1ra-1775/2018 — art. 152 alin. 1, 187 alin. 2 lit. f CP

1ra-1775/2018 — art. 152 alin. 1, 187 alin. 2 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 1ra-1775/2018

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Victor Boico, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Ion Guzun,

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Căilean Constantin,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 mai 2018, emisă în cauza penală în privința lui

Căilean Constantin XXXXX, născut

la XXXXX, originar din XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 21.08.2014 – până la 05.04.2017

instanța de apel:

de la 16.05.2017 – până la 15.05.2018

instanța de recurs ordinar:

de la 06.08.2018 – până la 20.11.2018.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T:

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. f) Cod penal.

1.1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul central din 05 aprilie

2017, Căilean Constantin a fost recunoscut vinovat și condamnat, după

cum urmează:

- în baza art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare,

fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate, pentru concurs de infracțiuni, lui Căilean Constantin i-a fost

1

stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, fără amendă, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Boșca Petru, cu

încasarea în beneficiul acestuia, de la Căilean Constantin, a sumei de 17000

lei cu titlu de prejudiciu material.

Constantin, la 28.04.2014, aproximativ în jurul orei 15:30, aflându-se lângă

cimitirul situat în XXXXX, în cadrul conflictului iscat între el și Boșca

Petru, l-a apucat pe ultimul de gât și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în

față, în rezultatul căreia i-a cauzat, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. XXXXX din XXXXX, leziuni corporale care se califică ca

vătămare corporală medie și, în același timp, i-a smuls de la gât lănțișorul

din aur cu masa de 27 gr., cu tot cu cruciulița din aur cu masa de 7 gr., în

valoare totală de 17000 lei, după care cu bunurile sustrase a părăsit locul

comiterii infracțiunii, însușind bunurile, prin ce i-a cauzat cet. Boșca Petru

un prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 17000 lei.

apeluri avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Căilean

Constantin și partea vătămată Boșca Petru.

- avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului Căilean

Constantin, prin apel declarat la 12 aprilie 2017, a solicitat casarea parțială a

sentinței, cu achitarea lui Căilean Constantin pe învinuirea de săvârșire a

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b) Cod penal;

- partea vătămată Boșca Petru, prin apelul declarat la 07 iunie 2017, a

solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea parțială a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea în contul său, de la

Căilean Constantin, a următoarelor sume de bani: 1626, 94 cu titlu de

cheltuieli pentru tratament; 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral; 17000 lei

cu titlu de prejudiciu material.

3.1. În argumentarea cererii depuse, avocatul Lozovscaia Tatiana în

numele inculpatului Căilean Constantin a invocat că din declarațiile

martorilor acuzării nu reiese faptul că inculpatul a comis infracțiunea de

jaf, iar însăși partea vătămată Boșca Petru a declarat că nu ține minte

circumstanțele în care a pierdut lănțișorul, presupus a fi sustras de către

inculpat.

3.2. În argumentarea cererii depuse, partea vătămată Boșca Petru a

invocat următoarele motive:

2

- solicitarea de repunere în termen a apelului este condiționată de

faptul că a lipsit la examinarea cauzei în prima instanță și la pronunțarea

sentinței, nefiind informat despre adoptarea ultimei, din considerent că în

permanență se află peste hotarele țării și nu a primit o careva copie de pe

sentință;

- prima instanță, adoptând soluția în latura civilă, a omis să se

expună asupra pretențiilor față de inculpat, privind încasarea sumei de

1626,94 lei cu titlu de cheltuieli pentru tratament și a sumei de 20000 lei cu

titlu de prejudiciu moral.

2018, apelul declarat de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele

inculpatului a fost respins, ca nefondat, iar apelul declarat de către partea

vătămată Boșca Petru a fost respins, ca depus peste termen.

4.1. În motivarea soluției adoptate, referindu-se la criticile invocate de

către avocatul inculpatului Căilean Constantin, instanța de apel le-a

apreciat ca fiind neîntemeiate și a constatat că nu există temei de apreciere

critică atât a declarațiilor părții vătămate, cât și ale martorilor, care sunt

consecvente, corespund declarațiilor date la urmărirea penală, coroborează

reciproc și cu celelalte probe prezentate și verificate în cadrul cercetării

judecătorești. În acest context, instanța de apel a menționat că declarațiile

părții vătămate Boșca Petru atestă atât aplicarea loviturii de către

inculpatul Căilean Constantin, cât și sustragerea comisă de către inculpat,

declarații care coroborează cu cele ale martorilor Panuța Victor, Boșca

Vadim, Samson Andrei, Panuța Pavel, Jumir Valerii și Lari Ștefan. Reieșind

din acest considerent, instanța de apel a constatat că este neîntemeiată

solicitarea apelantului privind achitarea inculpatului Căilean Constantin,

de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. f)

Cod penal, or la materialele cauzei au fost administrate suficiente probe

pertinente și concludente, prin care se demonstrează vinovăția

inculpatului.

