1ra-1681/16 — Art. 42, 145, 188 CP

Prin sentința Judecătoriei Bender din 18 decembrie 2015: Ciuciuleanu Constantin Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 42, 145 alin. (2) lit. a), b), i) Cod penal la 18 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; - în baza art. 42, 188 alin. (5) Cod penal la 14 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; 1 Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Ciuciuleanu Constantin i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 22 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Tanasescu Alexandru Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal la 17 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis; - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Tanasescu Alexandru a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că inculpatul Ciuciuleanu Constantin Grigore, avînd intenție de a avea beneficii materiale în urma sustragerii automobilului de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii transnistrene „E777EE”, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Obrucinicova Natalia, Tanasescu Alexandru, Corotcencov Iulia și alte persoane nestabilite a planificat și a organizat omorul cet. Simonean Armen Grant, a.n. 1983, împărțind rolurile între participanți la comiterea infracțiunii, planificînd locul, timpul și modul în care a fost comis omorul, care ulterior a fost realizat cu deosebită cruzime la 27 iunie 2014, aproximativ ora 01.00, în salonul automobilului indicat, care era parcat în curtea casei nr.9, de pe str. Pionerscaia din mun. Bender, în timp ce cet. Simonean Armen se afla la volanul automobilului dat, Tanasescu Alexandru aplicînd violența fizică, l-a asfixiat mecanic cu o curea de la geantă adoptată preventiv pentru aceasta, în același timp Obrucinicova Natalia i-a aplicat lui Simonean Armen aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit ascuțit în regiunea gîtului, după ce lăsînd victima în ograda casei indicate, i-au sustras automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii transnistrene „E777EE”, în valoare 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei; telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei IDC, cu numărul abonatului 077766986, în valoare 1000 lei, mijloace bănești în sumă de 1000 lei și documentele victimei, ulterior deplasîndu-se cu automobilul sustras într-o direcție nestabilită, astfel cauzînd victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. În urma leziunilor corporale primate, cet. Simonean Armen a decedat pe loc. Tot el, avînd intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare „E777EE”, a organizat comiterea infracțiunii care a fost realizată de către Tanasescu Alexandru, Obrucinicova Natalia, Corotcencov Iulia și 2 Șurupov Maxim prin următoarele circumstanțe. La 27.06.2014 ora 01.00 în timp ce Șurupov Maxim pentru ca să nu fie recunoscut de victima, se ascundea la o distanță aproximativă de 500 metri de la locul comiterii infracțiunii, Tanasescu Alexandru aflîndu-se împreună cu Obrucinicova Natalia și Corotcencov Iulia în salonul automobilului menționat supra, care era parcat în curtea casei nr.9 de pe str. Pionerscaia, mun. Bender, l-au atacat cu deosebită cruzime, aplicînd violență periculoasă pentru viață pe șoferul automobilului, Simonean Armen, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă, adaptată preventiv pentru aceasta. Concomitent Obrucinicova Natalia i-a aplicat lui Simonean Armen cu un obiect nestabilit ascuțit 11 lovituri, provocîndu-i 10 plăgi tăiate - înțepate în regiunea gîtului, și o plagă tăiată înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce lăsînd victima în ograda casei indicate, i-au sustras victimei automobilul de model ..BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii transnistrene „E777EE”, în valoare 571194 lei; telefonul mobil de model „Iphone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei; telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei IDC, cu numărul abonatului 077766986, în valoare 1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei si documentele