1ra-41/18 — art.324 alin.2, 324 alin.2 CP

1ra-41/18 — art.324 alin.2, 324 alin.2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.1ra-41/18

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 ianuarie 2018 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Ion Guzun,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Basarabeasca din 05 august 2015 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, declarate de către Procurorul-șef interimar în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, avocatul Zamfir Pavel în

numele inculpatului Achiruș Ion, avocatul Tocan Radion în numele inculpatului Haruța

Hristofor, avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatei Bolgar Svetlana și

inculpată, avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului Cernauțan Ilie, în cauza

penală în privința inculpaților

Cernauțan Ilie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX;

Achiruș Ion XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX;

Haruța Hristofor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX

și

Bolgar Svetlana XXXXX, născută la

XXXXX, originară din XXXXX,

domiciliată în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

C O N S T A T Ă:

fost achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.42, 326

alin.(2) lit.b), 324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Cernauțan Ilie, Achiruș Ion și Haruța Hristofor au fost achitați de sub învinuirea

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 326 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că

fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Cernauțan Ilie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(3)

lit.a) Cod penal la 7 ani și o lună închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, cu amendă în mărime de 1000 de unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 3 ani;

1

Achiruș Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(3) lit.a)

Cod penal la 8 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu

amendă în mărime de 1000 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții publice pe un termen de 4 ani;

Haruța Hristofor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2)

lit.b) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis, cu amendă în mărime de 1000 de unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 2 ani. În temeiul art.85 alin.(1)

Cod penal, s-a dispus executarea de sine stătător a pedepselor aplicate prin prezenta

sentință și sentința Judecătoriei Basarabeasca din 25 iunie 2012 de 160 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității.

Svetlana, Cernauțan Ilie, Achiruș Ion și Haruța Hristofor li s-au incriminat următoarele.

Cernauțan Ilie, activând, în baza deciziei consiliului raional Basarabeasca

nr.03/03 din 09.07.2011, în calitate de președinte al raionului Basarabeasca - autoritate

publică executivă a consiliului raional Basarabeasca, adică fiind o persoană cu funcție

de demnitate publică căruia, prin alegere, i-au fost acordate permanent drepturi și

obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor administrative

de dispoziție și organizatorico-economice stabilite de art.53 alin.(1) lit.b), c), d), d2), g),

i), j) din Legea privind administrația publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006, și

anume asigură, în limitele competenței sale, respectarea Constituției, a legilor și altor

acte normative, contribuie la menținerea ordinii publice, asigurarea securității și

apărarea drepturilor cetățenilor, contribuie la buna colaborare a serviciilor publice

desconcentrate în soluționarea problemelor de interes raional, asigură monitorizarea și

controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care autoritatea

administrației publice locale participă în calitate de partener public, semnează actele și

contractele încheiate în numele raionului sau al consiliului raional, exercită funcția de

ordonator principal de credite al raionului, verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea

mijloacelor la bugetul raional și cheltuirea lor, informează operativ consiliul raional

despre situația existentă, coordonează și controlează activitatea serviciilor publice ale

consiliului raional; audiază rapoartele și informațiile șefilor acestor servicii și propune

soluții pentru îmbunătățirea activității acestora; ignorând prevederile art.2 din Legea

privind Codul de conduită a funcționarului public nr.25-XVI din 22.02.2008, care

indică că, în exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile

legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității, precum și de

prevederile Legii privind statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.2000 care indică

că, alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin

exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o

reprezintă, acționând în complicitate cu mai multe persoane, contrar obligațiilor și

interdicțiilor impuse de funcția deținută, a primit bani ce nu i se cuvin, în următoarele

circumstanțe.

În perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind responsabil, conform Legii

privind administrația publică locală, de monitorizarea și controlul realizării proiectelor

de parteneriat public-privat în care autoritatea administrației publice locale participă în

calitate de partener public, precum și de verificarea, din oficiu sau la cerere, a cheltuirii

mijloacelor bănești a bugetului raional Basarabeasca, prin intermediul membrilor

Comisiei de Recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției

2

asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, și anume a vicepreședintelui

raionului Basarabeasca Achiruș Ion, care era desemnat și președinte al comisiei

menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și a șefului-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana, făcând uz de cuvinte,

gesturi și semne, a sugerat membrilor comisiei să tergiverseze semnarea proceselor-

verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-

Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat

între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar

„Speranța” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, până directorul SRL

„Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu nu va oferi în calitate de mită suma de 30000 lei,

bani pe care ulterior urmau să-i împartă între ei.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, care era

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana,

sub amenințarea cu nesemnarea proceselor-verbale menționate, prin crearea

intenționată a unor condiții care îl impuneau pe Ciorba Sergiu să le ofere în scopul

prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale legale, au extorcat de la acesta

30000 lei.

În continuare, la 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în orașul

Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, urmărind scopul realizării planului

infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit și acceptat că, pentru

semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către

SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din

06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la

Centrul comunitar „Speranța” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca, Ciorba Sergiu,

urmează să-i transmită 10000 lei drept primă rată din suma de 30000 lei, extorcată

anterior.

La data de 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în orașul Basarabeasca,

sediul Consiliului raional, urmărind scopul realizării planului infracțional prestabilit și

indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin cuvinte, gesturi și semne,

i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse de către președintele

comisiei de Recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele

raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu va semna procesele-verbale de recepție

a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din satul

Sadaclia, raionul Basarabeasca.

În continuare, la data de 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în

mun.Chișinău, perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului

infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie

transmiși prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La data de 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în orașul

Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, în automobilul lui Ciorba Sergiu,

de model Nissan, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile sale criminale, a acceptat și

primit de la Ciorba Sergiu bani în sumă de 10000 lei, o parte din suma extorcată

anterior.

3

În continuare, la data de 22 iunie 2012, ora 12.30, Achiruș Ion, aflându-se în

orașul Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, împreună cu responsabilul

tehnic Haruța Hristofor, a pretins și extorcat de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”,

Ciorba Sergiu 10000 lei, indicând necesitatea transmiterii sumei extorcate restante

drept condiție de semnare a proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție,

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din satul Sadaclia, raionul

Basarabeasca.

La data de 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție

telefonică cu Ciorba Sergiu, a confirmat repetat că președintele Comisiei de recepție a

lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca

Achiruș Ion, pune condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale

de recepție a lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în

baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între

Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul Comunitar

„Speranța” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor, s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18-16.20, care a avut loc între

Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul a confirmat că președintele Comisiei de

recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, a acceptat oferta făcută de Ciorba Sergiu și, în calitate de

președinte al comisei, urmează să semneze procesele-verbale de recepție finală.

La data de 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor,

acționând la indicația lui Achiruș Ion, aflându-se în holul etajului doi al sediului

Consiliului raional Basarabeasca, a acceptat și a primit de la directorul SRL

„Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu suma de 10000 lei.

Tot atunci, suma de bani primită a fost împărțită de către responsabilul tehnic

Haruța Hristofor, între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume: vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul Comisiei, Haruța Hristofor - 1700 lei și șeful-

interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul Comisiei

Bolgar Svetlana - 1300 lei.

În continuare, acționând conform înțelegerii prealabile, din suma de 7000 lei,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion i-a transmis președintelui

Raionului Basarabeasca, Cernauțan Ilie suma de 2500 lei, care la rândul său a acceptat-

o și primit-o.

2.1. Tot el, Cernauțan Ilie, în perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind

responsabil, conform Legii privind administrația publică locală, de monitorizarea și

controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care autoritatea

administrației publice locale participă în calitate de partener public, precum și de

verificarea, din oficiu sau la cerere, a cheltuirii mijloacelor bănești a bugetului raional

Basarabeasca, prin urmare fiind persoană care are influență asupra membrilor Comisiei

de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției asistență

socială a Consiliului raional Basarabeasca, și anume a vicepreședintelui raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, fiind inclusiv președinte al comisiei menționate,

4

responsabilul tehnic Haruța Hristofor și a șefului-interimar al Secției construcții,

gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana, prin intermediul acestora, făcând uz

de cuvinte, gesturi și semne a pretins, acceptat și primit, prin mijlocitor, bani pentru

sine în scopul intervenirii pe lângă membrii comisiei menționate în vederea

determinării acestora să urgenteze semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor

de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de

antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare

a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din satul Sadaclia,

raionul Basarabeasca.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, care era

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana,

acționând conform înțelegerii prealabile, sub amenințarea de a nu semna procesele-

verbale menționate, prin crearea intenționată a unor condiții care îl impuneau pe Ciorba

Sergiu să le ofere în scopul prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale

legale, au extorcat prin cuvinte, gesturi și semne de la Ciorba Sergiu bani în sumă de

30000 lei.

La data de 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în orașul

Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca, urmărind scopul

realizării planului infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu a convenit și

acceptat că pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL „CRO-Construct" la Centrul Comunitar „Speranța” din satul Sadaclia, raionul

Basarabeasca, Ciorba Sergiu urmează să-i transmită 10000 lei drept primă rată din

suma de 30000, extorcată anterior.

În continuare, la 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în orașul

Basarabeasca, sediul Consiliului raional, urmărind scopul realizării planului

infracțional prestabilit și indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin

cuvinte, gesturi și semne i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse

de președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu va semna procesele-

verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-

Prim”, în baza contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat

între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar

„Speranța” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca.

La data de 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în mun.Chișinău,

perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie transmiși

prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La data de 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în orașul

Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, în automobilul lui Ciorba Sergiu,

de model ,,Nissan”, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile sale criminale a acceptat

și primit de la Ciorba Sergiu suma de 10000 lei, o parte din banii extorcați anterior.

În continuare, la 22 iunie 2012, ora 12:30, Achiruș Ion, aflându-se în orașul

Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, împreună cu responsabilul tehnic

5

Haruța Hristofor a pretins și extorcat de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba

Sergiu 10000 lei indicând necesitatea transmiterii sumei extorcate restante drept

condiție de semnare a proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție,

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din satul Sadaclia, raionul

Basarabeasca.

La data de 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție

telefonică cu Ciorba Sergiu, a confirmat repetat că președintele Comisiei de recepție a

lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca

Achiruș Ion, pune condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale

de recepție a lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în

baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între

Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar

„Speranța” din satul Sadaclia, raionul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor, s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion, în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18-16.20, care a avut loc între

responsabilul tehnic Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul a confirmat că

președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, a acceptat oferta făcută de către

Ciorba Sergiu și urmează să semneze în calitate de președinte al comisei procesele-

verbale de recepție finală.

La data de 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor,

acționând la indicația inculpatului Achiruș Ion, aflându-se în holul etajului doi al

sediului Consiliului raional Basarabeasca, a acceptat și primit de la directorul SRL

„Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu suma de 10000 lei.

Tot atunci, banii primiți au fost împărțiți de către responsabilul tehnic Haruța

Hristofor între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume: vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, Haruța Hristofor - 1700 lei și șeful-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor

la Centrul comunitar „Speranța”, Bolgar Svetlana - 1300 lei.

În continuare, acționând conform înțelegerii prealabile, din suma de 7000 lei,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion i-a transmis președintelui

Raionului Basarabeasca Cernauțan Ilie suma de 2500 lei, care la rândul său a acceptat-o

și primit-o.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care:

- Cernauțan Ilie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(3)

lit.a) Cod penal la 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în

organele administrației publice pe o perioadă de 4 ani și în baza art.326 alin.(2) lit.b)

Cod penal la 4 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă

definitivă de 12 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a desfășura activitate în organele administrației publice pe termen de 4 ani;

6

- Achiruș Ion să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(3) lit.a)

Cod penal la 12 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în

organele administrației publice pe o perioadă de 5 ani și în baza art.326 alin.(2) lit.b)

Cod penal la 5 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă

definitivă de 15 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a desfășura activitate în organele administrației publice pe termen de 5 ani;

- Bolgar Svetlana să fie recunoscută vinovată și condamnată în baza art.324

alin.(2) lit.b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura

activitate în organele administrației publice pe o perioadă de 4 ani și în baza art.42, 326

alin.(2) lit.b) Cod penal la 3 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, să-i fie

stabilită pedeapsă definitivă de 8 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis pentru

femei, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în organele administrației publice

pe termen de 4 ani;

- Haruța Hristofor să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2)

lit.b) Cod penal la 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a desfășura activitate în

organele administrației publice pe o perioadă de 4 ani și în baza art.42,326 alin.(2) lit.b)

Cod penal 5 ani închisoare, iar în temeiul art.84 Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă

definitivă de 10 ani închisoare, în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul

de a desfășura activitate în organele administrației publice pe termen de 4 ani.

În sensul celor solicitate, procurorul a invocat că prima instanță nu a enunțat

temeiurile pentru achitarea inculpaților de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.326 Cod penal, precum și achitarea integrală a inculpatei S.Bolgar; -

eronat a considerat că acuzarea nu a calificat corect acțiunile și respectiv, greșit a

dispus achitarea inculpaților; - instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele

cauzei și eronat a considerat drept nule o parte din măsurile speciale de investigație, pe

motiv că organul de urmărire penală a avut o ingerința activă și nu a respectat obligația

pasivă; - instanța a interpretat eronat termenul „influență”; - instanța nu a ținut cont de

gravitatea faptelor comise, și anume efectele corupției, individualizând eronat

pedepsele penale;

- avocatul Ș.Porumbescu în numele inculpatului I.Cernauțan, care a solicitat

casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să

fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(3) lit.a)

Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui nu sunt întrunite elementele infracțiunii,

invocând că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate nu este probată; -

instanța a apreciat arbitrat probele și circumstanțele cauzei, iar declarațiile lui S.Ciorba

date în cadrul urmăririi penale și cele date la faza cercetării judecătorești sunt diferite; -

partea descriptivă a învinuirii este în contradicție cu partea rezolutivă a semnelor

calificative a componenței de infracțiune; - în procesul urmăririi penale, organul de

urmărire penală a comis încălcări de procedură;

- inculpatul I.Cernauțan, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat pe motiv că acțiunile sale nu

întrunesc elementele infracțiunii, invocând că instanța a apreciat arbitrat probele și

circumstanțele cauzei, vinovăția sa în comiterea infracțiunii incriminate nefiind

probată; - partea acuzării nu a demonstrat prezența laturii subiective în acțiunile sale și

nu s-a confirmat faptul că el ar fi extorcat bani; - la baza condamnării au fost puse

probe declarative și contradictorii, precum și instanța a dat o apreciere selectivă

probelor; - în procesul urmăririi penale, organul de urmărire penală a comis încălcări de

7

procedură;

- avocatul H.Cîrboba în numele inculpatului I.Achiruș, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie

achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art.324 alin.(3) lit.a) Cod penal, invocând că instanța a apreciat arbitrat probele și

circumstanțele cauzei; - nu a fost stabilit rolul lui S.Ciorba și cine l-a împuternicit să

reprezinte interesele companiei „Croconstruct-Prim” SRL; - în procesul urmăririi

penale, organul de urmărire penală a comis încălcări grave de procedură;

- inculpatul I.Achiruș, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, invocând că probele au fost

administrate de către organul de urmărire penală cu încălcarea gravă a normelor de

procedură penală; - până la expedierea dosarului în instanța de judecată, nu i s-a oferit

posibilitatea să facă cunoștință cu materialele cauzei, precum și nu a fost asigurat cu

traducător; - cauza penală a fost fabricată de martorul principal din partea acuzării,

S.Ciorba, care a avut calitatea de agent provocator; - instanța a apreciat arbitrat probele

și circumstanțele cauzei;

- avocatul G.Medeleanu în numele inculpatului H.Haruța, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acesta să fie

achitat în baza art.324 alin.(3) lit.a) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, invocând că inculpatul nu poate fi subiect al

componenței infracțiunii, iar acuzarea nu a prezentat probe care să dovedească

contrariul; - instanța a pus la baza sentinței de condamnare probe care au fost

administrate cu încălcarea normelor de procedură penală.

apelurile declarate de către procuror, avocatul Ș.Porumbescu în numele inculpatului

I.Cernauțan și inculpat, avocatul H.Cîrboba în numele inculpatului I.Achiruș și inculpat

și de către avocatul G.Medeleanu în numele inculpatului H.Haruța au fost admise,

casată sentința în partea achitării lui S.Bolgar în baza art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod

penal și condamnării lui I.Cernauțan și I.Achiruș în baza art.324 alin.(3) lit.a) Cod

penal și a lui H.Haruța în baza art.324 alin.(2) lit.b) Cod penal și pronunțată o nouă

hotărâre în această parte, după cum urmează.

