1ra-1681/16 — art. 42, 145, 188 CP

1ra-1681/16 — art. 42, 145, 188 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-1681/2016

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

08 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea

componență:

Președinte : Nicolae Gordilă

Judecători : Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Dudulica Liubomir în numele inculpatului Tanasescu Alexandru, avocatul Oxana

Ivanov în numele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, a inculpatului Tanasescu

Alexandru și a inculpatului Ciuciuleanu Constantin, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Bender din 18 decembrie 2015 și a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în cauza penală în privința lui

Ciuciuleanu Constantin Grigore, născut

la 01.05.1963, originar din s. Prajila, r-nul

Florești și domiciliat în mun. Chișinău , str.

Alba Iulia 23/1 ap.8;

și

Tanasescu Alexandru Grigore, născut la

10.05.1991, originar și domiciliat în s.

Suruceni, r-nul Ialoveni;

Termenul de examinare a cauzei:

- instanța de fond: 30.10.2014-18.12.2015;

- instanța de apel: 28.01.2016-19.05.2016;

- instanța de recurs: 02.08.2016-08.11.2016;

C O N S T A T Ă :

Ciuciuleanu Constantin Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 42, 145 alin. (2) lit. a), b), i) Cod penal la 18 ani închisoare cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 42, 188 alin. (5) Cod penal la 14 ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis;

1

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Ciuciuleanu

Constantin i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 22 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Tanasescu Alexandru Grigore a fost recunoscut vinovat și condamnat

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal la 17 ani închisoare cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, lui Tanasescu

Alexandru a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Ciuciuleanu Constantin Grigore, avînd intenție de a avea beneficii materiale în

urma sustragerii automobilului de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare

al regiunii transnistrene „E777EE”, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu

Obrucinicova Natalia, Tanasescu Alexandru, Corotcencov Iulia și alte persoane

nestabilite a planificat și a organizat omorul cet. Simonean Armen Grant, a.n.

1983, împărțind rolurile între participanți la comiterea infracțiunii, planificînd

locul, timpul și modul în care a fost comis omorul, care ulterior a fost realizat cu

deosebită cruzime la 27 iunie 2014, aproximativ ora 01.00, în salonul

automobilului indicat, care era parcat în curtea casei nr.9, de pe str. Pionerscaia din

mun. Bender, în timp ce cet. Simonean Armen se afla la volanul automobilului dat,

Tanasescu Alexandru aplicînd violența fizică, l-a asfixiat mecanic cu o curea de la

geantă adoptată preventiv pentru aceasta, în același timp Obrucinicova Natalia i-a

aplicat lui Simonean Armen aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit ascuțit

în regiunea gîtului, după ce lăsînd victima în ograda casei indicate, i-au sustras

automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii

transnistrene „E777EE”, în valoare 571194 lei, telefonul mobil de model „IPhone

5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M.

„Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei;

telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei IDC, cu numărul abonatului

077766986, în valoare 1000 lei, mijloace bănești în sumă de 1000 lei și

documentele victimei, ulterior deplasîndu-se cu automobilul sustras într-o direcție

nestabilită, astfel cauzînd victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă

totală de 582 714 lei. În urma leziunilor corporale primate, cet. Simonean Armen a

decedat pe loc.

Tot el, avînd intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu

numărul de înmatriculare „E777EE”, a organizat comiterea infracțiunii care a fost

realizată de către Tanasescu Alexandru, Obrucinicova Natalia, Corotcencov Iulia și

2

Șurupov Maxim prin următoarele circumstanțe. La 27.06.2014 ora 01.00 în timp ce

Șurupov Maxim pentru ca să nu fie recunoscut de victima, se ascundea la o

distanță aproximativă de 500 metri de la locul comiterii infracțiunii, Tanasescu

Alexandru aflîndu-se împreună cu Obrucinicova Natalia și Corotcencov Iulia în

salonul automobilului menționat supra, care era parcat în curtea casei nr.9 de pe

str. Pionerscaia, mun. Bender, l-au atacat cu deosebită cruzime, aplicînd violență

periculoasă pentru viață pe șoferul automobilului, Simonean Armen, manifestată

prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă, adaptată preventiv pentru aceasta.

Concomitent Obrucinicova Natalia i-a aplicat lui Simonean Armen cu un obiect

nestabilit ascuțit 11 lovituri, provocîndu-i 10 plăgi tăiate - înțepate în regiunea

gîtului, și o plagă tăiată înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce lăsînd

victima în ograda casei indicate, i-au sustras victimei automobilul de model

..BMW X6” cu numărul de înmatriculare al regiunii transnistrene „E777EE”, în

valoare 571194 lei; telefonul mobil de model „Iphone 5” cu codul IMEI nestabilit,

în care era inclusă cartela SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu

numărul abonatului 069777914, în valoare 9520 lei; telefonul mobil de model

„Motorola 5S” a companiei IDC, cu numărul abonatului 077766986, în valoare

1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei si documentele victimei. Ulterior,

Obrucinicova Natalia si Corotcencov Iulia cu automobilul sustras condus de către

Tanasescu Alexandru, s-au deplasat pînă la cet. Șurupov Maxim, după ce ultimul s-

a urcat la volanul automobilului dat, deplasîndu-se împreună la domiciliul lui

Ciuciuleanu Constantin în mun. Chișinău, astfel cauzînd victimei o daună în

proporții deosebit de mari în sumă totală de 582 714 lei. În urma leziunilor aplicate

partea vătămată a decedat.