victimei. Ulterior, Obrucinicova Natalia si Corotcencov Iulia cu automobilul sustras condus de către Tanasescu Alexandru, s-au deplasat pînă la cet. Șurupov Maxim, după ce ultimul s- a urcat la volanul automobilului dat, deplasîndu-se împreună la domiciliul lui Ciuciuleanu Constantin în mun. Chișinău, astfel cauzînd victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. În urma leziunilor aplicate partea vătămată a decedat. Inculpatul Tanasescu Alexandru Grigore la 27 iunie 2014 aproximativ la ora 01.00, avînd intenție la omor din interes material, prin înțelegere prealabilă cu Obrucinicova Natalia, Corotcencov Iulia și alte persoane nestabilite, cu scopul sustragerii automobilului, aflîndu-se în salonul automobilului de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare „E777EE”, care era parcat în curtea casei nr.9 de pe str. Pionerscaia al mun. Bender, cu deosebită cruzime a aplicat față de cet. Simonean Armen Grant, a.n. 1983, care se afla la volanul automobilului dat, violența fizică, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă, adoptată preventiv pentru aceasta, iar în acel timp cet. Obrucinicova Natalia a aplicat asupra lui Simonean Armen aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit ascuțit în regiunea gîtului, după ce lăsînd victima în ograda casei indicate, i-au sustras automobilul indicat, în valoare 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei, telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei CDMA, cu numărul 3 abonatului 077766986, în valoare 1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei și documentele victimei, deplasîndu-se ulterior cu automobilul sustras într-o direcție nestabilită, astfel cauzînd victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. în urma leziunilor corporale primite cet. Simonean Armen a decedat pe loc. Tot el, avînd intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare „E777EE”, prin înțelegere prealabilă cu Ciuciuleanu Constantin - care este calificat drept organizatorul acestei infracțiuni, Obrucinicova Natalia, Corotcencov Iulia și Șurupov Maxim, aflîndu-se împreună cu Obrucinicova Natalia și Corotcencov Iulia în salonul automobilului menționat supra, care era parcat în curtea casei nr.9 de pe str. Pionerscaia, mun. Bender, l-au atacat cu deosebită cruzime, aplicînd violență periculoasă pentru viață pe șoferul automobilului - Simonean Armen, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă, adaptată preventiv pentru aceasta. Concomitent Obrucinicova Natalia a aplicat lui Simonean Armen cu un obiect nestabilit ascuțit, folosit în calitate de armă, 11 lovituri provocîndu-i 10 plăgi tăiate înțepate în regiunea gîtului, și o plagă tăiată înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce, lăsînd victima în ograda casei indicate, în urma leziunilor aplicate, acesta a decedat. Ca rezultat, victimei i-a fost sustras automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii transnistrene a R. Moldova „E777EE”, în valoare 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei, telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei IDC, cu numărul abonatului 077766986, în valoare 1000 lei, mijloace bănești în sumă de 1000 lei și documentele victimei. Ulterior, Obrucinicova Natalia și Corotcencov Iulia cu automobilul sustras, pe care îl conducea Tanasescu Alexandru, s-au deplasat pînă la cet. Șurupov Maxim, care pentru ca să nu fie recunoscut de către victimă, se ascundea la o distanță aproximativă de 500 metri de la locul comiterii infracțiunii, după ce ultimul s-a urcat la volanul automobilului dat, deplasîndu-se împreună la domiciliul lui Ciuciuleanu Constantin în mun. Chișinău. Astfel prin acțiunile ilicite victimei i-a fost cauzată daună în proporții deosebit de mare în sumă totală de 582 714 lei. Acțiunile lui Ciuciuleanu Constantin au fost încadrate în dispoziția art. 42, 145 alin. (2) lit. a), b), i) și art. 42, 188 alin. (5) Cod penal, acțiunile lui Tanasescu Alexandru au fost încadrate în dispoziția art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal și art. 188 alin. (5) Cod penal și judecata a adoptat sentința menționată.