- Cernauțan Ilie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2)

lit.b) și c) Cod penal la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 3

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- Achiruș Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2)

lit.b) și c) Cod penal la 7 ani și 6 luni închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 4

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- Haruța Hristofor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324

alin.(2) lit.b) și c) Cod penal la 7 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, iar în temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, s-a dispus executarea separată a

pedepselor aplicate prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din 25 iunie 2012 - 160 de

ore de muncă neremunerată în folosul comunității și prin prezenta sentință;

- Bolgar Svetlana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.324

alin.(2) lit.b) și c) Cod penal la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 1000 unități

convenționale, cu privarea de dreptul de a exercita funcții publice pe un termen de 3

8

ani. În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pe un termen de probațiune de 5 ani.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că situația de fapt și de drept

reținută de către prima instanță nu corespunde pe toate capetele de învinuire aduse

inculpaților. Deși instanța corect a conchis că inculpații urmează să fie achitați de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42, 326 alin.(2) lit.b) Cod penal,

eronat a achitat-o pe S.Bolgar de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute

art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod penal. De asemenea, deși prima instanță corect a stabilit că

inculpații I.Cernauțan, I.Achiruș și H.Haruța au săvârșit infracțiunea prevăzută de

art.324 Cod penal - corupere pasivă, nu a dat o încadrare juridică corespunzătoare

acțiunilor acestora.

Astfel, faptele comise de către I.Cernauțan și I.Achiruș urmau corect a fi

reâncadrate din prevederile art.324 alin.(3) lit.a) în cele ale art.324 alin.(2) lit.b), c) Cod

penal, iar cele comise de către H.Haruța și S.Bolgar - în baza art.324 alin.(2) lit.b), c)

Cod penal, astfel cum a fost formulată învinuirea.

Cu referire la infracțiunea imputată inculpaților I.Cernauțan, I.Achiruș, H.Haruța

și S.Bolgar în baza art.42, 326 Cod penal, instanța de apel a indicat că prima instanță a

dat apreciere corectă probelor administrate și circumstanțelor cauzei, examinându-le

conform art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor și corect a ajuns la concluzia potrivit căreia vinovăția

inculpaților în săvârșirea respectivei infracțiuni nu este probată, achitându-i, pe motiv

că nu sunt întrunite elementele infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a precizat că în temeiul art.8 alin.(1) și (3) Cod de

procedură penală, persoana acuzată de săvârșirea unei infracțiuni este prezumată

nevinovată atâta timp cât vinovăția sa nu-i va fi dovedită, în modul prevăzut de

prezentul cod, într-un proces judiciar public, în cadrul căruia îi vor fi asigurate toate

garanțiile necesare apărării sale, și nu va fi constatată printr-o hotărâre judecătorească

de condamnare definitivă. Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea

infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea

bănuitului, învinuitului, inculpatului.

Complementar, instanța de apel a indicat că, în situația în care a fost recunoscută

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 Cod penal -

corupere pasivă, încadrarea acțiunilor în baza art.42, 326 alin.(2) lit.b) Cod penal,

pentru aceeași faptă, ar duce la o dublă sancționare a inculpaților, ceea ce contravine

principiilor fundamentale de drept penal și procesual penal.

Totodată, instanța de apel a precizat că, în cazul infracțiunii prevăzute de art.326

Cod penal, înțelegerea ce vizează îndeplinirea ori îndeplinirea cu întârziere sau grăbită

a unei acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, poate avea loc între

corupător și o altă persoană (alta decât o persoană publică, o persoană cu funcție de

demnitate publică, o persoană publică străină sau un funcționar internațional), astfel în

cadrul acestei infracțiuni se trafică influența și nu funcția, menționând în acest sens că,

între inculpații I.Cernauțan, I.Achiruș, H.Haruța și S.Bolgar există raporturi de

subordonare, control și colaborare, iar potrivit art.326 Cod penal, respectivele acțiuni

nu sunt caracteristice infracțiunii de trafic de influență și astfel, în acțiunile inculpaților

9

lipsesc elementele constitutive ale infracțiuni.

4.1. Cu referire la infracțiunea imputată inculpaților I.Cernauțan, I.Achiruș,

H.Haruța și S.Bolgar în baza art.324 alin.(2) Cod penal, instanța de apel a constatat că:

- Cernauțan Ilie, activând în calitate de președinte al raionului Basarabeasca,

fiind desemnat în baza deciziei consiliului raional Basarabeasca nr.03/03 din

09.07.2011, fiind autoritate publică executivă a consiliului raional Basarabeasca, adică

având statut de persoană publică, căreia, prin lege, i-au fost acordate permanent

drepturi și obligații în vederea îndeplinirii activități de interes public, a acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice stabilite de art.53 alin.(1)

lit.b), c), d), d2), g), i), j) din Legea privind administrația publică locală nr.436-XVI din

28.12.2006, și anume asigură, în limitele competenței sale, respectarea Constituției, a

legilor și altor acte normative, contribuie la menținerea ordinii publice, asigurarea

securității și apărarea drepturilor cetățenilor, contribuie la buna colaborare a serviciilor

publice desconcentrate în soluționarea problemelor de interes raional, asigură

monitorizarea și controlul realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care

autoritatea administrației publice locale participă în calitate de partener public,

semnează actele și contractele încheiate în numele raionului sau al consiliului raional,

exercită funcția de ordonator principal de credite al raionului, verifică, din oficiu sau la

cerere, încasarea mijloacelor la bugetul raional și cheltuirea lor, informează operativ

consiliul raional despre situația existentă, coordonează și controlează activitatea

serviciilor publice ale consiliului raional; audiază rapoartele și informațiile șefilor

acestor servicii și propune soluții pentru îmbunătățirea activității acestora; ignorând

prevederile art.2 din Legea privind Codul de conduită a funcționarului public nr.25-

XVI din 22.02.2008, potrivit cărora, în exercitarea funcției publice, funcționarul public

se călăuzește de principiile legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului

și loialității, precum și prevederile Legii privind statutul alesului local nr.768-XIV din

02.02.200, potrivit cărora, alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor,

să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice

locale pe care o reprezintă, acționând în complicitate cu mai multe persoane, contrar

obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a primit bani ce nu i se cuvin, în

următoarele circumstanțe.

În perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind responsabil, conform Legii

privind administrația publică locală, de monitorizare și controlul realizării proiectelor

de parteneriat public-privat în care autoritatea administrației publice locale participă în

calitate de partener public precum și de verificarea, din oficiu sau la cerere, a cheltuirii

mijloacelor bănești a bugetului raional Basarabeasca, prin urmare fiind persoană care

are influență asupra membrilor Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța” din cadrul secției asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, și

anume a vicepreședintelui raionului Basarabeasca Achiruș Ion, care era desemnat și

președinte al comisiei menționate, responsabilului tehnic Haruța Hristofor și a șefului-

interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana, prin

intermediul acestora, făcând uz de cuvinte, gesturi și semne a pretins, acceptat și primit,

prin mijlocitor, bani pentru sine în scopul intervenirii pe lângă membrii comisiei

menționate în vederea determinării acestora să urgenteze semnarea proceselor-verbale

de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în

baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între

Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar

10

„Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca, până când directorul SRL

„Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu nu v-a oferi mită în mărime de 30000 lei.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca, Achiruș Ion care era

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana,

acționând conform înțelegerii prealabile, sub amenințare cu refuzul de a semna

procesele-verbale menționate, prin crearea intenționată a unor condiții care să-l

determine pe Ciorba Sergiu să le ofere banii solicitați, în scopul prevenirii

consecințelor nefaste pentru interesele sale legale, au extorcat de la acesta, prin cuvinte,

gesturi și semne, 30000 lei.

În continuare, la 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, urmărind scopul realizării

planului infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu a convenit și acceptat că

pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de

către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3

din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct”

la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca, Ciorba Sergiu

urmează să-i transmită 10000 lei drept prima rată din suma de 30000, extorcată

anterior.

La 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, la sediul

Consiliului raional, urmărind scopul realizării planului infracțional prestabilit și

indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin cuvinte, gesturi și semne,

i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse de către președintele

Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele

raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu o să semneze procesele-verbale de

recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în mun.Chișinău,

perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie transmiși

prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, în

fața edificiului Consiliului raional, în automobilul lui Ciorba Sergiu, de model

,,Nissan”, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile criminale, a acceptat și primit de la

Ciorba Sergiu, suma de 10000 lei, ceea ce constituie o parte din banii extorcați anterior.

În continuare, la 22 iunie 2012, ora 12.30, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional împreună cu responsabilul tehnic

Haruța Hristofor a pretins și extorcat de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba

Sergiu 10000 lei, indicând necesitatea transmiterii sumei extorcate restante drept

condiție de semnare a proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul

Basarabeasca.

11

La 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție telefonică cu

Ciorba Sergiu, a reconfirmat că președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, pune

condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a

lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18-16.20, care a avut loc între

Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul i-a confirmat că președintele Comisiei de

recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, i-a acceptat oferta făcută și că urmează să semneze

procesele-verbale de recepție finală.

La 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor, acționând la

indicația lui Achiruș Ion, aflându-se în holul de la etajul doi al sediului Consiliului

raional Basarabeasca, a acceptat și a primit de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”,

Ciorba Sergiu, banii în număr de 10000 lei.

Tot atunci, banii primiți au fost împărțiți de către responsabilul tehnic Haruța

Hristofor, între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, Haruța Hristofor a primit 1700 și șeful-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor

la Centrul comunitar „Speranța”, Bolgar Svetlana a primit 1300 lei.

În continuare, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, acționând

conform înțelegerii prealabile, din cei 7000 lei, i-a transmis președintelui raionului

Basarabeasca Cernauțan Ilie 2500 lei, pe care ultimul i-a acceptat și primit.

- Achiruș Ion, activând în calitate de vicepreședinte al raionului Basarabeasca,

fiind desemnat în baza deciziei Consiliului raional Basarabeasca nr.03/04 din

09.07.2011, fiind autoritate publică executivă a consiliului raional Basarabeasca, adică

având statut de persoană publică, căreia, prin lege, i-au fost acordate permanent

drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, a acțiunilor

administrative de dispoziție și organizatorico-economice stabilite, inclusiv de art.22

alin.(1) lit.a), b), c), f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008 și anume: funcționarul public este

obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la

care Republica Moldova este parte; să respecte cu strictețe drepturile și libertățile

cetățenilor; să fie loial autorității publice în care activează; să îndeplinească cu

responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate

toate atribuțiile de serviciu; să respecte normele de conduită profesională prevăzute de

lege; să respecte regulamentul intern, ignorând prevederile art.2 din Legea privind

Codul de conduită a funcționarului public nr.25-XVI din 22.02.2008, potrivit cărora, în

exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile legalității,

imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității precum și prevederile

Legii privind statutul alesului local nr.768-XIV din 02.02.200, potrivit cărora, alesul

12

local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu

personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă,

acționând în complicitate cu mai multe persoane, contrar obligațiilor și interdicțiilor

impuse de funcția deținută a primit bani ce nu i se cuvin, în următoarele circumstanțe.

În perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind desemnat în calitate de președinte

al comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției

asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, fiind împuternicit, în temeiul art.52

alin.(4) din Legea privind administrația publică locală, de monitorizarea și controlul

realizării proiectelor de parteneriat public-privat în care autoritatea administrației

publice locale participă în calitate de partener public precum și de verificarea, din

oficiu sau la cerere, a cheltuirii mijloacelor bănești a bugetului raional Basarabeasca,

acționând la indicația președintelui raionului Basarabeasca, Cernauțan Ilie, în

participație cu membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța” din cadrul secției asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, și

anume responsabilul tehnic, Haruța Hristofor și șeful-interimar al Secției construcții,

gospodărie comunală și drumuri, Bolgar Svetlana, făcând uz de cuvinte, gesturi și

semne, le-a sugerat membrilor comisiei să tergiverseze semnarea proceselor-verbale de

recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca, până când directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba

Sergiu nu v-a oferi mită în mărime de 30000 lei, bani pe care ulterior să-i împartă între

ei.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, fiind

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana

sub amenințare cu refuzul de a semna procesele-verbale menționate, prin crearea

intenționată a unor condiții care să-l determine pe Ciorba Sergiu să le ofere banii

solicitați, în scopul prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale legale, au

extorcat de la acesta, prin cuvinte, gesturi și semne, 30000 lei.

În continuare, la 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional, urmărind scopul realizării

planului infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu a convenit și acceptat că

pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de

către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3

din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct”

la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca, Ciorba Sergiu

urmează să-i transmită 10000 lei drept prima rată din suma de 30000, extorcată

anterior.

La 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, la sediul

Consiliului raional, urmărind scopul realizării planului infracțional prestabilit și

indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin cuvinte, gesturi și semne,

i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse de către președintele

Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele

raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu o să semneze procesele-verbale de

recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

13

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în mun.Chișinău,

perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie transmiși

prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, în

fața edificiului Consiliului raional, în automobilul lui Ciorba Sergiu, de model

,,Nissan”, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile criminale, a acceptat și primit de la

Ciorba Sergiu, suma de 10000 lei, ceea ce constituie o parte din banii extorcați anterior.