Inculpatul Tanasescu Alexandru Grigore la 27 iunie 2014 aproximativ la ora

01.00, avînd intenție la omor din interes material, prin înțelegere prealabilă cu

Obrucinicova Natalia, Corotcencov Iulia și alte persoane nestabilite, cu scopul

sustragerii automobilului, aflîndu-se în salonul automobilului de model „BMW

X6” cu numărul de înmatriculare „E777EE”, care era parcat în curtea casei nr.9 de

pe str. Pionerscaia al mun. Bender, cu deosebită cruzime a aplicat față de cet.

Simonean Armen Grant, a.n. 1983, care se afla la volanul automobilului dat,

violența fizică, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea de la geantă,

adoptată preventiv pentru aceasta, iar în acel timp cet. Obrucinicova Natalia a

aplicat asupra lui Simonean Armen aproximativ 11 lovituri cu un obiect nestabilit

ascuțit în regiunea gîtului, după ce lăsînd victima în ograda casei indicate, i-au

sustras automobilul indicat, în valoare 571194 lei, telefonul mobil de model

„IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela SIM a companiei

Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914, în valoare 9520

lei, telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei CDMA, cu numărul

3

abonatului 077766986, în valoare 1000 lei; mijloace bănești în sumă de 1000 lei și

documentele victimei, deplasîndu-se ulterior cu automobilul sustras într-o direcție

nestabilită, astfel cauzînd victimei o daună în proporții deosebit de mari în sumă

totală de 582 714 lei. în urma leziunilor corporale primite cet. Simonean Armen a

decedat pe loc.

Tot el, avînd intenția de a sustrage automobilul de model „BMW X6” cu

numărul de înmatriculare „E777EE”, prin înțelegere prealabilă cu Ciuciuleanu

Constantin - care este calificat drept organizatorul acestei infracțiuni, Obrucinicova

Natalia, Corotcencov Iulia și Șurupov Maxim, aflîndu-se împreună cu

Obrucinicova Natalia și Corotcencov Iulia în salonul automobilului menționat

supra, care era parcat în curtea casei nr.9 de pe str. Pionerscaia, mun. Bender, l-au

atacat cu deosebită cruzime, aplicînd violență periculoasă pentru viață pe șoferul

automobilului - Simonean Armen, manifestată prin asfixierea mecanică cu o curea

de la geantă, adaptată preventiv pentru aceasta. Concomitent Obrucinicova Natalia

a aplicat lui Simonean Armen cu un obiect nestabilit ascuțit, folosit în calitate de

armă, 11 lovituri provocîndu-i 10 plăgi tăiate înțepate în regiunea gîtului, și o plagă

tăiată înțepată în regiunea mandibulei pe dreapta, după ce, lăsînd victima în ograda

casei indicate, în urma leziunilor aplicate, acesta a decedat. Ca rezultat, victimei i-a

fost sustras automobilul de model „BMW X6” cu numărul de înmatriculare al

regiunii transnistrene a R. Moldova „E777EE”, în valoare 571194 lei, telefonul

mobil de model „IPhone 5” cu codul IMEI nestabilit, în care era inclusă cartela

SIM a companiei Î.M. „Orange Moldova” S.A. cu numărul abonatului 069777914,

în valoare 9520 lei, telefonul mobil de model „Motorola 5S” a companiei IDC, cu

numărul abonatului 077766986, în valoare 1000 lei, mijloace bănești în sumă de

1000 lei și documentele victimei. Ulterior, Obrucinicova Natalia și Corotcencov

Iulia cu automobilul sustras, pe care îl conducea Tanasescu Alexandru, s-au

deplasat pînă la cet. Șurupov Maxim, care pentru ca să nu fie recunoscut de către

victimă, se ascundea la o distanță aproximativă de 500 metri de la locul comiterii

infracțiunii, după ce ultimul s-a urcat la volanul automobilului dat, deplasîndu-se

împreună la domiciliul lui Ciuciuleanu Constantin în mun. Chișinău. Astfel prin

acțiunile ilicite victimei i-a fost cauzată daună în proporții deosebit de mare în

sumă totală de 582 714 lei.

Acțiunile lui Ciuciuleanu Constantin au fost încadrate în dispoziția art. 42,

145 alin. (2) lit. a), b), i) și art. 42, 188 alin. (5) Cod penal, acțiunile lui Tanasescu

Alexandru au fost încadrate în dispoziția art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) Cod penal

și art. 188 alin. (5) Cod penal și judecata a adoptat sentința menționată.

