vehiculului; Pe drumurile cu circulația dublu sens care au cel puțin două benzi într-o direcție este interzisă intrarea pe partea carosabilului destinată circulației în sens opus; Intrarea pe banda extremă stânga destinată circulației în sens opus este interzisă; Conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră. Nu a manifestat prudență sporită la conducerea mijlocului de transport, nu a adaptat viteza la condițiile rutiere, a depășit viteza regulamentară de deplasare prin localități, nu a luat în considerare condițiile rutiere și fără a lua măsurile necesare pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, fiind în stare de ebrietate, a manevrat brusc pe partea stângă a traseului și nu s-a isprăvit cu conducerea autoturismului și ca rezultat a derapat de pe traseu s-a inversat și s-a răsturnat în șanțul de lângă marginea traseului. În rezultatul cărui fapt, pasagerului Golinschi Radu i-au fost cauzate conform 6 raportului de expertiză medico-legală nr.323/ D din 21 decembrie 2015 leziuni corporale sub formă de: traumă cranio-cerebrală, cu hemoragii în țesuturile moi periraniene, cu fractura înfundată și fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale ( 90 ml) și hemoragii subarahnidene totale, cu conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, fractură deschisă, dublă a maxilei și mandibulei pe stânga, fractura deschisă a oaselor nazale, plagă contuză pe gât, echimoză pe torace, excoriații pe ambele gambe, care în ansamblu se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață în rezultatul cărora victima a decedat la fața locului. Astfel acțiunile inculpatului Cebotari Dumitru, au fost încadrate de instanța de apel în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative: ,,Încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate”. Instanța de apel a indicat că, prima instanță prin sentința de condamnare din 14 mai 2018, contrar dispozițiilor art. 394 Cod de procedură penală, nu a stabilit fapta, indicând că Cebotari Dumitru a fost deferit justiției pentru faptul ,,Încălcării regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a provocat decesul unei persoane, săvârșită în stare de ebrietate”. În continuare, instanța de apel a mai indicat că, nu pot fi reținute argumentele părții apărării expuse în cererea de apel, potrivit cărora la caz nu a fost combătută declarația lui Cebotari Dumitru precum că în momentul impactului el se afla în automobil în calitate de pasager, ori aceste argumente sunt combătute prin raportul de expertiză judiciară nr. 621 CNEJ nr. 26 CML din 13.06.2016, potrivit căruia la momentul producerii accidentului rutier din 31.10.2015 cea mai mare probabilitate Golinschi Radu se afla în calitate de pasager, iar Cebotari Dumitru se afla la volanul automobilului ’’Mercedes Vito” n/î zxxxxxx (f.d. 68-79, vol. I). Anume din acest raport de expertiză, cât și din explicațiile expertului făcute în ședința de judecată a instanței de fond (explicații verificate și în ședința instanței de apel), că cea mai mare probabilitate inculpatul se afla la volanul automobilului, a fost dedusă din caracterul și circumstanțele accidentului rutier, anume că automobil a derapat în partea stângă, adică în partea în care se află șoferul, iar apoi s-a răsturnat tamponându-se în copac. Anume datorită acestor circumstanțe expertul a concluzionat că cel mai mult probabil inculpatul s-a aflat la volan și a primit mai puține leziuni corporale în raport cu victima, care datorită derapării în partea stângă a automobilului, iar ulterior răsturnării și tamponării în copac, a fost deplasată din partea dreaptă a automobilului, unde stătea pe scaunul de pasager, spre partea stângă a automobilului și a primit leziunile corporale de la care a decedat, datorită tamponării cu diferite obiecte contondente a automobilului implicat în accident rutier, care puteau fi atât parbrizul deteriorat, schimbătorul de viteză, care a suferit deformări caracteristice tamponării cu persoana care stătea în calitate de pasager și 7 alte părți proeminente din interiorul automobilului. Dimpotrivă inculpatul datorită faptului că se afla la volanul automobilului mai puțin era afectat de tamponarea cu acelea-și obiecte contondente deoarece nu a fost deplasat în interiorul cabinei în urma accidentului, fiind protejat totodată de volan și ușa stângă a automobilului (f.d. 69- 74, Vol-I). Mai mult, instanța de apel a respins ca neîntemeiate și argumentele invocate de apărare cu privire la faptul că instanța neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Brînza Mihail, ori la caz instanța de apel a reținut că potrivit procesului verbal de audiere a lui Cebotari Dumitru în calitate de bănuit acesta a menționat că ”apoi Radu s-a urcat la automobilul său și s-au pornit spre or. Șoldănești, el a ”ațipit”, apoi nu ține minte ce sa întâmplat, dar el și-a revenit că auzea telefonul său care suna, uitându-se la telefon a văzut că îl telefonează cineva de pe numărul de telefon ce aparținea lui Radu”(f.d.117 verso), declarații ce vin în contradiție cu declarațiile date în ședința de judecată a primei instanțe cât și cele date în ședința instanței de apel prin care a comunicat că ”când și-a revenit el se afla în vale, Brînză Mihail îl ținea de sub braț, îl scotea la drum, dar el își pierdea cunoștința”. Totodată, instanța de apel a reținut că din poziția care se afla automobilul conform fotografiei făcute la momentul cercetării locului accidentului rutier după accidentul rutier (poza nr. 5, f.d. 28, vol. I), anume răsturnat pe partea stângă, se combate versiunea apărării, care pretinde că inculpatul nu era la volan, dar în locul de pasager și a fost scos anume de la locul de pasager de către martorul Brînza M., or acesta urma să atârne în aer, ceea ce din circumstanțele cauzei, nu este real. Totodată, este întemeiată și concluzia cu referire la faptul că martorul Brînza M. avea motive de a denatura circumstanțele cauzei în folosul inculpatului, or cu Cebotari Dumitru sunt prieteni, au fost colegi, locuind împreună în timpul studiilor într-o odaie la cămin. De asemenea, instanța de apel a reținut ca veridice declarațiile succesorului legal al părții vătămate, a martorilor acuzării și a apărării, a expertului medico-legist și nu poate fi reținut ca plauzibil nici argumentul invocat de către apelant precum că instanța de fond s-a bazat în mod exclusiv pe raportul de expertiză din 13 iunie 2016 și declarațiile expertului și urmează a fi apreciate critic, or potrivit art. 24 Cod procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Mai mult, partea vătămată și martorii au fost avertizați conform prevederilor art. 312-313 Cod penal, contra semnătură. Anume din declarațiile succesorului părții vătămate Golinschi M., martorilor Crăciun L., Crăciun T., Crăciun G., rudelor decedatului Golinschi Radu, care 8 cunoșteau bine pe acesta, rezultă că niciodată nu l-au văzut ca acesta să se urce la volanul altor automobile străine, ba chiar nici la volanul automobilului tatălui nu se urca, iar din declarațiile martorilor Batiușca Stela, Batiușca Mihaela, se evidențiază că Golinschi Radu, după ce au mai consumat băuturi spirtoase la ei la poartă, simțindu-se în stare de ebrietate, a dorit să plece acasă la el, dar Cebotari Dumitru l- a luat la braț pe Golinschi R. și l-a urcat la el în microbuz, iar Cebotari Dumitru s-a urcat la volan. La fel este alogică afirmația inculpatului despre faptul conducerii automobilului de către victimă cu starea de fapt că, Golinschi Radu, niciodată nu a cerut permisiunea ca să se urce la volanul microbuzului ”Mercedes Vito” al lui Cebotari D., dar a insistat să se urce în seara când era în stare de ebrietate avansată, iar inculpatul Cebotari Dumitru știind despre starea inculpatului, cât și faptul că automobilul său are unele defecte, ce ține de punerea acestuia în viteză, a acceptat atât de ușor de-a ceda volanul automobilului unei persoane, despre care știa cu certitudine că este în stare de ebrietate alcoolică. Cu referire la poziția avocatului Stăvilă Vasile, în vederea modului de sesizare a Organului de Urmărire Penală, instanța de apel a reținut că organele de urmărire penală (menționate în art. 253 Cod de procedură penală) pot lua la cunoștință despre săvârșirea unor infracțiuni și pe alte căi decât plângerea, denunțul sau autodenunțul. O astfel de autosesizare mai