La 22 iunie 2012, ora 12.30, Achiruș Ion, aflându-se în or.Basarabeasca, în fața

edificiului Consiliului raional împreună cu responsabilul tehnic Haruța Hristofor a

pretins și extorcat de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu 10000 lei,

indicând necesitatea transmiterii sumei extorcate restante drept condiție de semnare a

proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL

„Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din

06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la

Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție telefonică cu

Ciorba Sergiu, a reconfirmat că președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, pune

condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a

lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18- 6.20, care a avut loc între

Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul i-a confirmat că președintele Comisiei de

recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, i-a acceptat oferta făcută și că urmează să semneze

procesele-verbale de recepție finală.

La 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor, acționând la

indicația lui Achiruș Ion, aflându-se în holul de la etajul doi al sediului Consiliului

raional Basarabeasca, a acceptat și a primit de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”,

Ciorba Sergiu, banii în număr de 10000 lei.

Tot atunci, banii primiți au fost împărțiți de către responsabilul tehnic Haruța

Hristofor, între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, Haruța Hristofor a primit 1700 și șeful-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor

la Centrul comunitar „Speranța”, Bolgar Svetlana a primit 1300 lei.

În continuare, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, acționând

conform înțelegerii prealabile, din cei 7000 lei, i-a transmis președintelui raionului

14

Basarabeasca Cernauțan Ilie 2500 lei, pe care ultimul i-a acceptat și primit.

- Haruța Hristofor, activând, în baza deciziei președintelui raionului

Basarabeasca nr.174 din 14.11.2011, în calitate de responsabil tehnic în cadrul

Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, adică având calitatea

de persoană publică, căreia, prin lege, i-au fost acordate permanent drepturi și obligații

în vederea îndeplinirii activități de interes public, inclusiv de art.22 alin.(1) lit.a), b), c),

f), g) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-

XVI din 04.07.2008 și anume: funcționarul public este obligat să respecte Constituția,

legislația în vigoare, precum și tratatele internaționale la care Republica Moldova este

parte; să respecte cu strictețe drepturile și libertățile cetățenilor; să fie loial autorității

publice în care activează; să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine, în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu; să

respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege; să respecte regulamentul

intern, ignorând prevederile art.2 al Legii privind Codul de conduită a funcționarului

public nr.25-XVI din 22.02.2008, potrivit cărora, în exercitarea funcției publice,

funcționarul public se călăuzește de principiile legalității, imparțialității, independenței,

profesionalismului și loialității acționând în complicitate cu mai multe persoane,

contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a primit bani ce nu i se

cuvin, în următoarele circumstanțe.

În perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind desemnat în calitate de membru al

Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției

asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, acționând la indicația

vicepreședintelui raionului Basarabeasca, Achiruș Ion, în participație cu membrii

Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției

asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, și anume vicepreședintele

raionului Basarabeasca, Achiruș Ion, având de asemenea, calitatea de președinte al

comisiei și șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri,

Bolgar Svetlana, făcând uz de cuvinte, gesturi și semne, le-a sugerat membrilor

comisiei să tergiverseze semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de

construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de

antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare

a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul

Basarabeasca, până când directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu nu v-a

oferi 30000 lei mită, bani pe care ulterior să-i împartă între ei.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, fiind

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana

sub amenințare cu refuzul de a semna procesele-verbale menționate, prin crearea

intenționată a unor condiții care să-l determine pe Ciorba Sergiu să le ofere banii

solicitați, în scopul prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale legale, au

extorcat de la acesta, prin cuvinte, gesturi și semne, 30000 lei.

În continuare, la 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca, urmărind scopul

realizării planului infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu a convenit și

acceptat că pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

15

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul

Basarabeasca, Ciorba Sergiu urmează să-i transmită 10000 lei drept prima rată din

suma de 30000, extorcată anterior.

La 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, la sediul

Consiliului raional Basarabeasca, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit și indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin cuvinte,

gesturi și semne, i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse de către

președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu o să semneze

procesele-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL

„Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din

06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la

Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în mun.Chișinău,

perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie transmiși

prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, în

fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca, în automobilul lui Ciorba Sergiu, de

model ,,Nissan”, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile criminale, a acceptat și

primit de la Ciorba Sergiu, suma de 10000 lei, ceea ce constituie o parte din banii

extorcați anterior.

La 22 iunie 2012, ora 12.30, Achiruș Ion, aflându-se în or.Basarabeasca, în fața

edificiului Consiliului raional Basarabeasca împreună cu responsabilul tehnic Haruța

Hristofor a pretins și extorcat de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu

10000 lei, indicând necesitatea transmiterii sumei extorcate restante drept condiție de

semnare a proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către

SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din

06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la

Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție telefonică cu

Ciorba Sergiu, a reconfirmat că președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, pune

condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a

lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18-16.20, care a avut loc între

Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul i-a confirmat că președintele Comisiei de

recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, i-a acceptat oferta făcută și că urmează să semneze

procesele-verbale de recepție finală.

La 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor, acționând la

16

indicația lui Achiruș Ion, aflându-se în holul de la etajul doi al sediului Consiliului

raional Basarabeasca, a acceptat și a primit de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”,

Ciorba Sergiu, banii în număr de 10000 lei.

Tot atunci, banii primiți au fost împărțită de către responsabilul tehnic Haruța

Hristofor, între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, Haruța Hristofor a primit 1700 și șeful-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor

la Centrul comunitar „Speranța”, Bolgar Svetlana a primit 1300 lei.

În continuare, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, acționând

conform înțelegerii prealabile, din cei 7000 lei, i-a transmis președintelui raionului

Basarabeasca Cernauțan Ilie 2500 lei, pe care ultimul i-a acceptat și primit.

- Bolgar Svetlana, activând în funcția de șef-interimar al Secției construcții,

gospodărie comunală și drumuri din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, fiind desemnată în baza deciziei președintelui raionului

Basarabeasca nr.174 din 14.11.2011, în calitate de membru al Comisiei de recepție a

lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției asistență socială a

Consiliului raional Basarabeasca, adică având calitatea de persoană publică, căreia, prin

lege, i-au fost acordate permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, a acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice

stabilite, inclusiv de art.22 alin.(1) lit.a), b), c), f), g) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008 și anume:

funcționarul public este obligat să respecte Constituția, legislația în vigoare, precum și

tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; să respecte cu strictețe

drepturile și libertățile cetățenilor; să fie loial autorității publice în care activează; să

îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine, în spirit de inițiativă și

colegialitate toate atribuțiile de serviciu; să respecte normele de conduită profesională

prevăzute de lege; să respecte regulamentul intern, ignorând prevederile art.2 al Legii

privind Codul de conduită a funcționarului public nr.25-XVI din 22.02.2008, potrivit

cărora, în exercitarea funcției publice, funcționarul public se călăuzește de principiile

legalității, imparțialității, independenței, profesionalismului și loialității acționând în

complicitate cu mai multe persoane, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de

funcția deținută a primit bani ce nu i se cuvin, în următoarele circumstanțe.

În perioada decembrie 2011 - iulie 2012, fiind desemnată în calitate de membru

al Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul secției

asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca, fiind împuternicită și acționând la

indicația președintelui raionului Basarabeasca, Cernauțan Ilie, în participație cu

membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța” din cadrul

secției asistență socială a Consiliului raional Basarabeasca și anume, vicepreședintele

raionului Basarabeasca, Achiruș Ion, având de asemenea, calitatea de președinte al

comisiei și responsabilul tehnic, Haruța Hristofor, făcând uz de cuvinte, gesturi și

semne, a pretins, acceptat și primit, personal, pentru sine și pentru o altă persoană, bani,

în scopul intervenirii pe lângă membrii comisiei menționate în vederea determinării

acestora să urgenteze semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de

construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de

antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare

17

a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul

Basarabeasca, până când directorul SRL „Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu nu v-a

oferi 30000 lei mită, bani pe care ulterior să-i împartă între ei.

În continuare, membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintelui raionului Basarabeasca, Achiruș Ion, fiind

desemnat și președinte al comisiei menționate, responsabilul tehnic Haruța Hristofor și

șeful-interimar al Secției construcții, gospodărie comunală și drumuri Bolgar Svetlana

sub amenințare cu refuzul de a semna procesele-verbale menționate, prin crearea

intenționată a unor condiții care să-l determine pe Ciorba Sergiu să le ofere banii

solicitați, în scopul prevenirii consecințelor nefaste pentru interesele sale legale, au

extorcat de la acesta, prin cuvinte, gesturi și semne, 30000 lei.

În continuare, la 06 aprilie 2012, ora 16.00, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca, urmărind scopul

realizării planului infracțional prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu a convenit și

acceptat că pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a lucrărilor de construcție

efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză

nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și

SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul

Basarabeasca, Ciorba Sergiu urmează să-i transmită 10000 lei drept prima rată din

suma de 30000, extorcată anterior.

La 06 aprilie 2012, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, la sediul

Consiliului raional Basarabeasca, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit și indicațiile lui Achiruș Ion, în discuție cu Ciorba Sergiu, prin cuvinte,

gesturi și semne, i-a sugerat ultimului că dacă nu va accepta condițiile impuse de către

președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”,

vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, comisia nu o să semneze

procesele-verbale de recepție a lucrărilor de construcție efectuate de către SRL

„Croconstruct-Prim”, în baza contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din

06.08.2010, încheiat între Agenția de implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la

Centrul comunitar „Speranța” din s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 18 aprilie 2012, ora 12.00, Achiruș Ion, aflându-se în mun.Chișinău,

perimetru bd.Ștefan cel Mare 73, urmărind scopul realizării planului infracțional

prestabilit în discuție cu Ciorba Sergiu, a convenit ca banii extorcați să fie transmiși

prin intermediul responsabilului tehnic Haruța Hristofor.

La 20 aprilie 2012, ora 14.20, Haruța Hristofor, aflându-se în or.Basarabeasca, în

fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca, în automobilul lui Ciorba Sergiu, de

model ,,Nissan”, cu n/î XXXXX, continuându-și intențiile criminale, a acceptat și

primit de la Ciorba Sergiu, suma de 10000 lei, ceea ce constituie o parte din banii

extorcați anterior.

În continuare, la 22 iunie 2012, ora 12.30, Achiruș Ion, aflându-se în

or.Basarabeasca, în fața edificiului Consiliului raional Basarabeasca împreună cu

responsabilul tehnic Haruța Hristofor a pretins și extorcat de la directorul SRL

„Croconstruct-Prim”, Ciorba Sergiu 10000 lei, indicând necesitatea transmiterii sumei

extorcate restante drept condiție de semnare a proceselor-verbale de recepție a

lucrărilor de construcție efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr.IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

18

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

La 28 iunie 2012, ora 12.00-12.05, Haruța Hristofor, în discuție telefonică cu

Ciorba Sergiu, a reconfirmat că președintele Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, pune

condiții și creează impedimente pentru semnarea proceselor-verbale de recepție a

lucrărilor de construcție, efectuate de către SRL „Croconstruct-Prim”, în baza

contractului de antrepriză nr IFB/F-6573-EC3 din 06.08.2010, încheiat între Agenția de

implementare a SP și SRL ,,CRO-Construct” la Centrul comunitar „Speranța” din

s.Sadaclia, r-nul Basarabeasca.

Totodată, Haruța Hristofor s-a obligat să insiste pe lângă Achiruș Ion în vederea

semnării proceselor-verbale de recepție finală.

În discuția telefonică din 28 iunie 2012, ora 16.18-16.20, care a avut loc între

Haruța Hristofor și Ciorba Sergiu, primul i-a confirmat că președintele Comisiei de

recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, vicepreședintele raionului

Basarabeasca Achiruș Ion, i-a acceptat oferta făcută și că urmează să semneze

procesele-verbale de recepție finală.

La 17 iulie 2012, ora 16.40, responsabilul tehnic Haruța Hristofor, acționând la

indicația lui Achiruș Ion, aflându-se în holul de la etajul doi al sediului Consiliului

raional Basarabeasca, a acceptat și a primit de la directorul SRL „Croconstruct-Prim”,

Ciorba Sergiu, banii în număr de 10000 lei.

Tot atunci, banii primiți au fost împărțiți de către responsabilul tehnic Haruța

Hristofor, între membrii Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar

„Speranța”, și anume vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, a primit

7000 lei, responsabilul tehnic din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, Haruța Hristofor a primit 1700 și șeful-interimar al Secției

construcții, gospodărie comunală și drumuri din cadrul comisiei de recepție a lucrărilor

la Centrul comunitar „Speranța”, Bolgar Svetlana a primit 1300 lei.

În continuare, vicepreședintele raionului Basarabeasca Achiruș Ion, acționând

conform înțelegerii prealabile, din cei 7000 lei, i-a transmis președintelui raionului

Basarabeasca Cernauțan Ilie 2500 lei, pe care ultimul i-a acceptat și primit.

4.2. Pentru cele constatate supra, instanța de apel a pus la bază declarațiile

martorilor S.Ciorba, N.Arnaut, S.Busuioc, Gh.Casîm, V.Lupașcu, M.Jelezoglo,

G.Dragnev, P.Nicolaeva, V.Cașu, F.Răcilă și actele cauzei - procesele-verbale ale

interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor, inclusiv cu înregistrare de imagini din

07.04.2012, 18.04.2012, 20.04.2012, 13.06.2012, 22.06.2012, 28.06.2012, 04.07.2012,

18.07.2012, avute între S.Ciorba, I.Achiruș, H.Haruța, prin care se confirmă faptul

extorcării sumei de 30000 lei, condiționării transmiterii sumei de bani extorcate până la

semnarea actelor de recepție de către inculpați, caracterul prelungit al acțiunilor

acestora, de asemenea din aceste convorbiri rezultă coparticiparea atât a lui I.Achiruș,

H.Haruța și S.Bolgar în obligațiile cărora itra întocmirea și semnarea actului de recepție

a lucrărilor, cât și a lui I.Cernauțan care, reieșind din discuția cu ceilalți inculpați, a

cunoscut despre schema de transmitere a banilor și după percheziție le-a indicat

acestora că trebuie că aibă o poziție unică de apărare, precum că banii depistați în urma

percheziției i-au împrumutat; - de percheziție și examinare corporală a inculpaților, de

percheziție în biroul de serviciu a lui S.Bolgar din 17.07.2012, de cercetare la fața

locului, prin care se confirmă cu certitudine că la inculpații I.Cernauțan, I.Achiruș,

H.Haruța și S.Bolgar au fost ridicate mijloacele bănești extorcate și primite de la

19

S.Ciorba, prelucrate cu soluție fluorescentă „MITĂ CCEC”, soluție care a fost depistată

și pe mâinile inculpaților I.Cernauțan și I.Achiruș; - de recepție și terminare a lucrărilor

nr.174 din 14.11.2011, de examinare și recunoaștere a acestui procesul-verbal ca

document și anexat la dosar din 24.07.2012; - ordonanțele de recunoaștere și de

anexare a corpurilor delicte din 27.07.2015; - mijloacele bănești extorcate și depistate

la inculpați; - rapoartele de expertiză nr.1644-1647 CNEJ din 31.07.2012 și

02.08.2012, nr.483-490 CCCEC din 31.07.2012 și 02.08.2012, nr.9207 din 12.12.2014;

corpurile delicte - opt unități optice de stocare a informației cu numerele 1004 - 1011.

