1ra-23/18 — art. 42, 145 alin. 2 lit. a, b, i; 42, 188 alin. 5 CP

1ra-23/18 — art. 42, 145 alin. 2 lit. a, b, i; 42, 188 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-23/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 ianuarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Petru Ursache,

Judecătorii – Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Anatolie Țurcan,

a judecat fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de inculpații Ciuciuleanu

Constantin și Tanasescu Alexandru și de avocații acestora, Chizilov Roman și Dudulica

Liubomir, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Bender din 18 decembrie 2015 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2017, în cauza penală în privința

lui

Ciuciuleanu Constantin XXXXX, născut la

XXXXX XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul

XXXXX, domiciliat în mun. XXXXX str. XXXXX

XXXXX,

Tanasescu Alexandru XXXXX, născut XXXXX,

originar și domiciliat în s. XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

05.12.2016 – 23.06.2017 (instanța de apel);

A C O N S T A T A T :

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42, 145 alin. (2) lit. a), b), i) Cod penal la 18 ani

închisoare și în baza art. 42, 188 alin. (5) Cod penal la 14 ani închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal prin cumul parțial de pedepse, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 22 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Tanasescu Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. a),

b), i), j) Cod penal la 17 ani închisoare și în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare.

Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

de 21 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

avea beneficii materiale în urma sustragerii automobilului de model „BMW X6” cu numărul de

înmatriculare al regiunii transnistrene „E777EE”, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu

Tanasescu Alexandru și alte persoane a planificat și a organizat omorul cet. Simonean Armen,

împărțind rolurile între participanți la comiterea infracțiunii, planificând locul, timpul și modul în

care a fost comis omorul, care ulterior a fost realizat cu deosebită cruzime la 27 iunie 2014,

aproximativ ora 01:00, în salonul automobilului indicat, care era parcat în curtea casei nr. 9, de pe

str. Pionerscaia din mun. Bender, în timp ce cet. Simonean Armen se afla la volanul automobilului

dat, Tanasescu Alexandru aplicând violența fizică, l-a asfixiat mecanic cu o curea de la geantă

adaptată preventiv pentru aceasta, în același timp altă persoană i-a aplicat lui Simonean Armen

aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit ascuțit în regiunea gâtului, după ce au lăsat victima

în ograda casei indicate, i-au sustras automobilul de model „BMW X6” cu numărul de

înmatriculare „E777EE”, în valoare de 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul

IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu

1

numărul abonatului 069777914, în valoare de 9520 lei; telefonul mobil de model „Motorola 5S” a

companiei IDC, cu numărul abonatului 077766986, în valoare de 1000 lei, mijloace bănești în

sumă de 1000 lei și actele victimei, ulterior deplasându-se cu automobilul sustras într-o direcție

nestabilită, astfel cauzând victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714

lei. În urma leziunilor corporale primite, cet. Simonean Armen a decedat pe loc.

Tot el, având intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu numărul de

înmatriculare „E777EE”, a organizat comiterea infracțiunii care a fost realizată de către Tanasescu

Alexandru și alte persoane prin următoarele circumstanțe. La 27.06.2014 ora 01:00, în timp ce altă

persoană, pentru ca să nu fie recunoscută de victimă, se ascundea la o distanță aproximativă de 500

metri de la locul comiterii infracțiunii, Tanasescu Alexandru se afla împreună cu alte persoane în

salonul automobilului menționat supra, care era parcat în curtea casei nr. 9 de pe str. Pionerscaia,

mun. Bender, l-au atacat cu deosebită cruzime, aplicând violență periculoasă pentru viață pe

șoferul automobilului, Simonean Armen, manifestată prin asfixierea mecanică, cu o curea de la

geantă, adaptată preventiv pentru aceasta. Concomitent altă persoană i-a aplicat lui Simonean

Armen cu un obiect nestabilit ascuțit 11 lovituri, provocându-i 10 plăgi tăiat - înțepate în regiunea

gâtului, și o plagă tăiat - înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce au lăsat victima în

ograda casei indicate, i-au sustras automobilul de model ..BMW X6” cu numărul de înmatriculare

„E777EE”, în valoare de 571194 lei; telefonul mobil de model „Iphone 5” cu codul IMEI

nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul

abonatului XXXXX, în valoare de 9520 lei; telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei

IDC, cu numărul abonatului XXXXX, în valoare de 1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei

si documentele victimei. Ulterior, alte persoane cu automobilul sustras, condus de către Tanasescu

Alexandru, s-au deplasat până la altă persoană, după ce ultimul s-a urcat la volanul automobilului

dat, s-au deplasat împreună la domiciliul lui Ciuciuleanu Constantin în mun. Chișinău, astfel

cauzând victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. În urma

leziunilor aplicate partea vătămată a decedat.

Inculpatul Tanasescu Alexandru XXXXX la 27 iunie 2014 aproximativ la ora 01:00, având

intenție la omor din interes material, prin înțelegere prealabilă cu alte persoane, cu scopul

sustragerii automobilului, aflându-se în salonul automobilului de model „BMW X6” cu numărul de

înmatriculare „E777EE”, care era parcat în curtea casei nr. 9 de pe str. Pionerscaia din mun.

Bender, cu deosebită cruzime a aplicat față de cet. Simonean Armen, care se afla la volanul

automobilului dat, violența fizică, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă,

adaptată preventiv pentru aceasta, iar în acel timp altă persoană a aplicat asupra lui Simonean

Armen aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit ascuțit în regiunea gâtului, după ce au lăsat

victima în ograda casei indicate, i-au sustras automobilul indicat, în valoare de 571194 lei,

telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a

companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului XXXXX, în valoare de 9520 lei,

telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei CDMA, cu numărul abonatului XXXXX, în

valoare de 1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei și documentele victimei, deplasându-se

ulterior cu automobilul sustras într-o direcție nestabilită, astfel cauzând victimei o daună în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. În urma leziunilor corporale primite cet.

Simonean Armen a decedat pe loc.

Tanasescu Alexandru, având intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu

numărul de înmatriculare „E777EE”, prin înțelegere prealabilă cu Ciuciuleanu Constantin - care

este calificat drept organizator al acestei infracțiuni, și alte persoane, aflându-se Iulia în salonul

automobilului menționat supra, care era parcat în curtea casei nr. 9 de pe str. Pionerscaia, mun.

Bender, l-au atacat cu deosebită cruzime, aplicând violență periculoasă pentru viață pe șoferul

automobilului - Simonean Armen, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă

adaptată preventiv pentru aceasta. Concomitent altă persoană a aplicat lui Simonean Armen cu un

obiect nestabilit ascuțit, folosit în calitate de armă, 11 lovituri provocându-i 10 plăgi tăiat - înțepate

2

în regiunea gâtului și o plagă tăiat - înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce, lăsând

victima în ograda casei indicate, în urma leziunilor aplicate, acesta a decedat.

Ca rezultat, victimei i-a fost sustras automobilul de model „BMW X6” cu numărul de

înmatriculare „E777EE”, în valoare de 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul

IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu

numărul abonatului XXXXX, în valoare de 9520 lei, telefonul mobil de model „Motorola 5S” a

companiei IDC, cu numărul abonatului XXXXX, în valoare de 1000 lei, mijloace bănești în sumă

de 1000 lei și documentele victimei.

Ulterior, alte persoane cu automobilul sustras, pe care îl conducea Tanasescu Alexandru, s-au

deplasat până la altă persoană, care ca să nu fie recunoscut de către victimă, s-a ascuns la o distanță

aproximativ de 500 metri de la locul comiterii infracțiunii, după ce ultimul s-a urcat la volanul

automobilului dat, deplasându-se împreună la domiciliul lui Ciuciuleanu Constantin în mun.

Chișinău.

Astfel prin acțiunile ilicite victimei i-a fost cauzată daună în proporții deosebit de mare în

sumă totală de 582 714 lei.

Acțiunile lui Ciuciuleanu Constantin au fost încadrate în dispoziția art. 42, 145 alin. (2) lit. a),

b), i) și art. 42, 188 alin. (5) Cod penal, iar acțiunile lui Tanasescu Alexandru au fost încadrate în

dispoziția art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal și art. 188 alin. (5) Cod penal.

3.1. Inculpatul Tanasescu Alexandru, care a solicitat să fie achitat, deoarece în cadrul

cercetării judecătorești, procurorul nu a prezentat instanței de judecată nici o probă care ar

confirma că anume el a comis infracțiunile incriminate.

Totodată, instanța de judecată a admis acte, inscripții care au fost întocmite și eliberate de

către autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului.

Astfel, acuzatorul de stat nu a prezentat în instanță probe care ar confirma că aceste

infracțiuni au fost comise pe teritoriul din stânga Nistrului.