Nefiind de acord cu sentința apeluri au declarat: 3.1 inculpatul Tanasescu Alexandru care a solicitst achitarea sa, deoarece în cadrul cercetării judecătorești, învinuirea nu a prezentat instanței nici un fel de 4 probe care să confirme că anume el a comis infracțiunile incriminate lui. Instanța de judecată a admis acte care au fost întocmite și eliberate de către autoritățile neconstituționale ale Republicii Nistrene. La fel, acuzatorul de stat nu a prezentat în instanță probe care să confirme că aceste infracțiuni au fost comise; 3.2 avocatul Dudulica Liubomir în interesele inculpatului Tanasescu Alexandru a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că el nu a comis nici o infracțiune, motivînd că: - lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvîrșită și temeiul juridic (componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului la răspunderea penală pentru infracțiunea incriminată; - reieșind din faptul că locul comiterii infracțiunii este controlat de autoritățile neconstituționale nistrene, multe circumstanțe sunt constatate în rechizitoriu prin acte întocmite și eliberate de către aceste autorități, astfel, apărarea consideră că nu este în general demonstrată nici existența faptului infracțiunilor incriminate; - decesul lui Simonean Artur nu a fost constatat prin prezentarea de către acuzare a certificatului de deces a acestuia. Unicul înscris indicat în lista probelor la acest capitol este actul de expertiză nr. 130/D din 07.10.2014, care a fost întocmit în baza unor înscrisuri întocmite și eliberate de către autoritățile neconstituționale a Republicii Nistrene. Toate înscrisurile prezente de către acuzare ca probe, care au fost perfectate de către autoritățile neconstituționale a Republicii Nistrene, urmează a fi respinse de către instanța de judecată ca probe inadmisibile. Versiunea acuzării descrisă în rechizitoriu este doar o presupunere, neexistînd nici măcar probe indirecte care să o confirme; 3.3 inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care a solicitat achitarea sa, deoarece probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția lui în cele încriminate. Faptele și evenimentele descrise în sentință au fost transcrise din rechizitoriu fără ca instanța să le dea vre-o apreciere și o motivare corespunzătoare. În cadrul ședinței de judecată, martorul Deliu Nina a dat declarații contradictorii, cărora instanța urma să le dea o apreciere critică, însă ultima concluzionează că anume Deliu Nina confirmă faptul că el nu a concubinat cu Obrucinicova, nemotivîndu-se la acest capitol care ar fi legătura cauzală cu infracțiunea încriminată. Faptul că acest martor în ședința de judecată nu l-a recunoscut și că aceasta l-a recunoscut după fotografie din spusele anchetatorului și după o fotografie făcută cu circa 12 ani în urmă – instanța îl lasă fără careva motivare; 3.4. avocatul Tufan Aliona în interesele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, a solicitat achitarea ultimului, fără a invoca careva motive concrete deoarece la momentul declarării apelului, nu a făcut cunoștință cu sentința motivată;

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016 au fost respinse, ca fiind depuse peste termen apelurile inculpaților A. Tanasescu 5 C.Ciuciuleanu, și ca nefondate apelurile avocaților A.Tufan în interesul inculpatului C.Ciuciuleanu și L.Duduilica în interesul inculpatului A.Tanasescu, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1.În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 402 alin. (1) Cod procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, iar alin. (2) stipulează că pentru inculpatul arestat, termenul de declarare a apelului curge de la data înmînării copiei sentinței redactate. Conform recipisei din dosar (f.d. 247, vol. VI), la 18.01.2016 inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au primit copia sentinței Judecătoriei Bender din 18.12.2015, care a semnat dovada de primire. Astfel, ultima zi pentru a declara apel este data de 02.01.2016, care nu este zi de odihnă, iar inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apelul la 27.01.2016 și Ciuciuleanu Constantin a declarat apel abia la 19.05.2016 după ce s-au epuizat toate căile de atac, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului de atac. Respingînd apelurile avocatului Dudulica Liubomir declarat în interesele inculpatului Tanasescu Alexandru și al avocatului Tufan Aliona declarat în interesele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, deși inculpații nu au recunoscut vina, vinovăția acestora este dovedită prin cumulul de probe prezentate de acuzare și cercetate în instanța de judecată și anume declarațiile Succesorul părții vătămate (Simonean Armen) Simonean Natalia, a martorilor Simonean Alexandr, Deliu Nina, Berzan Boris, Țurcanu Simion, Tanasescu Maria, Tanasescu Vitalie, Meșina Lilian, Bedros Alexandru, Coleadinschi Nicolae, expertului medico-legal Stratan Maria, inclusiv: - procesul verbal de ridicare