poate fi denumită și sesizare din oficiu. Depistarea infracțiunii nemijlocit de lucrătorul organului de urmărire penală poate avea loc în cadrul desfășurării actelor de verificare cu privire la existența sau inexistența infracțiunii. În cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală, acesta întocmește un raport pe numele conducătorului organului de urmărire penală în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea infracțiunii, în acest context, art. 262 alin. (3) CPP, prevede, în cazul depistării infracțiunii nemijlocit de către lucrătorul organului de urmărire penală, acesta întocmește un raport în care expune circumstanțele depistate și dispune înregistrarea infracțiunii, din care motiv aceste argumente nu sunt întemeiate. Totodată, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării, care a pus în evidență faptul, că ordonanța de punere sub învinuire, poartă un caracter iluzoriu, că Cebotari D. nu a înțeles în ce este învinuit, or Ordonanța de punere sub învinuire din 01.09.2016, prin care i-a fost înaintată acuzarea lui Cebotari Dumitru, întrunește toate condițiile de formă fiind formulată învinuirea clară cu indicarea datei, orei, anului, locului, modului de săvârșire a infracțiunii și semnele calificative pentru încadrarea juridică a faptei, iar inculpatul Cebotari Dumitru în urma expunerii învinuirii de către acuzator, în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel, a relatat că în ce este învinuit a înțeles, dar nu își recunoaște vinovăția. Totodată instanța de apel a constatat nesemnarea procesului-verbal de cercetare la fața locului din 31.10.2015 întocmit de către OUP Ursachi M., de către persoanele care au participat la întocmirea acestuia, indicând în acest sens că, aceste omisiuni 9 nu duc la declararea nulității acestuia, care au fost înlăturate prin declarațiile lui Timercan Marin și Pîrău Nicolae audiați în calitate de martori, care au mai declarat că OUP Urscahi M. nu le-a comunicat despre necesitatea semnării procesului verbal de cercetare la fața locului de către toți participanții. Același lucru a fost admis de către OUP, Ursachi M. la întocmirea schiței accidentului rutier din 31.10.2015, care a fost semnat doar de către acesta, fără a fi semnată de inculpat sau martorii asistenți, OUP Ursachi M. fiind audiat la caz a relatat că a găsit oportun de-a semna numai el schița, contrar prevederilor art. 156 alin. (2), (3) Cod procedură penală, din care rezultă că reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea specialistului, dacă acesta este invitat, desfășoară acțiunile necesare și colectează mostrele respective. Mostrele, cu excepția documentelor, se împachetează și se sigilează, iar pachetele sigilate se semnează de persoana care efectuează acțiunea respectivă. În cazurile necesare, colectarea mostrelor se face prin percheziție sau ridicare ori concomitent cu efectuarea acestora, precum și a altor acțiuni de urmărire penală, (3) Despre colectarea mostrelor se întocmește un proces verbal conform dispozițiilor art. 260 și 261, în care se descriu toate acțiunile efectuate pentru colectarea mostrelor în consecutivitatea efectuării lor, metodele și mijloacele tehnice aplicate, precum și însăși mostrele. Mostrele colectate se anexează la procesul-verbal. Astfel, OUP Ursachi M. la 01.11.2015 a emis ordonață de ridicare a probelor biologice de la Cibotari Dumitru și din automobilul de model ’’Merceds Vito”, iar procesul-verbal privind colectarea mostrelor nu a fost întocmit, fiind întocmit doar procesul-verbal de examinare a obiectului din 01.11.2015, potrivit căruia s-au examinat probele biologice colectate de pe partea dreaptă a volanului, probele biologice colectate de pe ușa automobilului din partea șoferului, probe biologice colectate de pe volanul automobilului de model ’’Mercedes Vito”, probe biologice colectate de pe ’’stoica” care ține parbrizul din partea stângă de la volan, și o eprubetă cu probele biologice colectate în sediul SR Șoldănești de la Cebotari Dumiru.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 8.1 Avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatului, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, invocând că: - la baza deciziei de condamnare au fost puse declarațiile martorilor date la etapa urmăririi penale și a primei instanțe, declarații care nu au fost verificate în ședința instanței de apel, la fel nu au fost audiați în ordine de apel în ședință de judecată martorii: Golinschi Mihail; Sandic Andrian; Sandîc Ștefan; Iațic Petru; Crăciun Luminița; Crăciun Tamara; Crăciun Grigore; Batiușca Stela; Batiușca Mircea; Batiușca Mihaela; Barcari Grigorii; Macovei Veaceslav; Burca Ion; Ioncu Viorica; Oprea Fiodor; Brînza Mihail; Guja Nicolae; Bulat Ion; Timercan Marin; Pîrîu Nicolae; Ciobanu Maria; Ursachi Marcel; Matei Valeriu; Răilean Sergiu; - mențiunea formală reținută prin decizie în dreptul fiecărui martor cu privire la 10 faptul că declarațiile martorilor au fost "...verificate în ordine de apel" nu corespunde realității, or în procesul verbal al ședinței de judecată al instanței de apel nu a fost efectuată și lipsește cu desăvârșire (Vol.III f.d.120-145 și f.d.181-186) - citirea declarațiilor, verificarea declarațiilor și consemnarea acestora în procesul-verbal al ședinței, la fel acești martori nu au participat la examinarea cauzei în apel, mai cu seamă nu a avut loc audierea acestor martori, acțiuni prin care se demonstrează examinarea pur formală și arbitrară a probelor din dosar; - nu este clar ce declarații a verificat instanța de apel pe care le-a pus la baza deciziei de condamnare, ceea ce vorbește odată în plus despre atârnarea superficială și soluția arbitrară față de verificarea declarațiilor acestor martori; - la baza deciziei de condamnare instanța de apel a făcut trimitere la o probă care nu există la dosarul penal și anume, la pagina 22 ultimul paragraf, instanța reține în calitate de probă ce demonstrează vinovăția inculpatului " - raportul de constatare medico legală nr. 402 din 11 decembrie 2015", or un asemenea raport la materialele cauzei penale nu există și nici nu a fost administrat, fel, instanța de apel prin decizia de condamnare la pagina 15 paragraful 3, a făcut trimitere declarațiile unui martor "Mucovci Vcaceslav" care nu se regăsește la materialele dosarului penal și nici în rechizitoriu, iar instanța de apel nu a făcut trimitere la Volumul și fila dosarului astfel ca să se poată constata într-adevăr "verificarea declarațiilor"; - potrivit indicațiilor instanței de recurs, instanța de apel investită cu rejudecarea cauzei urma să verifice probele, să dea apreciere declarațiilor făcute de către acești martori în cadrul urmăririi penale, să verifice în ședința instanței de apel veridicitatea declarațiilor acestor martori și să argumenteze soluția în dependență de situația constatată, însă, rejudecând cauza, instanța de apel s-a atârnat superficial asupra rejudecării cauzei, a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală, a preluat practic în totalitate motivarea instanței de fond "...rudele decedatului Golinschi Radu, care cunoșteau practic totul despre acesta, niciodată nu l-au văzut ca acesta să se urce la volanul altor automobile străine, ba chiar nici la volanul automobilului tatălui nu se urca; ...inculpatul Cebotari Dumitru nu a putut explica de ce fiind prieteni și rude cu Golinschi Radu, până la seara incidentului Golinschi Radu niciodată nu a cerut permisiunea ca să se urce la volanul microbuzului "Mercedes Vito" a lui Cebotari Dumitru dar a insistat să se urce în seara când era în stare de ebrietate avansată; etc" și alte exemple de motivare care au fost practic preluate cuvânt în cuvânt și în decizia din 02.12.2019, astfel că instanța de apel nu a motivat soluția sa în baza propriei convingeri privind admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate; - în cadrul examinării cauzei în instanța de apel ședința din 21.10.2019 inculpatul Cebotari Dumitru a fost interogat superficial, însă la baza deciziei de condamnare au fost puse declarațiile inculpatului făcute atât la urmărirea penală cât și în fața primei instanțe, care nu au fost verificate de către instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată; 11 - necătând la indicarea motivelor de către apărare din care rezultă necesitatea audierii martorilor și cu