Mai mult ca atât, instanța de judecată a efectuat abuz în serviciu, deoarece nu a respectat

legislația Republicii Moldova, referitor la faptul că nu se admit careva acte sau declarații, inscripții

de pe teritoriul din stânga Nistrului.

3.2. Avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, care a

solicitat achitarea acestuia, deoarece nu a comis nici o infracțiune.

Apărarea a considerat că lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvârșită și temeiul

juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului Tanasescu

Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată, deoarece reieșind din faptul că

locul comiterii infracțiunii era controlat de autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului, multe

circumstanțe au fost constatate în rechizitoriu prin acte întocmite și eliberate de către aceste

autorități, astfel apărarea a considerat că nu a fost demonstrat nici existența faptului infracțiunilor

incriminate.

Mai mult ca atât, apelantul a considerat că, decesul lui Simonean Amen nu a fost constatat

prin prezentarea de către acuzare a certificatului de deces a acestuia. Unicul înscris ce a fost indicat

în lista probelor la acest capitol era actul de expertiză nr. 130/D din 07.10.2014, care a fost

întocmit în baza unor înscrisuri întocmite și eliberate de către autoritățile neconstituționale din

stânga Nistrului. Toate înscrisurile ce au fost prezentate de către acuzare ca probe, care au fost

perfectate de către autoritățile neconstituționale din stânga Nistrului, urmau a fi respinse de către

instanța de judecată ca probe inadmisibile, deoarece versiunea acuzării descrisă în rechizitoriu era

doar o presupunere, neexistând nici măcar probe indirecte care să o confirme.

3.3. Inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care a invocat ilegalitatea sentinței de condamnare și

a solicitat achitarea, deoarece probele examinate în instanța de judecată nu au demonstrat vinovăția

3

lui în cele încriminate. Faptele și evenimentele descrise în sentință au fost transcrise din

rechizitoriu fără ca instanța să le dea vre-o apreciere și o motivare corespunzătoare. În cadrul

ședinței de judecată, martorul Deliu Nina a dat declarații contradictorii, iar instanța urma să le dea

o apreciere critică, însă ultima a concluzionat că anume Deliu Nina a demonstrat faptul că el nu a

concubinat cu Obrucinicova N., nefiind motivat la acest capitol care ar fi legătura cauzală cu

infracțiunea încriminată, iar faptul că acest martor în ședința de judecată nu l-a recunoscut dar l-a

recunoscut după fotografie din spusele anchetatorului și după o fotografie făcută cu circa 12 ani în

urmă – instanța le-a lasat fără careva motivare.

3.4. Avocatul Tufan Aliona în numele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, care a solicitat

achitarea ultimului, fără a invoca careva motive concrete, deoarece la momentul declarării apelului

nu a făcut cunoștință cu sentința motivată.

declarate au fost respinse, a inculpaților ca depuse peste termen, iar ale avocaților în numele

inculpaților ca nefondate, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că apelurile inculpaților

Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin au fost depuse peste termen și din aceste motive

au fost respinse.

Potrivit art. 402 alin. (1) Cod procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15

zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, iar alin. (2) stipulează că

pentru inculpatul arestat, termenul de declarare a apelului curge de la data înmânării copiei

sentinței redactate.

Astfel, instanța de apel a reținut că, conform recipisei din dosar (f. d. 247, vol. VI), la data de

18.01.2016 inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au primit copia sentinței

Judecătoriei Bender din 18.12.2015 și au semnat dovada de primire.

Astfel, ultima zi pentru a declara apel era data de 02.01.2016, care nu era zi de odihnă.

Necătând la faptul că în sentință era indicat termenul de 15 zile pentru atac, inculpatul Tanasescu

Alexandru a declarat apel la 27.01.2016 și Ciuciuleanu Constantin la 19.05.2016, după ce s-au

epuizat toate căile de atac, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului de atac.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată a instanței de apel

inculpații au indicat că au considerat apelul declarat în termen, fără a da explicații. Astfel, instanța

de apel a considerat că nu au fost prezentate motive pentru repunerea în termen a apelurilor

declarate de către Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin și le-a respins ca depuse peste

termen.

Totodată, instanța de apel, a menționat că, nici nu purcede la examinarea fondului apelului,

deoarece potrivit prevederilor pct. 16 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din

12.12.2005, soluția de respingere a apelului (respectiv recursului) ca depus peste termen sau

inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel (recurs) nu poate

proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal.

Cu referire la apelurile declarate de către avocații Dudulica Liubomir și Tufan Aliona,

instanța de apel a audiat participanții la proces, a verificat argumentele invocate în apeluri în baza

probelor administrate de prima instanță, le-a cercetatat suplimentar, a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct

de vedere al coroborării, a conchis că apelurile declarate de către avocați sunt neîntemeiate.

Conform prevederilor art. 414 alin. (1) Cod procedură penală, „instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate în instanța de apel” și alin.

4

(2) – „instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința judiciară, cu consemnarea în procesul-verbal”.

Astfel, instanța de apel a conchis că careva probe noi nu au fost prezentate, doar s-a solicitat

verificarea probelor cercetate în prima instanță.

Instanța de apel a reținut că inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru, atât la

faza urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu au recunoscut vina în comiterea

infracțiunilor imputate. În ședința primei instanțe, cât și în cea de apel, inculpații au refuzat să dea

declarații, însă vinovăția acestora a fost dovedită prin cumulul de probe prezentate de acuzare și

cercetate în instanța de judecată și anume declarațiile succesorului părții vătămate, Simonean

Natalia, ale martorilor Simonean Alexandr, Deliu Nina, Berzan Boris, Țurcanu Simion, Tanasescu

Maria, Tanasescu Vitalie, Meșină Lilian, Bedros Alexandru, Coleadinschi Nicolae, ale expertului

Stratan Maria, precum și prin materialele cauzei, cercetate în prima instanță și verificate în instanța

de apel, și anume procesul-verbal de ridicare din 28 iunie 2014 a compact-discului cu înregistrarea

video de către martorul Simonean Alexandru (vol. I, f. d. 163-164); procesul-verbal de verificare a

declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 28 iunie 2014 cu participarea martorului Simonean

Alexandru, care a arătat locul comiterii omorului lui Simonean Armen (vol. I, f. d. 15-17);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28 iunie 2014, prin care a fost cercetat locul

comiterii infracțiunii și depistate urme biologice de culoare brun-roșietică (vol. I, f. d. 18-22);

procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care Deliu Nina a

recunoscut bărbatul care la 18 martie 2014 s-a prezentat ca soțul lui Obrucinicova Natalia și care

s-a dovedit a fi Ciuciuleanu Constantin (vol. I, f. d. 110); procesul-verbal de recunoaștere după

fotografie din 29 iunie 2014, prin care Deliu Nina a recunoscut-o după fotografie pe Obrucinicova

Natalia (vol. I, f. d. 111); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 01 iulie 2014, prin care a

fost cercetat locul depistării automobilului BMW X6, planșele fotografice anexate la acesta din

care urma că, automobilul de model BMW X6 a fost depistat pe str. Alba Iulia 75/5, lângă

CCG-14, mun. Chișinău la data de 01 iulie 2014. Tabelul fotografic conținea aspectul general al

automobilului din toate părțile, aspectul general al torpedoului, placa informațională cu parametri

tehnici, locul depistării plăcii de înmatriculare, din care urma că placa de înmatriculare a fost

depistată pe podeaua automobilului, lângă scaunul pasagerului din spate - dreapta și numărul de

înmatriculare a automobilului corespundea cu numărul de înmatriculare a automobilului părții

vătămate, Simonean Armen, E 777 EE. Din fotografiile efectuate la fața locului urma că, în

automobil s-au depistat urme de substanță de culoare brună-roșietică, depistată pe scaunul

șoferului, o substanță de culoare brună roșietică, depistată de pe partea laterală - stânga din partea

șoferului, spate a cotierei între scaunul șoferului și pasagerului din față, partea de jos a cotierei și

ușii din spate-stânga, pete de culoare brună roșietică de pe podeaua automobilului din spate. (vol. I,

f. d. 120-131); procesul-verbal de percheziție la domiciliul cet. Tanasescu Alexandru în s.