din 28 iunie 2014 a compact-discului cu înregistrarea video de către martorul Simonean Alexandru. (Vol.I f.d. 163-164); - procesul verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii din 28 iunie 2014 cu participarea martorului Simonean Alexandru, care a arătat locul comiterii omorului lui Simonean Armen. (Vol. I f.d. 15-17); - procesul verbal de cercetare la fata locului din 28 iunie 2014 prin care a fost cercetat locul comiterii infracțiunii și depistate urme biologice de culoare brun-roșietică. (Vol. I f.d. 18-22); - procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care Deliu Nina a recunoscut bărbatul care la 18 martie 2014 s-a prezentat ca soțul lui Obrucinicova Natalia și care s-a dovedit a fi Ciuciuleanu Constantin. (Vol. I f.d. 110); - procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care Deliu Nina a recunoscut-o după fotografie pe Obrucinicova Natalia. (Vol. I f.d. 111); 6 - procesul verbal de cercetare la fața locului din 01 iulie 2014 prin care a fost cercetat locul depistării automobilului BMWX6, planșele fotografice anexate la acesta din care urmează că, automobilul de model BMW X6 a fost depistat pe str. Alba Iulia 75/5, lîngă CCG-14, mun. Chișinău la data de 01 iulie 2014. Tabelul fotografic conține aspectul general al automobilului din toate părțile, aspectul general al torpedoului, placa informațională cu parametri tehnici, locul depistării plăcii de înmatriculare, din care urmează că placa de înmatriculare a fost depistată pe podeaua automobilului, lîngă scaunul pasagerului din spate - dreapta și numărul de înmatriculare a automobilului corespunde cu numărul de înmatriculare a automobilului părții vătămate, Simonean Armen, E777EE, a regiunii nistrene. Din fotografiile efectuate la fața locului urmează că, în automobil s-au depistat urme de substanță de culoare brună-roșietică, depistată pe scaunul șoferului, o substanță de culoare brună roșietică, depistată de pe partea laterală - stînga din partea șoferului, spate a cotierei între scaunul șoferului și pasagerului din față, partea de jos a cotierei și ușii din spate-stînga. Pete de culoare brună roșietică de pe podeaua automobilului din spate. (Vol. I. f.d. 120-131); - procesul verbal de percheziție la domiciliului cet. Tanasescu Alexandru în satul Suruceni, r-nul Ialoveni. (Vol. I f.d. 205-206); - procesul verbal de examinare a obiectului disc de model ’’ACEME” din 12 iulie 2014 cu înregistrarea video ridicat de la Simonean Alexandru la 28 iunie 2014 și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpului delict la materialele cauzei penale. (Vol. I. f.d. 212-213); - procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 12 iulie 2014 prin care Simonean Natalia l-a recunoscut pe Tanasescu Alexandru. (Vol. II f.d. 25); - procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 13 iulie 2014, prin care Simonean Natalia l-a recunoscut pe Ciuciuleanu Constantin. (Vol.II. f.d. 27); - procesul verbal de examinare a obiectului automobilul de model BMWX6 din 10 iulie 2014 cu recunoașterea acestuia în calitate de corp delict și anexarea la prezenta cauză penală. (Vol. II. f.d. 88-90; 91); - raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.335, în baza dosarului nr.11-1-785-30102014 (1-9/2015) din 27 iulie 2015, din care urmează că, conform regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, efectuarea expertizei în baza documentelor medicale, inclusiv rapoarte de constatare/expertiză a cadavrelor) se admite. Din documentele medicale se extrage toată informația necesară pentru obiectivizarea expertizei. În concluzie urmează că moartea cet. Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca urmare a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine. Prezența șanțului de 7 strangulare, tot o dată și a semnelor general - asfixie confirmă faptul producerii asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu lațul. Durata și consecințele acesteia nu pot fi stabilite deoarece lipsesc investigațiile histopatologice, astfel asfixia mecanică nu poate fi considerată drept cauză de deces în cazul dat. (vol. VI, f.d. 106-120); - încheierea Judecătorului de instrucție din 21.07.2014, prin care se confirmă faptul că Ciuciuleanu Constantin îl cunoaște pe Tanasescu Alexandru, iar după comiterea infracțiunii de omor, acesta, însoțit de alte trei persoane, două femei și un bărbat a venit cu automobilul la el acasă în timpul nopții, i-a povestit despre omor, solicitînd să-și spele mîinile de sînge. (vol. II. f.d. 80); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 11.07.2014, prin care martorul Coleadinschi Nicolae a recunoscut persoana de pe fotografia nr. 4, care la 27.06.2014 se deplasa în automobilul BMW X n/î E777EE în calitate de pasager pe aproximativ la ora 01-30 (vol. I. f.d. 190); Analizînd probele instanța de apel a constatat că vina inculpaților Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui Ciuciuleanu Constantin corect au fost încadrate în baza art. art. 42, 145 