3.1 inculpatul Tanasescu Alexandru care a solicitst achitarea sa, deoarece în

cadrul cercetării judecătorești, învinuirea nu a prezentat instanței nici un fel de

4

probe care să confirme că anume el a comis infracțiunile incriminate lui. Instanța

de judecată a admis acte care au fost întocmite și eliberate de către autoritățile

neconstituționale ale Republicii Nistrene. La fel, acuzatorul de stat nu a prezentat

în instanță probe care să confirme că aceste infracțiuni au fost comise;

3.2 avocatul Dudulica Liubomir în interesele inculpatului Tanasescu

Alexandru a solicitat achitarea inculpatului pe motiv că el nu a comis nici o

infracțiune, motivînd că:

- lipsește temeiul real – fapta prejudiciabilă săvîrșită și temeiul juridic

(componența infracțiunii, stipulată de legea penală) de atragere a inculpatului la

răspunderea penală pentru infracțiunea incriminată;

- reieșind din faptul că locul comiterii infracțiunii este controlat de autoritățile

neconstituționale nistrene, multe circumstanțe sunt constatate în rechizitoriu prin

acte întocmite și eliberate de către aceste autorități, astfel, apărarea consideră că nu

este în general demonstrată nici existența faptului infracțiunilor incriminate;

- decesul lui Simonean Artur nu a fost constatat prin prezentarea de către

acuzare a certificatului de deces a acestuia. Unicul înscris indicat în lista probelor

la acest capitol este actul de expertiză nr. 130/D din 07.10.2014, care a fost

întocmit în baza unor înscrisuri întocmite și eliberate de către autoritățile

neconstituționale a Republicii Nistrene. Toate înscrisurile prezente de către acuzare

ca probe, care au fost perfectate de către autoritățile neconstituționale a Republicii

Nistrene, urmează a fi respinse de către instanța de judecată ca probe inadmisibile.

Versiunea acuzării descrisă în rechizitoriu este doar o presupunere, neexistînd nici

măcar probe indirecte care să o confirme;

3.3 inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care a solicitat achitarea sa, deoarece

probele examinate în instanța de judecată nu demonstrează vinovăția lui în cele

încriminate. Faptele și evenimentele descrise în sentință au fost transcrise din

rechizitoriu fără ca instanța să le dea vre-o apreciere și o motivare corespunzătoare.

În cadrul ședinței de judecată, martorul Deliu Nina a dat declarații contradictorii,

cărora instanța urma să le dea o apreciere critică, însă ultima concluzionează că

anume Deliu Nina confirmă faptul că el nu a concubinat cu Obrucinicova,

nemotivîndu-se la acest capitol care ar fi legătura cauzală cu infracțiunea

încriminată. Faptul că acest martor în ședința de judecată nu l-a recunoscut și că

aceasta l-a recunoscut după fotografie din spusele anchetatorului și după o

fotografie făcută cu circa 12 ani în urmă – instanța îl lasă fără careva motivare;

3.4. avocatul Tufan Aliona în interesele inculpatului Ciuciuleanu Constantin,

a solicitat achitarea ultimului, fără a invoca careva motive concrete deoarece la

momentul declarării apelului, nu a făcut cunoștință cu sentința motivată;

fost respinse, ca fiind depuse peste termen apelurile inculpaților A. Tanasescu

5

C.Ciuciuleanu, și ca nefondate apelurile avocaților A.Tufan în interesul

inculpatului C.Ciuciuleanu și L.Duduilica în interesul inculpatului A.Tanasescu,

cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1.În motivarea soluției instanța de apel a invocat că, potrivit art. 402 alin.

(1) Cod procedură penală, termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la

data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel, iar alin. (2)

stipulează că pentru inculpatul arestat, termenul de declarare a apelului curge de la

data înmînării copiei sentinței redactate.

Conform recipisei din dosar (f.d. 247, vol. VI), la 18.01.2016 inculpații

Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au primit copia sentinței

Judecătoriei Bender din 18.12.2015, care a semnat dovada de primire. Astfel,

ultima zi pentru a declara apel este data de 02.01.2016, care nu este zi de odihnă,

iar inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apelul la 27.01.2016 și Ciuciuleanu

Constantin a declarat apel abia la 19.05.2016 după ce s-au epuizat toate căile de

atac, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului de atac.

Respingînd apelurile avocatului Dudulica Liubomir declarat în interesele

inculpatului Tanasescu Alexandru și al avocatului Tufan Aliona declarat în

interesele inculpatului Ciuciuleanu Constantin, deși inculpații nu au recunoscut

vina, vinovăția acestora este dovedită prin cumulul de probe prezentate de acuzare

și cercetate în instanța de judecată și anume declarațiile Succesorul părții vătămate

(Simonean Armen) Simonean Natalia, a martorilor Simonean Alexandr, Deliu

Nina, Berzan Boris, Țurcanu Simion, Tanasescu Maria, Tanasescu Vitalie, Meșina

Lilian, Bedros Alexandru, Coleadinschi Nicolae, expertului medico-legal Stratan

Maria, inclusiv:

- procesul verbal de ridicare din 28 iunie 2014 a compact-discului cu

înregistrarea video de către martorul Simonean Alexandru. (Vol.I f.d. 163-164);

- procesul verbal de verificare a declarațiilor la locul comiterii infracțiunii

din 28 iunie 2014 cu participarea martorului Simonean Alexandru, care a arătat

locul comiterii omorului lui Simonean Armen. (Vol. I f.d. 15-17);

- procesul verbal de cercetare la fata locului din 28 iunie 2014 prin care a

fost cercetat locul comiterii infracțiunii și depistate urme biologice de culoare

brun-roșietică. (Vol. I f.d. 18-22);

- procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care

Deliu Nina a recunoscut bărbatul care la 18 martie 2014 s-a prezentat ca soțul lui

Obrucinicova Natalia și care s-a dovedit a fi Ciuciuleanu Constantin. (Vol. I f.d.