Astfel, instanța de apel, dând o nouă apreciere probelor administrate în faza

urmăririi penale, cercetate în prima instanță și instanța de apel, precum și apreciind

probele noi prezentate instanței, examinându-le conform art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a stabilit că acțiunile

inculpaților I.Cernauțan, I.Achiruș, H.Haruța și S.Bolgar se încadrează în componența

infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal - corupere pasivă, adică

fapta persoanei publice care pretinde, acceptă și primește, prin mijlocitor, bani, ce nu i

se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, săvârșită

de două și mai multe persoane cu extorcare de bunuri, fiind întrunite toate elementele

constitutive ale infracțiunii.

În context, instanța de apel a menționat că argumentele inculpaților privind

nevinovăția lor se combat prin cumulul de probe enumerate supra, nerecunoașterea

vinei apreciind-o drept o metodă de apărare a acestora și un drept al lor de a nu se auto-

incrimina.

Totodată, instanța a respins poziția adoptată de către inculpatul I.Carnauțan,

precum că nu este vinovat de cele incriminate, deoarece se combate prin ansamblul de

probe expuse supra, inclusiv prin declarațiile martorului S.Ciorba, care a comunicat că

de mai multe ori a încercat să se adreseze președintelui raionului I.Carnauțan,

denunțând abuzurile admise de I.Achiruș, însă acesta de fiecare dată îl orienta să se

adreseze vicepreședintelui raionului Basarabeasca, adică inculpatului I.Achiruș.

La fel, instanța a respins versiunea lui I.Cernauțan, precum că a împrumutat

banii depistați și ridicați de la el și nu are nimic cu comiterea acestei infracțiuni, pe

motiv că în rezultatul măsurilor speciale de investigații, în cadrul discuțiilor dintre

I.Achiruș cu S.Ciorba, inculpatul de mai multe ori a făcut aluzie, precum că suma

cerută este așa de mare datorită faptului că sunt implicate mai multe persoane, inclusiv

din conducerea raionului, fapt care a generat încrederea martorului că despre acțiunile

infracționale ale lui I.Achiruș cunoaște și președintele, de aceea acesta de mai multe ori

a încercat să intre la președintele de raion I.Cernauțan pentru a deplânge acțiunile

coruptibile ale lui I.Achiruș, dar de fiecare dată fiind îndreptat spre I.Achiruș, a

considerat că totul este regizat și dacă nu va acorda suma de bani extorcată, nu se va

decide problema semnăturilor și în rezultat transferul de bani. Iar în final o parte din

banii extorcați - 2500 lei au fost transmiși și primiți de către I.Cernauțan.

Tot la acest capitol instanța de apel a menționat că, declarațiile martorilor

M.Jelezoglo, G.Dragnev, P.Nicolaeva, care au indicat precum că au auzit că

I.Cernauțan căuta bani cu împrumut în acea zi, în nici un fel nu combat învinuirea în

comiterea infracțiunii de corupere pasivă, deoarece nici unul din ei nu a declarat că ar fi

văzut ca I.Achiruș să-i transmită inculpatului ca împrumut suma de 2500 lei. Mai mult

că declarațiile acestor martori, pe lângă faptul că nu dovedesc nevinovăția lui

20

I.Cernauțan, sunt date de persoane apropiate acestuia, majoritatea cărora se află în

raport de subordonare cu el, astfel încât este explicabilă tendința lor de a da declarații în

favoarea acestuia.

Totodată, instanța a menționat că, din convorbirile purtate între toți inculpații în

biroul președintelui de raion I.Cernauțan la 18.07.2012, rezultă că între inculpați a avut

loc o înțelegere de a invoca existența unui împrumut bănesc, iar fiind audiat, I.Achiruș

nu a confirmat declarațiile lui I.Cernauțan, declarând că nu exclude faptul că i-ar fi

împrumutat vreodată bani acestuia, dar nu poate cu siguranță spune dacă în acea zi i-a

împrumutat sau nu bani, deoarece nu ține minte.

Nefondate a considerat instanța și argumentele apărării, precum că învinuirea nu

este concretă și nu reflectă circumstanțele și materialele cauzei, considerându-le ca

având un caracter declarativ. La fel, instanța a indicat că nu pot fi reținute alegațiile,

precum că învinuirea se referă la perioada decembrie 2011-iulie 2012, dar procesul-

verbal de recepție a lucrărilor la Centrul Comunitar ,,Speranța” a fost semnat de toți

membrii comisiei la 30 noiembrie 2011, or, în cadrul acțiunilor de corupere pasivă nu

este determinant momentul primirii foloaselor patrimoniale - până la îndeplinirea unui

serviciu, sau după aceasta.

De asemenea, instanța a respins argumentele apărării, precum că partea acuzării

nu a prezentat probe care ar confirma că S.Ciorba este directorul „Croconstruct Prim”,

or, pentru calificarea faptei ca corupere pasivă, este necesară calitatea specială a

făptuitorului, și nu a victimei, astfel încât la caz nu este determinantă calitatea pe care o

avea S.Ciorba, atâta timp cât el a fost nevoit să transmită remunerarea necuvenită către

făptuitori, pentru a evita lezarea intereselor sale legitime.

Instanța de apel a constatat că prima instanță corect a apreciat critic declarațiile

inculpatului I.Achiruș, care a indicat că a acționat în limitele legale, nu a admis careva

încălcări, banii depistați asupra sa sunt dintr-un credit obținut de la o bancă comercială

din or.Basarabeasca, nu a cerut careva sume de bani de la nimeni, nu a condiționat pe

nimeni, că prezența materialului fluoriscent de bancnote se explică prin faptul că

posibil acestea au fost schimbate de organul de urmărire penală sau tratate deja după

reținerea lui, și just a statuat că circumstanțele relatate de inculpat nu corespund

realității, fiind infirmate prin declarațiile inculpatului H.Haruța, care a relatat că banii

primiți de la S.Ciorba i-a transmis lui I.Achiruș, prin declarațiile lui I.Cernauțan, care a

comunicat că banii depistați asupra sa i-a primit de la I.Achiruș cu titlu de împrumut,

iar S.Bolgar a declarat că banii în sumă de 1300 lei i-a primit ca împrumut de la

H.Haruța, precum și prin declarațiile martorului S.Ciorba, care a indicat că de fapt,

toate tratativele le-a dus cu I.Achiruș și H.Haruța. Totodată, prin declarațiile martorului

N.Arnaut se infirmă versiunea inițială a apărării, precum că banii primiți erau pentru

restanțele la achitarea energiei electrice.

Instanța a apreciat critic alegațiile inculpatului I.Achiruș și a avocatului său,

referitor la presupusele încălcări procesuale pe parcursul cauzei penale, or, acestea sunt

nefondate, poartă un caracter formal, și anume referitor la faptul că:

- în demersurile și ordonanțele de prelungire este indicat numărul cauzei penale

„2012036186” pe când corect era de indicat „2012036168”, deoarece s-a constatat că s-

a comis o greșeală mecanică de culegere la calculator, indicându-se greșit cifrele, care

sunt asemănătoare, iar conform art.249 Cod de procedură penală, în procesul penal se

admit comiterea unor erori materiale, și indicarea în unele demersuri și ordonanțe de

prelungire a unor date care nu schimbă esențial textul sau datele cu privire la cauză, la

21

fel, producerea unei greșeli mecanice nu exclude răspunderea penală pe care inculpatul

ar urma în caz de condamnare s-o execute, odată ce fapta a fost comisă fiind probată

prin probele administrate la cauză;

- privind excluderea ordonanței procurorului de conexare a cauzelor penale

2012036168 și 2012036739 ca probă, deoarece conexarea cauzelor nominalizate a avut

loc conform prevederilor art.42 alin.(2), (3) Cod de procedură penală;

- privind încheierea emisă în vederea prelungirii interceptării și înregistrării

comunicărilor din 17.07.2012, deoarece autorizarea a fost efectuată legal, fapt

confirmat prin încheierea judecătorului de instrucție adoptată cu respectarea art.301,

305-306 Cod de procedură penală, iar prelungirea măsurilor speciale s-a efectuat în

mod legal în conformitate cu prevederile art.135-137 Cod de procedură penală,

prelungirile fiind efectuat în termenul de 30 zile indicat de către judecător, și normele

menționate nu prevăd că prelungirea termenului urmează să fie consecutiv pe 30 zile,

adică la expirare imediat să fie prelungit termenul pentru următoarea lună, odată ce în

cadrul urmăririi penale în lunile în care nu a fost solicitată prelungirea, careva măsuri

speciale de investigație nu au fost întreprinse și nu au fost preconizate;

- privind nulitatea proceselor-verbale de interceptare a comunicărilor,

convorbirilor telefonice și a CD-rilor pe care au fost înregistrate comunicările,

deoarece, după finisarea fiecărei măsuri speciale de investigație, care s-a efectuat în

prezența și cu participarea DAO a CCCEC în conformitate cu prevederile art.135-136

Cod de procedură penală, de fiecare dată au fost întocmite procesele-verbale ținând

cont de dispozițiile art.260, în care au fost incluse toate datele referitor la locul și data

efectuării acțiunii urmăririi penale; funcția numele, prenumele persoanei care l-a

întocmit; numele, prenumele și calitatea persoanelor care au participat la efectuarea

acțiunii de urmărire penală, obiecțiile și explicațiile acestora; data și ora începerii și

terminării acțiunii de urmărire penală; descrierea amănunțită a faptelor constatate etc. și

în care este mențiunea despre drepturile și obligațiile specialistului conform art.87 Cod

de procedură penală, înregistrările și discuțiile fiind înregistrate pe CD-uri care nu se

supun modificării fiind autentice, pentru care fapt și s-a semnat specialistul DAO a

CCCEC la rubrica răspunderea pe care o poartă conform art.311-312 Cod penal, iar

faptele care au fost documentate se confirmă și prin alte mijloace de probă, procesele-

verbale de prezentare a materialelor cauzei penale, conform cărora învinuiții au avut

posibilitatea să facă cunoștință cu acestea și să înainteze cereri. Mai mult, în cadrul

cercetării judecătorești, a fost dispusă efectuarea unui raport de constatare tehnico-

științifică asupra înregistrărilor prezentate de partea acuzării în calitate de rezultate a

măsurilor speciale de investigare, conform rezultatului nr.9207 din 12.12.2014, s-a

constatat că imaginile video corespund mediului auditiv în care au fost efectuate, în

ceea ce ține de data creării prezentă în caracteristicile purtătorilor electronici de

informații se referă la acțiunea când fișierele menționate au fost înscrise pe disc-uri și

nu reflectă data creării de facto a înregistrărilor, mai mult se constată că indicii

menționați pot fi manipulați (denumirea fișierelor poate fi modificată, iar data și ora

indicată în înregistrare indică data și ora setată la dispozitivul de înregistrare la acel

moment);

- privind legalitatea participării specialiștilor DAO a CCCEC în cadrul măsurilor

speciale de investigație, participarea acestora în cadrul cauzei penale a fost legală și în

conformitate cu dispozițiile Legii cu privire la activitatea operativă de investigație,

Legea CCCEC, Codul de procedură penală, ultimii în virtutea funcției pe care o dețin

22

cunoscând despre faptul răspunderii pe care o poartă, totodată ultimii nefiind persoane

cointeresate, reieșind din atribuțiile lor acordate prin lege, urmând să conlucreze

conform prevederilor normelor procesual penale cu organul de urmărire penală pentru

obținerea scopului procesului penal, ca și alți specialiști, experți din alte instituții, care

în virtutea atribuțiilor sale de serviciu conlucrează cu organul de urmărire penală a

CCCEC, sau alte organe de stat, nefiind constatate careva încălcări în acest sens;

- privind anularea proceselor-verbale de cercetare și transmitere a banilor din

18.04.2012, marcare și examinare a banilor din 27.06.2012, deoarece la întocmirea

acestora au fost respectate prevederile art.260 Cod de procedură penală, conținutul

autentic ale acestora fiind confirmat prin semnăturile participanților la acțiunile

procesuale nominalizate după ce a fost dat citire conținutul integral al actelor

procesual-penale, astfel faptele indicate în procesele-verbale sus menționate fiind

veridice și care duc la constatarea unor circumstanțe privind comiterea infracțiunii,

conținutul acestora neputând fi pus la îndoială, chiar dacă participanții nu au semnat

fiecare filă, este important că au fost semnate ultimele file care încheie procesul-verbal,

cu atât mai mult că orice proces-verbal este dat citirii și conținutul căruia poate fi

confirmat prin depozițiile participanților;

- privind declararea nulității probelor prezentate de către acuzare, pe motiv că nu

a fost respectat termenul urmăririi penale, fiind omis de către procuror, deoarece,

potrivit materialelor dosarului s-a constatat că, termenul urmăririi penale pe cauza dată

a fost fixat pe data de 03.02.2012, momentul pornirii urmăririi penale, fiind prelungit

consecutiv până la data de 15.08.2015, astfel că, careva acțiuni de urmărire penală nu

au fost efectuate în afara termenului de urmărire penală;

- precum că, anumite acțiuni de urmărire penală au fost efectuate către de OUP

al DGUP al CCCEC A.Sava, care nu este inclus în grupul organului de urmărire penală

stabilit de către procuror, deoarece faptul dat se combate prin ordonanța Procurorului

adjunct al Procurorului anticorupție, V.Morari din 09.02.2012, emisă în temeiul art.270

Cod de procedură penală, potrivit căreia A.Sava a fost inclus în grupul de urmărire

penală în cauza dată, prin urmare acesta era în drept să efectueze acțiuni de urmărire

penală în limita competenței prevăzute de art.57 Cod de procedură penală și nu poate

invocat drept temei pentru declararea nulității probei;

- privind excluderea rapoartelor de expertiză din masa probatorie, deoarece la

24.07.2012 de către OUP al CCCEC au fost dispuse efectuarea a patru expertize

chimice și tehnice a documentelor ridicate, care au fost aduse la cunoștința părților la