alin. (2) lit. a), b), i) Cod penal –organizarea omorului unei persoane cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane și în prevederile art. 42, 188 alin. (5) Cod penal –organizarea tîlhăriei săvîrșite în proporții deosebit de mari, iar a lui Tanasescu Alexandru în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i) și j) Cod penal – omorul unei persoane cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane cu o deosebită cruzime și în prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal – tîlhăria săvîrșită în proporții deosebit de mari. Instanța de apel a conchis din declarațiile martorul Deliu Nina că Ciuciuleanu Constantin se cunoștea cu Obrucinicova Natalia, iar ultima a declarat despre rolul și aportul lui C.Ciuciuleanu la comiterea crilmelor imputate. Faptul că Ciuciuleanu Constantin se cunoștea cu Tanasescu Alexandru a fost confirmat prin declarațiile martorilor Meșina Lilian, Tanasescu Maria și Țurcan Simion, iar probele cercetate per ansamblu denotă implicarea lui Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru în comiterea infracțiunilor. Totodată, instanța de apel a reținut că: - explicațiile martorului acuzării Meșina Lilian sunt în concordanță cu circumstanțele de fapt ale cauzei penale, ultimul confirmînd că, Tanasescu Alexandru i-a propus spre vînzare un automobil de model BMW X6, care era parcat la marginea satului Suruceni, a văzut în salonul automobilului pete de sînge și că Tanasescu Alexandru i-a comunicat că automobilul este adus de cineva din regiunea nistreană și că petele de sînge din automobil erau în rezultatul unei bătăi; 8 - Ciuciuleanu Constantin a cunoscut unde au plecat Tanasescu Alexandru, Natalia Obrucinicova, Corotcencova Iulia și Maxim Surupov, deoarece aceștia după săvîrșirea infracțiunii au mers anume la el acasă și s-au spălat de sînge; - actele emise de autoritățile neconstituționale ale autoproclamatei republici nistrene nu au stat la baza sentinței, instanța de fond le-a anexat la materialele cauzei ca fiind niște înscrisuri; - argumentul apărătorului Dudulica Liubomir, precum că lipsește temeiul real fapta prejudiciabilă săvîrșită și respectiv temeiul juridic de atragere a inculpatului Tanasescu Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată, este unul nefondata, deoarece în urma probelor cercetate s-a stabilit că Tanasescu Alexandru a avut rol de autor, el a săvîrșit în mod nemijlocit omorul, pe cînd Ciuciuleanu Constantin a fost persoana care a organizat săvîrșirea infracțiunii și a dirijat realizarea ei; - instanța de judecată pentru calificare corectă a infracțiunii, în cadrul cercetării judecătorești a stabilit dacă inculpații au acționat direct asupra victimei, s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpaților și urmările prejudiciabile sub formă de moarte a victimei. Pe cauză s-a efectuat expertiza medico-legală, care a avut ca scop stabilirea cauzelor decesului - moartea părții vătămate Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca urmare a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine. La fel prezența șanțului de strangulare, totodată și a semnelor general - asfixie confirmă faptul producerii asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu centura; - starea de fapt stabilită a dovedit precum că inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au organizat, atacul tîlhăresc cu omorul părții vătămate, inculpații din start au cunoscut despre faptul că șoferul automobilului va fi omorît, aceștia nu și-au ascuns fețele sale de partea vătămată. Lipsirea intenționată de viață a părții vătămate în cazul tîlhăriei, depășește limitele laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 188 Cod penal. Astfel, cele săvîrșite corect au fost calificate prin concurs a art. 188 Cod penal și art. 145 alin. (2) Cod penal, omor din interes material; - gravitatea leziunilor corporale cauzate victimei, precum și acțiunile inculpaților la comiterea infracțiunii și după săvîrșirea acesteia, mărturisesc despre intenția inculpaților de a-l omorî pe Simonean Armen, adică inculpații au conștientizat consecințele letale a vătămărilor cauzate pentru victimă ca rezultat a acțiunilor sale și a dorit survenirea lor; - intenția inculpatului Tanasescu Alexandru la săvîrșirea omorului lui Simonean Armen cu deosebită cruzime este confirmată prin faptul că, inculpatul a 9 acționat față de victimă într-un mod feroce, cu cruzime, fapt ce rezultă din multitudinea de plăgi înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari, depistate pe cadavrul victimei în regiunea gîtului care în cumul alcătuiesc vătămări corporale grave, periculoase și incompatibile cu viața, care au provocat decesul victimei. În aceste circumstanțe instanța de apel a considerat dovedită vinovăția inculpaților, iar la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă instanța de fond de asemenea a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepselor aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților.