110);

- procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 29 iunie 2014, prin care

Deliu Nina a recunoscut-o după fotografie pe Obrucinicova Natalia. (Vol. I f.d.

111);

6

- procesul verbal de cercetare la fața locului din 01 iulie 2014 prin care a fost

cercetat locul depistării automobilului BMWX6, planșele fotografice anexate la

acesta din care urmează că, automobilul de model BMW X6 a fost depistat pe str.

Alba Iulia 75/5, lîngă CCG-14, mun. Chișinău la data de 01 iulie 2014. Tabelul

fotografic conține aspectul general al automobilului din toate părțile, aspectul

general al torpedoului, placa informațională cu parametri tehnici, locul depistării

plăcii de înmatriculare, din care urmează că placa de înmatriculare a fost depistată

pe podeaua automobilului, lîngă scaunul pasagerului din spate - dreapta și numărul

de înmatriculare a automobilului corespunde cu numărul de înmatriculare a

automobilului părții vătămate, Simonean Armen, E777EE, a regiunii nistrene. Din

fotografiile efectuate la fața locului urmează că, în automobil s-au depistat urme de

substanță de culoare brună-roșietică, depistată pe scaunul șoferului, o substanță de

culoare brună roșietică, depistată de pe partea laterală - stînga din partea șoferului,

spate a cotierei între scaunul șoferului și pasagerului din față, partea de jos a

cotierei și ușii din spate-stînga. Pete de culoare brună roșietică de pe podeaua

automobilului din spate. (Vol. I. f.d. 120-131);

- procesul verbal de percheziție la domiciliului cet. Tanasescu Alexandru în

satul Suruceni, r-nul Ialoveni. (Vol. I f.d. 205-206);

- procesul verbal de examinare a obiectului disc de model ’’ACEME” din 12

iulie 2014 cu înregistrarea video ridicat de la Simonean Alexandru la 28 iunie 2014

și ordonanța de recunoaștere și de anexare a corpului delict la materialele cauzei

penale. (Vol. I. f.d. 212-213);

- procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 12 iulie 2014 prin care

Simonean Natalia l-a recunoscut pe Tanasescu Alexandru. (Vol. II f.d. 25);

- procesul verbal de recunoaștere după fotografie din 13 iulie 2014, prin care

Simonean Natalia l-a recunoscut pe Ciuciuleanu Constantin. (Vol.II. f.d. 27);

- procesul verbal de examinare a obiectului automobilul de model BMWX6

din 10 iulie 2014 cu recunoașterea acestuia în calitate de corp delict și anexarea la

prezenta cauză penală. (Vol. II. f.d. 88-90; 91);

- raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.335, în baza dosarului

nr.11-1-785-30102014 (1-9/2015) din 27 iulie 2015, din care urmează că, conform

regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale,

efectuarea expertizei în baza documentelor medicale, inclusiv rapoarte de

constatare/expertiză a cadavrelor) se admite. Din documentele medicale se extrage

toată informația necesară pentru obiectivizarea expertizei. În concluzie urmează că

moartea cet. Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca

urmare a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt

confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor

înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine. Prezența șanțului de

7

strangulare, tot o dată și a semnelor general - asfixie confirmă faptul producerii

asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu lațul. Durata și consecințele acesteia

nu pot fi stabilite deoarece lipsesc investigațiile histopatologice, astfel asfixia

mecanică nu poate fi considerată drept cauză de deces în cazul dat. (vol. VI, f.d.

106-120);

- încheierea Judecătorului de instrucție din 21.07.2014, prin care se confirmă

faptul că Ciuciuleanu Constantin îl cunoaște pe Tanasescu Alexandru, iar după

comiterea infracțiunii de omor, acesta, însoțit de alte trei persoane, două femei și

un bărbat a venit cu automobilul la el acasă în timpul nopții, i-a povestit despre

omor, solicitînd să-și spele mîinile de sînge. (vol. II. f.d. 80);

- procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după

fotografie din 11.07.2014, prin care martorul Coleadinschi Nicolae a recunoscut

persoana de pe fotografia nr. 4, care la 27.06.2014 se deplasa în automobilul BMW

X n/î E777EE în calitate de pasager pe aproximativ la ora 01-30 (vol. I. f.d. 190);

Analizînd probele instanța de apel a constatat că vina inculpaților Ciuciuleanu

Constantin și Tanasescu Alexandru s-a confirmat pe deplin și acțiunile lui

Ciuciuleanu Constantin corect au fost încadrate în baza art. art. 42, 145 alin. (2)

lit. a), b), i) Cod penal –organizarea omorului unei persoane cu premeditare, din

interes material, de două sau mai multe persoane și în prevederile art. 42, 188 alin.