25.07.2012, adică a doua zi după dispunerea lor, fiind întocmite și procesele-verbale

corespunzătoare, învinuiții având posibilitatea de a înainta cereri, drept de care s-a

folosit doar I.Cernauțan, iar faptul că ordonanțele de numire a expertizelor

nominalizate au fost expediate către CNEJ înainte de a fi prezentate părților spre

cunoștină, nu cade sub incidența art.251 Cod de procedură penală și nu constituie temei

de declarare a nulității actului procesual. Conform normei date, încălcarea prevederilor

legale care reglementează desfășurarea procesului penal atrage nulitatea actului

procedural numai în cazul în care s-a comis o încălcare a normelor procesual penale ce

nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestui act, iar alin.(4) al normei respective

precizează că, încălcările indicate atrag nulitatea în acest sens doar dacă au fost

invocate în cursul efectuării acțiunii, sau la terminarea urmăririi penale la prezentarea

materialelor, ceea ce nu a fost făcut în speță. Mai mult că, în instanța de judecată părțile

nu au fost lipsite de dreptul de a înainta demersuri privind numirea unor noi expertize

23

sau expertize suplimentare;

- privind declararea nulității rapoartelor de expertiză efectuate de către CNEJ cu

participarea expertului stagiar O.Cataraga, pe motiv că se află în relații de serviciu cu

colaboratorii CCCEC și ar fi o persoană cointeresată, deoarece, reținând prevederile

art.88 Cod de procedură penală, se exclude faptul că O.Cataraga ar fi fost cointeresată

în rezultatul efectuării expertizei, mai mult că experții au fost avertizați de răspundere

penală pentru darea unor concluzii false;

- privind excluderea rapoartelor de expertiză din masa probatorie, deoarece s-a

constatat că în luna aprilie a fost efectuat un raport de expertiză pe bancnote dat fiind

faptul că urmare ca învinuiților să i se transmită prima tranșă în sumă de 10000 lei, în

același timp se efectua și măsuri operative de investigație, ca înregistrarea

comunicărilor și de imagini, care a fost prelungită și s-a înfăptuit până la momentul

reținerii învinuiților, când a mai fost efectuată o expertiză, iar aducerea la cunoștință

potențialilor învinuiți a rapoartelor de expertiză ar fi prejudiciat principiile scopului

procesului penal și anume, administrarea probelor;

- privind anularea proceselor-verbale de percheziție corporală din 17.07.2012, pe

motiv că s-a efectuat în lipsa apărătorului, deoarece alin.(7) din art.127 Cod de

procedură penală, care prevede participarea apărătorului în cazul solicitării persoanei

percheziționate, a fost inclus prin Legea din 05.04.2012 și publicată în MO nr.155-159

la 27.07.2012, prin urmare norma procesuală în cauză a intrat în vigoare după

efectuarea acțiunii procesuale în cauză, nefiind retroactivă;

- privind excluderea proceselor-verbale de audiere a martorului S.Ciorba ca

probe, deoarece plângerea acestuia a fost primită de organul de urmărire penală în

corespundere cu prevederile art.262-263 Cod de procedură penală, la fel și procesele-

verbale de audiere în calitate de martor au fost întocmite cu respectarea art.90, 260 Cod

de procedură penală, declarațiile acestuia sunt veridice, consecvente, consecutive pe tot

parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată,

care coroborează cu declarațiile celorlalți martori și cu probele materiale anexate la

cauza penală - procesele-verbale privind înregistrarea comunicărilor și de imagini,

interceptarea convorbirilor telefonice, efectuarea perchezițiilor etc. și confirmă, înafara

oricăror dubii, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de corupere pasivă;

- privind neprezentarea traducătorului lui I.Achiruș de către organul de urmărire

penală în cadrul acțiunilor procesuale, inclusiv la percheziția corporală, deoarece, în

cadrul urmăririi penale ultimul nu a solicitat asigurarea sa cu traducător, fapt ce rezultă

din înregistrată video în cadrul percheziției corporale, prin care se confirmă că ultimul

cunoaște limba de stat și nu a avut careva obiecții în acest sens, toate actele procesuale

întocmite în cadrul urmăririi penale au fost înscrise de către el în limba de stat, iar în

ședința de judecată la solicitarea sa, a fost asigurat cu translator, astfel drepturile

inculpatului au fost respectate în conformitate cu prevederile legale. Mai mult că,

potrivit art.13 din Legea serviciului public nr.443, persoana care se angajează în

serviciul public trebuie să cunoască limba de stat în limitele prevăzute de legislația

privind funcționarea limbilor pe teritoriul R.Moldova. Astfel, conform legislației în

vigoare, o condiție de bază pentru orice persoană care ocupă o funcție publică este

cunoașterea limbii de stat, iar în speță I.Achiruș ocupa funcția publică de vicepreședinte

al raionului Basarabeasca, funcție publică care presupune cunoașterea limbii de stat;

- privind indicarea în procesul-verbal de percheziție că în cadrul acțiunii a fost

folosită camera video de model „Sharp DCR” și nu „SONY DCR”, deoarece faptul dat

24

s-a datorat numărului mare de persoane care au fost implicate în comiterea infracțiunii,

timpului restrâns pe care l-a avut ofițerul de urmărire penală, efectuându-se o eroare,

care conform art.251 Cod de procedură penală nu generează nulitatea probei și nu

afectează calitatea celor constatate pe înregistrarea video;

- precum că nu au fost indicați doi ofițeri ai Centrului în procesul-verbal de

percheziție, deoarece în cadrul efectuării reținerii și percheziției nemijlocite a lui

I.Achiruș au fost indicate toate persoanele participante la acțiunea nominalizată, fapt

confirmat prin includerea acestora în procesul-verbal de percheziție, iar argumentul

precum că în momentul reținerii, ofițerii l-au verificat prin buzunare, nu corespunde

realității, dat fiind faptul că din momentul reținerii de facto, până la prezentarea

ofițerului de urmărire penală, acțiunile colaboratorilor Centrului au fost înregistrate pe

caseta mini DV, faptele respective fiind descrise detaliat în procesul-verbal de

percheziție corporală a acestuia, ulterior la citirea procesului verbal menționat,

I.Achiruș avea dreptul să indice obiecțiile sale în procesul-verbal, însă asemenea fapte

nu au fost indicate de acesta;

- precum că a avut loc schimbarea banilor, deoarece mijloacele bănești, conform

procesului-verbal au fost marcate de către specialistul DAO a CCCEC, care nu este o

persoană cointeresată, care poartă răspundere conform legislației în vigoare, totodată în

cadrul procesului de examinare a banilor, suma de 10000 lei a fost primită de martorul

S.Ciorba, pe care a transmis-o ulterior lui H.Haruța, faptul dat fiind înregistrat video, în

procesele-verbale nominalizate fiind indicate seriile și nominalele acestor bancnote,

care corespund cu cele ridicate de la I.Achiruș, I.Cernauțan, H.Haruța și S.Bolgar, fiind

ireală substituirea mijloacelor bănești de către organul de urmărire penală în momentul

reținerii inculpaților, iar conform rapoartelor de expertiză, caracteristicile substanței

fluorescente depistată pe bancnotele ridicate în cadrul percheziției sunt identice cu cea

care a fost folosită la marcarea bancnotele în cadrul procesului-verbal de marcare.

De asemenea, instanța de apel a respins circumstanța unei „provocări” sau

„instigări” a organului de urmărire penală la săvârșirea infracțiunii de către inculpați,

indicând în acest sens că, mai întâi I.Achiruș insistent a pretins de la S.Ciorba bani în

sumă de 30000 lei și doar după aceasta ultimul s-a adresat la Centrul Național

Anticorupție, care a întreprins măsuri procesuale legale necesare pentru descoperirea

infracțiunii. Totodată, instanța de apel a precizat că în acest proces nu au fost utilizați

ofițeri sub acoperire sau agenți ai acestora, iar participarea benevolă a lui S.Ciorba la

efectuarea măsurilor speciale de investigație orientate spre fixarea și documentarea

acțiunilor inculpaților a fost confirmată de către acesta în instanța de judecată, astfel că

infracțiunea a fost comisă fără concursul organelor de drept. În speță s-a constatat că

colaboratorii CNA au reacționat la denunțul efectuat de martorul S.Ciorba, care s-a

adresat la organul de drept, iar ofițerii s-au limitat la investigarea activității

infracționale a inculpaților într-o maniera pasivă, ei nu au exercitat o influență de așa

natură, încât să-i determine pe ultimii la săvârșirea infracțiunea.

A mai indicat instanța de apel că măsurile speciale de investigație în această

cauză penală au fost autorizate în modul corespunzător, rezultatele acestora fiind

verificate și legalizate prin încheiere irevocabilă a judecătorului de instrucție, neatacată

de către inculpați. Iar inexistența unei presiuni din partea organului de urmărire penală

se confirmă și prin materialele audio-video rezultate din măsurile speciale de

investigații autorizate în cadrul cauzei penale, care indică direct că la momentul

primirii banilor inculpații nu s-au opus actului de corupție. În sensal dat instanța a

25

reținut faptul că, tăinuirea banilor de către inculpați în buzunarul hainelor/poșetelor

indică direct că aceștia nu doar că nu intenționau să se opună acceptării banilor, ci și au

premeditat momentul primirii acestora, utilizând tehnici de tăinuire a produsului

infracțional. Astfel, organele de drept nu au intervenit activ în realizarea etapelor

infracționale, iar efectuarea măsurilor speciale de investigații în vederea documentării

și fixării acțiunilor inculpaților nu poate fi percepută ca provocare, or, la momentul

efectuării acestei măsuri organul de urmărire penală dispunea de informații referitoare

la comiterea unei infracțiuni de către inculpați.

Totodată, instanța a indicat că cert s-a constatat că inculpații au fost cei care i-au

sugerat martorului S.Ciorba în ce modalitate poate fi soluționată problema acestuia, din

stenogramele convorbirilor reieșind clar că I.Achiruș prin gesturi, semne și cuvinte îi

dădea de înțeles că până nu va achita sumele cuvenite, nu va primi procesele-verbale

semnate, iar H.Haruța, în calitatea sa de intermediar, sub aura de compătimire falsă, de

asemenea îi dădea de înțeles lui S.Ciorba că problema acestuia poate fi soluționată doar

pe calea mituirii.

Reieșind din circumstanțele expuse, instanța de apel a concluzionat că acțiunile

ofițerilor CNA nicidecum nu au avut efectul unei provocări și instigări la săvârșirea

infracțiunii imputate inculpaților din partea autorităților statului, ci dimpotrivă, organul

de urmărire penală a administrat probe care indică că infracțiunea ar fi fost săvârșită și

fără intervenția colaboratorilor CNA, motiv pentru care a respins ca nefondate

argumentele părții apărării, precum că la caz ar fi avut loc o provocare.

Cu referire la încadrarea acțiunilor inculpaților I.Cernauțan și I.Achiruș, instanța

de apel a menționat că, prima instanță nu a ținut cont de specificul subiectului în cadrul

infracțiunii de corupere pasivă și eronat a încadrat acțiunile acestora în prevederile

art.324 alin.(3) lit.a) Cod penal, or, în virtutea art.123 alin.(3) Cod penal (în redacția

care a fost în vigoare la momentul săvârșirii faptei), inculpații care dețineau funcțiile de

președinte și respectiv, vicepreședinte al raionului Basarabeasca, nu au avut calitate de

persoane cu funcții de demnitate publică, ci de persoane cu funcții publice și astfel,

acțiunile acestora urmează a fi recalificate în prevederile art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod

penal - corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde, acceptă și

primește, prin mijlocitor, bani, ce nu i se cuvin, pentru a grăbi îndeplinirea unei acțiuni

în exercitarea funcției sale, săvârșită de două și mai multe persoane cu extorcare de

bunuri.

Cu referire la condamnarea lui H.Haruța în baza art.324 alin.(2) lit.b) Cod penal,

instanța de apel a menționat că prima instanță neîntemeiat a exclus lit.c) din calificarea

acțiunilor acestuia conform învinuirii înaintate, or, potrivit materialelor cauzei, s-a

constatat cu certitudine că inculpatul a extorcat mijloace bănești de la S.Ciorba.

La fel, instanța a respins argumentele părții apărării, precum că H.Haruța nu este

subiect al infracțiunii, deoarece potrivit Deciziei președintelui raionului Basarabeasca

nr.174 din 14.11.2011, inculpatul a fost desemnat în calitate de responsabil tehnic în

cadrul comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul Comunitar „Speranța”, fiind o

persoană publică, căruia prin stipularea legii i-au fost acordate permanent drepturi și

obligații în vederea îndeplinirii activității de interes public, exercitând funcție

producătoare de efecte juridice, în vederea îndeplinirii activități de interes public și de

art.22 alin.(1) lit.a), b), c), f), g) din Legea nr.158/04.07.2008 cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public.

Totodată, instanța a indicat că vinovăția lui H.Haruța nu poate fi pusă la îndoială,

26

or, însuși inculpatul în ședința instanței de fond a relatat că la indicația lui I.Achiruș de

mai multe ori s-a întâlnit cu S.Ciorba, cu care a comunicat pe marginea lucrărilor

efectuate la Centrul comunitar ,,Speranța” și că a primit de la S.Ciorba pachete despre

care și-a dat seama că sunt bani, pe care i-a transmis lui I.Achiruș, iar prin

stenogramele convorbirilor anexate la materialele cauzei penale, se probează că

H.Haruța a avut rolul de intermediar și majoritatea negocierilor pe marginea extorcării

de bani de la S.Ciorba au fost duse anume de el, fapt ce dovedește prezența în acțiunile

acestuia a elementelor infracțiunii imputate.

Cu referire la condamnarea inculpatei S.Bolgar în baza art.324 alin.(2) lit.b) și c)

Cod penal, instanța de apel a menționat că prima instanță a constatat eronat că

vinovăția acesteia nu este dovedită.

Astfel, instanța a indicat că, având în vedere acțiunile inculpatei și probele

descrise mai sus, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, administrate și

cercetate de către instanță în condițiile art.27, 99-101 Cod de procedură penală, este

certă și indubitabilă vinovăția acesteia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324

alin.(2) lit.b) și c) Cod penal.

În context, instanța de apel a precizat că martorul S.Ciorba a indicat că S.Bolgar,

fiind membru de comisie, avea putere decizională și că a înțeles de la I.Achiruș că banii

extorcați urmau a fi împărțiți cu mai multe persoane, inclusiv cu aceasta, iar

nerecunoașterea vinei de către inculpată instanța a considerat-o drept o metodă de

apărare și un drept al ei de a nu se auto-incrimina. De asemenea, instanța de apel a

indicat că anume inculpata era persoana responsabilă de verificarea volumului

lucrărilor efectuate și că anume cu aceasta a discutat I.Achiruș în ceia ce privește

volumul lucrărilor și necesitatea semnării actelor de recepție după ce S.Ciorba a

transmis prima parte din suma extorcată și a convenit în privința transmiterii celei de-a

doua tranșe.

Instanța de apel a mai precizat că inculpata, deși inițial avea unele obiecții

referitor la lucrările efectuate, la solicitarea lui I.Achiruș și H.Haruța a semnat

procesele-verbale privind lucrările efectuate.

