1ra-876/2019 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-876/2019 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-876/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, și

de către avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Rusica Vasile,

prin care a fost solicitată casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 24 iulie 2018 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Rusica Vasile XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de judecare:

prima instanță: 15.11.2017 – 24.06.2018

instanța de apel: 17.08.2018 – 23.01.2019

instanța de recurs ordinar: 21.03.2019 – 03.07.2019

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Rusica Vasile a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și prin

aplicarea art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 6 (șase) luni,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

prin cumul parțial al pedepselor, a fost inclus în termenul pedepsei aplicate

durata pedepsei executate parțial în baza sentinței Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina din 25.07.2017, stabilindu-i lui Rusica Vasile pedeapsa

definitivă de 11 (unsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de

1

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în domeniul

circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 (cinci) ani, calculată din

momentul executării pedepsei principale cu închisoarea.

Termenul ispășirii pedepsei urmând a fi calculat din data pronunțării

sentinței - 24.07.2018, cu includerea în acest termen a duratei pedepsei

executate parțial de către Rusica Vasile în baza sentinței Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina din 25.07.2017.

Până la intrarea sentinței în vigoare a fost aplicată în privința

inculpatului măsura arestării preventive.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Ghilețchi Stanislav privind

încasarea de la Rusica Vasile a prejudiciului material în sumă de 7200 lei, a

fost admisă integral, dispunându-se încasarea de la Rusica Vasile în

beneficiul lui Ghilețchi Stanislav prejudiciul material cauzat prin

infracțiune în sumă de 7200 lei.

A fost dispusă încasarea de la Rusica Vasile în beneficiul statului a

sumei de 1680 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Rusica Vasile, la XXXXX, în intervalul de timp de la ora XXXXX min

până la ora 18:30 min., planificându-și intențiile sale infracționale,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se pe adresa

str-la XXXXX, mun. Chișinău, prin deteriorarea geamului, a pătruns în

casa de locuit nr. 59, de unde în mod ascuns a sustras un laptop de model

”F1P Ellit book” la preț de 4000 lei, un laptop de model „Samsung” la preț

de 2000 lei și un ferestrău la preț de 1200 lei, un colier și o brățară din aur la

preț de 4300 lei, un colier din argint cu pietre scumpe „Swarovschi”, la preț

de 1500 lei, un colier din aur cu un culon cu imaginea unei fetițe, la preț de

3000 lei, un colier din argint cu un culon în forma unei picături de ploaie, la

preț de 250 lei, astfel, cauzându-i părții vătămate Ghilețchi Stanislav, un

prejudiciu material în proporții considerabile în sumă totală de 16250 lei,

după care cu bunurile sustrase a părăsit locul infracțiunii.

în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței în partea ce

ține de stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit

pentru prima instanță și aplicarea lui Rusica Vasile pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal a unei

pedepsei mai blânde și respingerea cererii privind încasarea în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 (una mie șase sute optzeci)

lei.

2

3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul Munteanu Angela a

menționat că:

- sentința este neîntemeiată în partea ce ține de aplicarea pedepsei

ținând cont de faptul că de către instanța de fond au fost ignorate

prevederile art. 75 Cod penal;

- inculpatul integral a recunoscut vinovăția și a manifestat căință

sinceră de cele întâmplate, mai mult, inculpatul a acceptat examinarea

cauzei în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură

penală;

- prima instanță nu a aplicat și prevederile art. 76 Cod penal, care

obligă de a lua în considerare la aplicarea pedepsei circumstanțele

atenuante și nu a ținut cont de faptul că inculpatul Rusica Vasile, a

recunoscut vina integral, are doi copii minori la întreținere și este unicul

întreținător al familiei.

ianuarie 2019, a fost admis apelul declarat de avocatul Munteanu Angela în

interesele inculpatului, casată sentința în partea cheltuielilor de judecată și

pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

A fost respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor

de judecată în sumă de 1680 lei de la Rusica Vasile, ca fiind nefondată.

Termenul executării pedepsei lui Rusica Vasile urmând a fi calculat

din momentul pronunțării deciziei 23 ianuarie 2019, cu includerea în acest

termen a duratei aflării acestuia în arest preventiv din 26 noiembrie 2016

până la 23 ianuarie 2019.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 alin. (1) și (4) Cod

de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei

potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-

au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt

ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o

altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima

instanță.

Instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate argumentele

avocatului în partea ce ține de dispunerea încasării cheltuielilor de

judecată, apreciind că solicitarea acuzării privind încasarea cheltuielilor

judiciare și anume încasarea din contul inculpatului Rusica Vasile în

3

folosul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 1680 lei, este necesar de

a fi respinsă întrucât din materialele cauzei se atestă că, acestea nu cad sub

incidența prevederilor art. 227-228 din Codul de procedură penală.