(5) Cod penal –organizarea tîlhăriei săvîrșite în proporții deosebit de mari, iar a

lui Tanasescu Alexandru în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i) și j) Cod penal –

omorul unei persoane cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe

persoane cu o deosebită cruzime și în prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal –

tîlhăria săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Instanța de apel a conchis din declarațiile martorul Deliu Nina că Ciuciuleanu

Constantin se cunoștea cu Obrucinicova Natalia, iar ultima a declarat despre rolul

și aportul lui C.Ciuciuleanu la comiterea crilmelor imputate. Faptul că Ciuciuleanu

Constantin se cunoștea cu Tanasescu Alexandru a fost confirmat prin declarațiile

martorilor Meșina Lilian, Tanasescu Maria și Țurcan Simion, iar probele cercetate

per ansamblu denotă implicarea lui Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu

Alexandru în comiterea infracțiunilor.

Totodată, instanța de apel a reținut că:

- explicațiile martorului acuzării Meșina Lilian sunt în concordanță cu

circumstanțele de fapt ale cauzei penale, ultimul confirmînd că, Tanasescu

Alexandru i-a propus spre vînzare un automobil de model BMW X6, care era

parcat la marginea satului Suruceni, a văzut în salonul automobilului pete de sînge

și că Tanasescu Alexandru i-a comunicat că automobilul este adus de cineva din

regiunea nistreană și că petele de sînge din automobil erau în rezultatul unei bătăi;

8

- Ciuciuleanu Constantin a cunoscut unde au plecat Tanasescu Alexandru,

Natalia Obrucinicova, Corotcencova Iulia și Maxim Surupov, deoarece aceștia

după săvîrșirea infracțiunii au mers anume la el acasă și s-au spălat de sînge;

- actele emise de autoritățile neconstituționale ale autoproclamatei republici

nistrene nu au stat la baza sentinței, instanța de fond le-a anexat la materialele

cauzei ca fiind niște înscrisuri;

- argumentul apărătorului Dudulica Liubomir, precum că lipsește temeiul real

fapta prejudiciabilă săvîrșită și respectiv temeiul juridic de atragere a inculpatului

Tanasescu Alexandru la răspundere penală pentru infracțiunea incriminată, este

unul nefondata, deoarece în urma probelor cercetate s-a stabilit că Tanasescu

Alexandru a avut rol de autor, el a săvîrșit în mod nemijlocit omorul, pe cînd

Ciuciuleanu Constantin a fost persoana care a organizat săvîrșirea infracțiunii și a

dirijat realizarea ei;

- instanța de judecată pentru calificare corectă a infracțiunii, în cadrul

cercetării judecătorești a stabilit dacă inculpații au acționat direct asupra victimei,

s-a stabilit legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpaților și urmările

prejudiciabile sub formă de moarte a victimei. Pe cauză s-a efectuat expertiza

medico-legală, care a avut ca scop stabilirea cauzelor decesului - moartea părții

vătămate Simonean Armen a survenit în rezultatul hemoragiei acute apărute ca

urmare a plăgilor înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari, fapt

confirmat prin depistarea la autopsia medico-legală a cadavrului a plăgilor

înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine. La fel prezența șanțului de

strangulare, totodată și a semnelor general - asfixie confirmă faptul producerii

asfixiei mecanice în rezultatul strangulării cu centura;

- starea de fapt stabilită a dovedit precum că inculpații Ciuciuleanu Constantin

și Tanasescu Alexandru au organizat, atacul tîlhăresc cu omorul părții vătămate,

inculpații din start au cunoscut despre faptul că șoferul automobilului va fi omorît,

aceștia nu și-au ascuns fețele sale de partea vătămată. Lipsirea intenționată de viață

a părții vătămate în cazul tîlhăriei, depășește limitele laturii obiective a infracțiunii

prevăzute la art. 188 Cod penal. Astfel, cele săvîrșite corect au fost calificate prin

concurs a art. 188 Cod penal și art. 145 alin. (2) Cod penal, omor din interes

material;

- gravitatea leziunilor corporale cauzate victimei, precum și acțiunile

inculpaților la comiterea infracțiunii și după săvîrșirea acesteia, mărturisesc despre

intenția inculpaților de a-l omorî pe Simonean Armen, adică inculpații au

conștientizat consecințele letale a vătămărilor cauzate pentru victimă ca rezultat a

acțiunilor sale și a dorit survenirea lor;

- intenția inculpatului Tanasescu Alexandru la săvîrșirea omorului lui

Simonean Armen cu deosebită cruzime este confirmată prin faptul că, inculpatul a

9

acționat față de victimă într-un mod feroce, cu cruzime, fapt ce rezultă din

multitudinea de plăgi înțepate-tăiate ale gîtului cu lezarea vaselor sangvine mari,

depistate pe cadavrul victimei în regiunea gîtului care în cumul alcătuiesc vătămări

corporale grave, periculoase și incompatibile cu viața, care au provocat decesul

victimei.

În aceste circumstanțe instanța de apel a considerat dovedită vinovăția

inculpaților, iar la aprecierea modului și a măsurii de pedeapsă instanța de fond de

asemenea a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite,

de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepselor aplicate asupra

corectării și reeducării inculpaților.