toate că un asemenea remediu procedural este prevăzut de lege la art. 413 alin. (1) și alin. (4) Cod de procedură penal, instanța de apel fără o motivare a respins demersul apărării cu privire la audierea martorilor, acțiuni prin ca s-a încălcat grav dreptul la apărare a inculpatului garantat inclusiv prin art.6 CtEDO; - la fel în ședința din 21 octombrie 2019 apărarea a înaintat un demers de numire a unei contraexpertize judiciare complexe, indicând că o asemenea cerință a fost invocată și în fața primei instanțe, totodată enumerând neajunsurile concluziei la care au ajuns experții prin Raportul de expertiză judiciară complexă nr. 621 CNEJ nr. 28, din 13 iunie 2016 aceasta fiind proba de bază a acuzării, în special faptul că concluzia experților nu este clară și contravine altor probe din dosar (declarațiile martorilor Brînza Mihail și Guja Nicolae), astfel că era imperioasă numirea unei expertize repetate, acțiuni prin care s-a încălcat dreptul la apărare a inculpatului care este garantat de art. 6 CtEDO; - în lipsa unei soluții/ordonanțe de verificare a circumstanțelor din Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ și CML 28 din 13 iunie 2016, printr-un alt raport de expertiză, soluția instanțelor de judecată este afectată de un viciu fundamental; - nu s-a dat apreciere faptului că concluzia prin Raportul de expertiză judiciară complexă nr. 621 CNEJ și CML 28 din 13 iunie 2016 vine în contradicție cu Raportul de expertiză medico-legală nr.848 din 10.11.2015 (Vol.I f.d.43-44), Raportul de constatare medico-legală nr.102 din 11.12.2015 (Vol.I f.d.48-51), Raportul de expertiză medico-legală nr.323D din 21.12.2015 (Vol.I f.d.56) conform cărora rezultă nevinovăția inculpatului și cu declarațiile martorilor Brînza Mihail (Vol.I. f.d. 94-verso; Vol.II f.d.28-30), Guja Nicolae (Vol.I f.d. 105-verso; Vol.II F.D.26- 27), Matei Valeriu (Vol.II f.d. 107-110), care au declarat că imediat după accident Cebotari Dumitru se afla în calitate de pasager fără cunoștință; - prin respingerea demersului apărării de numire a unei contra expertize, Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău l-a privat pe inculpat de posibilitatea de a administra probe în susținerea versiunii apărării și aflarea adevărului, acțiuni prin care instanța a afectat grav egalitatea armelor în proces și dreptul la apărare a inculpatului; - sunt contradicții între concluziile instanței de apel, or la pag. 32 primul paragraf instanța reține că "...instanța nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului..." însă la pagina 30 paragraful 3 instanța a reținut că "...Totodată Colegiul penal susține constatarea nesemnării în procesul verbal de cercetare la fața locului din 31.10.2015 întocmit de către OUP M. Ursachi, de către persoanele care au participat la întocmirea acestuia, însă aceste omisiuni nu duc la declararea nulității acestuia, care au fost înlăturate prin declarațiile lui Timercan Marin și Pârâu Nicolae audiați în calitate de martori, care au mai declarat că OUP M. Ursachi nu le-a comunicat despre necesitatea semnării procesului-verbal de cercetare la fața 12 locului de către toți participanții.", astfel că nu este clar din care considerent instanța de apel a trecut cu vederea, nu a scos din lista probelor și nu a dat apreciere faptului că acțiunea procesuală cercetarea la fața locului din 31.10.2015 a fost contrară legii art. 156 alin. (2), (3) CPP și din acest motiv nulă în condițiile art. 251 CPP. Or participanții la acțiunea procesuală nu au contrasemnat procesul, deci nu au confirmat veridicitatea celor menționate de OUP Ursachi Marcel prin procesul- verbal (Vol. I f.d. 24), respectiv acest mijloc de probă nu urma a fi pus la baza deciziei de condamnare (pagina 22 din decizia de condamnare din 02.12.2019), cu atât mai mult că martorii Timercan Marin și Pîrâu Nicolae nu au fost prezenți la ședință în fața instanței de apel, declarațiile acestor martori nu au fost citite în ședință și consemnate în procesul verbal, astfel că instanța de apel nu putea să preia motivarea primei instanțe în această privință (art. 414 alin.(6) CPP) dat fiind faptul că declarațiile acestori martori nu au fost verificate în ordinea art. 414 alin. (2) CPP în ședință în fața instanței de apel; - în motivarea deciziei, pagina 31 paragraful 2, s-a reținut că "...potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.848 din 18.11.2015, la laborator au fost prezentate 2 plicuri-improvizate din hârtie, încleiate, cu înscripții de mînă cu pix albastru și 2 plicuri din polietilenă transparentă, la un capăt cu bandă adezivă albă și dungă roșie, plicurile fiind nesigilate, închise, astfel, fiind încălcate prevederile art 156 alin. (2) CPP." - însă mai jos în decizie paragraful 3, instanța de apel în loc să excludă probele nule (art. 251 CPP) de la baza sentinței de condamnare, dat fiind faptul că acestea au fost obținute contrar prevederilor legale (fructul pomului otrăvit), instanța de apel menționează că "...astfel încât necătând la faptul omisiunilor și încălcărilor la întomirea actelor procesuale menționate supra, aceasta nu a afectat întreg probatoriul în ansamblu cu privire la stabilirea stării de fapt a lucrurilor." Astfel că instanța de apel greșit a reținut probele menționate supra la baza deciziei de condamnare (pagina 22); 8.2 Avocatul Pîcălău Dorian în numele succesorului părții vătămate, neindicând nici un temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prin care solicită, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, cu menținerea sentinței, invocând: - instanța de apel nu a dat o apreciere justă circumstanțelor cauzei și anume faptului că suferințele morale și materiale al succesorului legal au fost și sunt foarte mari; - inculpatul nu și-a recunoscut vina, astfel în coraport cu încasarea prejudiciului material, aceasta este o formă al restabilirii echității sociale, precum și al bunului simț, ce urmează să fie prezent în societate; - sentința era aproape de restabilirea acelui echilibru sufletesc și moral în ceea ce privește atât pedeapsa aplicată, precum și satisfacerea laturii civile. 8.3 Inculpatul Cebotari Dumitru, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, cu emiterea unei 13 decizii prin care să fie achitat de sub învinuirea în baza art. 264 alin. (4) Cod penal, recalificarea faptei comise în baza art. 2641 alin. (2) Cod penal, cu încetarea procesului penal din motiv că a expirat termenul de prescripție pentru atragerea la răspundere penală, a admite parțial acțiunea civilă cu încasarea din contul inculpatului în beneficiul succesorului părții vătămate a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea civilă să fie respinsă ca neîntemeiată, invocând argumente similare cu cele indicate de avocatul Chiriac Nicolae în recursul său(pct. 8.1 din prezenta decizie), invocând suplimentar: - concluzia despre nevinovăția inculpatului se întemeiază pe: - raportul OUP Ursachi Marcel din 01.11.2015 (Vol.I f.d.17), din care rezultă că "...fiind chemată ambulanța la fața locului, ultimii au constatat decesul cet. Golinschi Radion, iar alături în calitate de pasager se afla cet. Cebotari Dumitru, an.1986, locuitor al satului Șipca, r-ul Soldănești." - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.10.2015 (Vol.I f.d.24), din care rezultă că "...Analizând salonul automobilului, s-a observat că pe volan cât și în partea stângă a volanului multe pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu pete de sânge, pe torpedă cât și pe podea și alte locuri din automobil tot se observă urme de pete de culoare brună roșieticâ asemănătoare cu sângele." - ordonanța de ridicare din 01.11.2015 (Vol.I f.d.32-verso) rezultă că au fost ridicate urme din autovehicul din zona, "...1) Probe biologice de pe partea stângă a volanului și de pe torpedă; 2) Probe biologice de pe volanul automobilului de model "Mercedes Vito" cu n/î xxxxxxxxxx; 3) Probe biologice colectate de pe ușa din partea stângă (ușa șoferului); 4) Probe biologice colectate de pe "stoica" care ține parbrizul din partea stângă de la volan; 5)Probe biologice colectate de la cet. Cebotari Dumitru, care este într-o eprubetă, sângele era colectat la SR Șoldănești." Totodată localizarea urmelor în partea stângă a automobilului au fost confirmate și prin procesul -verbal de examinare a obiectului din 01.11.2015 (Vol.I f.d.34-38) și