În acest context, instanța de apel s-a raliat la constatările primei

instanțe, pe care le-a considerat legale și întemeiate și a considerat că

declarațiile inculpatului just au fost apreciate critic la examinarea cauzei în

prima instanță, reieșind din faptul că sunt lipsite de veridicitate și au fost

date cu scopul evitării răspunderii penale, fiind în contradicție cu întregul

ansamblu probatoriu în cauză, care a combătut cu desăvârșire versiunea

înaintată de inculpat. În acest sens, instanța de apel a dat o apreciere critică

motivelor invocate de apelant și a menționat că versiunea apărării este una

declarativă, nefiind aduse probe în susținerea alegației, potrivit căreia

3

însăși partea vătămată a susținut necunoașterea circumstanțelor în care a

pierdut lănțișorul de aur.

4.2. Referindu-se la apelul declarat de către partea vătămată Boșca

Petru, instanța de apel l-a apreciat ca fiind depus peste termen. În acest

sens, instanța de apel a constatat că sentința a fost pronunțată public la 05

aprilie 2017 (f.d. 100-113, vol. II), iar partea vătămată a declarat apel la 07

iunie 2017 (f.d. 132-133, vol. II), depășind termenul legal de atac al

sentinței.

Instanța de apel a considerat nefondate argumentele apelantului,

invocate în susținerea solicitării de repunere a apelului în termen, în acest

sens fiind constatat că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în

prima instanță din 23.03.2017, când s-a oferit inculpatului ultimul cuvânt și

s-a amânat pronunțarea sentinței redactate pentru 05 aprilie 2017, atât

partea vătămată Boșca Petru, cât și avocatul său Gînga Denis nu au fost

prezenți, deși au fost legal înștiințați despre data și ora petrecerii ședinței.

Totodată, instanța de apel a considerat relevant că partea vătămată

Boșca Petru, prin cerere, a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, iar

avocatul care i-a apărat interesele a fost prezent la examinarea cauzei în

prima instanță și urma să se informeze despre ședințele ulterioare, având

în vedere prevederile procesual-penale, potrivit cărora partea prezentă la

un termen de judecată nu mai este citată pentru termenele ulterioare, chiar

dacă va lipsi la vreunul dintre aceste termene.

2018, pronunțată integral la 26 iunie 2018, a fost atacată la 02 iulie 2018 cu

recurs ordinar de către avocatul Lozovscaia Tatiana în numele inculpatului

Căilean Constantin, care a solicitat casarea totală a acesteia, cu dispunerea

rejudecării cauzei.

În argumentarea cererii depuse, recurentul a reiterat motivele

invocate în apel și anume că din declarațiile martorilor acuzării nu reiese

faptul că inculpatul a comis infracțiunea de jaf, iar însăși partea vătămată

Boșca Petru a declarat că nu ține minte circumstanțele în care a pierdut

lănțișorul, presupus a fi sustras de către inculpat și suplimentar a invocat

că instanța de apel a examinat apelul apărării în lipsa inculpatului Căilean

Constantin, invocând existența dosarului de căutare în privința ultimului,

deși un astfel de dosar nu a fost pornit, la dosar fiind prezentă doar

încheierea privind aducerea silită a ultimului.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

4

Sergiu Crijanovschi, prin care a susținut dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

6.1. Referință asupra recursului declarat, a fost depusă și de către

avocatul Cazacu Dumitru în numele părții vătămate Bocșa Petru prin care

a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu menținerea deciziei

atacate.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră

că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursului, avocatul Lozovscaia

Tatiana semnalează faptul că, instanța de apel a examinat apelul părții

apărării în lipsa inculpatului Căilean Constantin, invocând existența

dosarului de căutare în privința ultimului, deși un astfel de dosar nu a fost

pornit, la dosar fiind prezentă doar încheierea privind aducerea silită a

ultimului. Astfel, Colegiul penal lărgit consideră că, respectiva invocare se

încadrează în temeiul de drept pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazurile când judecata a avut loc fără

participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului,

interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit

legii.