Instanța de apel a constatat că prima instanță just a individualizat

pedeapsa în baza art. 7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa

sub formă de închisoare, care este una echitabilă și proporțională

infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii,

săvârșite cu intenție directă, de circumstanțele cauzei, de prezența

circumstanței agravante: săvârșirea infracțiunii de către o persoană care

anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, de personalitatea

inculpatului Rusica Vasile, de influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, astfel asigurând realizarea scopului pedepsei

penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane.

La fel în speță au fost reținute în calitate de circumstanțe atenuante

căința sinceră și faptul că are doi copii la întreținere.

Instanța de apel nu reținut ca fiind plauzibile argumentele apărării

privind posibilitatea aplicării unei pedepse mai blânde, deoarece prima

instanță a ținut cont la individualizarea pedepsei de toate circumstanțele

cazului, astfel fiind necesare impunerea inculpatului a unor restricții ale

drepturilor lui proporționale cu gravitatea infracțiunii comise ca să fie

suficientă pedeapsa pentru restabilirea echității sociale, intereselor statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiuni.

Astfel, instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către

prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului

Rusica Vasile, or, aplicarea unei pedepse penale sub formă de 2 ani și 6 luni

închisoare este conformă cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, și aceasta va duce la conștientizarea de către inculpat a celor

comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și

inviolabilitatea proprietății private a altei persoane.

De asemenea instanța de apel a reținut că infracțiunea în cauză a fost

comisă de inculpat până la pronunțarea sentinței judecătoriei Orhei, sediul

Rezina din 25.07.2017, iar prima instanță, just a aplicat prevederile art. 84

alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele apelantului

privind aplicarea unei pedepse prea aspre lui Rusica Vasile, pedeapsa

aplicată fiind legală și echitabilă în corespundere cu circumstanțele

comiterii infracțiunii de către o persoană care fiind anterior condamnată de

4

3 ori la pedeapsa închisorii, nu a făcut concluziile necesare și iarăși a comis

o infracțiune intenționată mai puțin gravă și nu a recuperat prejudiciul.

2019, a fost atacată cu recursuri ordinare de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder

Djulieta, la 07 martie 2019, prin care, invocând în calitate de temei

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a deciziei cu menținerea sentinței, deoarece apelul

avocatului a fost greșit admis;

- avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Rusica Vasile, la

22 martie 2019, prin care, invocând în calitate de temei prevederile art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a

deciziei în partea ce ține de stabilirea pedepsei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Rusica Vasile pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, să-i

fie aplicată o pedeapsă mai blândă sau pedeapsă sub formă de amendă.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată;

- respingerea încasării a cheltuielilor de judecată în mărime de 1.680

lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizei judiciare dactiloscopică

nr.34/12/l-r-5411, din contul inculpatului, contravine normelor procesual

penale în vigoare și anume prevederilor art. 227-229 Cod de procedură

penală;

- efectuarea cheltuielilor de judecată într-o cauză penală este

provocată de săvârșirea infracțiunii, care evident impune desfășurarea

urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-

o, ca urmare, cheltuielile judiciare sunt imputabile inculpatului condamnat

pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind fapta sa infracțională,

deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat;

- prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial

nr.40-47/108 din 09.02.2018), alin. (2) art. 143 Cod de procedură penală a

fost abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului, de a pune cheltuielile

judiciare în sarcina inculpatului;

- generalizând experiența statelor europene la acest capitol

(Germania, Estonia, Letonia, România), unde lucrurile stau altfel, practicile

în domeniu la toate etapele unui proces penal, pun sarcina achitărilor pe

5

seama persoanei care a săvârșit infracțiunea și nu pe umerii

contribuabililor onești;

- instanța de apel n-a îndeplinit cerințele stipulate în prevederile art.

101, 394, 414 Cod de procedură penală, n-a indicat temeiurile care au dus la

admiterea apelului declarat de către avocat în interesele inculpatului, iar

acestea constituie temei de drept pentru recurs ordinar prevăzut în art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în partea ce ține de

dispunerea încasării din beneficiul Statului a cheltuielilor judiciare, în

mărime de 1680 lei.