vorbesc despre faptul că au fost scurgeri masive de sânge de la Golinschi Radion anume în partea stângă, în zona șoferului; - Raportul de expertiză medico-legală nr.848 din 10.11.2015 (Vol.I f.d.43-44), expertul Pădure Adelina, a ajuns la concluzia că, "...Analizând rezultatele cercetărilor sero-biologice al obiectelor prezentate pentru examinare, în conformitate cu circumstanțele și întrebările înaintate de organul de urmărire penală, am ajuns la următoarele concluzii: Grupa sanguină a sângelui prelevat de la cadavrul cet. Golinschi Radion este A(II)/Abeta,H-asociat. Grupa sanguină a cet. Cebotari Dumitru este B(III)/Balfa. H-asociat. Fragmentele de substanță neagră din ambele plicuri de hîrtie sunt cruste de sânge uman de grupa sanguină A(II)/Abeta,H-asociat, în fragmentele de pete de pe ambele tampoane prezentate s- a depistat sânge de origine umană în care la determinarea aparteneței de grup s-a stabilit prezența antigenilor A,H și într-o pată (m/ob.4) aglutinina beta. Aceasta presupune proveniența sângelui de pe tampoane de la persoană (persoane) de grupa sanguină A(II)/Abeta,H-asociat. Așadar proveniența sângelui din cruste și 14 tampoanele prezentate pentru examinare de la victima Golinschi Radion nu se exclude. Proveniența sângelui dat de la cet. Cebotari Dumitru se exclude."; - Potrivit Raportului de constatare medico-legală nr.102 din 02.11.2015 (Vol.I f.d.48-51), expertul Răilean Sergiu a stabilit că: "1. Moartea lui Golinschii Rodion, anul nașterii 1981, a survenit în rezultatul, traumei cranio- cerebrale cu hemoragii în țesuturile moi pereraniene, cu fractura înfundată și fractura liniară a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale (90 ml) și hemoragii subarahnidene totale, cu conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, ce se confirmă prin datele necropsiei. 2. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat: traumă cranio- cerebrală și cranio-facială deschisă, plăgi contuze pe cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea fronto-temporo- parietală stângă, fractură înfundată și fracturi liniare a bazei și bolții craniene, hemoragii epidurale, subdurale(90ml) și subarahnoidiene totale, conținut hemoragic în ventriculele cerebrale, fractura deschisă, dublă a maxilei și mandibulei, pe stânga, fractura deschisă, a oaselor nazale, plagă contuzâ pe gât, echimoză pe turnee, excoriații pe ambele gambe, care au fost produse ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect dur, contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate (accident rutier), sunt caracteristice unui șofer, în comun, au legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă, conform criteriului pericolului pentru viață. 3. În sângele cadavrului lui Golinschi Radu nu s-a depistat alcool etilic, în proba de urină s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4%.De pronunțat asupra prezenței stării de ebrietate în baza probei din urină nu este posibil, din motiv că aceasta se stabilește în baza prezenței alcoolului în proba de sânge."; - Raportul de expertiză medico-legală nr.323 D din 21.12.2015, (Vol.I f.d.56), întocmit de expertul Răilean Sergiu, s-a stabilit că: "1. Moartea cet. Golinschi Radu, anul nașterii 1981, a survenit în rezultatul traumei cranio- cerebrale, cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene, cu fractură înfundată și fracturi liniare a bazei și bolții craniene, cu hemoragii epidurale, subdurale(90ml) și hemoragii subarahnoidiene totale, cu conținut hemoragie în ventriculele cerebrale, ce se confirmă prin datele necropsiei. 2. La examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat: traumă cranio-cerebrală și cranio-facială deschisă, plăgi contuze pe cap și față, hemoragii în țesuturile moi pericraniene în regiunea fronto- temporo-parietală stângă, fractură înfundată și fracturi liniare a bazei și bolții craniene, hemoragii epidurale, subdurale(90ml) și subarahnoidiene totale, conținut hemoragie in ventriculele cerebrale, fractura deschisă, dublă a maxilei și mandibulei, pe stânga, fractura deschisă, a oaselor nazale, plagă contuzâ pe gât, echimoză pe turnee, excoriații pe ambele gambe, care au fost produse ca rezultat al acțiunii traumatice cu obiect dur, contondent sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate (accident rutier), sunt caracteristice unui șofer, în comun, au legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă, conform criteriului pericolului pentru viață. 3. Conform investigației toxicologice de 15 laborator, în sângele cadavrului cet Golinschi Radu nu s-a depistat alcool etilic, în proba de urină s-a depistat alcool etilic în cantitate de 4%, fapt care poate fi explicat prin eliminarea acestuia din organism prin urină. De pronunțat asupra prezenței stării de ebrietate în baza probei din urină nu este posibil, din motiv că aceasta se stabilește în baza prezenței alcoolului în proba de sânge." Inclusiv prin explicațiile oferite în cadrul ședinței de judecată de către expertul Răilean Sergiu (Vol. II f.d. 105-106), care a explicat că "...Echimoza conform raportului și descrierii leziunilor a fost localizată în partea stângă, mecanismul de producere a unei echimoze, are loc ca rezultat a laxiunii traumatice cu obiect contodent dur, atât cât și în dependență de localizare ca rezultat al lovirii de acesta, în regiunea pectorală, în regiunea mamelonară. (Se prezintă f.d.27-29) în situația dată nu pot da răspuns dacă după poze este ca șofer. Nu este suta de procente că a fost la volan, putea fi și pasager, se face ca amprente pe corp cu obiectul cu care a intrat în contact."; - din examinarea primelor trei rapoarte rezultă că Golinschi Radu avea leziunile corporale caracteristice unui șofer, concluzie susținută și prin declarațiile martorilor Brînză Mihail și Guja Nicolae, pe când din conținutul ultimului Raport rezultă că cea mai mare probabilitate Golinschi Radion se afla în automobil în calitate de pasager în momentul accidentului, astfel, Rapoartele de expertiză dispuse la caz față de accidentul rutier din 31.10.2015 nu se completează precum a remarcat instanța de apel, ci sunt contradictorii; - declarațiile expertului Răilean Sergiu urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, deoarece există un dubiu în explicații "Nu este suta de procente că a fost la volan, putea fi și pasager..."; - prin declarațiile martorilor Brînză Mihail, Guja Nicolae, Matei Valeriu, Burcă Ion, Oprea Feodor, Barcari Grigorii, Macovei Veaceslav se confirmă faptul că până a se face fotografii la fața locului, prin procesul-verbal de constatare a poziției cadavrului (Vol.I f.d.24-29), mai întâi de către pompierii salvatori au fost efectuate următoarele acțiuni: 1) s-a apropiat salvarea și a constatat moartea; 2) noi am deschis ușa la șofer, ușa era semideschisă; și abia după ce ușa șoferului a fost deschisă a urmat a 3-a acțiune și anume: 3) poliția a fotografiat. Respectiv, din declarațiile martorului Macovei Veaceslav, reiese că poziția mașinii a fost schimbată ca urmare a descarcerării, la fel și poziția cadavrului, abia după ce aceste acțiuni au fost întreprinse, s-au făcut fotografii de către poliție. Ceea ce și explică contradicția dintre declarațiile martorilor Guja Nicolae, Brînza Mihail, Burca Ion, care au declarat că cadavrul era în interiorul mașinii, pe scaunul șoferului, cu picioarele în salon și tabelul fotografic din care rezultă că cadavrul este cu picioarele înafara salonului automobilului; - prin declarațiile martorului Iațîc Petru, se confirmă faptul că în acea zi Golinschi Radu consumat băuturi alcoolice, a condus și alte mijloace de transport fiind în stare de ebrietate, mini-tractorul și mașina personală de model Audi, precum și a dorit să se urce la volanul automobilului său de model "Audi", chiar dacă era în stare de ebrietate alcoolică, însă Iațîc Petru nu i-a dat cheile, fapt confirmat inclusiv 16 prin declarațiile martorului Batiușca Mircea și Batiușca Mihaela, astfel, se combate afirmația reținută de către Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02.12.2019 precum că Golinschi Radu este caracterizat ca fiind o persoană care nu se urcă la volanul automobilelor străine și mai ales în stare de ebrietate (decizie pag.29) de altfel se observă că instanța de apel a preluat/copiat motivarea indicată anterior de către instanța de fond prin sentința din 14 