Astfel, instanța a conchis că vinovăția inculpatei în comiterea acțiunii de

corupere pasivă se demonstrează și prin faptul că aceasta a fost reținută în flagrant, în

geanta ei fiind depistată suma de 1300 lei cu însemnul „MITĂ CCEC”. Totodată

instanța a apreciat critic versiunea inculpatei, precum că suma dată a fost luată cu

împrumut de la H.Haruța, fiindcă fiica ei avea nevoie de bani pentru a pleca peste

hotare, or, această versiune reprezintă o strategie de evitare a răspunderii penale, fiind

lipsită de credibilitate.

Instanța de apel a indicat că culpabilitatea lui S.Bolgar în comiterea infracțiunii

imputate se demonstrează și prin rezultatele măsurilor speciale de investigație or, din

conținutul proceselor-verbale cu privire la interceptări și înregistrarea comunicărilor,

rezultă cert că dânsa este implicată în schema infracțională de extorcare a banilor, că

I.Achiruș are putere decizională și influență asupra acesteia, prin urmare coparticiparea

lui S.Bolgar la comiterea infracțiunii este dovedită pe deplin prin ansamblul de probe

enunțate la pct.5.3 al deciziei.

Respectiv, instanța de apel a conchis că acțiunile inculpatei întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii imputate, adică atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă,

exprimate prin acțiunea de acceptare și primire, prin mijlocitor, bani ce nu i se cuvin, ca

persoană publică, având calitatea de membru al Comisiei de recepție a lucrărilor la

27

Centrul comunitar „Speranța” din cadrul Secției asistență socială a Consiliului raional

Basarabeasca.

La aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile

art.6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, ținând cont de principiul legalității, egalității,

umanismului, principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei penale, de

rezonanța socială a infracțiunii și de gravitatea ei, care face parte din categoria celor

grave, de motivul acesteia - interesul material, că a fost comisă cu intenție directă, de

persoana inculpaților, și anume că I.Cernauțan anterior nu a fost judecat și are un copil

la întreținere, că circumstanțe atenuante sau agravante în privința acestuia nu au fost

stabilite; că I.Achiruș a avut un rol activ la extorcarea banilor, de comportamentul

acestuia de până și după comiterea infracțiunii, fiind anunțat în căutare, că anterior nu a

fost judecat și că în privința acestuia nu au fost stabilite circumstanțe atenuante sau

agravante; că H.Haruța a avut un rol intermediar la extorcarea banilor, de

comportamentul inculpatului de până și după comiterea infracțiunii, fiind anunțat în

căutare, că anterior a fost judecat prin sentința Judecătoriei Basarabeasca din

25.06.2012, pe care nu și-a executat-o, că în privința acestuia circumstanțe atenuante și

agravante nu au fost stabilite; că S.Bolgar este divorțată și are la întreținere un copil

minor, și că în privința acesteia circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite,

instanța de apel a conchis că corijarea și reeducarea inculpaților I.Cernauțan, I.Achiruș

și H.Haruța poate avea loc doar prin izolarea lor de societate, iar corijarea și reeducarea

inculpatei S.Bolgar - prin aplicarea pedepsei închisorii, cu suspendare condiționată a

executării ei pe un termen de probațiune.

- procurorul care, indicând temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea achitării inculpaților

I.Cernauțan, I.Achiruș, H.Haruța, S.Bolgar de sub învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.42, 326 alin.(2) lit.b) Cod penal și dispunerea rejudecării cauzei de

către instanța de apel, pe motiv că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- instanța a apreciat arbitrar probele și circumstanțele cauzei și eronat a considerat că

fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii de trafic de influență, vinovăția acestora

fiind probată pe deplin; - instanța eronat a considerat că acuzarea a calificat incorect

acțiunile inculpaților;

- avocatul P.Zamfir în numele inculpatului I.Achiruș care, indicând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să fie achitat, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - în partea descriptivă a

rechizitoriului nu este descrisă fapta imputată inculpatului; - acțiunile inculpatului nu

au fost descrise nici în partea descriptivă a sentinței; - instanța a apreciat eronat probele

și circumstanțele cauzei, vinovăția inculpatului nefiind probată; - circumstanțele cauzei

contravin probelor din dosar; - declarațiile martorului S.Ciorba date în cadrul urmăririi

penale și ulterior în instanțele de judecată sunt contradictorii; - instanțele de judecată nu

s-au expus în privința caracterului provocator al acțiunilor lui S.Ciorba, acesta, de fapt,

nefiind director al ,,CRO-Construct”SRL; - poziția instanței de apel privind unele

omisiuni și încălcări comise de organul de urmărire penală este arbitrară; - prima

instanță nu s-a expus referitor la legalitatea ordonanței de numire a expertizei din

28

24.08.2012, proceselor-verbale al interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor,

inclusiv a celor cu înregistrare de imagini din 07.04.2012, 18.04.2012, 20.04.2012,

22.06.2012, 04.07.2012, 18.07.2012, raportul de expertiză nr.1645 CNEJ, 483, 484

CCEC din 22.08.2012; - instanța de apel nu a ținut cont de alegațiile inculpatului

privind încălcarea drepturilor sale la faza de instrumentare a cauzei, adică posibilitatea

de a lua cunoștință cu toate actele procesuale în limba rusă, în rest invocând aceleși

motive indicate în apel;

- avocatul R.Tocan în numele inculpatului H.Haruța care, indicând temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, pe motiv că instanța

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța a pronunțat o hotărâre de

condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire;

- H.Haruța a fost pus sub învinuire doar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.324 alin.(2) lit.b) Cod penal, instanța, însă l-a recunoscut vinovat, inclusiv în baza

lit.c) al articolului; - instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul nu este subiect al

infracțiunii prevăzute de art.324 Cod penal și nu s-a expus asupra acestui argument; -

vinovăția inculpatului în săvârșirea respectivei infracțiuni nu a fost probată, în rest

menținând motivele invocate în apel;

- avocatul A.Zadorojnîi în numele inculpatei S.Bolgar și inculpată care, indicând

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei și menținerea hotărârii, pe motiv că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția; - instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare

pentru comiterea infracțiunii de corupere pasivă, în lipsa unor probe noi, deși prima

instanță a achitat-o; - instanța a apreciat eronat probele și circumstanțele cauzei; -

martorii au susținut declarațiile date anterior; - în decizie nu sunt descrise acțiunile

inculpatei;

- avocatul D.Popescu în numele inculpatului I.Cernauțan care, indicând

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicită

casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.42, 326 alin.(2) lit.b) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, fie că fapta nu a fost comisă de către acesta sau, în caz că

instanța nu va găsi temeiuri pentru achitarea lui I.Cernauțan - să fie încetat procesul

penal privind tragerea la răspundere penală în baza art.324 Cod penal, pe motiv că nu

sunt întrunite elementele infracțiunii; - deși inculpatul este învinuit de comiterea

infracțiunii de corupere pasivă, în hotărârile instanțelor sunt descrise doar faptele

comise de către I.Achiruș și H.Haruța și nu este descrisă fapta inculpatului, cu indicarea

formei și gradului de vinovăție, motivelor și consecințelor infracțiunii; - instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, - instanța nu s-a expus asupra

argumentului precum că rechizitoriul nu conține fapta inculpatului; - rechizitoriul nu

satisface exigențele de echitate a procedurilor de judecată, nu asigură o corectă și legală

informare a inculpatului cu privire la învinuirea formulată prin ordonanța de punere sub

învinuire în baza art.324 alin.(2) lit.b) și c) și alin.(3) lit.a) Cod penal; - modul de

redactare și întocmire a rechizitoriului prezintă carențe ce trădează absența unui

raționament logic și coerent, consecința directă și imediată fiind negarea substanțială a

29

echității procedurilor pentru inculpat; - instanța a apreciat arbitrar și eronat probele și

circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate nu

este probată, învinuirea fiind bazată doar pe presupuneri; - instanța nu a ținut cont și a

pus la baza sentinței de condamnare probe obținute prin efectuarea măsurilor speciale

de investigație, cu încălcări de procedură, inclusiv fiind efectuate în afara termenului de

urmărire penală; - instanța nu a delimitat care anume probe dovedesc vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate, nu a stabilit toate circumstanțele

prevăzute de art.389 alin.(1) Cod de procedură penală și nu și-a argumentat alegațiile

privind respingerea argumentului că suma de bani a fost împrumutată de către inculpat

cu scopul de a pleca la un forum în România; - la faza urmăririi penale au fost comise

erori de procedură care nu au fost corectate și anume, la prezenta cauză penală au fost

anexate ordonanțele de prelungire a termenului de urmărire penală din 03.03.2012,

03.05.2012 și 03.07.2012, emise într-o altă cauză penală; - instanța eronat a reținut

drept corp delict banii în sumă de 20000 lei; - au fost aplicate pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, fără a se ține cont de prevederilor art.75, 76, 77, 78 Cod

penal, constatând că circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite.

invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursurile urmează a fi respinse ca

inadmisibile din următoarele considerente.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror.

Examinând recursul declarat de către procuror, instanța de recurs sesizează că

acesta contestă decizia instanței de apel doar în partea menținerii sentinței, prin care

inculpații au fost achitați de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42,

326 alin.(2) lit.b) Cod penal.

În acest sens, recurentul a invocat drept temei de declarare a recursului ordinar

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, precum și aprecierea arbitrară a

probelor și circumstanțelor cauzei.

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, la care

face referire recurentul, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

Raportând norma respectivă la situația în cauză, Colegiul conchide că acest

temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent.

Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă și detaliată a tuturor probelor

și circumstanțelor cauzei, stabilind că inculpații corect au fost achitați de sub învinuirea

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42,326 alin.(2) lit.b) Cod penal imputate, pe

motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Consecvent, argumentele recurentului, precum că instanța de apel a apreciat

arbitrar și eronat probele și circumstanțele cauzei, vinovăția inculpaților în săvârșirea

infracțiunii imputate fiind cert dovedită, contravin materialelor cauzei, or, Colegiul

penal reiterează că, instanța de apel corect și în deplină măsură a dat apreciere probelor

și circumstanțelor cauzei și just a constatat că învinuirea adusă inculpaților în baza

art.42,326 alin.(2) lit.b) Cod penal nu este bazată pe probe directe, pertinente și

concludente ce ar confirma vinovăția acestora, iar toate dubiile în probarea învinuirii

care nu pot fi înlăturate, urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului.

30

Totodată, instanța de apel corect a stabilit că inculpații se aflau în raporturi de

subordonare, control și colaborare, poziții ce nu sunt caracteristice infracțiunii de trafic

de influență, lipsind subiectul infracțiunii imputate, și respectiv un element constitutiv

al infracțiunii prevăzute de art.326 Cod penal.

Consecvent, potrivit art.390 alin.(1) pct.3) Cod de procedură penală, în cazul în

care fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii se adoptă o sentință de

achitare.

Complementar celor expuse supra, în conformitate cu principiul

contradictorialității în procesul penal, reglementat de art.24 Cod de procedură penală,

urmărirea penală, apărarea și judecarea cauzei sunt separate și se efectuează de diferite

organe și persoane. Instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii. Funcția acuzării este pusă pe seama procurorului care intentează cauza penală,

înaintează învinuirea, susține acuzarea în instanțele de judecată.

Colegiul penal constată că argumentele invocate de către procuror în recurs

privind ilegalitatea hotărârilor în partea a cărei casare se solicitată, descrise la pct.5 al

prezentei decizii, țin de posibilitatea unei reaprecieri a stării de fapt, a circumstanțelor

și probelor cauzei, care au fost obiect de discuție, inclusiv la judecarea cauzei în apel,

asupra cărora, contrar celor afirmate de către procuror, instanța de apel s-a pronunțat

argumentat și întemeiat, stabilind, în rezultat, că în acțiunile inculpaților lipsesc

elementele infracțiunii de trafic de influență.

Instanța de recurs, examinând argumentele recursului prin prisma materialelor

cauzei ajunge la concluzia privind legalitatea deciziei instanței de apel în această parte

și, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, își însușește argumentele

enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină concordanță cu

jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza

Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă

instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile

esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, Colegiul penal constată că ambele instanțe au ținut seama de aceste

prevederi legale și, examinând cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, just au

constatat că inculpații, în virtutea funcțiilor deținute de persoane publice, reieșind din

particularitățile impuse subiectului infracțiunii de trafic de influență, nu sunt subiecți ai

infracțiunii de trafic de influență, corect concluzionând că fapta lor nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii, or, în sensul art.326 Cod penal, termenul de

„influență” privește acea influență care trebuie să izvorască din alte raporturi decât

raporturile legale de subordonare, de control, colaborare, îndrumare, supraveghere etc.,

prevăzute de lege sau în baza legii.

În recursul ordinar procurorul a invocat că instanța de apel a dat o interpretare

eronată probelor prezentate în confirmarea vinovăției inculpaților în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.42,326 alin.(2) lit.b) Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal menționează că solicitarea procurorului bazată pe

un astfel de argument nu constituie temei pentru reexaminarea cazului în aspectul

reaprecierii circumstanțelor de fapt și de drept deja stabilite. Or, modul de apreciere a

31

probelor și circumstanțelor cauzei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, aprecierea probelor fiind obiectul examinării cauzei

în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți

în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Făcând o analiză a criticilor expuse în recurs în raport cu apelul declarat și textul

deciziei, Colegiul constată că recursul repetă textul apelului, argumentele expuse de

recurent fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel examinându-le în ansamblu

și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414, 417 Cod de procedură

penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat temeiurile de fapt și de

drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și motivele adoptării ei.

Respectiv, coroborând cele expuse, Colegiul penal apreciază că, în fapt, decizia

instanței de apel în partea menținerii sentinței de achitare a inculpaților de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.42,326 alin.(2) lit.b) Cod penal,

corespunde tuturor prevederilor art.394 Cod de procedură penală, este bine

argumentată, motivată, fiind legală și întemeiată, și astfel nu se constată vreo eroare de

drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii judecătorești contestate.

Cu referire la recursurile declarate de către avocatul P.Zamfir în numele

inculpatului I.Achiruș, avocatul R.Tocan în numele inculpatului H.Haruța, avocatul

A.Zadorojnîi în numele inculpatei S.Bolgar și inculpată și avocatul D.Popescu în

numele inculpatului I.Cernauțan.

Examinând recursurile declarate de către sus-numiții, instanța de recurs sesizează

că aceștia contestă hotărârile judecătorești doar în partea condamnării inculpaților în

baza art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal.

Recurenții au invocat drept temei de declarare a recursurilor ordinare art.427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, precum și aprecierea arbitrară a probelor și

circumstanțelor cauzei, avocatul D.Popescu în numele inculpatului I.Cernauțan,

invocând inclusiv pct.10) al normei precitate.

Conform prevederilor art.427 alin.(1) pct.6), 8) și 10) Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanța de fond ori de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, faptele inculpaților nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii imputate, au fost aplicate pedepse individualizate contrar normelor legale.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursurile declarate,

Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-a găsit confirmare la examinarea

recursurilor.