Suruceni, r-nul Ialoveni (vol. I, f. d. 205-206); procesul-verbal de examinare a obiectului disc de

model ’’ACME” din 12 iulie 2014 cu înregistrarea video, ridicat de la Simonean Alexandru la 28

iunie 2014 și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpului delict la materialele cauzei penale

(vol. I, f. d. 212-213); procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 12 iulie 2014, prin care

Simonean Natalia l-a recunoscut pe Tanasescu Alexandru. (vol. II, f. d. 25); procesul-verbal de

recunoaștere după fotografie din 13 iulie 2014, prin care Simonean Natalia l-a recunoscut pe

Ciuciuleanu Constantin (vol. II, f. d. 27); procesul-verbal de examinare a obiectului - automobilul

de model BMW X6 din 10 iulie 2014, cu recunoașterea acestuia în calitate de corp delict și

anexarea la prezenta cauză penală (vol. II, f. d. 88-90; 91); raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr. 335, în baza dosarului nr. 11-1-785-30102014 (1-9/2015) din 27 iulie 2015, din care

urma că, conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale,

5

efectuarea expertizei în baza documentelor medicale, inclusiv rapoarte de constatare/expertiză a

cadavrelor, s-a admis. Din documentele medicale s-a extras toată informația necesară pentru

obiectivizarea expertizei. În concluzie a urmat că moartea cet. Simonean Armen a survenit în

rezultatul hemoragiei acute apărute ca urmare a plăgilor înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor

sangvine mari, fapt confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor

înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor sangvine. Prezența șanțului de strangulare, totodată și a

semnelor generale a asfixiei a confirmat faptul producerii asfixiei mecanice în rezultatul

strangulării cu lațul. Durata și consecințele acesteia nu au putut fi stabilite, deoarece lipseau

investigațiile histopatologice, astfel asfixia mecanică nu poate fi considerată drept cauză de deces

în cazul dat (vol. VI, f.d. 106-120); încheierea judecătorului de instrucție din 21.07.2014, prin care

s-a confirmat faptul că Ciuciuleanu Constantin îl cunoștea pe Tanasescu Alexandru, iar după

comiterea infracțiunii de omor, acesta, însoțit de alte trei persoane, două femei și un bărbat venise

cu automobilul la el acasă în timpul nopții, i-a povestit despre omor, solicitând să-și spele mâinile

de sânge (vol. II, f. d. 80); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie din 11.07.2014, prin care martorul Coleadinschi Nicolae a recunoscut persoana de pe

fotografia nr. 4, care la data de 27.06.2014 s-a deplasat în automobilul BMW X6 cu n/î E 777 EE

în calitate de pasager, aproximativ la ora 01:30 (vol. I, f. d. 190).

Astfel, instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că nu a fost administrată

nici o probă care ar dovedi vinovăția inculpaților Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru

în comiterea infracțiunii incriminate, deoarece toate probele cercetate, apreciate în cumul,

coroborează și au dovedit faptul că inculpații au comis infracțiunile imputate.

În primul rând, faptul că inculpații nu au recunoscut vina dar totodată au refuzat să dea

declarații în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a apreciat această poziție ca o metodă

de apărare aleasă de către inculpați în scop de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta

comisă.

Totodată, instanța de apel a conchis că, vinovăția inculpaților s-a dovedit și prin analiza

probelor administrate, în particular prin declarațiile martorului Deliu Nina, care a relatat că

Ciuciuleanu Constantin se cunoștea cu Obrucinicova Natalia. N. Obrucinicova a declarat despre

rolul și aportul lui C. Ciuciuleanu la comiterea crimelor imputate. Faptul că Ciuciuleanu

Constantin se cunoștea cu Tanasescu Alexandru a fost confirmat în cadrul cercetării judecătorești,

din explicațiile martorilor Meșina Lilian, Tanasescu Maria și Țurcan Simion, iar probele cercetate

per ansamblu au denotat implicarea lui Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru în

comiterea infracțiunilor.

În al doilea rând, instanța de apel a reținut că explicațiile martorului acuzării Meșina Lilian

sunt în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei penale. Astfel, martorul Meșina Lilian a

confirmat că, Tanasescu Alexandru i-a propus spre vânzare un automobil de model BMW X6, care

era parcat la marginea satului Suruceni.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul avocatului Tufan Aliona precum că în cadrul

cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat instanței nici o probă care ar confirma că inculpatul

Ciuciuleanu Constantin a comis infracțiunea ce i se încriminează, la fel și în cazul apărătorului

inculpatului Tanasescu A., instanța a respins argumentul ultimului precum că Tanasescu A.

urmează a fi achitat deoarece acesta nu a comis infracțiunile imputate, or prin totalitatea de probe

examinate în cadrul ședințelor de judecată și reieșind din materialele cauzei s-a dovedit că

inculpatul Tanasescu Alexandru a comis prin participație infracțiunile prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. lit. a), b), i), j) și art. 188 alin. (5) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a respins argumentul apărătorului Dudulica Liubomir precum că

actele emise de autoritățile din stânga Nistrului, nu pot sta la baza sentinței, ca fiind acte ilegale,

6

deoarece actele menționate nu au stat la baza soluției adoptate de prima instanță, or aceasta le-a

anexat la materialele cauzei ca fiind niște înscrisuri.

Astfel, instanța de apel a respins și argumentul apărătorului Dudulica Liubomir, precum că

lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvârșită și respectiv temeiul juridic de tragere a

inculpatului Tanasescu Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată, deoarece

în urma probelor cercetate s-a stabilit că Tanasescu Alexandru a avut rol de autor, el a săvârșit în

mod nemijlocit omorul, pe când Ciuciuleanu Constantin a fost persoana care a organizat săvârșirea

infracțiunii și a dirijat realizarea ei. Inculpații au realizat omorul victimei Simonean Armen, după

planul bine gândit, prin metoda care a fost planificată din timp. Tanasescu Alexandru avea cu el o

curea de la o geantă, cu ajutorul căreia l-a asfixiat pe Simonean Armen, prin ce i-a înfrânt

rezistența, iar o altă persoană la rândul ei, i-a aplicat multiple lovituri cu cuțitul în regiunea gâtului,

provocându-i victimei leziuni corporale cauzate cu o deosebită cruzime, care au legătură cauzală

directă cu decesul lui Simonean Armen.

Instanța de judecată pentru calificarea corectă a faptelor comise, în cadrul cercetării

judecătorești a stabilit dacă inculpații au acționat direct asupra victimei, a stabilit legătura de

cauzalitate dintre acțiunea inculpaților și urmările prejudiciabile sub formă de moarte a victimei. A

fost efectuată o expertiză medico-legală, care a avut ca scop stabilirea cauzelor decesului. În cazul

dat, moartea victimei Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca urmare

a plăgilor înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt confirmat prin depistarea

la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor

sangvine. La fel prezența șanțului de strangulare, totodată și a semnelor generale a asfixiei, a

confirmat faptul producerii asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu centura.

Astfel, instanța de apel a reținut că starea de fapt stabilită a dovedit că inculpații Ciuciuleanu

Constantin și Tanasescu Alexandru au organizat infracțiunea dată, atacul tâlhăresc cu omorul

victimei, inculpații din start au cunoscut despre faptul că șoferul automobilului va fi omorât,

aceștia nu și-au ascuns fețele sale de victimă.

Cu referire la semnul calificativ a infracțiunii imputate inculpatului Tanasescu Alexandru -

omorul săvârșit cu deosebită cruzime, instanța de apel a considerat că anume prin acest semn s-a

demonstrat intenția sa de a-i cauza victimei suferințe.

În cazul dat, inculpatul Tanasescu Alexandru era prezent la momentul comiterii infracțiunii

când partea vătămată era asfixiată cu o curea în timp ce altă persoană îi aplica lovituri multiple cu

cuțitul, acesta fiind supus chinurilor cu o deosebită cruzime, un timp îndelungat, iar inculpatul

Tanasescu Alexandru era conștient că acțiunile date pot să ducă la decesul victimei și îi creează

suferințe.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților, instanța de apel a ținut cont de comportamentul

lui Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru în timpul și după comiterea infracțiunii, de

faptul că inculpatul Ciuciuleanu Constantin a fost anterior condamnat, însă antecedentele penale

sunt stinse, la locul de trai se caracteriza satisfăcător, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu

se afla, nu era căsătorit, nu era încadrat în câmpul muncii, persoane la întreținere nu avea;

inculpatul Tanasescu Alexandru se caracteriza pozitiv, la evidența medicului psihiatru și narcolog

nu se afla, era divorțat, nu era încadrat în câmpul muncii, persoane la întreținere nu avea, și a

considerat că instanța de fond corect a stabilit că corectarea inculpaților este posibilă doar cu

izolarea lor de societate, urmând ca aceștia să execute real pedeapsa închisorii, iar măsura de

pedeapsă aplicată lor fiind echitabilă faptelor comise.