Recursuri ordinare împotriva deciziei declară: 5.1 avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel. În motivarea recursului indică: - contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală instanța de apel nu a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării acestora, or instanța de judecată era obligată să pună la baza hotărîrii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate; - reieșind din faptul că locul comiterii infracțiunii este controlat de autoritățile neconstituționale nistrene, multe circumstanțe sunt constatate în rechizitoriu prin acte întocmite și eliberate de către aceste autorități, considerînd că nu este demonstrat nici existența faptului infracțiunilor incriminate, respectiv, toate înscrisurile prezentate de către acuzare ca probe, care au fost perfectate de către autoritățile neconstituționale a Republicii Nistrene urmau a fi respinse de către instanța de judecată ca probe inadmisibile; - potrivit informației prezentată de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției referitor la experții medico-legali atestați ai centrului de Medicină legală, în lista dată nu se regăsește numele medicului legist Crainii R. V.; - declarațiile lui Simonean Natalia se referă la evenimente care s-au petrecut pînă la cele descrise în rechizitoriu, nefiind explicat nimic din cele întîmplate la fața locului. Declarațiile date referitor la fapta comisă și persoanele implicate a declarat că le cunoaște din spusele unui colaborator de miliție a Republicii Nistrene, care, la fel, nu a fost martor ocular la cele întîmplate, iar în conformitate 10 cu prevederile art. 102 Cod de procedură penală nu pot servi ca mijloace de probă datele comunicate de persoană dacă aceasta nu poate arăta sursa informațiilor sale. În cazul dat sursa informației furnizate de către Simonean Natalia nu poate fi verificată; - martorul Berzan Boris a confirmat în instanța de judecată doar cele relatate de către Simonean Alexandru, declarațiile ultimului fiind și sursa informației descrise, suplimentar comunicînd doar faptul că a fost la fața locului a doua zi, neștiind nimic despre circumstanțele comiterii infracțiunilor incriminate inculpaților; - nu pot fi acceptate ca probe ale acuzării procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere de la f.d. 168 V I, f.d. 25 V II deoarece Tanasescu Alexandru a fost recunoscut de către Simonean Alexandru și Simonean Natalia doar din spusele colaboratorilor miliției Republicii Nistrene; - martorii Tanasecu Vitalie, Tanasescu Măria, Țurcanu Simion, Bedros Alexandru și Deliu Nina se referă la evenimente care au avut loc după consumarea timpului comiterii infracțiunilor incriminate sau la circumstanțe care nu au tangență cu inculpatul Tanasescu Alexandru, în mare parte fiind descrise circumstanțe cunoscute din spusele cuiva. - martorul Coleadinschi Nicolae a declarat că nu îl cunoaște pe Tanasescu Alexandru și nu 1-a văzut în ziua comiterii crimei în automobilul părții vătămate, fapt care combate versiunea acuzării referitor la declarațiile date anterior de către acest martor, nefiind admisibil în acest context nici procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere de la f.d. 190 V I, nefiind confirmat în ședința de judecată de către martor. - martorul acuzării Meșină Șișian a relatat instanței de judecată despre careva evenimente care au avut loc mult după timpul comiterii infracțiunilor incriminate, fapte care nu îi sunt incriminate lui Tanasescu Alexandru în rechizitoriu. în cazul dat sunt aplicabile prevederile art. 325 Cod de procedură penală Judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Instanța de judecată nu este în drept să depășească limitele învinuirii; - acuzarea nu a prezentat nici o probă care să furnizeze informații referitor la infracțiunile comise și făptași; 5.2 inculpatul Tanasescu Alexandru, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea hotărîrilor adoptate, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri cu dispunerea achitării de comiterea infracțiunilor imputate, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat. În argumentarea recursului invocă aceleași motive ca și avocatul