Astfel, Colegiul penal reține că potrivit sentinței, inculpata S.Bolgar a fost

achitată de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și

c) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, I.Cernauțan și

I.Achiruș au fost recunoscuși vinovați și condamnați în baza art.324 alin.(3) lit.a) Cod

penal, iar H.Haruța a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit.b)

Cod penal.

Examinând apelurile declarate împotriva sentinței, instanța de apel a conchis că

prima instanță eronat a considerat că inculpata S.Bolgar urmează a fi achitată de sub

învinuirea înaintată, iar în privința inculpaților I.Cernauțan, I.Achiruș și H.Haruța

instanța de apel a conchis că prima instanță corect a stabilit că inculpații au săvârșit

32

infracțiunea prevăzută de art.324 Cod penal, însă a dat o încadrare juridică greșită

acțiunilor acestora.

Prin urmare, examinând cauza în ordine de apel, instanța a decis condamnarea

inculpaților S.Bolgar și H.Haruța conform învinuirii formulate, reîncadrarea faptelor

inculpaților I.Cernauțan și I.Achiruș din prevederile art.324 alin.(3) lit.a) în cele ale

art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal.

Cu referire la argumentul recurenților, precum că fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii, Colegiul menționează că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a

elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea

persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul constată că instanța de apel, în conformitate cu prevederile art.101 Cod

de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate la dosar

verificându-le sub aspectul pertinenței și concludenței, fapt ce face ca concluzia despre

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate să fie justă și întemeiată, fiind

întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii.

Conform textului deciziei, instanța de apel a conchis că vinovăția inculpaților în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal, se dovedește

prin cumulul de probe acumulate legal în cadrul urmăririi penale și cercetate în

instanțele de judecată, și anume prin declarațiile:

- martorului S.Ciorba, care a menționat că vicepreședintele raionului

Basarabeasca I.Achiruș, care era și președinte al Comisiei de recepție a lucrărilor la

Centrul comunitar „Speranța”, i-a cerut 30000 lei pentru a nu crea impedimente la

efectuarea lucrărilor de construcție la Centrul comunitar „Speranța”. Inculpatul i-a

comunicat că suma solicitată urma să fie împărțită și cu alte persoane, inclusiv cu

I.Cernauțan. De asemenea, acesta i-a indicat că banii urmează să-i transmită prin

H.Haruța, iar la nenumăratele adresări către președintele raionului Basarabeasca,

I.Cernauțan privind acțiunile defectuoase ale lui I.Achiruș, acesta refuza să se implice,

menționând că ultimul este unicul responsabil de problemele legate de Centrul

comunitar nominalizat. Același lucru i-a zis și șeful-interimar al Secției construcții,

gospodărie comunală și drumuri din cadrul Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul

comunitar „Speranța”, care avea, inclusiv calitatea de membru al Comisiei, S.Bolgar;

- martorul S.Busuioc, care a declarat că fiind membru al Comisiei de recepție a

lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”, H.Haruța a insistat ca el să semneze

procesul-verbal de recepție finală a lucrărilor;

- martorul M.Jelezoglo, care a declarat că pe S.Ciorba nu-l cunoaște, dar a auzit

că acesta a intrat în biroul lui I.Achiruș;

- martorul V.Cașu, care a declarat că S.Ciorba i-a oferit un loc de muncă, și

anume să efectueze unele lucrări la Centrul comunitar „Speranța”. Din banii promiși

pentru munca prestată, i-au fost achitați doar 600 lei, S.Ciorba indicând că nu are bani,

deoarece nu au fost semnate actele;

- procesele-verbale ale interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor, inclusiv cu

înregistrare de imagini din 07.04.2012, 18.04.2012, 20.04.2012, 13.06.2012,

22.06.2012, 28.06.2012, 04.07.2012, 18.07.2012, prin care se confirmă implicarea

inculpaților în săvârșirea infracțiunii imputate; sumele de bani solicitate și transmiterea

lor prin H.Haruța și acceptarea lor de către acesta din urmă, I.Achiruș, I.Cernauțan și

33

S.Bolgar; coparticiparea inculpatei S.Bolgar, puterea decizională și influența lui

I.Achiruș asupra acesteia; condiționarea eliberării actelor după transmiterea sumei

extorcate drept mită; solicitarea lui I.Cernauțan adresată inculpaților I.Achiruș,

H.Haruța și S.Bolgar de a adopta o poziție de apărare unică, precum că banii depistați și

ridicați de la ei în urma percheziției au fost luați cu împrumut;

- procesele-verbale de percheziție și examinare corporală din 17.07.2012, potrivit

cărora inculpații I.Cernauțan, I.Achiruș și H.Haruța au predat benevol mijloacele

financiare deținute asupra lor, I.Cernauțan declarând că suma ridicată de 2500 lei a fost

primită de la I.Achiruș cu umprumut, I.Achiruș declarând că suma de 4500 lei ridicată

de la el reprezintă suma împrumutată anterior lui H.Haruța, iar de la H.Haruța au fost

ridicate mijloace bănești în sumă de 1700 lei.

Pe palmele lui H.Haruța, la examinarea acestora cu lampa ultravioletă, a fost

depistată substanță fluorescentă de culoare verzuie, iar la examinarea bancnotelor

ridicate de la inculpații I.Cernauțan, I.Achiruș și H.Haruța, s-a depistat substanță

fluorescentă de culoare verzuie și inscripția pe acestea, cu creion de culoare albastră,

„Mită CCCEC”;

- procesele-verbale de percheziție în biroul inculpatei S.Bolgar și examinare

corporală din 17.07.2012, potrivit cărora aceasta a declarat că banii primiți de la

H.Haruța se află în portmoneul ei, pe care l-a predat benevol, în interior căruia a fost

depistată și ridicată suma de 1300 lei, iar la examinarea bancnotelor ridicate de la

inculpată, s-a depistat substanță fluorescentă de culoare verzuie și inscripția pe acestea,

cu creion de culoare albastră, „Mită CCCEC”;

- procesul-verbal de recepție și terminare a lucrărilor la Centrul comunitar

multifuncțional „Speranța” din or.Basarabeasca nr.174 din 14.11.2011, potrivit căruia

lucrarea a fost finalizată conform proiectului, în deplină măsură, recepția fiind

acceptată la 28.12.2011 și semnată de către I.Achiruș, H.Haruța și S.Bolgar;

- dispoziția președintelui raionului Basarabeasca I.Cernauțan nr.174 din

14.11.2011, prin care s-a dispus instituirea Comisiei de lucru pentru recepție și

terminarea lucrărilor de construcție a Centrului comunitar multifuncțional „Speranța”

din s.Sadaclia, cu indicarea componenței nominale a membrilor acesteia și funcțiile

deținute, din care făceau parte și inculpații I.Achiruș, H.Haruța și S.Bolgar;

- mijloacele bănești extorcate și depistate la inculpați;

- rapoartele de expertiză nr.1644 CNEJ, 489, 490 CCCEC din 31.07.2012,

nr.1647 CNEJ, 487, 488 CCCEC din 31.07.2012, nr.1646 CNEJ, 485, 486 CCCEC și

nr.1645 CNEJ, 483, 484 CCCEC din 02.08.2012, potrivit cărora au fost examinate

bancnotele ridicate de la inculpați și mostrele de vată cu care le-au fost prelucrate

acestora mâinile și în rezultat s-a constatat că pe bancnote se conțin inscripții latente

care se vizualizează în raze ultraviolete, cu lungimea de undă de 365 mm, cu

fluorescență albastră (azurie) și se prezintă sub formă de texte manuscrise, dispuse în

câte două rânduri, cu același conținut: „Mita CCCEC”, executate cu colorant cu

proprietăți caracteristice substanțelor utilizate în scopuri speciale, care în raze UV (365)

are fluorescență de culoare albastră (azurie). Pe ambele suprafețe ale acestor bancnote

sunt prezente particule ale unui praf străin, care posedă proprietăți, caracteristice

substanțelor chimice speciale. Aceste substanțe, /praful/, au în raze UV (365)

fluorescență de culoare verde-galben și aceeași compoziție chimică. Bancnotele în

cauză, corespund după calitatea și metoda imprimării recuzitelor, bancnotelor autentice

(confecționate la întreprinderile specializate).

34

Pe tampoanele de vată, cu care au fost prelucrate mâinile inculpaților S.Bolgar,

I.Cernauțan și I.Achiruș substanțe /particule de praf străin/ cu proprietăți caracteristice

substanțelor chimice nu au fost depistate. Pe tampoanele de vată, cu care au fost

prelucrate mâinile inculpatului H.Haruța au fost depistate substanțe cu proprietăți

caracteristice substanțelor chimice utilizate în scopuri speciale descrise supra;

- corpurile delicte - opt unități optice de stocare a informației cu numerele: 1004,

1005, 1006, 1007, 1008, 1009, 1010, 1011.

Probele indicate sunt detaliat descrise în decizia instanței de apel, fiind

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele și nu prezintă temei

de îndoială.

Astfel, Colegiul constată că în prezenta speță au fost stabilite toate elementele

componente ale infracțiuni prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal, inclusiv

vinovăția inculpaților, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat

asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe

administrate în cauză, apreciate în mod obiectiv.

Prin urmare, argumentele recurenților, precum că în acțiunile inculpaților lipsesc

elementele infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal, sunt

neîntemeiate și contravin actelor cauzei, descrise detaliat în decizia instanței de apel și

enumerate supra.

Fiind în prezența acestor împrejurări, Colegiul penal relevă că argumentele

recurenților nu-și găsesc suport în situația de drept statuată în cauză, dat fiind că

instanța de apel a respectat prevederile normelor penale și procesual penale, pronunțând

o hotărâri legală și întemeiată.

Cu referire la argumentul avocatului A.Zadorojnîi în numele inculpatei S.Bolgar

și inculpată, precum că în decizie nu sunt descrise acțiunile inculpatei, Colegiul penal îl

apreciază ca fiind declarativ, or, la pct.5.10. din decizia instanței de apel, contrar celor

afirmate de către recurenți, este descrisă fapta criminală săvârșită de către inculpată și

constatată de către instanța de apel, care a acționat împreună și de comun acord cu

ceilalți inculpați (f.d.283-288 v.10).

În ceia ce privește argumentul, precum că instanța de apel a condamnat-o pe

S.Bolgar în lipsa unor probe noi, aceasta fiind achitată de prima instanță, Colegiul

penal constată următoarele.

Potrivit art.414 alin.(1), (4) și 415 alin.(21) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Judecând apelul declarat împotriva sentinței de

achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără

audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.

Astfel, instanța de apel a dat deplină eficiență normelor pre-citate, în procesul

examinării cauzei penale în apel, instanța, audiind repetat inculpații, martorul acuzării

S.Ciorba, precum și, la solicitarea părții apărării, suplimentar, martorii M.Jelezoglo,

G.Dragnev, P.Nicolaeva, V.Cașu, F.Răcilă, și subsecvent, a dat o nouă apreciere

probelor, stabilind că prima instanță a apreciat eronat starea de fapt, vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii de corupere pasivă fiind dovedită pe deplin și fără

echivoc de probele administrate în cauză, în special prin faptul că, potrivit proceselor-

verbale de percheziție în biroul inculpatei S.Bolgar și examinare corporală din

35

17.07.2012, aceasta a fost prinsă în flagrant, având asupra sa suma de 1300 lei - șase

bancnote a câte 200 lei și o bancnotă de 100 lei. Potrivit raportului de expertiză nr.1644

CNEJ, 489, 490 CCCEC din 31.07.2012, bancnotele depistate și ridicate de la inculpată

conțin inscripții prezentate sub formă de texte manuscrise, dispuse în câte două rânduri,

cu același conținut: „Mita CCCEC”, precum și prin interceptările efectuate în cadrul

activității operative de investigație în perioada 07.04-18.07.2012, din care reiese

indubitabil implicarea inculpatei în săvârșirea faptei infracționale.

Cu referire la argumentele invocate în recurs de către avocatul P.Zamfir în

numele inculpatului I.Achiruș, instanța de recurs menționează că acestea sunt absolut

neîntemeiate.

Prin urmare, în ceea ce privește încălcările de procedură comise la faza urmăririi

penale, legalitatea ordonanței de numire a expertizei din 24.07.2012, legalitatea

proceselor-verbale al interceptărilor și înregistrărilor comunicărilor din 07.04.2012,

18.04.2012, 20.04.2012, 22.06.2012, 04.07.2012, 18.07.2012, legalitatea raportului de

expertiză nr.1645 CNEJ, 483, 484 CCEC din 22.08.2012; încălcarea drepturilor

inculpatului la faza de instrumentare a cauzei, adică posibilitatea de a lua cunoștință cu

toate actele procesuale în limba pe care o posedă - rusă, Colegiul penal sesizează că, la

pct.5.7. al deciziei recurate, instanța de apel a dat un răspuns detaliat și bine argumentat

la toate aceste argumente ale apelului, cu trimitere la normele legale de rigoare

(f.d.265-272 v.10), o repetare a lor nefiind necesară.

Argumentul, precum că în partea descriptivă a rechizitoriului nu este descrisă

fapta imputată inculpatului, precum și că acțiunile acestuia nu au fost descrise nici în

partea descriptivă a hotărârii judecătorești, se combate prin însăși textele acestora, unde

s-a constatat că I.Achiruș a acționat împreună și de comun acord cu ceilalți inculpați la

comiterea infracțiunii, ambele acte fiind întocmite conform prevederilor art.296 alin.(2)

și 394 alin.(1) Cod de procedură penală (f.d.144-171 v.2 și 251-253 v.10).

Totodată, reieșind din materialele cauzei, nici inculpatul I.Achiruș și nici

avocatul în numele acestuia, nu au prezentat referință la rechizitoriu, așa cum prevede

art.295 alin.(6) Cod de procedură penală, precum nici nu au invocat deficiențe la

întocmirea rechizitoriului în prima instanță. Consecvent, argumentele, precum că în

partea descriptivă a rechizitoriului nu este descrisă fapta imputată inculpatului, nu poate

fi reținut, deoarece atât la terminarea urmăririi penale, cât și în instanța de fond nu a

indicat obiecții în acest sens, dimpotrivă inculpatul a declarat că a primit copia

rechizitoriului, învinuirea îi este clară și dorește de a da declarații (f.d.128 v.3 și 113

v.4). Mai mult, după cum s-a menționat mai sus, instanța de apel, judecând cauza, a

constatat fapta criminală săvârșită de inculpat în conformitate cu prevederile art.394

Cod de procedură penală.