5.2. În motivarea recursului ordinar, avocatul Munteanu Angela în

numele inculpatului, a menționat că:

- lui Rusica Vasile i s-a aplicat pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pedeapsa individualizată contrar

prevederilor legale;

- la aplicarea pedepsei inculpatului Rusica Vasile instanța de apel real

nu au ținut cont de prevederile art. 75, 76 Cod penal;

- aplicarea pedepse lui Rusica Vasile de către instanța de fond real se

încadrează perfect în prevederile art. 61, 75, 76, Cod penal ce țin de

individualizarea pedepsei;

- în speță sunt următoarele circumstanțe atenuante: contribuirea

activă a inculpatului la descoperirea infracțiunii, căința sinceră, 2 copii

minori la întreținere, personalitatea inculpatului, se caracterizează pozitiv,

este unicul întreținător al familiei;

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestora din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și

dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

6

formal și/sau material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca

fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care

în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când

argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic.

7.1. Potrivit textului recursului declarat de către procuror, acesta

invocă de drept temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și anume că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Din textul recursului, Colegiul atestă că, autorul în esență critică

hotărârea instanței de apel în partea soluționării cheltuielilor judiciare, prin

care a fost respinsă solicitarea acuzatorului de a încasa aceste cheltuieli

pentru efectuarea raportului de expertize dactiloscopică din contul

inculpatului.

Analizând respectiva poziție, se constată că aceste alegații au

constituit obiect de discuție în instanța de apel întrucât în apelul

apărătorului a fost invocată această solicitare ce a fost admisă de instanța

de apel, astfel asupra căreia instanța s-a expus întemeiat și prin urmare nu

există raționamente ca instanța de recurs să se îndepărteze de la concluziile

efectuate de instanța de grad inferior.

Criticile procurorului în partea ce se referă la dezacordul cu

respingerea încasării cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizei

dactiloscopice, la caz, din contul inculpatului, Colegiul penal consideră că,

acestea sunt neîntemeiate, deoarece instanța de apel corect a ajuns la

concluzia că cheltuielile date urmează a fi puse în sarcina statului.

La acest capitol, Colegiul menționează că, raportul de expertiză

judiciară dactiloscopică nr.34/12/1-R-5411 din 10 octombrie 2017, a fost

utilizat în sensul art. 93 alin. (2) pct. 2) și 7) Cod de procedură penală în

calitate de probă și care a fost pus la baza acuzării inculpatului Rusica

Vasile, respectiv aceste cheltuieli judiciare urmează a fi suportate de

ordonatorul expertizelor din mijloacele alocate pentru efectuarea acestora

din bugetul alocat.

La rândul său, instanța de apel a specificat, reieșind din prevederile

art. 227 și 229 Cod de procedură penală, că legea nu prevede expres că

condamnatul urmează să suporte cheltuielile judiciare, legate de efectuarea

expertizei.

7

Astfel, Colegiul penal consideră întemeiate concluziile instanței de

apel privind respingerea cerințelor procurorului de a încasa cheltuielile

judiciare pentru efectuarea expertizei în cauza dată, din contul

inculpatului, deoarece acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea

vinovăției făptuitorului în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli ce au

fost trecute în contul statului.

Instanța de recurs notează că, normele procedural penale, în vigoare

la momentul efectuării expertizei, nu prevedeau expres achitarea din

contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor

obligatorii, cheltuieli ce se făceau din contul statului.

Argumentele procurorului în susținerea solicitării de a încasa

cheltuielile pentru efectuarea expertizei judiciare din contul inculpatului,

nu pot fi reținute, deoarece modificările în dispoziția alin. (2) din art. 143

Cod de procedură penală sunt în vigoare din data de 09.02.2018, iar legea

procedural penală nu are efect retroactiv, ținând cont de prevederile art. 3

Cod de procedură penală, care stipulează că, în desfășurarea procesului

penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al

judecării cauzei în instanța judecătorească.

Așadar, se relevă că efectuarea raportului de expertiză judiciară

dactiloscopică nr.34/12/1-R-5411 din 10 octombrie 2017, a fost o acțiune

procesuală ce țin de administrarea probatoriului și formularea învinuirii,

care sunt puse în sarcina părții acuzării, fiind achitate din bugetul

statutului în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, iar modificările legii

procesuale nu trec suportarea acestor cheltuieli pe contul inculpatului.

În acest context, Colegiul notează că, este greșită și nefondată alegația

recurentului precum că, prin modificările efectuate prin Legea nr. 316 din

22.12.2017 (publicată în Monitorul Oficial nr.40-47/108 din 09.02.2018),

legislatorul și-a exprimat intenția de a pune în sarcina inculpatului

recuperarea cheltuielilor judiciare, deoarece prin abrogarea alin. (2) din art.