său, suplimentar mai indicînd: 11 - instanța de apel nu interogat nici o persoană, deși partea apărării a solicitat audierea în calitate de martor a cet. Obrucinicova Natalia, persoană care putea furniza informații relevante cu privire la infracțiunile săvîrșite, demersul fiind respins nemotivat; - examinarea cauzei în instanța de apel s-a desfășurat în absența succesorului părții vătămate - Simonean Natalia, în pofida faptului că partea apărării a insistat asupra prezenței acesteia în ședința de judecată, pentru elucidarea unor aspecte ce țin de infracțiunile incriminate lui Tănăsescu Alexandru; - argumentarea hotărîrilor este bazată cu precădere pe declarațiile succesorului părții vătămate - Simonean Natalia, potrivit căreia toată informația despre circumstanțele comiterii infracțiunilor și rolul fiecărui participant i-a devenit cunoscută din spusele anchetatorului din regiunea transnistreană - Terentiev Valeriu, care i-a și arătat pozele lui Tănăsescu Alexandru, indicînd la acesta ca fiind una din persoanele care au participat la omorul lui Simonean Alexandr, prin urmare nu puteau fi admise și puse la baza sentinței în calitate de probe procesul -verbal de recunoaștere după fotografie din 13 iulie 2014 prin care Simonean Natalia 1-a recunoscut pe Tănăsescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin. Cert este faptul că, datele comunicate de către succesorul părții vătămate nu puteau fi admise și reținute ca probe, și prin urmare nu puteau fi prezentate în instanța de judecată și puse la baza sentinței, întrucît cad sub incidența prevederilor art. 94 alin.(l) pct.6), 10) Cod de procedură penală, fiind obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, precum și de la o persoană care nu poate recunoaște documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma veridicitatea, proveniența lui sau circumstanțele primirii acestuia; - nu puteau fi reținut ca probă nici procesul - verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 11 iulie 2014, prin care martorul Coleadinschii Nicolae 1-a recunoscut pe Tănăsescu Alexandru, deoarece în cadrul examinării cauzei în instanța de fond martorul a dat declarații diametral opuse. - simplul fapt, că Tănăsescu Alexandru se cunoștea cu Ciuciuleanu Constantin nu indică asupra unei înțelegeri prealabile între aceștia la comiterea infracțiunii, iar în cazul în care se face referință la acțiuni de asfixiere, la materialele cauzei penale nu există obiectul cu care se pretinde că a fost realizată această acțiune; - nu este posibil ca infracțiunea de omor să formeze concurs ideal cu infracțiunia prevăzute la art.188 Cod penal, în funcție de modul sustragerii, se are în vedere ascuns sau deschis, vom fi în prezența infracțiunii prevăzute la art.145 Cod penal și a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 186 sau 187 Cod penal; - atît instanța de fond, cît și cea de apel, au constatat existența circumstanțelor agravante în cazul lui Tănăsescu Alexandru la comiterea infracțiunilor, și anume: 12 provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, săvîrșirea infracțiunilor prin orice formă de participație și săvîrșirea infracțiunii cu aplicarea constrîngerii fizice. Potrivit art.77 Cod penal, lista circumstanțelor agravante este stabilită exhaustiv, iar potrivit alin.(2) al normei citate, dacă circumstanțele menționate la alin.(l) sunt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante. Prin urinare, se constată cu certitudine că circumstanțele agravante reținute de către instanța de judecată, în cazul lui Tănăsescu Alexandru, constituie semne calificative ale componențelor de infracțiuni incriminate, fiind reținute în mod ilegal. 5.3. avocatul Oxana Ivanov în numele inculpatului Ciuciuleanu Mihail, care prin recursul nemotivat a solicitata casarea deciziei, recursul desfășurat și motivele acestuia urmînd a le expune ulterior în recurs suplimentar. 5.4. inculpatul Ciuciuleanu Mihail, fără a invoca prevederile art.427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare, motivînd că de către instanțele de fond au încălcat normele de procedură penală, cauza a fost fabricată din spusele unor persoane care nici nu figurează la caz.