Dudulica în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, care a invocat prevederile art. 427 alin. (1)

7

pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat următoarele

- contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a dat apreciere

tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu din punct de vedere al coroborării acestora, or instanța de judecată era obligată să pună la

baza hotărârii sale numai acele probe la cercetarea cărora au avut acces toate părțile în egală

măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate;

- reieșind din faptul că locul comiterii infracțiunii era controlat de autoritățile din stânga

Nistrului, multe circumstanțe au fost constatate în rechizitoriu prin acte întocmite și eliberate de

către aceste autorități, considerând că nu a fost demonstrat nici existența faptului infracțiunilor

incriminate, respectiv, toate înscrisurile prezentate de către acuzare ca probe, care au fost

perfectate de către autoritățile din stânga Nistrului urmau a fi respinse de către instanța de judecată

ca probe inadmisibile;

- potrivit informației prezentate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției referitor la experții

medico-legali atestați ai centrului de Medicină Legală, în lista dată nu s-a regăsit numele medicului

legist Crainii R. V.;

- declarațiile lui Simonean Natalia s-au referit la evenimente care s-au petrecut până la cele

descrise în rechizitoriu, nefiind explicat nimic din cele întâmplate la fața locului;

- martorul Berzan Boris a confirmat în instanța de judecată doar cele relatate de către

Simonean Alexandru, declarațiile ultimului fiind și sursa informației descrise, suplimentar

comunicând doar faptul că a fost la fața locului a doua zi, neștiind nimic despre circumstanțele

comiterii infracțiunilor incriminate inculpaților;

- nu puteau fi acceptate ca probe ale acuzării procesele-verbale de prezentare spre

recunoaștere de la f.d. 168, vol. I, f.d. 25, vol. II, deoarece Tanasescu Alexandru a fost recunoscut

de către Simonean Alexandru și Simonean Natalia doar din spusele colaboratorilor miliției din

stânga Nistrului;

- martorii Tanasescu Vitalie, Tanasescu Măria, Țurcanu Simion, Bedros Alexandru și Deliu

Nina s-au referit la evenimente care au avut loc după consumarea infracțiunilor incriminate sau la

circumstanțe care nu au tangență cu inculpatul Tanasescu Alexandru, în mare parte fiind descrise

circumstanțe cunoscute din spusele cuiva;

- martorul Coleadinschi Nicolae a declarat că nu îl cunoaștea pe Tanasescu Alexandru și nu

1-a văzut în ziua comiterii crimei în automobilul părții vătămate, fapt care combătea versiunea

acuzării referitor la declarațiile date anterior de către acest martor, nefiind admisibil în acest

context nici procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere de la f. d. 190, vol. 1, care nu a fost

confirmat în ședința de judecată de către martor;

- martorul acuzării Meșină Lilian a relatat instanței de judecată despre careva evenimente care

au avut loc mult timp după comiterea infracțiunilor incriminate, fapte care nu i-au fost incriminate

lui Tanasescu Alexandru în rechizitoriu.

Recurentul, a considerat că, în cazul dat sunt aplicabile prevederile art. 325 Cod de procedură

penală, potrivit cărora judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei

puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Totodată, apărarea a menționat că, instanța de judecată nu este în drept să depășească limitele

învinuirii, or acuzarea nu a prezentat nici o probă care să furnizeze informații referitor la

infracțiunile comise și făptași.

5.1. Hotărârile judecătorești au fost atacate cu recursuri ordinare de către:

8

5.2 Inculpatul Tanasescu Alexandru, care a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10)

Cod de procedură penală, prin care a solicitat casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărâri cu dispunerea achitării de comiterea infracțiunilor imputate, pe

motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta.

În argumentarea recursului a invocat aceleași motive ca și avocatul său, suplimentar a mai

indicat că:

- instanța de apel nu a audiat nici o persoană, deși partea apărării a solicitat audierea în

calitate de martor a cet. Obrucinicova Natalia, persoană care putea furniza informații relevante cu

privire la infracțiunile săvârșite, demersul fiind respins nemotivat;

- examinarea cauzei în instanța de apel s-a desfășurat în absența succesorului părții vătămate -

Simonean Natalia, în pofida faptului că partea apărării a insistat asupra prezenței acesteia în ședința

de judecată, pentru elucidarea unor aspecte ce țin de infracțiunile incriminate lui Tanasescu

Alexandru;

- argumentarea hotărârilor a fost bazată cu precădere pe declarațiile succesorului victimei

Simonean Natalia, potrivit căreia toată informația despre circumstanțele comiterii infracțiunilor și

rolul fiecărui participant i-a devenit cunoscută din spusele ofițerului de urmărire penală din stânga

Nistrului - Terentiev Valeriu, care i-a și arătat pozele lui Tanasescu Alexandru, indicând la acesta

ca fiind una din persoanele care au participat la omorul lui Simonean Armen, prin urmare nu

puteau fi admise și puse la baza sentinței în calitate de probe procesul-verbal de recunoaștere după

fotografie din 13 iulie 2014, prin care Simonean Natalia 1-a recunoscut pe Tanasescu Alexandru și

Ciuciuleanu Constantin;

- nu putea fi reținută ca probă nici procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a

persoanei după fotografie din 11 iulie 2014, prin care martorul Coleadinschii Nicolae 1-a

recunoscut pe Tanasescu Alexandru, deoarece în cadrul examinării cauzei în instanța de fond

martorul a dat declarații opuse;

- nu a fost posibil ca infracțiunea de omor să formeze concurs ideal cu infracțiunea prevăzută

de art. 188 Cod penal, în cauză fiind vorba de comiterea infracțiunii prevăzute la art.145 Cod penal

și a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 186 sau 187 Cod penal;

- atât prima instanță, cât și cea de apel, au constatat existența circumstanțelor agravante în

cazul lui Tanasescu Alexandru la comiterea infracțiunilor, și anume: provocarea prin infracțiune a

unor urmări grave, săvârșirea infracțiunilor prin orice formă de participație și săvârșirea infracțiunii

cu aplicarea constrângerii fizice.

Potrivit art. 77 Cod penal, lista circumstanțelor agravante este stabilită exhaustiv, iar potrivit

alin. (2) al normei citate, dacă circumstanțele menționate la alin. (1) sunt prevăzute la articolele

corespunzătoare din Partea specială a Codului penal în calitate de semne ale acestor componențe

de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante. Prin urmare, s-a

constatat că circumstanțele agravante reținute de către instanța de judecată în cazul lui Tanasescu

Alexandru, au constituit semne calificative ale componențelor de infracțiuni incriminate, fiind

reținute în mod ilegal.

5.3. Avocatul Oxana Ivanov în numele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, care prin

recursul nemotivat a solicitat casarea acesteia.

Recursul ordinar motivat și motivele acestuia urma a le expune ulterior în recurs suplimentar.

5.4. Inculpatul Ciuciuleanu Constantin, fără a invoca prevederile art. 427 Cod de procedură

penală a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

A invocat că de către instanțele de fond și apel au fost încălcate normele de procedură penală,

iar cauza penală a fost fabricată din spusele unor persoane care nici nu figurează la caz.

9

fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de apel și dispusă

rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

erori procesuale, care nu puteau fi corectate în ordinea judecării cauzei în recurs ordinar.

În primul rând, instanța de recurs a reținut că termenul de declarare a apelului este

reglementat de art. 402 Cod de procedură penală, care prevede că termenul de apel este de 15 zile

de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Totodată, potrivit textului deciziei, instanța de apel referindu-se la termenul de declarare a

apelului a invocat prevederile art. 402 alin. (2) Cod de procedură penală, normă care a fost

abrogată prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, adică în vigoare și la

momentul depunerilor apelurilor declarate la prezenta cauză.

În al doilea rând, instanța de apel respingând ca depuse peste termen apelurile declarate de

către inculpatul Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin menționase că: „Conform

recipisei din dosar (f.d. 247, vol. VI), la data de 18.01.2016 inculpații Ciuciuleanu Constantin și

Tanasescu Alexandru au primit copia sentinței Judecătoriei Bender din 18.12.2015, care a semnat

dovada de primire”.

Astfel, instanța de recurs a reținut că ultima zi pentru a declara apel era data de 02.01.2016,

care nu era zi de odihnă. Necătând la faptul că în sentință era indicat termenul de 15 zile pentru

atac, inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apelul la 27.01.2016 și Ciuciuleanu Constantin a

declarat apel la data de 19.05.2016 după ce s-au epuizat toate căile de atac, fără a invoca careva

temeiuri de omitere a termenului de atac.

Astfel, instanța de recurs din materialele cauzei a reținut că, într-adevăr, potrivit procesului

verbal al ședinței de judecată din 18.01.2016 inculpații Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu

Constantin au fost prezenți la pronunțarea sentinței integrale (f.d. 170, vol. VI), tot în acea zi le-a

fost înmânată copia sentinței motivate, fapt confirmat prin recipisa anexată (f.d. 247, v. 6), iar

dispozitivul sentinței a fost înmânat inculpaților la 18.12.2015.

Astfel, luând în considerație că termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data

pronunțării sentinței integrale și că inculpaților le-a fost înmânată sentința motivată la 18.01.2016,

deci ultima zi de declarare a apelului a fost data de 02.02.2016, iar inculpatul Tanasescu Alexandru

a declarat apel la 27.01.2016.

Cu referire la apelul declarat de către inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care rezulta din

textul deciziei că acesta a fost depus la 19.05.2016, instanța de recurs a atestat că verificarea

apelului nu a fost posibilă, deoarece acesta nu a fost anexat la materiale cauzei.