143 Cod de procedară penală și lăsarea în vigoare a celorlalte dispoziții din

art. 227 - 229 Cod de procedură penală, precum și a celor din art. 75 din

Legea nr. 68/2016, se subliniază in concreto că, compensarea cheltuielilor

judiciare pentru efectuarea expertizelor se face din contul celor care

ordonează această acțiune procesuală, interpretarea extensivă în

defavoarea legii procesual-penale este interzisă, procurorul asumându-și

angajamente depășite de interpretare a intenției legiuitorului.

8

Astfel, Colegiul penal apreciază ca nefondate și insuficiente criticele

procurorului pentru a casa și răsturna o hotărâre judecătorească legală și

întemeiată.

Având în vedere acestea, instanța de recurs conchide că, în prezenta

cauză nu se constată admiterea erorilor de drept invocate de procuror și

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar la

judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile

legale relevante, prescrise de art. 227-229, 414-419 Cod de procedură penală

și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată, neexistând vreun temei

pentru admiterea recursului în sensul declarat.

7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Munteanu

Angela în numele inculpatului Rusica Vasile, Colegiul penal a reținut

semnalarea pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Din textul recursului, rezultă că apărătorul nu critică stabilirea

vinovăției sau încadrarea juridică a acțiunilor făptuitorului infracțiunii,

respectiv instanța de recurs nu se va expune la aceste capitole, verificând

hotărârea instanței de apel doar sub aspectul individualizării pedepsei

stabilite inculpatului Rusica Vasile.

Astfel, din conținutul recursului declarat de către avocatul Munteanu

Angela se reține că, aceasta critică concluziile instanțelor de fond în partea

ce ține stabilirea termenului pedepsei cu închisoare, considerând că

instanțele nu au ținut cont de prevederile art. 76 Cod penal, însă tot în

recurs avocatul Munteanu Angela a indicat că pedeapsa aplicată lui

Rusica Vasile de către instanța de fond, real se încadrează perfect în

prevederile art. 61, 75, 76, Cod penal, astfel Colegiul denotă existența unei

poziții ambigue a recurentului, pe de o parte criticând individualizarea

pedepsei iar pe de altă parte susținând că această pedeapsă se încadrează

perfect în prevederile legale relevante.

În consecință, Colegiul penal analizând argumentele recursului în

raport cu constatările instanțelor de fond, conchide că alegațiile avocatului

Munteanu Angela sunt declarative și neîntemeiate, întrucât prima instanță

a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art. 3641 Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii

enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate

normele imperative din Codul de procedură penală, fiind just

9

individualizată pedeapsa în baza art. 7, 75 Cod penal, pedeapsa sub formă

de închisoare fiind echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând

cont de gradul de pericol al infracțiunii, săvârșite cu intenție directă, de

circumstanțele cauzei, de prezența circumstanței agravante: săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru

infracțiune similară, de personalitatea inculpatului Rusica Vasile, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, de

circumstanțele atenuante, căința sinceră și faptul că are doi copii la

întreținere, astfel asigurând-se realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi infracțiuni, atât

de către inculpat, cât și din partea altor persoane.

În speță a fost stabilită imposibilitatea aplicării unei pedepse mai

blânde, fiind necesare impunerea inculpatului a unor restricții ale

drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii comise ca să fie

suficientă pentru restabilirea echității sociale, intereselor statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiuni, or, Rusica Vasile fiind anterior

condamnat la pedeapsa închisorii, nu a făcut concluziile necesare și iarăși a

comis o infracțiune cu intenție și nu a recuperat prejudiciul cauzat.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului nu și-a

găsit confirmarea în prezenta speță temeiul pentru recurs, invocat de către

recurent și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

deoarece prima instanță și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului Rusica

Vasile, stabilită conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont

și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală și 84 alin. (4)

Cod penal.

Sumând cele expuse mai sus, instanța de recurs consideră că criticile

apărătorului Munteanu Angela invocate în prezentul recurs sunt

nefondate, au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care a oferit

răspunsuri plauzibile asupra acestora. De menționat este că au fost

reiterate argumente în procedura de recurs, fără a fi abordate critici noi sub

aspectul contestat, din care motiv Colegiul conchide despre

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Din considerentele expuse, Colegiul penal apreciază argumentele

invocate în recursurile declarate ca nefondate, deoarece nu sunt incidente

în speță cazurile de casare la care au făcut referire autorii, ce ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate

10

și se impune, astfel, concluzia privind inadmisibilitatea recursurilor

ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Devder Djulieta, și de către

avocatul Munteanu Angela în numele inculpatului Rusica Vasile,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Rusica Vasile XXXXX ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 01 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

11