mai 2018 pagina 11 (sentință pe care Colegiul a casato total prin apel) care conține aceiași idee și formulare; - instanța de apel a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile martorului Crăciun Luminița, care este rudă cu succesorul părții vătămate Golinschi Mihail, fiind o persoană interesată în condamnarea mea, ne fiind martor ocular la producerea accidentului rutier, fără a fi audiată în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul-verbal al ședinței de judecată, însă țin să menționez că acest martor este părtinitor cu poziția succesorului părții vătămate, aceste declarații sunt neadevărate și care țin să inducă în eroare, la fel aceste declarații nu au fost verificate în apel și conțin neadevăruri deoarece se combat prin declarațiile martorilor Crăciun Tamara și Iațîc Petru, care au declarat contrariul și anume faptul că Golinschi Radion se urca la volanul altor automobile; - declarațiile martorului Crăciun Luminița induc în eroare instanța și sunt în contradicție cu circumstanțele de fapt stabilite prin rapoartele de expertiză și declarațiile martorilor Barcari Grigore și Macovei Veaceslav, care au comunicat că cadavrul se afla în partea stângă a mașinii, pe locul șoferului, fiind descarcerat prin partea stângă dar nu în partea dreaptă, respectiv nu corespunde adevărului alegația precum că cadavrul a fost descarcerat prin partea dreaptă, astfel, declarațiile acestui martor nu urmau a fi puse la baza deciziei de condamnare din 02.12.2019, pe motiv că martorul are interes în proces, fiind rudă cu succesorul părții vătămate și părtinitor poziției acestuia, însă la critica pe care am expus-o prin apel Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău nici nu s-a expus în decizie și a lăsat fără examinarea obiecția mea, respectiv eu așa și nu cunosc dacă instanța de apel m-a auzit atunci când eu și apărătorul meu am criticat declarațiile acestui martor sau nu; - martorul Batiușca Mihaela, care nu este martor ocular la producerea accidentului rutier, fără a fi audiată în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, însă care fiind audiată în instanță, a comunicat că (Vol.II f.d. 18-19) "...A venit la fața locului, Andrei Sandîc i-a spus ca să se uite la automibil și va vedea și singură, iar lațic Petru nu a spus nimic. S-a apropiat de Cebotari Dumitru și l-a întrebat ce s-a întâmplat, acesta era în stare de șoc și i-a spus "Ce s- a întâmplat? Eu l-am omorât pe Radu" și a început a plânge. [...] Cebotari Dumitru stătea ghemuit și spunea că I-a omorât pe Radu." - le consider părtinitoare cu succesorul părții vătămate, deoarece afirmația în cauză nu a fost verificată în apel și se contrazice prin declarațiile altor matori prezenți la fața locului Crăciun Grigore, Sandîc Andrei, Ciuburciuc Petru și Iațic Petru, care nu au auzit asemenea cuvinte din 17 partea mea în seara incidentului, ba din contră, martorii au declarat că eu strigam că "De ce i-am dat volanul lui Radu" și din acest motiv îmi părea rău; - martorul Burcă Ion, ultimul fără a fi audiat în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care anterior în ședința de judecată (Vol.II f.d.35-36), a declarat că, "... Cu lanterna m-am coborît la automobilul accidentat ca să vedem situația, în automobil era o singură persoană care era decedată, și se afla în partea volanului la șofer, persoana cum era amplasată nu-mi aduc aminte, care era înclinată pe volan. Am verificat persoana, care era decedat.", se confirmă că poziția cadavrului până a fi făcute fotografii, a fost schimbată, or din declarațiile medicului sosit la fața locului, reiese că persoana decedată se alfa în partea volanului la șofer care era înclinată pe volan, însă din tabelul fotografic (Vol. I f.d. 24-29) rezultă că ambele picioare erau ieșite peste parbriz. Ceea ce și explică contradicția dintre declarațiile martorilor Guja Nicolae, Brînza Mihail, Burca Ion și inculpatul Cebotari Dumitru; - instanța de apel în mod deliberat a transcris declarațiile martorului Ioncu Viorica nu din procesul verbal al ședinței (Vol.II f.d. 76-verso) ci din sentința instanței de fond care în sentința de condamnare din 14 mai 2018 a distorsionat declarațiile acestui martor, care nici nu a fost audiat la etapa urmăririi penale, ci doar în instanță, fără a fi audiată în instanța de apel și fără verificarea declarațiilor în apel, astfel că declarațiile din ședința de judecată consemnate în procesul-verbal de audiere a martorului (Vol.II f.d. 76-verso) diferă de declarațiile consemnate de instanța de judecată prin decizia de condamnare (decizia din 02.12.2019 pagina 16- 17), or instanța de apel prin decizie a atribuit martorului niște declarații pe care aceasta nu le-a făcut în ședință și a omis să indice unele declarații importante pe care martorul le-a comunicat în ședință, precum că la fața locului au fost două echipaje de ambulanță. Respectiv de către instanța de fond, nu s-a dat apreciere faptului că în ambele cazuri medicii au avut acces la cadavru, la fața locului au fost 2 echipaje de medici, astfel în dorința de a acorda primul ajutor nu este exclus că poziția corpului și a picioarelor cadavrului a fost schimbată până a fi făcute fotografii. Cu toate că am obiectat asupra autenticității și aprecierii selective a declarațiilor acestui martor, instanța de apel a lăsat fără examinare critica invocată și a pronunțat o decizie de condamnare ilegală și nemotivată la modul corespunzător; - martorul Oprea Fiodor, șofer pe ambulanță, fără a fi audiat în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată (Vol.II f.d. 75), a comunicat că "...Am avut o chemare, dispecerul a zis să ne ducem la ieșire din s. Șipca. Am plecat cu medicul și felcerul. Am ajuns în apropiere de podul de la Șipca, am văzut o mașină în partea dreaptă. Era paremise de culoare verde și un microbus aruncat pe malul rîpei, era pe roți. Mai era paremise o mașină pe partea stingă la vreo 30 metri spre s. Șipca. Nu știu ce culoare era. Paremise erau doi bărbați acolo. Unu era la bara de la pod. Dar nu- 18 i cunosc. Noi ne-am dat jos din mașină și medicul s-a dus la bolnav. Eu nu am vorbit cu bărbații ceia. De noi nu s-a apropiat nimeni. Și nici de dna Viorica nu s-a apropiat nimeni.", astfel, nu se demonstrează cu nimic că în momentul accidentului rutier eu m-aș fi aflat la volanul automobilului (latura obiectivă), ba din contra, se confirmă prezența altor martori la fața locului, Brînză Mihail și Guja Nicolae care au indicat la faptul că eu eram pe bancheta pasagerului și atârnam peste parbriz iar la volan se afla Golinschi Radu, însă nu după cum a reținut instanța de apel prin decizie (pagina.29) precum că este imposibil ca corpul meu să atârne peste parbriz în situația în care mașina era inversată pe partea stângă, partea șoferului, or concluzia instanței nu are la bază o anumită probă și nu este susținută prin declarațiile martorilor sosiți la fața locului; - neîntemeiat Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02.12.2019 a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile martorului ocular Brînză Mihail, a cărui audiere a fost solicitată de apărare în ședința din 21.10.2019, demers care a fost respins, respectiv nu s-a putut verifica autenticitatea declarațiilor acestui martor în apel, care însă fiind audiat anterior la urmărirea penală (Vol.I f.d.94-verso), a declarat că, "...Ajungând la intrare în or. Șoldănești dinspre satul Mihuleni, noi am observat că înaintea noastră se vedeau careva lumini de la automobil, apoi în curbă acest automobil a dispărut, când am ajuns în curbă am observat un nor de praf ridicat în sus, atunci eu am stopat automobilul, ieșind afară am observat că în partea stângă a podului stau niște lumini de automobil în pârâu. Atunci eu m-am apropiat și am văzut că pe partea stângă stă amplasat un automobil de model "Mercedes Vito", atunci eu m-am coborât în vale împreună cu Nicolai, în momentul acela strigând "Dima Dima", fiindcă am recunoscut automobilul și am observat că din automobil în partea de sus, adică din partea pasagerului stă o persoană de gen masculin care l-am recunoscut că este Dumitru, pe jumătate ieșit afară peste parbriz, atunci eu l-am luat și l-am tras afară peste parbriz pe acesta împreună cu Nicolai, după aceasta am bătut cu lumina de la telefon să văd dacă mai este cineva, atunci eu am observat că în partea volanului