Din considerentele expuse, instanța de recurs a reținut că concluzia instanței de apel privind

termenele de declarare a apelurilor, la caz, de către inculpați, nu coordonează cu materialele

cauzei, astfel s-a considerat că hotărârea atacată nu cuprindea motivele care se întemeiază soluția,

fiind comisă o eroare de drept, care duce la îngrădirea dreptului inculpaților de a ataca decizia

instanței de apel cu recurs ordinar și de dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 CEDO.

În al treilea rând, instanța de recurs a menționat că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic

inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârilor

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Potrivit art. 24 alin. (3),

101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală,

rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

10

examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă

consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat documentele și alte

probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul

judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile

participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai

acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată

trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în

ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al

coroborării lor.

Astfel, instanța de recurs a analizat textul apelului declarat de avocatul Dudulica Liubomir în

coraport cu partea descriptivă a deciziei instanței de apel și a constatat că, aceste prevederi legale

deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel,

deoarece instanța de apel nu a descris fondul apelului și nu s-a expus asupra motivelor invocate în

apel.

Instanța de recurs a atestat că, avocatul și-a expus dezacordul cu un șir de probe administrate

la caz, îndeosebi la cele care au legătură cu autoritățile din stânga Nistrului, iar instanța de apel s-a

expus superficial asupra acestora expunând doar poziția instanței de fond referitor la înscrisurile

anexate de către succesorul victimei Simonean Natalia, care se refereau la cauza penală intentată

de către autoritățile din stânga Nistrului de învinuire a lui Obrucinicova Natalia și Corotcencova

Iulia.

Totodată, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel și-a motivat soluția fără a face o

analiză a tuturor probelor în ansamblu care dovedesc sau nu vinovăția inculpaților, fiind efectuată

doar o apreciere vagă a acestora.

În contextul celor expuse supra, instanța de recurs, a reținut prevederile art. 100 alin. (4), 101

alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, a remarcat că, verificarea probelor este o activitate a

instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care

le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor

poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate

fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din

care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de

Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probelor, a coroborării lor.

Instanța de recurs a menționat că, procedând în asemenea mod, instanța de apel și în acest

sens a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, examinând pur formal apelul

declarat și fără a concretiza care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o

soluție neargumentată la modul cuvenit, găsindu-și astfel confirmare erorile prevăzute la art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii sau acesta este expus

neclar” ceea ce inevitabil a dus la casarea deciziei recurate, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, deoarece aceste erori nu puteau fi corectate de instanța de recurs.

În contextul dat, instanța de recurs a atenționat, că motivarea soluției pronunțate de instanța

de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției,

acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și

temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea

11

controlului judecătoresc. Motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație

impusă acestora și prin prevederile art. 6 din CEDO.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urma să se conducă de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care prevedea procedura de rejudecare și limitele acesteia, urma suplimentar să

verifice de la ce dată urma să curgă pentru părți termenul de declarare a apelului, dacă a fost

respectat de către apelanți acest termen și dacă aceștia au avut posibilitatea reală să declare apel în

condițiile legii și în dependență de rezultatul constatat să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a

cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit

prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate și să țină cont de

motivele expuse în decizia instanței de recurs ordinar și de motivele invocate în apeluri și

recursurile declarate, ca urmare să fie pronunțată o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

integral la 21 iulie 2017, apelurile declarate au fost respinse, ca nefondate, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, apelurile sau considerat

declarate în termenul prevăzut de articolul 402 Cod de procedură penală.

În ședința de judecată în apel au fost audiați inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu

Alexandru, au fost verificate declarațiile și probele materiale examinate în ședința de judecată în

primă instanță.

Astfel, instanța de apel a reținut că, inculpatul Ciuciuleanu C. a pledat nevinovat și a declarat

că învinuirea îi este clară și, folosindu-se de dreptul la tăcere, a refuzat să facă declarații atât în

primă instanță, cât și în cea de apel.

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Tanasescu A. a pledat nevinovat, a declarat că

învinuirea îi este clară și s-a folosit de dreptul la tăcere, a refuzat să facă declarații atât în primă

instanță, cât și în cea de apel.

Instanța de apel a verificat declarațiile și probele materiale examinate în ședința de judecată

în primă instanță:- declarațiile succesorului părții vătămate, Simonean Natalia (vol. VI, f. d.

171-174);- declarațiile martorului Simonean Alexandr (vol. VI, f. d. 175-176);- declarațiile

martorului Deliu Nina (vol. VI, f. d. 177-178);- declarațiile martorului Berzan Boris (vol. VI, f. d.

179-181);- declarațiile martorului Țurcan Simion (vol. VI, f. d. 182-183);- declarațiile martorului

Tanasescu Maria (vol. VI, f. d. 186);- declarațiile martorului Tanasescu Vitalie (vol. VI, f. d. 187);-

declarațiile martorului Meșina Lilian (vol. VI, f. d. 188-189);- declarațiile martorului Bedros

Alexandru (vol. VI, f. d. 190);- declarațiile martorului Coleadinschi Nicolae (vol. VI, f. d.

184-185);- declarațiile expertului medico-legal Stratan Marian (vol. VI, f. d. 191-202);- procesul -

verbal de ridicare din 28 iunie 2014 a compact discului cu înregistrarea video de către martorul

Simonean Alexandru (vol. I, f. d. 163-164);- procesul - verbal de verificare a declarațiilor la locul

comiterii infracțiunii din 28 iunie 2014 cu participarea martorului Simonean Alexandru, care a

arătat locul comiterii omorului lui Simonean Armen (vol. I, f. d. 15-17);- procesul - verbal de

cercetare la fata locului din 28 iunie 2014 prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii și

depistate urme biologice de culoare brun-roșietică (vol. I, f. d. 18-22);- procesul - verbal de

recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care Deliu Nina a recunoscut bărbatul care la

18 martie 2014 s-a prezentat ca soțul lui Obrucinicova Natalia și care s-a dovedit a fi Ciuciuleanu

Constantin (vol. I, f. d. 110);- procesul - verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014,

12

prin care Deliu Nina a recunoscut-o după fotografie pe Obrucinicova Natalia. (vol. I, f. d. 111);-

procesul-verbal de cercetare la fata locului din 01 iulie 2014 prin care a fost cercetat locul

depistării automobilului BMW X6, planșele fotografice anexate la acesta din care urmează că,

automobilul de model BMW X6 a fost depistat pe str. Alba Iulia 75/5, lângă CCG-14, mun.

Chișinău la data de 01 iulie 2014. Tabelul fotografic conține aspectul general al automobilului din

toate părțile, aspectul general al torpedoului, placa informațională cu parametri tehnici, locul

depistării plăcii de înmatriculare, din care urma că placa de înmatriculare a fost depistată pe

podeaua automobilului, lângă scaunul pasagerului din spate - dreapta și numărul de înmatriculare a

automobilului corespundea cu numărul de înmatriculare a automobilului părții vătămate, Simonean

Armen, E777EE. Din fotografiile efectuate la fața locului urma că, în automobil s-au depistat urme

de substanță de culoare brună-roșietică, depistată pe scaunul șoferului, o substanță de culoare brună

roșietică, depistată de pe partea laterală - stânga din partea șoferului, spate a costierei între scaunul

șoferului și pasagerului din față, partea de jos a costierei și ușii din spate - stânga. Pete de culoare

brună roșietică de pe podeaua automobilului din spate. (vol. I, f. d. 120-131);- procesul-verbal de

percheziție la domiciliului cet. Tanasescu Alexandru în satul XXXXX (vol. I, f. d. 205-206);-

procesul-verbal de examinare a obiectului disc de model „ ACEME ” din 12 iulie 2014 cu

înregistrarea video ridicat de la Simonean Alexandru la 28 iunie 2014 și ordonanța de recunoaștere

și de anexare a corpului delict la materialele cauzei penale (vol. I, f. d. 212-213);- procesul-verbal

de recunoaștere după fotografie din 12 iulie 2014, potrivit căruia Simonean Natalia l-a recunoscut

pe Tanasescu Alexandru (vol. II, f. d. 25);- procesul-verbal de recunoaștere după fotografie din 13

iulie 2014, prin care Simonean Natalia l-a recunoscut pe Ciuciuleanu Constantin (vol. II, f. d. 27);-

procesul-verbal de examinare a obiectului automobilul de model BMW X6 din 10 iulie 2014 cu

recunoașterea acestuia în calitate de corp delict și anexarea la prezenta cauză penală (vol. II, f. d.

88-90; 91);- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 335, în baza dosarului nr.