Examinând argumentele recursului prin prisma temeiului de casare

stabilit, Colegiul penal lărgit constată că acesta și-a găsit confirmare în

speța dedusă judecății, iar hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, din considerentele ce urmează.

Conform art. 412 alin. (3) Cod de procedură penală, judecarea

apelului se face cu citarea părților și înmânarea copiilor de pe apel.

Conform art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la judecarea

apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă

instanță.

5

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală,

hotărârea instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel

și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

În conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit constată că aceste prevederi legale deși sunt

obligatorii, au fost ignorate la judecarea cauzei de către instanța de apel.

La acest capitol, instanța de recurs ține să menționeze, că asigurarea

dreptului la apărare este una din garanțiile desfășurării procesului de

judecare a cauzei cu respectarea principiului contradictorialității, întrucât

participarea inculpatului în procesul penal asigură protejarea drepturilor și

libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea obiectivă, sub toate

aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la procesul

de înfăptuire a actului de justiție în privința sa.

Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în

primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu

excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt:

1) când inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță; 2) când

inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru

judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de

administrația locului de detenție a acestuia; 3) examinării unor cauze

privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare când inculpatul solicită

judecarea cauzei în lipsa sa.

Colegiul penal lărgit, conchide că eroarea instanței de apel constă în

faptul că, neavând un temei legal din cele prevăzute de art. 321 alin. (2)

Cod de procedură penală, instanța a purces la judecarea fondului cauzei în

lipsa inculpatului Căilean Constantin, participarea căruia era obligatorie

reieșind atât din categoria infracțiunilor incriminate, cât și din prevederile

art. 66 alin. (2) pct. 3 Cod de procedură penală potrivit cărora inculpatul

are dreptul să participe la judecarea cauzei în privința sa, iar acest drept

creează obligația instanței a asigura prezența acestuia la judecarea cauzei.

6

Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu și-a

motivat nici într-un fel soluția privind posibilitatea judecării cauzei în lipsa

inculpatului, menționând că există citarea legală a acestuia însă de fapt pe

caz a fost dispusă prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 aprilie 2018, aducerea silită a inculpatului pentru ședința

din 15 mai 2018, executarea căreia a fost neglijată de către organul în

sarcina căruia a fost pusă, persoanele executante limitându-se doar la

colectarea unei obligațiuni în scris de la inculpat privind prezentarea în

ședința instanței de apel, însă în esență fiind ignorată executarea

nemijlocită a dispoziției privind aducerea silită, or, instanța de apel urma

să reacționeze corespunzător asupra neexecutării dispozițiilor sale.

Instanța de recurs accentuează, că aceste aspecte urmau a fi verificate

de către instanță cu deosebită atenție, inclusiv prin prisma art. 6 din

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, care garantează dreptul persoanei acuzate de a participa în

mod efectiv la procesul său penal. Acesta include, inter alia, nu doar

dreptul de a fi prezent, ci și dreptul de a asculta și de a urmări procesul.

Acest drept face parte din esența conceptului procedurii contradictorii și

poate fi dedus din garanțiile prevăzute de articolul 6 § 3 - „să se apere el

însuși”, „să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în

mod gratuit de un interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită

la audiere”.

Drept urmare, se atestă că instanța de apel în mod pripit a dispus

examinarea cauzei în lipsa inculpatului, or, instanța nu a pus în executare

toate mijloacele posibile pentru asigurarea prezenței inculpatului Căilean

Constantin la judecarea cauzei, lipsind careva temeiuri legale în acest sens.

Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei

era obligată să verifice motivul neexecutării dispunerii repetate a aducerii

silite a inculpatului.

Generalizând cele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit menționează

că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să execute indicațiile instanței

de recurs, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de

apelanți în cererile de apel, să-și argumenteze clar concluziile sale în

decizia adoptată și ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

7

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Lozovscaia

Tatiana în numele inculpatului Căilean Constantin.

Casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

15 mai 2018, emisă în cauza penală în privința lui Căilean Constantin

XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Inculpatul Căilean Constantin XXXXX urmează a fi eliberat imediat

din penitenciar, dacă nu execută pedeapsa închisoare sau măsura

preventivă - arestul, stabilite prin alte hotărâri judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 20

decembrie 2018.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Victor Boico

Nadejda Toma

Anatolie Țurcan

Ion Guzun

8