5.1 avocatul Liubomir Dudulica în numele inculpatului Tanasescu

Alexandru, care invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală solicită casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin

care să fie dispusă rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

În motivarea recursului indică:

- contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală instanța de apel nu a

dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării acestora, or instanța de judecată era obligată să pună la baza hotărîrii

sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală

măsură și să motiveze în hotărîre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate;

- reieșind din faptul că locul comiterii infracțiunii este controlat de autoritățile

neconstituționale nistrene, multe circumstanțe sunt constatate în rechizitoriu prin

acte întocmite și eliberate de către aceste autorități, considerînd că nu este

demonstrat nici existența faptului infracțiunilor incriminate, respectiv, toate

înscrisurile prezentate de către acuzare ca probe, care au fost perfectate de către

autoritățile neconstituționale a Republicii Nistrene urmau a fi respinse de către

instanța de judecată ca probe inadmisibile;

- potrivit informației prezentată de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției

referitor la experții medico-legali atestați ai centrului de Medicină legală, în lista

dată nu se regăsește numele medicului legist Crainii R. V.;

- declarațiile lui Simonean Natalia se referă la evenimente care s-au petrecut

pînă la cele descrise în rechizitoriu, nefiind explicat nimic din cele întîmplate la

fața locului. Declarațiile date referitor la fapta comisă și persoanele implicate a

declarat că le cunoaște din spusele unui colaborator de miliție a Republicii

Nistrene, care, la fel, nu a fost martor ocular la cele întîmplate, iar în conformitate

10

cu prevederile art. 102 Cod de procedură penală nu pot servi ca mijloace de probă

datele comunicate de persoană dacă aceasta nu poate arăta sursa informațiilor sale.

În cazul dat sursa informației furnizate de către Simonean Natalia nu poate fi

verificată;

- martorul Berzan Boris a confirmat în instanța de judecată doar cele relatate

de către Simonean Alexandru, declarațiile ultimului fiind și sursa informației

descrise, suplimentar comunicînd doar faptul că a fost la fața locului a doua zi,

neștiind nimic despre circumstanțele comiterii infracțiunilor incriminate

inculpaților;

- nu pot fi acceptate ca probe ale acuzării procesele-verbale de prezentare spre

recunoaștere de la f.d. 168 V I, f.d. 25 V II deoarece Tanasescu Alexandru a fost

recunoscut de către Simonean Alexandru și Simonean Natalia doar din spusele

colaboratorilor miliției Republicii Nistrene;

- martorii Tanasecu Vitalie, Tanasescu Măria, Țurcanu Simion, Bedros

Alexandru și Deliu Nina se referă la evenimente care au avut loc după consumarea

timpului comiterii infracțiunilor incriminate sau la circumstanțe care nu au

tangență cu inculpatul Tanasescu Alexandru, în mare parte fiind descrise

circumstanțe cunoscute din spusele cuiva.

- martorul Coleadinschi Nicolae a declarat că nu îl cunoaște pe Tanasescu

Alexandru și nu 1-a văzut în ziua comiterii crimei în automobilul părții vătămate,

fapt care combate versiunea acuzării referitor la declarațiile date anterior de către

acest martor, nefiind admisibil în acest context nici procesul-verbal de prezentare

spre recunoaștere de la f.d. 190 V I, nefiind confirmat în ședința de judecată de

către martor.

- martorul acuzării Meșină Șișian a relatat instanței de judecată despre careva

evenimente care au avut loc mult după timpul comiterii infracțiunilor incriminate,

fapte care nu îi sunt incriminate lui Tanasescu Alexandru în rechizitoriu. în cazul

dat sunt aplicabile prevederile art. 325 Cod de procedură penală Judecarea cauzei

în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și

numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Instanța de judecată nu este în

drept să depășească limitele învinuirii;

- acuzarea nu a prezentat nici o probă care să furnizeze informații referitor la

infracțiunile comise și făptași;

5.2 inculpatul Tanasescu Alexandru, care invocînd prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală solicită casarea hotărîrilor adoptate,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri cu dispunerea achitării de

comiterea infracțiunilor imputate, pe motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

În argumentarea recursului invocă aceleași motive ca și avocatul său,

suplimentar mai indicînd:

11

- instanța de apel nu interogat nici o persoană, deși partea apărării a solicitat

audierea în calitate de martor a cet. Obrucinicova Natalia, persoană care putea

furniza informații relevante cu privire la infracțiunile săvîrșite, demersul fiind

respins nemotivat;

- examinarea cauzei în instanța de apel s-a desfășurat în absența succesorului

părții vătămate - Simonean Natalia, în pofida faptului că partea apărării a insistat

asupra prezenței acesteia în ședința de judecată, pentru elucidarea unor aspecte ce

țin de infracțiunile incriminate lui Tănăsescu Alexandru;

- argumentarea hotărîrilor este bazată cu precădere pe declarațiile

succesorului părții vătămate - Simonean Natalia, potrivit căreia toată informația

despre circumstanțele comiterii infracțiunilor și rolul fiecărui participant i-a

devenit cunoscută din spusele anchetatorului din regiunea transnistreană -

Terentiev Valeriu, care i-a și arătat pozele lui Tănăsescu Alexandru, indicînd la

acesta ca fiind una din persoanele care au participat la omorul lui Simonean

Alexandr, prin urmare nu puteau fi admise și puse la baza sentinței în calitate de

probe procesul -verbal de recunoaștere după fotografie din 13 iulie 2014 prin care

Simonean Natalia 1-a recunoscut pe Tănăsescu Alexandru și Ciuciuleanu

Constantin.