11-1-785-30102014 (1-9/2015) din 27 iulie 2015 din care urma că, conform regulamentului de

apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, efectuarea expertizei în baza

documentelor medicale, inclusiv rapoarte de constatare (expertiză a cadavrelor) s-a admis. Din

documentele medicale s-a extras toată informația necesară pentru obiectivizarea expertizei. În

concluzie a urmat că moartea cet. Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute

apărute ca urmare a plăgilor înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt

confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor înțepat-tăiate ale gâtului

cu lezarea vaselor sangvine. Prezența șanțului de strangulare, totodată și a semnelor generale a

asfixiei a confirmat faptul producerii asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu lațul. Durata și

consecințele acesteia nu au putut fi stabilite deoarece lipsesc investigațiile histopatologice, astfel

asfixia mecanică nu putea fi considerată drept cauză de deces în cazul dat. (vol. VI, f. d. 46-59).

Astfel, instanța de apel a analizat conținutul apelurilor și a observat că apelanții au invocat

motive, în principiu, similare sub aspectul naturii juridice, solicitând unanim casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri – de achitare a inculpaților Tanasescu A. și Ciuciuleanu C., acestea

fiind grupate în cele ce vizează administrarea și aprecierea probelor puse la baza condamnării

inculpaților, considerată ilegală și neîntemeiată și cele ce vizează activitatea organului de urmărire

penală, considerată ca fiind, de asemenea, ilegală și neîntemeiată.

Instanța de apel a conchis că din lucrările dosarului, a rezultat că sânt respectate condițiile

generale și principiile de bază ale judecării cauzei. Participanții la procesul de judecată, inclusiv

inculpații, au beneficiat de drepturile prevăzute de lege. Sentința a fost adoptată prin deliberare,

fiind soluționate chestiunile prevăzute la articolul 385 Cod de procedură penală. Sentința cuprinde

elementele definitorii condamnării prevăzute de art. 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

astfel încât au fost descrise faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, au fost analizate

13

probele pe care s-a întemeiat concluziile instanței de judecată și motivele pentru care s-au respins

alte probe, încadrarea juridică a faptelor ce au fost reținute în sarcina inculpaților.

Mai mult ca atât, instanța de apel a conchis că, probele prezentate în ședința de judecată și

puse la baza sentinței, au fost obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de

procedură penală și au fost apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

În contextul relevării și analizei juridice a probelor menționate, nu a existat temei pentru a le

da o nouă apreciere, instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe privind

aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare.

Prin urmare, starea de fapt și de drept constatată de prima instanță concorda cu circumstanțele

stabilite și probele administrate și apreciate, relevate în cuprinsul sentinței.

Astfel, instanța de apel a conchis că, criticile cu privire la aprecierea probatoriului

administrat, efectuată de prima instanță, exprimau opinia subiectivă a părții apărării și nu avea

suport legal, în așa mod, instanța de apel a apreciat critic solicitările apelanților.

Instanța de apel a reținut că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

achitarea lui, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și analizate de instanța

de judecată, dovedesc vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate. Faptul că inculpații au

refuzat să dea declarații în instanța de judecată reprezenta poziția lor de apărare, care a fost

combătută complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză, fapt apreciat ca o

tentativă de a evita răspunderea penală pentru faptele săvârșite.

Cu privire la motivele invocate de apelanți ce vizau activitatea organului de urmărire penală,

considerată ilegală, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, deoarece motivele, precum că

urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea normelor de procedură penală, sub aspectul că

probele administrate de organul de urmărire penală sunt nule, ele fiind obținute cu încălcarea legii,

nu au fost argumentate, din punct de vedere juridic, având caracter subiectiv și declarativ.

Instanța de apel a reținut că mijloacele de probă și procedeele probatorii au fost aplicate în

limitele legii, fiind întocmite actele procedurale corespunzătoare. Urmărirea penală a fost pornită

conform ordonanței privind începerea urmăririi penale din 28 iunie 2014 în baza art. 145 alin. (2),

lit. b) Cod penal (vol. I, f. d. 1), urmare a denunțului cetățeanului Simonean A., care a solicitat

tragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute implicate în comiterea omorului fratelui

său Simonean A., precum și celor care au sustras automobilul de model BMW X6 cu nr. de

înmatriculare E777EE (vol. I, f. d. 6).

Astfel, organul de urmărire penală, fiind sesizat în modul prevăzut în art. 262 și 273 Cod de

procedură penală, motivat a pornit urmărirea penală, constatând temeiul legal privind tragerea la

răspundere penală a inculpaților. Ordonanțele de punere sub învinuire a învinuitului Tanasescu A.

din 13 martie 2015 (vol. II, f. d. 38, vol. III, f. d. 249) și a învinuitului Ciuciuleanu C. din 13 martie

2015 (vol. II, f. d. 75, vol. III, f. d. 255) au fost întocmite în conformitate cu prevederile art. 52,

pct. 23), 281 alin. (1) și (2) și 282 Cod de procedură penală; învinuiților le-a fost aduse la

cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute la art. 66 Cod de procedură penală; învinuiții au primit

copia de pe ordonanțele de punere sub învinuire și informația în scris privind drepturile și

obligațiile lor (vol. III, f. d. 250, 256).

Raportul de expertiză nr. 335 din 23 octombrie 2015 s-a efectuat în conformitate cu

prevederile art. 142-145, 149-151 Cod de procedură penală, concluziile fiind clare și temeinice,

astfel încât nu au existat motive pentru efectuarea unei expertize suplimentare sau repetate, precum

și de numire a altei expertize - complexă sau în comisie (vol. VI, f. d. 46-59).

În context, cu privire la motivele invocate în apeluri ce viza legalitatea raportului de expertiză

nr. 335 din 23 octombrie 2015, care avea la bază raportul de expertiză medico–legală nr. 160 din

27 iunie 2014, precum și alte acte eliberate de instituțiile medicale situate pe teritoriul din stânga

14

Nistrului, s-a apreciat ca fiind nefondate, or, potrivit declarațiilor expertului medico-legal Stratan

M., prezentate în primă instanță, s-a constatat că „ ... actele întocmite de autoritățile din stânga

Nistrului se coordonează cu Administrația filialei centrale a Centrului de Medicină Legală și,

reieșind din situația existentă, se întocmesc rapoartele necesare în baza actelor date. La momentul

întocmirii raportului de expertiză medico–legală nr. 130/D, acesta a fost coordonat cu conducătorul

instituției.” (vol. VI, f. d. 229).

Totodată, instanța de apel a reținut că, în ședința de judecată în prima instanță, la cererea

succesorului părții vătămate, Simonean A., la dosar au fost anexate un șir de înscrisuri întocmite și

eliberate de către autorități neconstituționale, însă, prima instanță corect nu le-a pus la baza

sentinței de condamnare, or acestea nu puteau fi admise ca probe.

Procesele-verbale de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare a

materialelor de urmărire penală învinuiților și apărătorilor au fost întocmite în conformitate cu

prevederile art. 52 alin. (1), pct. 2), 24); 260, 261, 293, 294 Cod de procedură penală (vol. III, f. d.

260-263). S-a reținut că, la această etapă a procesului penal învinuiții Tanasescu A. și Ciuciuleanu

C., asistați de apărător, au înaintat cereri prin care au solicitat încetarea procesului penal, invocând,

precum că învinuirea este înaintată cu grave încălcări ale normelor de procedură penală.

Conform ordonanțelor procurorului din 16 martie 2015, cererile respective au fost respinse ca

fiind nefundate (vol. III, f. d. 264, 266).

Totodată, rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de

procedură penală, iar copiile de pe acesta au fost remise Penitenciarului nr. 13, locul de detenție

provizorie a învinuiților. (vol. IV, f. d. 1-6, 9, 10). În ședința de judecată, inculpații n-au invocat

obiecții cu privire la rechizitoriu. Presupusele încălcări de lege, invocate de apelanți, nu cad sub

incidența art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală, adică nu atrag nulitatea absolută a actelor

procedurale contestate.

Instanța de apel a specificat că, conform prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură

penală, încălcarea oricărei altei prevederi legale decât cele prevăzute în alin. (2) atrage nulitatea

actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acțiunii - când partea este prezentă, sau la

terminarea urmăririi penale - când partea i-a cunoștință cu materialele dosarului, sau în instanța de

judecată când partea a fost absentă la efectuarea acțiunii procesuale, precum și în cazul în care

proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Totodată, instanța de apel a reținut că potrivit art. 66 alin. (2) pct. 27) Cod de procedură

penală învinuiții au avut dreptul să atace, în modul prevăzut de art. 313 Cod de procedură penală,

acțiunile și hotărârile organului de urmărire penală și, după cum a rezultat din materialul cauzei,

acest drept n-a fost utilizat la urmărirea penală referitor la acțiunile și actele procedurale efectuate

în cauză. Prin urmare, pornirea, desfășurarea, terminarea urmăririi penale și trimiterea cauzei în

judecată au fost efectuate în condițiile legii, astfel încât sunt nefondate motivele invocate de

apelanți, în partea respectivă.