Procurorul în baza art. 431 alin.(1) pct.1)1 Cod de procedură penală depune referință asupra recursurilor declarate, prin care solicită respingerea acestora deoarece temeiurile de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare, nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, or din textul deciziei rezultă că instanța de apel a analizat obiectiv probele administrate, hotărîrea cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și care corespunde prevederilor art.414,417 Cod de procedură penală

Judecînd recursurile ordinare și verificînd legalitatea hotărîrilor atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau parțială a hotărîrii atacate, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform prevederilor art.art. 414, 415 Cod de procedură penală, judecînd apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor 13 motivelor invocate în apel, să argumenteze decizia adoptată invocînd temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întru totul respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs ordinar. În primul rînd, Colegiul reține că termenul de declarare a apelului este reglementat de art.402 Cod de procedură penală, care prevede că termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. Totodată, potrivit textului deciziei instanța de apel referindu-se la termenul de declarare a apelului a invocat prevederile art. 402 alin. (2) Cod de procedură penală, normă care a fost abrogată prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din 27.10.2012, adică în vigoare și la momentul depunerilor apelurilor declarate la prezenta cauză. În al doilea rînd, instanța de apel respingînd ca depuse peste termen apelurile declarate de către inculpatul Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin a menționat că: „ Conform recipisei din dosar (f.d. 247, vol. VI), la data de 18.01.2016 inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au primit copia sentinței Judecătoriei Bender din 18.12.2015, care a semnat dovada de primire. Astfel, ultima zi pentru a declara apel este data de 02.01.2016, care nu este zi de odihnă. Ne cătînd la faptul că în sentință este indicat termenul de 15 zile pentru atac, inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apelul la 27.01.2016, și Ciuciuleanu Constantin a declarat apel abia la data de 19.05.2016 după ce s-au epuizat toate căile de atac, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului de atac…..” Din materialele cauzei se reține că, într-adevăr, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată din 18.01.2016 inculpații Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin au fost prezenți la pronunțarea sentinței integrale (f.d.170 A, v.6), tot în acea zi fiindu-le înmînate copia sentinței motivate, fapt confirmat prin recipisa anexată (f.d. 247, v.6), iar dispozitivul sentinței a fost înmînat inculpaților la 18.12.2016. Astfel, luînd în considerație că termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale și că inculpaților le-a fost înmînată sentința motivată la 18.01.2016, deci ultima zi de declarare a apelului a fost data de 02.02.2016, iar inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apel la 27.01.2016. Cît privește apelul declarat de către inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care rezultă din textul deciziei că acesta a fost depus la 19.05.2016, Colegiul atestă că verificarea apelului nu este posibilă deoarece nu este anexat la materiale cauzei. Din considerentele expuse, Colegiul lărgit reține că concluzia instanței de apel privind termenele de declarare a apelurilor, la caz, de către inculpați, nu 14 coordonează cu materialele cauzei, astfel se consideră că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele care se întemeiază soluția, fiind comisă o eroare de drept, care duce la îngrădirea dreptului inculpaților de ataca decizia instanței de apel cu recurs ordinar și de dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 CEDO. În al treilea rînd, Colegiul menționează că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărîrilor pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură. Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor. Lecturînd textul apelului declarat de avocatul Dudulica Liubomir în coraport cu partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauzei în ordine de apel, deoarece instanța de apel nu a descris fondul apelului și nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel. Colegiul atestă că, avocatul și-a expus dezacordul cu un șir de probe administrate la caz, îndeosebi la cele care au legătură cu autoritățile neconstituționale Nistrene, iar instanța de apel s-a expus superficial asupra acestora expunînd doar poziția instanței de fond referitor la înscrisurile anexate de către succesorul părții vătămate Simonean Natalia care se refereau la cauza penală intentată de către autoritățile regiunii nistrene de învinuire a lui Obrucinicova Natalia și Corotcencova Iulia. 15 Totodată, instanța de apel și-a motivat soluția fără face o analiză a tuturor probelor în ansamblu care dovedesc sau nu vinovăția inculpaților, fiind efectuată doar o apreciere vagă a acestora. În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținînd prevederile art. 100 alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atît datele de fapt, cît și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atît prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cît și printr-o analiză logică a conținutului probelor, a coroborării lor. Generalizînd cele expuse supra, Colegiul penal menționează, că procedînd în asemenea mod, instanța de apel și în acest sens a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, examinînd pur formal apelul declarat și fără a concretiza care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, găsindu-și astfel confirmare erorile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărîrii sau acesta este expus neclar” ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei recurate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs. În acest context, Colegiul atenționează, că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin prevederile art.6 din CEDO. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, urmează suplimentar să verifice de la ce dată urma să curgă pentru părți termenul de declarare a apelului, dacă a fost respectat de către apelanți acest termen și dacă a avut posibilitatea reală să declare apel în condițiile legii și în dependență de 16 rezultatul constatat să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, ținînd cont de motivele expuse în pct. 7 al prezentei decizii și de motivele invocate în apeluri și recursurile declarate, ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Dudulica Liubomir în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, avocatul Oxana Ivanov în numele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, a inculpatului Tanasescu Alexandru și a inculpatului Ciuciuleanu Constantin, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în cauza penală în privința lui Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2016. Președinte Nicolae Gordilă Judecători Liliana Catan Elena Covalenco Iurie Diaconu Ion Guzun 17