mai era o persoană care era încărcată de sânge, atunci eu îndată am telefonat la serviciul 903..."; - prin declarațiile martorului Brînză Mihail din cadrul ședinței de judecată în instanța de fond (Vol.II f.d.28-30), care a reconfirmat cele menționate anterior, concretizând că "...Eu cu Guja Nicolae mă deplasam spre Șoldănești cu automobilul VW T3. [...] A venit salvarea peste vreo 5 minute, s-a apropiat un medic de mașină și a spus că persoana din mașină este decedată... [...] Eu la fața locului nu am văzut careva parte a corpului persoanei decedate să fie ieșite peste parbriz. [...] Cebotari era ieșit peste parbriz, era ieșit pînă la brâu pe parbriz. Eu l-am apucat pe Cebotari de subționară și l-am tras peste parbriz. Eu nu am încercat să deschid ușa, eu l- am tras pe Dima peste parbriz. [...] La salvare era un domn si o doamnă, ei au spus că e decedată persoana, medicul bărbat a coborât din mașină și a spus că persoana din mașină e decedată."; - prin declarațiile martorului Brînză Mihail se exclude concluzia prin Raportul 19 de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ nr.28 CML din 13 iunie 2016, potrivit căruie cea mai mare probabilitate Golinschi Radu se afla ca pasager în timpul accidentului, or, martorul Brînză Mihail a fost prezent la fața locului imediat după accident, a văzut cu ochii lui toate circumstanțele despre care vorbește și a fost prevenit de răspundere penală pentru declarații intenționat false; - nu este clar din ce considerent instanța de apel a concluzionat la pagina 29 din decizie precum că nimeni nu a confirmat prezența acestor martori la fața locului, cu toate că martorii Matei Valeriu, Oprea Fiodor, Ioncu Viorica care au declarat că când au ajuns la fața locului acolo mai era o mașină și doi bărbați; - neîntemeiat instanța de apel a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile martorului ocular Guja Nicolae de la urmărirea penală (Vol.I f.d.l05- verso), fără a fi verificate declarațiile acestui martor, fără a fi citite și menționate în procesul verbal al ședinței, în pofida faptului că în ședința de judecată din 21.10.2019 am solicitat audierea suplimentară a acestui martor al apărării, pentru a pune întrebări de concretizare și pentru a elimina divergențele dintre declarațiile acestui martor și alți martori din dosar. Cu toate acestea instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile de la urmărirea penală și instanța de fond unde martorul a declarat că, "...în jurul orei 19:20 min, eu mă deplasam împreuncă cu Brînza Mihail cu automobilul său personal spre stația de alimentare din or. Șoldănești. Ajungând la intrare în or. Șoldănești dinspre satul Mihaleni, în preajma unui pod noi am observat că înaintea noastră se vedea careva lumini de la un automobil, apoi în curbă acest automobil a dispărut, când am ajuns la curbă am observat un nor de praf ridicat în sus, atunci Brînza Mihail a stopat automobilul, ieșind afară a observat că în partea stângă a podului stau niște lumini de automobil spre pîrău. [...] Peste puțin timp Mihail s-a întors și a apelat la salvare, totodată mi-a comunicat că în microbuz este o persoană decedată. Adăugător pot spune că în seara respectivă am văzut pe cet. Cebotari Dumitru lângă automobil, care s-a ridicat din chiuvetă cu Mihail în drum, după care eu împreună cu Brînza Mihal am plecat cu automobilul acestuia mai departe..."; - între declarațiile martorilor Brînza Mihail și Guja Nicolae nu există contradicție, iar prezența celor doi la fața locului după accident se confirmă prin declarațiile martorului Matei Valeriu, respectiv nu este clar motivul din care instanța de apel a pus la baza deciziei de condamnare declarațiile acestui martor, cu toate că din conținutul declarațiilor rezultă nevinovăția mea; - urmărirea penală a fost efectuată cu abateri grave de la normele de procedură penală, în special procesul-verbal de cercetare la fața locului nu a fost semnat de participanții Pîrău Nicolae, Timircan Marin și inculpat în modul corespunzător, respectiv asupra acestui act de procedură planează dubii de credibilitate; - instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile martorului Ciobanu (Petrov) Marina, fără a fi audiată în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiată în cadrul 20 ședinței de judecată în fond (Vol.I f.d. 61), a declarat că "...La data de 31.10.2015 nu am participat, nu am fost solicitată de grupa operativă sau de alte persoane. Am semnat tabelul fotografic din motiv că Ursachi Marcel s-a prezentat cu pozele, unicul printer color a fost la mine și tabelul foto l-am întocmit îmreună."; - cu toate că instanța de apel a constatat viciile actului procedural iar apărarea a solictat nulitatea acestei probe, instanța de apel însă nu a dispus excluderea acestui mijloc de probă din lista probelor în conformitate cu prevederile art. 251 CPP, ci la pus la baza deciziei de condamnare, considerând greșit că simpla recunoaștere de către ofițer a încălcărilor și omisiunilor admise la etapa acțiunii procedurale cercetare la fața locului, ar echivala cu legalizarea acestor acțiuni, astfel prin motivarea instanței de apel s-a încălcat dreptul la un proces echitabil. La caz există o violare a art. 6 par. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului; - instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare și nu a dat apreciere la modul corespunzător declarațiilor martorului Matei Valeriu declarate în cadrul ședinței de judecată în fond (Vol.II f.d. 107-110) "...Am văzut că era multă lume, erau lumini și m-am apropiat de locul accidentului gândindu-mă că poate trebuie ajutor. L-am văzut pe Dumitru era acolo, unde erau doi bărbați în stânga acolo care au spus că pleacă că se vor lămuri ei și au plecat spre Șoldănești, acei bărbați erau în jur de 30-35 ani, ei au plecat cu o mașină de model ce nu am văzut si nici culoarea nu am determinat-o. Dumitru era jos și spunea că nu era el la volan și întreba dacă se poate de făcut ceva, ei strângeau din umeri, unul din acei a sunat cuiva și a spus că Radu este mort. Dumitru în acel timp a bătut cu pumnul în mașină și a zis că de ce a dat volanul. Acești doi bărbați m-au văzut acolo, dar nu am discutat nimic cu ei. [...] Când am ieșit în drum Dumitru era pe mal, iar mașina era în jos, apropiindu-mă de ei am auzit cum Dumitru spunea bărbaților ce se aflau cu el, că nu el a fost la volan, erau la acel moment și acei care au plecat, dar erau și alți bărbați. Când am venit lângă Dumitru erau cinci persoane, dintre care doi bărbați au plecat. [...] Nu pot spune câte mașini erau în acel moment în drum, erau vreo 5- 6 mașini, una era cea accidentată, era după pod trecut un microbus, una care au plecat acei doi bărbați, mașina lor era de model străin... Eu nu am văzut salvarea, căci cineva din polițiști a spus ca să cheme salvarea și cineva din bărbații ce erau la locul accidentului au spus că de acum salvarea a fost și polițistul a spus ca să o mai cheme odată. [...] Nu m-am coborît jos la mașină să văd, și nici nu l-am întrebat pe Dumitru nimic căci Dumitru era agitat, nu știu dacă coinștientiza ce s-a întâmplat. Nu am observat dacă la Dumitru erau haine rupte, dacă era murdar, căci mașina era stopată în vale într-un copac. Eu am înțeles de la acei bărbați că salvarea a fost de acum. [...] Microbusul cel alb era după pod spre Șoldănești stopat. [...] S-a apropiat Constantin tata lui Dumitru și a vorbit cu mine unde eu i-am povestit despre accident."; - instanța de apel neîntemeiat a reținut la baza deciziei de condamnare declarațiile expertului medico-legist Răilean Sergiu, fără a fi audiat în apel, fără ai fi verificate declarațiile, fără ai fi citite declarațiile în ședință și fără a fi menționate 21 aceste declarații în procesul verbal al ședinței de judecată, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată (Vol.II f.d. 105-106), a explicat că "...Echimoza conform raportului și descrierii leziunilor a fost localizată în partea stângă, mecanismul de producere a unei echimoze, are loc ca rezultat a laxiunii traumatice cu obiect contodent dur, atât cât și în dependență de localizare ca rezultat al lovirii de acesta. în regiunea pectorală, în regiunea mamelonară. [Se prezintă f.d.27-29.) în situația dată nu pot da răspuns dacă după poze este ca șofer. Nu este suta de procente că a fost la volan, putea fi și pasager, se face ca