Astfel, instanța de apel a menționat că, în contextul examinării motivelor invocate de

apelanți, s-a apreciat că considerentele primei instanțe privind condamnarea inculpaților au fost

motivate temeinic și legal, sub aspectul că, vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor imputate

a fost dovedită în cadrul procesului de judecată conform probatoriului administrat în cauză, în

condițiile legii.

Cât privește soluționarea chestiunii privind pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a

conchis că, prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 și 84 Cod penal,

astfel, pedeapsa penală a fost aplicată în limitele legii. În sentință s-au cuprins datele privind

persoana inculpaților și circumstanțele care au influențat asupra pedepsei, au fost luate în

considerație gravitatea infracțiunilor săvârșite, care potrivit art. 16 alin. (5) Cod penal, se clasifică

15

ca fiind deosebit și excepțional de grave și, în așa mod, motivat a stabilit categoria și măsura de

pedeapsă, just a concluzionat că scopul pedepsei se v-a obține prin izolarea de la societate a

inculpaților, fiindu-le aplicată pedeapsa cu închisoare. Temei pentru aplicarea unei pedepse mai

blânde decât cea prevăzută de lege nu s-a constatat.

Astfel, instanța de apel, a conchis că, prima instanță just a stabilit că în speță există cazul unui

concurs de infracțiuni, or, inculpații Ciuciuleanu C. și Tanasescu A. sunt declarați vinovați de

săvârșirea a două infracțiuni, fără să fi fost condamnați pentru vreuna din ele, astfel, pronunțând

pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, corect s-a stabilit pedeapsa definitivă pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate.

Dudulica în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, la 21 august 2017, care invocă drept temei

art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, prin care solicită

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei de

către instanța de apel.

În motivarea recursului declarat indică că în cererea de apel a invocat un șir de motive,

ignorate total de către instanța de judecată.

Totodată, probele examinate în instanța de judecază nu demonstrează vinovăția inculpatului

Tanasescu Alexandru în cele incriminate, mai mult ca atât, ultimul vina nu o recunoaște și

consideră că urmează a fi achitat, deoarece nu a comis o infracțiune. Toate înscrisurile prezentate

de către acuzare ca probe, care au fost perfectate de către autoritățile din stânga Nistrului, urmează

a fi respinse de către instanța de judecată ca probe inadmisibile.

Recurentul solicită să fie luată în considerație informația prezentată de pe site-ul oficial al

Ministerului Justiției referitor la experții medico-legali atestați ai centrului de Medicină Legală,

listă în care nu se regăsește numele medicului legist Crainii R.V.

Versiunea acuzării descrisă în rechizitoriu este doar o presupunere, neexistând nici măcar

probe indirecte care să o confirme. În sensul dat se combate acuzarea înaintată și prin raportul de

expertiză medico-legală nr. 335 din 23 octombrie 2015, care stabilește cauza morții lui Simonean

Armen hemoragia acută, dar nu asfixia mecanică, incriminată ca acțiune comisă nemijlocit de către

Tanasescu Alexandru.

Totodată, recurentul consideră că instanța de judecată a omis total să se expună și asupra

solicitării apărării de a considera neîntemeiată admiterea demersului acuzării de a modifica

învinuirea în sensul agravării pe parcursul judecării cauzei, nefiind întrunite condițiile legale

stabilite de art. 326 Cod de procedură penală.

Referitor la personalitatea lui Tanasescu Alexandru, din materialele dosarului, reiese că

acesta este caracterizat pozitiv, anterior nu este condamnat, până la reținere din diferite surse legale

se întreținea, martorii Tanasescu Vitalie, Tanasescu Maria, Țurcanu Simion l-au descris ca o

persoană bună, responsabilă.

9.1. Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către:

9.2. Inculpatul Ciuciuleanu Constantin la 11 august 2017, care invocă drept temei de recurs

art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, prin care

solicită casarea integrală a hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri

de achitare pe toate capetele de acuzare din lipsă de probe.

În motivarea recursului declarat invocă că:

- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu și-a motivat

decizia, nu a dat o apreciere justă și întemeiată circumstanțelor cauzei. Mai mult ca atât, martorul

16

Deliu Nina a dat declarații contradictorii, neveridice, precum că Ciuciuleanu Constantin a

concubinat cu Obrucinicova Natalia;

- atât la urmărirea penală, cât și în instanțele de judecată nu au fost prezentate probe ce ar

demonstra participarea lui la comiterea infracțiunilor imputate;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- învinuirea și condamnarea pe cauza penală dată se bazează pe presupuneri, probe indirecte,

documente neverificabile și ilegale.

9.3. Inculpatul Tanasescu Alexandru, la 21 august 2017, care invocă drept temei de recurs art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, prin care solicită casarea hotărârilor judecătorești, cu dispunerea

achitării de sub învinuire.

În motivarea recursului declarat, invocă că decizia instanței de apel o consideră neîntemeiată

și ilegală, deoarece s-a constatat că la baza soluției adoptate au fost puse în exclusivitate probele

din prima instanță, iar în cadrul examinării, instanța de apel nu a audiat nici o persoană, deși partea

apărării a solicitat audierea în calitate de martor a cet. Obrucinicova Natalia, persoană care putea

furniza informații relevante cu privire la infracțiunile săvârșite, demersul fără a fi motivat a fost

respins.

Instanța de apel, printr-o formulă generală, a respins argumentele apărării, precum că nu a

fost administrată nici o probă care ar dovedi vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate, eronat statuând că toate probele cercetate în cumul, coroborează și dovedesc

incontestabil comiterea infracțiunilor de către inculpați.

Totodată, s-a constatat că instanța de apel nu s-a expus asupra admisibilității probelor puse la

baza deciziei, prin prisma legalității administrării acestora, indicând în mod simplu că totul

corespunde legii.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 335 din 27 iulie 2015, decesul

cet. Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca urmare a plăgilor

înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor sangvine mari, ceea ce se confirmă prin depistarea la

autopsia medico-legală a cadavrului a plăcilor înțepat-tăiate ale gâtului cu lezarea vaselor sangvine.

Din aceste considerente nu este clar dacă pretinsul interes material a apărut la inculpați până

sau după săvârșirea infracțiunii de omor.

Recurentul menționează că participarea procurorului Vitalie Călugăreanu la examinarea

cauzei este ilegală, întrucât acesta a intervenit doar la ședința din 23 iunie 2017, fără a prezenta

ordonanța de înlocuire.

9.4. Avocatul Roman Chizilov, în numele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, la 21 august

2017, invocând drept temei art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală - instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, prin care solicită casarea acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit primei

instanțe, cu achitarea lui Ciuciuleanu Constantin din lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii.

În motivarea recursului declarat, invocă că potrivit art. 94 Cod de procedură penală, în

procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în

instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care

au fost obținute:

- dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată;

- fără a fi cercetate, în modul stabilit, în ședința de judecată.

În situația dată, instanța de judecată urma să pună la baza sentinței doar probele cercetate în

ședința de judecată.

17

Totodată ține să menționeze că prin probele acumulate de organul de urmărire penală, reiese

expres că inculpatul Ciuciuleanu Constantin nu a fost la locul infracțiunii, acesta se afla în mun.

Chișinău, pe când infracțiunea dată a fost săvârșită în or. Bender, din considerentele date nu se va

expune asupra probelor care se referă la alți inculpați.

Consideră hotărârile instanțelor de judecată neîntemeiate și ilegale, deoarece în cererea de

apel au fost invocate mai multe încălcări de ordin material și procedural la aprecierea de către

instanță a vinovăției lui Ciuciuleanu Constantin.

Astfel, recurentul consideră că, instanța de apel nu a motivat prin mijloace de probă cum a

ajuns la concluzia că Ciuciuleanu Constantin a avut un rol activ la săvârșirea infracțiunii

incriminate.

Consideră imposibil de a demonstra prin probele acumulate și cercetate în ședința de judecată

rolul de organizator a inculpatului Ciuciuleanu Constantin.

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Procurorul menționează că activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei, în alt sens decât cel pe care îl propune partea apărării este o

competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu este un temei de drept separat din

numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel invocarea acestei chestiuni în

recursul ordinar este lipsită de orice suport legal.

Mai mult ca atât, procurorul consideră că motivele invocate în recursurile ordinare, au

constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, și o altă opinie asupra probelor care au fost

puse la baza hotărârii de condamnare, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei și hotărârea

contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Astfel, procurorul consideră că în acțiunile condamnaților au fost întrunite elementele

infracțiunii incriminate.

materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acestea urmează a fi respinse, ca

inadmisibile, din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu

privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu calitatea pe care aceasta o are

în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427 Cod de procedură penală, fiind în

drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile

stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în

drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept

pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de

recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material

Astfel, Colegiul penal lărgit, analizând conținutul recursurilor ordinare declarate, conchide că

recurenții invocă motive, în principiu similare celor invocate în apeluri sub aspectul naturii

juridice, solicitând casarea integrală a hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri – de

achitare a inculpaților Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin.