Cert este faptul că, datele comunicate de către succesorul părții vătămate nu

puteau fi admise și reținute ca probe, și prin urmare nu puteau fi prezentate în

instanța de judecată și puse la baza sentinței, întrucît cad sub incidența prevederilor

art. 94 alin.(l) pct.6), 10) Cod de procedură penală, fiind obținute dintr-o sursă care

este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, precum și de la o persoană

care nu poate recunoaște documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma

veridicitatea, proveniența lui sau circumstanțele primirii acestuia;

- nu puteau fi reținut ca probă nici procesul - verbal de prezentare spre

recunoaștere a persoanei după fotografie din 11 iulie 2014, prin care martorul

Coleadinschii Nicolae 1-a recunoscut pe Tănăsescu Alexandru, deoarece în cadrul

examinării cauzei în instanța de fond martorul a dat declarații diametral opuse.

- simplul fapt, că Tănăsescu Alexandru se cunoștea cu Ciuciuleanu Constantin

nu indică asupra unei înțelegeri prealabile între aceștia la comiterea infracțiunii, iar

în cazul în care se face referință la acțiuni de asfixiere, la materialele cauzei penale

nu există obiectul cu care se pretinde că a fost realizată această acțiune;

- nu este posibil ca infracțiunea de omor să formeze concurs ideal cu

infracțiunia prevăzute la art.188 Cod penal, în funcție de modul sustragerii, se are

în vedere ascuns sau deschis, vom fi în prezența infracțiunii prevăzute la art.145

Cod penal și a uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 186 sau 187 Cod penal;

- atît instanța de fond, cît și cea de apel, au constatat existența circumstanțelor

agravante în cazul lui Tănăsescu Alexandru la comiterea infracțiunilor, și anume:

12

provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, săvîrșirea infracțiunilor prin orice

formă de participație și săvîrșirea infracțiunii cu aplicarea constrîngerii fizice.

Potrivit art.77 Cod penal, lista circumstanțelor agravante este stabilită exhaustiv,

iar potrivit alin.(2) al normei citate, dacă circumstanțele menționate la alin.(l) sunt

prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în

calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent

considerate drept circumstanțe agravante. Prin urinare, se constată cu certitudine că

circumstanțele agravante reținute de către instanța de judecată, în cazul lui

Tănăsescu Alexandru, constituie semne calificative ale componențelor de

infracțiuni incriminate, fiind reținute în mod ilegal.

5.3. avocatul Oxana Ivanov în numele inculpatului Ciuciuleanu Mihail, care

prin recursul nemotivat a solicitata casarea deciziei, recursul desfășurat și motivele

acestuia urmînd a le expune ulterior în recurs suplimentar.

5.4. inculpatul Ciuciuleanu Mihail, fără a invoca prevederile art.427 Cod de

procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărîri de achitare, motivînd că de către instanțele de fond au încălcat normele

de procedură penală, cauza a fost fabricată din spusele unor persoane care nici nu

figurează la caz.

referință asupra recursurilor declarate, prin care solicită respingerea acestora

deoarece temeiurile de casare invocate de recurent nu și-au găsit confirmare,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate, or din textul deciziei rezultă că

instanța de apel a analizat obiectiv probele administrate, hotărîrea cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare și care corespunde

prevederilor art.414,417 Cod de procedură penală

baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța este în drept să admită recursul, cu casarea totală sau

parțială a hotărîrii atacate, cu dispunerea rejudecării de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art.art. 414, 415 Cod de procedură penală, judecînd

apelul, instanța de apel este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărîrii

atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel, să se pronunțe asupra tuturor

13

motivelor invocate în apel, să argumenteze decizia adoptată invocînd temeiurile de

fapt și de drept care au dus la admiterea sau respingerea apelului.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost întru totul respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Instanța de apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs ordinar.

În primul rînd, Colegiul reține că termenul de declarare a apelului este

reglementat de art.402 Cod de procedură penală, care prevede că termenul de apel

este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune

altfel. Totodată, potrivit textului deciziei instanța de apel referindu-se la termenul

de declarare a apelului a invocat prevederile art. 402 alin. (2) Cod de procedură

penală, normă care a fost abrogată prin Legea nr.66 din 05.04.2012, în vigoare din

27.10.2012, adică în vigoare și la momentul depunerilor apelurilor declarate la

prezenta cauză.

În al doilea rînd, instanța de apel respingînd ca depuse peste termen apelurile

declarate de către inculpatul Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu Constantin a

menționat că: „ Conform recipisei din dosar (f.d. 247, vol. VI), la data de

18.01.2016 inculpații Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru au primit

copia sentinței Judecătoriei Bender din 18.12.2015, care a semnat dovada de

primire. Astfel, ultima zi pentru a declara apel este data de 02.01.2016, care nu

este zi de odihnă.

Ne cătînd la faptul că în sentință este indicat termenul de 15 zile pentru atac,

inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apelul la 27.01.2016, și Ciuciuleanu

Constantin a declarat apel abia la data de 19.05.2016 după ce s-au epuizat toate

căile de atac, fără a invoca careva temeiuri de omitere a termenului de atac…..”