Cu referire la caracterul provocator al acțiunilor lui S.Ciorba, Colegiul

menționează că acest argument, care a fost invocat atât în prima instanță, cât și în

instanța de apel, este neîntemeiat, instanțele de fond verificând acest aspect, s-au expus

argumentat asupra lui, constatând că în prezenta cauză penală nu a avut loc nicio

acțiune de provocare. Instanța de recurs ține să precizeze că instanța de apel,

respingând argumentele părții apărării în acest sens, a dedicat acestei probleme un

capitol separat în decizia sa, și anume pct.5.8., alegații pe care Colegiul, la rândul său,

și le asumă (f.d.272-275, vol.10).

Referitor la faptul că instanța de judecată nu a indicat în textul sentinței și nici în

dispozitivul acesteia față de care inculpat au fost aplicate prevederile art.385 alin.(4)

36

Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează că sentința primei instanțe în

partea condamnării inculpaților în baza art.324 alin.(3) lit.(a) și 324 alin.(2) lit.b) Cod

penal a fost casată și pronunțată o nouă hotărâre, astfel soluția primei instanțe a fost

desființată parțial, din care motiv afirmațiile la acest capitol sunt irelevante.

Cu referire la recursul declarat de către avocatul R.Tocan în numele inculpatului

H.Haruța, precum că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă

decât cea pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire, adică H.Haruța a fost pus sub

învinuire doar pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) Cod

penal, instanța, însă l-a recunoscut vinovat, inclusiv în baza lit.c) al articolului,

Colegiul penal menționează că acesta este combătut de materiale cauzei, or, potrivit

rechizitoriului (f.d.163-166 v.2), lui H.Haruța i s-a adus învinuirea după cum urmează:

„prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.324 alin.(2)

lit.b) și c) Cod penal - corupere pasivă, pe semnele - fapta persoanei publice care

pretinde, acceptă și primește, prin mijlocitor, bani, ce nu i se cuvin, pentru a grăbi

îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sal, săvârșită de două sau mai multe

persoane, cu extorcare de bunuri”.

În ce privește argumentul recurentului, precum că H.Haruța nu este subiect al

infracțiunii pentru care a fost condamnat, instanța de recurs menționează că acest

argument a fost invocat și în apel, instanța de apel expunându-se detaliat și argumentat

la pct.5.9. al deciziei (f.d.275-283 v.10), precizând că prin decizia președintelui

raionului Basarabeasca nr.174 din 14.11.2011, H.Haruța a fost desemnat în calitate de

membru al Comisiei de recepție a lucrărilor la Centrul comunitar „Speranța”

(responsabil tehnic), fiind o persoană publică, căruia prin stipularea legii i-au fost

acordate permanent drepturi și obligații în vederea îndeplinirii activități de interes

public.

Cu referire la argumentul din recursul declarat de către D.Popescu în numele

inculpatului I.Cernauțan, precum că în hotărârile instanțelor nu sunt descrise faptele

inculpatului în ceia ce privește infracțiunea prevăzută de art.324 Cod penal, cu

indicarea formei și gradului de vinovăție, motivelor și consecințelor infracțiunii,

Colegiul penal menționează că acesta este combătut prin însăși textele actelor

judecătorești, argumentul fiind doar unul declarativ. Mai mult, deși recurentul invocă

acest argument în recurs, referindu-se nu doar la decizia instanței de apel, dar și la

sentința primei instanțe, care însă nu a fost criticată în apel sub aspectul relatat, atât

inculpatul, cât și avocatul în numele acestuia, în apel, neavând pretenții de acest fel.

Totuși, după cum se constată la fila 86 a deciziei instanței de apel (f.d.247,

vol.10), instanța a descris fapta lui I.Cernauțan sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal, iar aspectele precum forma și gradul

de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii au importanță la individualizarea

pedepsei și nu la stabilirea vinovăției sau nevinovăției inculpatului. Astfel, la acest

capitol, instanța de apel s-a expus argumentat și detaliat la pct.5.11. al deciziei (f.d.288-

293, vol.10).

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs sesizează că recurentul invocă

precum că fapta inculpatului nu este descrisă nici în rechizitoriu. Colegiul penal

reiterează că, contrar celor invocate, rechizitoriul corespunde exigențelor prevăzute de

art.296 alin.(2) Cod de procedură penală, fiind expusă fapta săvârșită de către

I.Cernauțan, care a acționat împreună și de comun acord cu inculpații I.Achiruș,

H.Haruța și S.Bolgar.

37

Consecvent, Colegiul penal reiterează că, reieșind din materialele cauzei, nici

inculpatul și nici avocatul în numele acestuia, nu au prezentat referință la rechizitoriu,

așa cum prevede art.295 alin.(6) Cod de procedură penală, precum nici nu au invocat

deficiențe la întocmirea rechizitoriului în prima instanță. Dimpotrivă, în ședința de

judecată inculpatul a indicat că a primit copia rechizitoriului și învinuirea îi este clară,

este de acord de a da declarații (f.d.128 v.3 și 113 v.4)

Cu referire la argumentul, precum că în sentința de condamnare nu au fost

stabilite toate circumstanțele prevăzute de art.389 alin.(1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs menționează că, reieșind din cele relevate supra, vinovăția

inculpatului I.Cernauțan a fost pe deplin dovedită prin cumulul de probe administrate la

prezenta cauză penală, și respectiv argumentul invocat nu este plauzibil.

În ceia ce privește criticele avocatului D.Popescu în numele inculpatului privind

legalitatea actelor de procedură penală efectuate/întocmite în cadrul urmăririi penale,

Colegiul penal sesizează că acestea coincid cu criticile aduse de inculpatul I.Achiruș,

asupra cărora instanța de recurs s-a expus în textul de mai sus, iar o repetate a celor

indicate este inoportună.

Recurentul mai invocă precum că instanța eronat i-a atribuit lui I.Cernauțan

calitatea de lider, circumstanță care însă nu are relevanță pentru respectiva cauză

penală, or, infracțiunea de corupere pasivă săvârșită de două sau mai multe persoane nu

face o diferență în sensul calității pe care o poate avea persoana la comiterea

infracțiunii, I.Cernauțan nefiind diferențiat de ceilalți inculpați pe principiul rolului

avut, toți fiind condamnați pentru aceiași faptă, cu aceleași elemente ale infracțiunii și

aceleași agravante prevăzute la alin.(2) art.324 Cod penal. Astfel, rolul inculpatului

I.Cernauțan și comportamentul acestuia pe parcursul săvârșirii infracțiunii și după

săvârșirea acesteia, nu influențează la stabilirea vinovăției inculpatului și

individualizării pedepsei pentru comiterea infracțiunii imputate.

Despre faptul că instanța nu și-a argumentat poziția prin care a respins

argumentul recurentului, precum că banii ridicați de la el ar fi fost, de fapt împrumutați

de la I.Achiruș, Colegiul menționează că acesta este pur declarativ, or, la pag.102 a

deciziei (f.d.263 v.10), instanța a explicat detaliat și argumentat de ce a respins

versiunea înaintată de partea apărării privind proveniența banilor, iar preluarea

argumentelor instanței de apel în decizia instanței de recurs nu este relevantă.

Colegiul penal va respinge drept declarativ argumentul avocatului D.Popescu,

precum că instanța nu a delimitat probele care îl învinovățesc anume pe I.Cernauțan în

comiterea infracțiunii săvârșite, or, acest argument este contrazis de însăși textul

deciziei, care în nenumărate rânduri, atunci când s-a expus asupra vinovăției

inculpatului, a pus la baza argumentelor probele respective.

Mai mult, Colegiul penal reiterează că la baza deciziei de condamnare au fost

puse probele: declarațiile martorului S.Ciorba; procesele-verbale ale interceptărilor și

înregistrărilor comunicărilor, inclusiv cu înregistrare de imagini efectuate în perioada

07.04-18.07.2012, din care reiese implicarea lui I.Cernauțan în comiterea infracțiunii;

procesul-verbal de percheziție și examinare corporală a lui I.Cernauțan din 17.07.2012,

potrivit căruia inculpatul a predat benevol banii deținuți asupra sa - 2500 lei, care aveau

inscripția „Mită CCCEC”, mijloacele bănești extorcate de la S.Ciorba; raportul de

expertiză a bancnotelor ridicate de la I.Cernauțan nr.1647 CNEJ, 487, 488 CCCEC din

31.07.2012, care sunt nominale și nu pot fi atribuite altor inculpați.

Consecvent, cu referire la faptul că instanța eronat a reținut mijloacele bănești

38

drept corp delict, Colegiul penal nu constată relevanța acestuia pentru casarea deciziei

instanței de apel, or, banii nu-i aparțin inculpatului I.Cernauțan, iar la baza învinuirii

acestuia, potrivit procesului-verbal de percheziție și examinare corporală în privința lui

din 17.07.2012 și raportului de expertiză a bancnotelor ridicate de la el, au fost puse

anume zece bancnote cu nominalul de 200 lei, seria și nr.G0012 232980 a.e.2007;

G0058 834436 a.e.2009, G0012 375211 a.e.2009; G0012 375212 a.e.2009; G0016

200297 a.e.2007; G0016 776936 a.e.2009; G0054 569568 a.e.2009; G0051 347045

a.e.2009; G0007 827633 a.e.2009; G0055 203767, a.e.2007 și o bancnotă cu nominalul

de 500 lei cu seria și nr.H0053052213 a.e.1992, în sumă de 2500 lei (f.d.110-123 v.5),

bancnote deținute asupra sa pe care inculpatul le-a predat benevol.

Complementar, Colegiul penal precizează că în temeiul art.162 alin.(1) pct.4)

Cod de procedură penală, banii marcați, asupra cărora au fost îndreptate acțiunile

criminale, se trec în venitul statului, iar echivalentul lor se restituie proprietarului de la

bugetul de stat.

Astfel, instanța de recurs atestă că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați

nu echivalează cu achitarea lor, de vreme ce există probe pertinente și concludente care,

în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția

acestora în săvârșirea infracțiunii imputate.

Argumentul avocatului D.Popescu în numele inculpatului I.Cernauțan, precum

că instanța a aplicat acestuia o pedeapsă individualizată contrar normelor legale,

Colegiul penal îl consideră neîntemeiat.

Colegiul penal relevă că, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului

în baza căruia persoana se declară vinovată.

Concomitent, conform art.75 alin.(1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei

acestuia.

Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lîngă

scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de

individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele

prevăzute de lege.

În această ordine de idei, la stabilirea pedepsei inculpatului I.Cernauțan , instanța

de apel a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare, prevăzute de art.6, 7, 16, 61,

75-78 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii care face

parte din categoria celor grave, de motivul acesteia - interesul material, de persoana

inculpatului care anterior nu a fost judecat și are un copil la întreținere, că circumstanțe

atenuante sau agravante în privința acestuia nu au fost stabilite, precum și de influența

pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării acestuia, corect considerând că corijarea

și reeducarea lui poate avea loc doar prin izolare de societate, cu privarea de dreptul de

39

a exercita funcții publice.

Cu referire la argumentul recurentului, precum că la stabilirea pedepsei, instanța

eronat a reținut drept criteriu de individualizare a pedepsei „rezonanța socială a

infracțiunii”, Colegiul penal menționează că instanța de apel corect a stabilit că

infracțiunile de corupție, comparativ cu altele, având în vedere că se manifestă în

structurile autorităților statului, a puterii sau serviciilor publice, care discreditează și

compromit activitatea acestora, prezintă un pericol deosebit de grav pentru societate, și

just a ținut cont de acest aspect la stabilirea categoriei și termenului pedepsei.

Astfel, Colegiul penal conchide că concluzia instanței de apel corespunde

circumstanțelor cauzei și criteriilor de stabilire a pedepsei, aceasta fiind aplicată în

limitele legii. Deci, analizând materialele cauzei și decizia instanței de apel, Colegiul

penal nu constată vreo eroare de drept gravă ce ar afecta legalitatea hotărârii

judecătorești contestate, iar pedeapsa aplicată inculpatului este individualizată conform

prevederilor legale.

Complementar, în recursuri recurenții au invocat, precum că instanța de apel a

dat o interpretare eronată probelor prezentate în confirmarea vinovăției inculpaților în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.324 alin.(2) lit.b) și c) Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal menționează că solicitarea recurenților bazată pe un

astfel de argument nu constituie temei pentru reexaminarea cazului în aspectul

reaprecierii circumstanțelor de fapt și de drept deja stabilite. Or, modul de apreciere a

probelor și circumstanțelor cauzei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, aprecierea probelor fiind obiectul examinării cauzei

în fapt și în drept fie în instanța de fond, fie în instanța de apel, iar dezacordul unei părți

în acest sens, nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casarea unei hotărâri legale

și întemeiate.

Într-o altă ordine de idei, instanța de recurs, examinând argumentele recursurilor

declarate de către avocați în numele inculpaților, inclusiv de către inculpata S.Bolgar,

prin prisma materialelor cauzei ajunge la concluzia privind legalitatea deciziei instanței

de apel și reiterează că, în scopul evitării repetării inutile a alegațiilor instanței, își

însușește argumentele enumerate în decizia instanței de apel, fapt ce este în deplină

concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului,

care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO,

deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994,

pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie

prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Consecvent, făcând o analiză a criticilor expuse în recursurile declarate de către

avocații P.Zamfir în numele inculpatului I.Achiruș, R.Tocan în numele inculpatului

H.Haruța și D.Popescu în numele inculpatului I.Cernauțan, în raport cu apelurile

declarate și textul deciziei, Colegiul constată că recursurile repetă textele apelurilor,

argumentele expuse de recurenți fiind anterior invocate în apel, iar instanța de apel

examinându-le în ansamblu și dându-le o apreciere corespunzătoare, conform art.414,

417 Cod de procedură penală, s-a pronunțat argumentat și detaliat asupra lor, a indicat

temeiurile de fapt și de drept care au dus la emiterea respectivei soluții, precum și

motivele adoptării ei.

Cu referire la argumentele avocatului A.Zadorojnîi în numele inculpatei

40

S.Bolgar și inculpată, precum că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, Colegiul penal constată că decizia instanței de apel, în partea ce o

privește pe S.Bolgar, cuprinde fondul apelului declarat de procuror și temeiurile de fapt

și de drept care au dus la emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei,

ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Respectiv, argumentele recurenților nu sunt întemeiate, decizia instanței de apel

fiind bine argumentată, detaliat motivată sub toate aspectele și în concordanță cu

prevederile art.394 Cod de procedură penală.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu

există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către procuror și

avocați în numele inculpaților, inclusiv de inculpata S.Bolgar, care urmează a fi

respinse ca inadmisibile.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E:

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către Procurorul-șef

interimar în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bolduratu Vasile, avocatul Zamfir

Pavel în numele inculpatului Achiruș Ion, avocatul Tocan Radion în numele

inculpatului Haruța Hristofor, avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatei Bolgar

Svetlana și inculpată, avocatul Popescu Dorin în numele inculpatului Cernauțan Ilie,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2017, în

cauza penală în privința lui Cernauțan Ilie, Achiruș Ion, Haruța Hristofor, Bolgar

Svetlana, cu menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 martie 2018.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Vladimir Timofti

Ion Guzun

41