18

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că din materialele cauzei penale, rezultă că au fost

respectate condițiile generale și principiile de bază ale judecării cauzei, în ordine de apel.

Participanții la procesul de judecată, inclusiv inculpații, au beneficiat de drepturile prevăzute de

lege, iar hotărârile judecătorești au fost adoptate prin deliberare, fiind soluționate chestiunile

prevăzute la art. 394 alin. (1), (2) și art. 417 Cod de procedură penală, astfel încât au fost descrise

faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, au fost analizate probele pe care s-au întemeiat

concluziile instanței de judecată și motivele pentru care s-au respins alte probe, totodată fiind

soluționată chestiunea încadrării juridice a faptelor ce au fost reținute în sarcina inculpaților.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit conchide că, probele ce au fost puse la baza hotărârilor

de condamnare a inculpaților, au fost obținute legal, sunt admisibile conform art. 95 Cod de

procedură penală și au fost apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu

echivalează cu achitarea lor, de vreme ce probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și

analizate de instanța de judecată, dovedesc vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Faptul că inculpații au refuzat să dea declarații în instanța de judecată reprezintă poziția lor de

apărare, care a fost combătută complet prin împrejurările stabilite și probele administrate în cauză,

fapt apreciat ca o tentativă de a evita răspunderea penală pentru faptele săvârșite.

Cu referire la argumentul avocatului L. Dudulica, privind că prima instanță a omis să se

expună asupra solicitării apărării de a considera neîntemeiată admiterea demersului procurorului de

a modifica învinuirea în sensul agravării ei pe parcursul judecării cauzei, Colegiul penal lărgit

menționează că, argumentul dat se combate prin procesul-verbal al ședinței de judecată din

24.02.2015 (f.d. 147, vol. VI), unde a fost pus în discuție demersul dat, iar instanța de judecată

audiind opinia participanților la proces, deliberând pe loc s-a expus asupra lui. Totodată, în ședința

de judecată din 19 martie 2015, s-a dat citire învinuirii noi formulate, iar la întrebarea instanței de

judecată inculpații Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin au declarat că învinuirea le este

clară, însă nu acceptă să dea declarații. Careva cereri asupra învinuirii noi, nu au înaintat (f.d. 148,

vol. VI).

Cu privire la motivele invocate de recurenți ce vizează activitatea organului de urmărire

penală, considerată de ei ilegală, Colegiul penal lărgit le apreciează ca fiind nefondate, deoarece

motivele, precum că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea normelor de procedură penală,

sub aspectul că probele administrate de organul de urmărire penală sunt nule, ele fiind obținute cu

încălcarea legii, nu au fost argumentate din punct de vedere juridic și au un caracter subiectiv și

declarativ, or potrivit art. 66 alin. (2) pct. 27) Cod de procedură penală învinuiții au avut dreptul să

atace, în modul prevăzut de articolul 313 Cod de procedură penală, acțiunile și hotărârile organului

de urmărire penală și, după cum rezultă din materialul cauzei, acest drept n-a fost utilizat la

urmărirea penală referitor la acțiunile și actele procedurale efectuate în cauză. Prin urmare,

pornirea, desfășurarea, terminarea urmăririi penale și trimiterea cauzei în judecată au fost efectuate

în condițiile legii, astfel încât sunt nefondate motivele invocate de recurenți, în partea respectivă.

Mai mult ca atât, rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de

procedură penală, iar copiile de pe acesta au fost remise Penitenciarului nr. 13, locul de detenție

provizorie a învinuiților (vol. IV, f.d. 1-6, 9, 10), iar în ședința de judecată, inculpații nu au invocat

obiecții cu privire la rechizitoriu.

Cu referire la respingerea cererii apărării de audiere suplimentară a martorului Obrucinicova

Natalia în instanța de apel, Colegiul penal lărgit menționează că cererea dată a fost înaintată în

instanța de apel la 19 mai 2016, iar instanța de apel deliberând pe loc a dispus respingerea acesteia

(f.d. 62, vol. VII). Decizia dată a fost casată total dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de

19

apel, în alt complet de judecată, apelanții având posibilitatea repetat să înainteze cererea dată cu

ocazia rejudecării apelurilor, fapt ce a fost omis.

Totodată, cu privire la motivele invocate de avocatul L. Dudulica în recursul declarat, ce

vizează legalitatea raportului de expertiză nr. 335 din 23 octombrie 2015, care avea la bază raportul

de expertiză medico–legală nr. 160 din 27 iunie 2014, precum și alte acte eliberate de instituțiile

medicale situate pe teritoriul din stânga Nistrului, Colegiul penal lărgit le apreciază ca fiind

nefondate, or, deși expertiza inițială a fost efectuată de către medicul legist din regiunea stângă a

Nistrului, ulterior expertizele la caz au fost efectuate în comisie la cererea participanților la proces,

în baza materialelor cauzei penale, de către organele competente ale Republicii Moldova. În acest

sens expertul audiat în cadrul cercetării judecătorești a explicat că, conform regulamentului de

apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, se admite efectuarea expertizei în baza

documentelor medicale, inclusiv rapoarte de constatare, expertiză a cadavrelor, însă pentru aceasta

se extrage din documentele medicale toată informația necesară pentru obiectivizarea expertizei.

Expertiza la caz a fost efectuată la indicația Centrului Național de medicină legală a Republicii

Moldova.

Totodată, potrivit declarațiilor expertului medico-legal Stratan M., prezentate în primă

instanță, s-a constatat că „ ... actele întocmite de autoritățile din stânga Nistrului se coordonează cu

Administrația filialei centrale a Centrului de medicină legală și, reieșind din situația existentă, se

întocmesc rapoartele necesare în baza actelor date. La momentul întocmirii raportului de expertiză

medico–legală nr. 130/D, acesta a fost coordonat cu conducătorul instituției” (vol. VI, f. d. 229).

Colegiul penal lărgit reține că, în ședința de judecată în prima instanță, la cererea succesorului

părții vătămate, Simonean A., la dosar au fost anexate un șir de înscrisuri întocmite și eliberate de

către autorități neconstituționale, însă, prima instanță corect nu le-a pus la baza sentinței de

condamnare, or acestea nu puteau fi admise ca probe.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, instanțele de judecată just au stabilit că în speță

există cazul unui concurs de infracțiuni, or inculpații Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu

Constantin sunt declarați vinovați de săvârșirea a două infracțiuni aparte și corect s-a stabilit

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit consideră dovedită vinovăția inculpaților, iar la

aprecierea modului și măsurii de pedeapsă instanța de apel a ținut cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepselor aplicate

asupra corectării inculpaților.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată că, recurenții, deși au susținut existența în cauză a

erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, și anume -

,, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; nu au fost întrunite

elementele infracțiunii; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”,însă în continuare au

omis să aducă argumente relevante privind fiecare temei de recurs în particular, bazându-și

solicitarea de achitare a inculpaților pe chestiunea de apreciere a probelor, a cărei invocare este

inadmisibilă la etapa examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece aprecierea probelor

ține de examinarea cauzei în fapt fie în prima instanță, fie în cea de apel, iar dezacordul unei părți

în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau

de achitare.

În prezența acestor circumstanțe, reieșind din faptul că recurenții au omis să-și motiveze

solicitările prin prisma erorilor de drept invocate, iar instanța de recurs nu poate justifica

argumentele invocate cu completări din oficiu, deoarece potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură

penală - ,,instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea

20

acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii”, Colegiul penal lărgit

concluzionează că temeiurile de recurs invocate în cereri nu și-au găsit confirmare.

Din considerentele enunțate, pornind de la corectitudinea și plenitudinea constatărilor

realizate de către instanța de apel privind vinovăția inculpaților, încadrarea juridică a acțiunilor

acestora și individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, luând în considerare motivarea amplă

a deciziei instanței de apel în partea chestiunilor care au fost invocate în recursurile ordinare,

apreciind că temeiurile pentru recurs, invocate de recurenți, nu și-au găsit confirmare și nu au fost

identificate alte temeiuri care, examinate din oficiu, să impună necesitatea casării hotărârilor

judecătorești atacate, Colegiul penal lărgit conchide că, recursurile ordinare înaintate în cauză

urmează a fi respinse, ca inadmisibile, cu menținerea deciziei instanței de apel.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de inculpații Ciuciuleanu

Constantin și Tanasescu Alexandru și avocații acestora, Chizilov Roman și Dudulica Liubomir, în

cauza penală în privința lui Ciuciuleanu Constantin XXXXXși Tanasescu Alexandru XXXXX, cu

menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2017.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 23 februarie 2018.

Președinte

Petru Ursache

Judecători Nadejda Toma

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Anatolie Țurcan

21