amprente pe corp cu obiectul cu care a intrat în contact.", astfel, explicațiile oferite de expert în cadrul ședinței de judecată urmează a fi interpretate prin prisma art. 8 alin. (3) Cod procedură penală, deoarece expertul în formulări nu este ferm și nu exclude posibilitatea ca atât Golinschi Radu cât și Cebotari Dumitru să fi fost ca pasageri sau șofer, astfel că la caz există un dubiu care urmează a fi intepretat în favoarea inculpatului; - Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ nr.28 CML din 13 iunie 2016, nu constituie un mijloc de probă admisibil în procesul penal, nu prevalează asupra altor probe din dosar, ba din contra, este un mijloc de probă nul (contrar legii), care vine în contradicție cu declarațiile martorilor și nu poate fi pus în mod unilateral la baza deciziei de condamnare conform art. 246 alin. (4) CP din motivele că: - are la bază o concluzie neclară și ambiguă "cea mai mare probabilitate"; - contravine cadrului legal relevant și anume Legii nr.68 din 14.04.2016 privind expertiza judiciară și statutul expertului judiciar "Articolul 37. Forma și conținutul raportului de expertiză. (4) …... Răspunsurile la întrebări șe formulează exact, fără a permite interpretări echivoce."; - concluzia experților contravine prevederilor art. 148 alin. (2) Cod procedură penală; - experții Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri, au ajuns la o concluzie total diferită, în contradictoriu cu concluziile expertului Railean Sergiu și cu declarațiile martorilor; - concluziile prin Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNEJ nr.28 CML din 13 iunie 2016, întocmită de experții Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri (Vol.I f.d. 68), nu conține o motivare convingătoare (Vol.I f.d.73-74 - partea sinteză) deoarece se contrazice și se exclude prin declarațiile martorilor oculari: Brînza Mihail (Voi. I f.d.94; Vol.II f.d.28-30), martorului ocular Guja Nicolae (Vol.I f.d.105; Voi. II f.d.26-27), martorului Burcă Ion (Vol.I f.d.104); - nici un demers al apărării de numire a expertizei în comisie suplimentară nu a fost admis. La caz în această chestiune există o violare a art. 6 par. 3 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, deoarece apărarea a fost privată de posibilitatea de a administra probe la dosar; - la caz a fost încălcat principiul respectării egalității armelor, raportat la rigorile Convenției și la jurisprudența CEDO; - instanța de apel a statuat că "Colegiul reține că, instanța de fond corect și-a 22 bazat constatările pe probele verbale și în scris prezentate și în analiza faptului dacă acuzațiile sunt bine justificate standardul de dovadă este acel al "în afara dubiilor rezonabile". - astfel că nu-mi este clar cum instanța de apel poate lăuda motivarea instanței de fond, odată ce casează total sentința și pronunță o nouă decizie de condamnare; - nici nu poate fi vorba că vina mea este demonstrată în afara oricărui dubii rezonabil, or însăși proba de bază a acuzării "Raportul de expertiză judiciară complexă nr.621 CNE] nr.28 CML din 13 iunie 2016" este formulată în sensul unei probabilități, dar nu a unei certitudini, mai mult, în prezenta cauză penală sunt mai multe dubii decât probe; - suntem în prezența aprecierii selective a probelor, fapt contrar principiului egalității armelor și dreptul la un proces echitabil. Or, Colegiul a dat prioritate unor probe acuzatoare ale unor martori care sunt rude cu succesorul părții vătămate și a exclus alte probe care mă dezvinovățesc pe mine, în lipsa unor argumente convingătoare și plauzibile; - nu este clar, în baza căror probe din dosar instanța de apel a ajuns la concluzia că experții care au întocmit Raportul de expertiză judiciară nr.621 CNEJ nr.26 CML din 13.06.2016 au fost audiați în instanța de fond, or la caz, niciodată experții Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri nu au participat în instanța de fond și nici nu au fost luate explicații pe marginea Raportului întocmit de către aceștia, în fața instanței de fond a fost audiat doar expertul Răilean Sergiu (Vol.II f.d. 105-106), însă niciodată nu au fost audiați în instanța de fond ori apel experții Tverdohleb Mihail și Savciuc Valeri, respectiv eu cred că instanța de apel nici nu a citit măcar materialele cauzei penale, dacă instanța a admis așa greșeli grave; - nu corespunde realității concluzia la care a ajuns instanța de apel prin decizie pag. 28, conform căruia rezultă că Golinschi Radu a primit leziuni incompatibile cu viața din motiv că acesta s-a lovit cu "schimbătorul de viteză, care a suferit deformări caracteristice tamponării cu persoana care stătea în calitate de pasager...", or în instanța de fond a fost efectuată acțiunea procesuală de cercetare la fața locului a automobilului (Vol.II f.d. 98-99) în cadrul căreia s-a constatat că schimbătorul de viteză nu avea nici o deteriorare semnificativă, la fel în cadrul cercetării s-a stabilit că maneta schimbătorului de viteză nu era îndoiată ca urmare a unui impact puternic și era intactă, contrar concluziilor prin raport a experților Tverdohleb și Savciuc; - este greșită constatarea din decizia recurată precum că "automobilul său are unele defecte, ce ține de punerea acestuia în viteză" or în timpul examinării automobilului prin cercetare la fața locului (Vol.II f.d. 99) s-a stabilit cu certitudine că cutia de viteze era perfect funcțională, maneta schimbătorului de viteze nu era îndoiată ci avea unele defecte cosmetice care nu împiedicau în nici un fel operarea manetei și respectiv conducerea mijlocului de transport; - din materialul probator administrat în cauza penală, rezultă cu certitudine că în acțiunile mele este întrunită o altă infracțiune și anume predarea conducerii 23 mijlocului de transport unei persoane în stare de ebrietate, dacă sau produs urmările de la art. 264 Cod penal; - încă de la faza urmăririi penale am declarat că-mi pare foarte rău de faptul că am cedat conducerea automobilului lui Golinschi Radu și mă căiesc sincer de acest fapt, astfel că eu conștientizez gravitatea faptei pe care am comis-o (art. 2641 alin.(2) Cod penal), mă căiesc sincer de cele întâmplate și doresc să repar prejudiciul moral cauzat de pe urma infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.(2) Cod penal în mărime de 50 000 lei, dar nu de pe faptul că am comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal; - în cauzele penale, cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 142 alin. (2) Cod de procedură penală.

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate. În acest sens, a argumentat că instanța de apel, rejudecând cauza s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, just a constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și corespunzător a încadrat acțiunile făptuitorului, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Mai mult, indică că, instanța de apel rejudecând cauza, conform prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală a înlăturat omisiunile reținute de instanța de recurs și a emis decizia în conformitate cu indicațiile instanței superioare. Cât privește afirmațiile recurenților că în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii și că faptelor săvârșite li s-a dat o încadrare juridică greșită, temeiuri pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură penală, acesta a notat că nerecunoașterea vinovăției și dezacordul cu calificarea juridică a acțiunilor făptuitorului, este o modalitate de apărăre și nu constituie temei pentru casarea hotărârilor contestate. Totodată, notează că recurenții își motivează contestația pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Afirmația recurenților, precum că norma de drept aplicată prin hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, temei pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, nu poate fi admisă, ori recurenții nu și-au motivat în acest sens contestațiile. Cu referire la recursul declarat de avocatul Pîcălău Dorian în numele 24 succesorului părții vătămate, în partea soluționării acțiunii civile, a notat că decizia instanței de apel ce ține de recuperarea prejudiciului moral este corectă și conformă exigențelor legale, iar acțiunea civilă în partea recuperării prejudiciului material a fost soluționată conform prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12), 16) Cod de procedură penală, și anume cazurile când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”. Verificând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența temeiului de recurs invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și că pedeapsa aplicată a fost individualizată contrar prevederilor legale. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce 25 împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. 10.1. Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, constată că deși instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d. 196-211, vol. III), la declarațiile martorilor Crăciun Grigore, Batiușca Stela, Barcari Grigorii, Mucovici Veaceslav (corect Macovei Veaceslav), Bulat Ion, Timercan Maria, Pîrîu Nicolae, Ciobanu (Petrov) Maria, Ursachi Marcel, Matei Valeriu, se atestă că în procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 133-134, vol. III), lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste declarații ar fi fost verificate prin citire de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate de art. 414 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, în care se stipulează că: „Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal” și de art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală, ce prevede că: „Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură”. Astfel, se constată că instanța de apel a încălcat prevederile art. 414 și 24 Cod de procedură penală, ce duce la casarea deciziei. 10.2. Totodată, verificând materialele cauzei, prin prisma motivelor invocate în recurs de partea apărării, Colegiul penal lărgit atestă că din procesul-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 125A-129, vol. III), rezultă că în ședința de judecată din 21 octombrie 2019, partea apărării - avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatului Cebotari Dumitru a înaintat un demers pentru efectuarea expertizei repetate (f.d. 127, vol. III). Instanța de apel în urma audierii opiniei 26 participanților la proces pe această chestiune, prin încheiere protocolară (contrar prevederilor art. 342 alin. (2) Cod de procedură penală), a dispus respingerea demersului înaintat de apărătorul Chiriac Nicolae în numele inculpatului Cebotari Dumitru, privind dispunerea efectuării expertizei repetate. În acest sens, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, la adoptarea acestei soluții nu a ținut cont de prevederile art. 342 alin. (2) Cod de procedură penală, ce stipulează expres că " Încheierile privind măsurile preventive, de ocrotire și asiguratorii, recuzările, declinarea de competență, strămutarea cauzei, dispunerea expertizei judiciare, precum și încheierile interlocutorii, se adoptă sub formă de documente aparte și se semnează de judecător sau, după caz, de toți judecătorii din completul de judecată", din care considerent, această soluția nu poate fi acceptată și menținută de intanța de recurs ordinar. 10.3. Colegiul penal lărgit, verificând decizia instanței de apel prin prisma criticilor invocate de avocatul Pîcălău Dorin în numele succesorului părții vătămate, privind soluția instanței de apel în latura pedepsei și în latura civilă, ce cad sub incidența temeiurilor de recurs neinvocate de acesta, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care-și întemeiază soluția în latura civilă și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, constată că prin decizia instanței de apel din 02 decembrie 2019, fiind admis apelul declarat de avocatul Stăvilă Vasile în numele inculpatului Cebotari Dumitru, s-a casat total sentința și s-a admis parțial acțiunea civilă înaintată, fiind dispusă nejustificat și eronat în diminuare, fără o motivare corespunzătoare încasarea sumei de doar 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral din contul inculpatului Cebotari Dumitru în contul succesorului părții vătămate - Golinschi Mihail, deși prima instanță în sentință a dispus încasarea prejudiciului moral de la inculpat în beneficiul succesorului părții vătămate în sumă de 250 000 lei. Prin urmare, Colegiul penal lărgit conchide că în partea stabilirii cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de circumstanțele speței, că în rezultatul infracțiunii comise a survenit decesul unei persoane tinere, prin ce s-a provocat rudelor apropiate și în special a succesorului părții vătămate, Golinschii Mihail - tatăl victimei, suferințe psihice enorme, nefiind astfel respectate întocmai și prevederile art. 1423 Cod Civil (în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii), art. 219 alin. (4) Cod de procedură penală, care stipulează că la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, pierderea speranței în viață, suferințele psihice provocate de decesul rudelor apropiate, în condițiile când inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția și nu a întreprins până în prezent măsurile de a recupera daunele cauzate. Totodată, de instanța de apel nu s-a luat în considerare că potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul violării art. 2 a Convenției - dreptul la viață, de către instanțele judecătorești pot fi acordate ca satisfacție morală sume în mărime de la 27 6000 la 30000 Euro, echivalentul în lei moldovenești. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că instanța de apel la evaluarea prejudiciului moral în sumă de 150 000 lei, a acordat o sumă vădit disproporțională cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețe similare, precum și cu circumstanțele particulare ale speței, din care motive o astfel de soluție nu poate fi menținută. Totodată, e de reținut că, CtEDO în hotărârea sa din cauza Tonchev vs Bulgaria din 19.11.2009, a statuat că dacă sistemul intern permite reclamanților să introducă o acțiune civilă alăturată procesului penal, statul are obligația să se asigure că aceștia se bucură de garanțiile fundamentale prevăzute de art. 6 CEDO, iar prin nesoluționarea corespunzătoare a acțiunii civile în speță s-ar putea încălca art. 6 CEDO. De asemenea, Colegiul penal lărgit consideră pripită și nemotivată suficient soluția instanței de apel de casare a sentinței primei instanțe în latura pedepsei stabilite în temeiul art. 264 alin. (4) Cod penal inculpatului Cebotari Dumitru, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâre, de reducere a pedepsei stabilite, (f.d. 221-222 vol. III), or aceasta și-a întemeiat soluția dată pe aceleași circumstanțe luate deja în considerare de prima instanță în sentință la stabilirea pedepsei lui Cebotari Dumitru (f.d. 176-178, vol. II), fără însă ca instanța de apel să aducă argumente noi în susținerea soluției de aplicare a unei pedepse mai blânde decât cea stabilită de prima instanță, și fără a lua în considerare pe deplin criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod penal în coraport cu scopul pedepsei penale stipulat la art. 61 Cod penal, lăsând fără atenție circumstanțele particulare ale speței, cum ar fi gravitatea infracțiunii săvârșite - infracțiune gravă, urmarea prejudiciabilă - decesul unei persoane, precum și faptul că pe parcursul procesului penal inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția și nu a recuperat prejudiciul cauzat succesorului părții vătămate. 10.4. Colegiul penal lărgit mai indică că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat corect o decizie de casare totală a sentinței primei instanțe, din motiv că prin sentință nu s-a constatat fapta, dar totodată s-a implicat printr-o motivare supeficială în stabilirea pedepsei și rejudecării acțiunii civile, fără a clarifica aspectele esențiale descrise supra în pct. 10.1, 10.2, 10.3, din care considerente sunt incidente în speță temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură 28 penală, în sensul că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, și astfel recursurile ordinare declarate în speță urmează a fi admise, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurile declarate, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpatului, de către inculpat și de către avocatul Pîcălău Dorian în numele succesorului părții vătămate Golinschii Mihail, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 decembrie 2019, în cauza penală privindu-l pe Cebotari Dumitru Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 09 iulie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 29