Din materialele cauzei se reține că, într-adevăr, potrivit procesului verbal al

ședinței de judecată din 18.01.2016 inculpații Tanasescu Alexandru și Ciuciuleanu

Constantin au fost prezenți la pronunțarea sentinței integrale (f.d.170 A, v.6), tot în

acea zi fiindu-le înmînate copia sentinței motivate, fapt confirmat prin recipisa

anexată (f.d. 247, v.6), iar dispozitivul sentinței a fost înmînat inculpaților la

18.12.2016. Astfel, luînd în considerație că termenul de declarare a apelului este de

15 zile de la data pronunțării sentinței integrale și că inculpaților le-a fost înmînată

sentința motivată la 18.01.2016, deci ultima zi de declarare a apelului a fost data de

02.02.2016, iar inculpatul Tanasescu Alexandru a declarat apel la 27.01.2016.

Cît privește apelul declarat de către inculpatul Ciuciuleanu Constantin, care

rezultă din textul deciziei că acesta a fost depus la 19.05.2016, Colegiul atestă că

verificarea apelului nu este posibilă deoarece nu este anexat la materiale cauzei.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit reține că concluzia instanței de apel

privind termenele de declarare a apelurilor, la caz, de către inculpați, nu

14

coordonează cu materialele cauzei, astfel se consideră că hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele care se întemeiază soluția, fiind comisă o eroare de drept, care

duce la îngrădirea dreptului inculpaților de ataca decizia instanței de apel cu recurs

ordinar și de dreptul la un recurs efectiv garantat de art. 13 CEDO.

În al treilea rînd, Colegiul menționează că hotărîrile pronunțate de instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere

cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a

verifica corespunderea hotărîrilor pronunțate cu legea. Necesită a se avea în

vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o

omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6 384

alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de

apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă

instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea

tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat documentele și alte

probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este

obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele,

probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale,

fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea

pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la

cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de

judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care

au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din

punctul de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor.

Lecturînd textul apelului declarat de avocatul Dudulica Liubomir în coraport

cu partea descriptivă a deciziei instanței de apel, se constată că aceste prevederi

legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei

cauzei în ordine de apel, deoarece instanța de apel nu a descris fondul apelului și

nu s-a expus asupra motivelor invocate în apel. Colegiul atestă că, avocatul și-a

expus dezacordul cu un șir de probe administrate la caz, îndeosebi la cele care au

legătură cu autoritățile neconstituționale Nistrene, iar instanța de apel s-a expus

superficial asupra acestora expunînd doar poziția instanței de fond referitor la

înscrisurile anexate de către succesorul părții vătămate Simonean Natalia care se

refereau la cauza penală intentată de către autoritățile regiunii nistrene de învinuire

a lui Obrucinicova Natalia și Corotcencova Iulia.

15

Totodată, instanța de apel și-a motivat soluția fără face o analiză a tuturor

probelor în ansamblu care dovedesc sau nu vinovăția inculpaților, fiind efectuată

doar o apreciere vagă a acestora.

În contextul celor expuse supra, Colegiul penal, reținînd prevederile art. 100

alin. (4), 101 alin. (1) - (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea

probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub

aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea

loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la

toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atît datele de fapt, cît și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atît prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

de Codul de procedură penală, cît și printr-o analiză logică a conținutului probelor, a

coroborării lor.

Generalizînd cele expuse supra, Colegiul penal menționează, că procedînd în

asemenea mod, instanța de apel și în acest sens a ignorat prevederile art. 414, 417

Cod de procedură penală, examinînd pur formal apelul declarat și fără a concretiza

care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză a adoptat o soluție

neargumentată la modul cuvenit, găsindu-și astfel confirmare erorile prevăzute la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală: „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivului hotărîrii sau acesta este expus neclar” ceea ce inevitabil duce la

casarea deciziei recurate, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel,

deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de recurs.

În acest context, Colegiul atenționează, că motivarea soluției pronunțate de

instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în

realizarea justiției, acordînd părților din proces posibilitatea să-și formeze

convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de

recurs elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea

hotărîrilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin

prevederile art.6 din CEDO.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, urmează suplimentar să verifice de la ce dată urma să curgă pentru părți

termenul de declarare a apelului, dacă a fost respectat de către apelanți acest termen

și dacă a avut posibilitatea reală să declare apel în condițiile legii și în dependență de

16

rezultatul constatat să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în

strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate, ținînd cont de motivele

expuse în pct. 7 al prezentei decizii și de motivele invocate în apeluri și recursurile

declarate, ca urmare să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată, care să corespundă

prevederilor art.417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Dudulica Liubomir în

numele inculpatului Tanasescu Alexandru, avocatul Oxana Ivanov în numele

inculpatului Ciuciuleanu Constantin, a inculpatului Tanasescu Alexandru și a

inculpatului Ciuciuleanu Constantin, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 mai 2016, în cauza penală în privința lui

Ciuciuleanu Constantin și Tanasescu Alexandru și dispune rejudecarea cauzei în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 29 noiembrie 2016.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Liliana Catan

Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Ion Guzun

17